Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 44 din 6 martie 2019 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacţiile de plată cu cardul
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 191 din 11 martie 2019
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege stabileşte măsurile necesare punerii în aplicare, la nivel naţional, a Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacţiile de plată cu cardul, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 123 din 19 mai 2015, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2015/751, în ceea ce priveşte desemnarea autorităţii competente, stabilirea sancţiunilor aplicabile pentru nerespectarea prevederilor acestui regulament, precum şi stabilirea procedurilor extrajudiciare de soluţionare a disputelor între beneficiarii plăţilor şi prestatorii de servicii de plată în legătură cu încălcarea prevederilor Regulamentului (UE) 2015/751.
ART. 2
Termenii şi expresiile utilizate în prezenta lege au semnificaţia prevăzută în Regulamentul (UE) 2015/751.
ART. 3
Următoarele entităţi intră sub incidenţa prezentei legi:
a) prestatorii de servicii de plată care emit şi/sau acceptă plata cu cardul, prevăzuţi la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
b) persoanele juridice, în calitate de beneficiari ai plăţilor în sensul Regulamentului (UE) 2015/751;
c) societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, atât cele cvadripartite, cât şi cele tripartite care desfăşoară activităţi pe teritoriul României;
d) entităţile de prelucrare;
e) prestatorii de servicii tehnice în legătură cu cardurile.
CAP. II
Autoritatea competentă
ART. 4
(1) În aplicarea prevederilor art. 13 din Regulamentul (UE) 2015/751, Banca Naţională a României este desemnată autoritate competentă responsabilă cu asigurarea respectării de către entităţile prevăzute la art. 3 a prevederilor Regulamentului (UE) 2015/751, cu excepţia prevederilor art. 8 paragrafele (2) şi (6) şi art. 10 paragrafele (1), (2), (4) şi (5) ale Regulamentului (UE) 2015/751, pentru care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor este autoritate naţională responsabilă cu supravegherea respectării acestora în relaţia dintre prestatorii de servicii de plată şi consumatori, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacţiile de plată cu cardul.
(2) În calitate de autoritate competentă, Banca Naţională a României monitorizează conformitatea cu prevederile Regulamentului (UE) 2015/751, contracarează încercările prestatorilor de servicii de plată de a eluda prevederile Regulamentului (UE) 2015/751 şi dispune toate măsurile necesare pentru a aloca resursele corespunzătoare pentru îndeplinirea responsabilităţilor care îi revin.
ART. 5
În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, Banca Naţională a României poate:
a) să solicite entităţilor prevăzute la art. 3 orice date, informaţii, contracte sau orice alte documente, inclusiv rapoarte şi opinii externe, pe care le consideră necesare;
b) să efectueze investigaţii, inclusiv prin inspecţii on-site, la sediul prestatorilor de servicii de plată, societăţilor care administrează schemele de plată cu cardul, prestatorilor de servicii tehnice şi entităţilor de prelucrare;
c) să coopereze cu alte autorităţi naţionale şi autorităţi competente din state membre ale Uniunii Europene;
d) să prelucreze orice date şi informaţii relevante, inclusiv date cu caracter personal, cu privire la operaţiunile care fac obiectul Regulamentului (UE) 2015/751, cu respectarea reglementărilor legale privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal.
CAP. III
Măsuri de remediere şi sancţiuni administrative
ART. 6
(1) În calitate de autoritate competentă în sensul prevederilor art. 4 alin. (1), Banca Naţională a României aplică sancţiuni administrative pentru încălcarea dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2015/751, în conformitate cu prevederile prezentei legi, şi poate dispune măsuri de remediere, după caz.
(2) Măsurile de remediere şi sancţiunile administrative dispuse trebuie să fie eficiente, proporţionale cu faptele şi deficienţele constatate şi de natură a avea un efect descurajant.
(3) La stabilirea măsurii de remediere şi/sau a sancţiunii administrative, precum şi, după caz, a cuantumului sancţiunii pecuniare, Banca Naţională a României are în vedere toate circumstanţele relevante, inclusiv, după caz:
a) gravitatea şi durata faptei;
b) gradul de vinovăţie a persoanei responsabile de încălcare;
c) valoarea profiturilor obţinute sau a pierderilor evitate de către persoana responsabilă, în măsura în care acestea pot fi determinate;
d) cooperarea persoanei responsabile cu autoritatea competentă;
e) încălcările săvârşite anterior de persoana responsabilă;
f) măsurile luate de către persoana responsabilă pentru a împiedica repetarea faptelor.
ART. 7
(1) În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (1), Banca Naţională a României poate să dispună măsuri de remediere necesare în scopul înlăturării deficienţelor constatate şi/sau a cauzelor acestora.
(2) În situaţia în care entităţile care desfăşoară activităţi care intră sub incidenţa prezentei legi nu se conformează măsurilor de remediere dispuse de Banca Naţională a României, aceasta poate aplica sancţiunile administrative prevăzute la art. 9.
ART. 8
Banca Naţională a României poate dispune măsurile de remediere necesare şi/sau aplica sancţiunile administrative prevăzute de prezenta lege entităţilor prevăzute la art. 3, în cazurile în care constată că acestea se fac vinovate de săvârşirea uneia sau mai multora dintre următoarele fapte:
a) nerespectarea, de către prestatorii de servicii de plată, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/751 care interzic acestora să ofere şi să solicite un comision interbancar per tranzacţie mai mare de 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru orice tranzacţie cu card de debit;
b) nerespectarea, de către prestatorii de servicii de plată, a prevederilor art. 4 teza I din Regulamentul (UE) 2015/751 care interzic acestora să ofere şi să solicite un comision interbancar per tranzacţie mai mare de 0,3% din valoarea tranzacţiei pentru orice tranzacţie cu card de credit;
c) nerespectarea, de către prestatorii de servicii de plată emitenţi, a prevederilor art. 5 din Regulamentul (UE) 2015/751 privind includerea în comisionul interbancar, în vederea aplicării plafoanelor menţionate la art. 3 şi 4 din Regulamentul (UE) 2015/751, a oricărei remuneraţii convenite, inclusiv a compensaţiei nete, cu un obiect sau efect echivalent al comisionului interbancar, primită de emitent de la o schemă de plată cu cardul, de la acceptant sau de la orice alt intermediar în legătură cu tranzacţii de plată sau activităţi conexe;
d) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 6 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/751 care interzic orice restricţie teritorială în cadrul Uniunii Europene sau orice regulă cu efect echivalent din acordurile pentru acordarea licenţei sau din regulile schemelor de plată cu cardul în scopul emiterii de carduri de plată sau al acceptării tranzacţiilor de plată cu cardul;
e) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 6 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2015/751 prin care se interzice orice cerinţă sau obligaţie de a obţine o licenţă sau o autorizaţie specifică unei ţări pentru a desfăşura activităţi la nivel transfrontalier sau stabilirea oricărei reguli cu efect echivalent din acordurile pentru acordarea licenţei sau din regulile schemelor de plată cu cardul în scopul emiterii de carduri de plată sau al acceptării tranzacţiilor de plată cu cardul;
f) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) 2015/751 privind independenţa societăţii care administrează schema de plată cu cardul şi a entităţii/entităţilor de prelucrare în ceea ce priveşte contabilitatea, organizarea şi procesele de luare a deciziilor;
g) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2015/751 privind interzicerea prezentării preţurilor pentru societăţile care administrează schemele de plată cu cardul şi activităţile de prelucrare în mod grupat şi a subvenţionării încrucişate a unor astfel de activităţi;
h) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) 2015/751 prin care se interzice discriminarea între filialele societăţilor care administrează schemele de plată cu cardul şi a entităţilor de prelucrare sau între acţionarii acestora, pe de o parte, şi utilizatorii schemelor de plată cu cardul şi alţi parteneri contractuali, pe de altă parte, şi, în special, condiţionarea în vreun fel a prestării vreunui serviciu pe care îl oferă de acceptarea de către partenerul contractual a oricărui alt serviciu pe care îl oferă;
i) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2015/751 privind obligaţia de a furniza un raport independent care să certifice respectarea de către acestea a art. 7 alin. (1) din actul european menţionat, în situaţia în care autoritatea competentă solicită un astfel de raport;
j) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2015/751 care impun acestora să ofere posibilitatea ca mesajele de autorizare şi de compensare ale fiecăreia dintre tranzacţiile de plată cu cardul să fie separate şi prelucrate de entităţi de prelucrare diferite;
k) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 7 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2015/751 privind interzicerea oricărei discriminări teritoriale în regulile de prelucrare operate de aceste scheme;
l) nerespectarea, de către entităţile de prelucrare, a prevederilor art. 7 alin. (5) teza I din Regulamentul (UE) 2015/751, care impun acestora să se asigure că sistemele lor sunt interoperabile din punct de vedere tehnic cu alte sisteme ale entităţilor de prelucrare din Uniunea Europeană prin utilizarea de standarde elaborate de organisme de standardizare internaţionale sau europene;
m) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 7 alin. (5) teza a II-a din Regulamentul (UE) 2015/751 care impun acestora să nu adopte şi să nu aplice reguli comerciale care să limiteze interoperabilitatea cu alte entităţi de prelucrare din Uniunea Europeană;
n) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 8 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/751 prin care se interzice orice regulă a unei scheme de plată cu cardul şi orice regulă din acordurile pentru acordarea licenţei sau orice măsură cu efect echivalent care constituie un obstacol pentru un emitent sau care îl împiedică pe acesta să cupleze două sau mai multe mărci de plată sau aplicaţii de plată diferite pe un instrument de plată cu cardul;
o) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul/sisteme, a prevederilor art. 8 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2015/751 care impun ca orice diferenţă de tratament al emitenţilor sau al acceptanţilor în regulile sistemelor şi în regulile din acordurile pentru acordarea licenţei în ceea ce priveşte coetichetarea diferitelor mărci de plată sau aplicaţii de plată pe un instrument de plată cu cardul să se justifice în mod obiectiv şi să fie nediscriminatorie;
p) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 8 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2015/751 care stabilesc obligaţia acestora de a nu impune cerinţe de raportare, obligaţii de plată a unor comisioane sau alte obligaţii similare cu acelaşi obiect sau efect prestatorilor de servicii de plată emitenţi şi acceptanţilor pentru tranzacţiile efectuate cu orice dispozitiv pe care marca de plată a acestora este prezentă în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care schema lor nu este utilizată;
q) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul/entităţile de prelucrare/prestatorii de servicii de plată, a prevederilor art. 8 alin. (5) din Regulamentul (UE) 2015/751 care stabilesc că orice principiu de rutare sau orice măsură echivalentă care are drept obiectiv direcţionarea tranzacţiilor printr-un anumit canal sau proces şi alte standarde şi cerinţe tehnice şi de siguranţă referitoare la gestionarea a două sau a mai multor mărci de plată şi aplicaţii de plată diferite pe un instrument de plată cu cardul este nediscriminatorie şi se aplică în mod nediscriminatoriu;
r) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, emitenţi, acceptanţi, entităţile de prelucrare şi alţi prestatori de servicii tehnice, a prevederilor art. 8 alin. (6) teza I din Regulamentul (UE) 2015/751 care impun acestora să nu insereze mecanisme automate, software sau dispozitive în instrumentul de plată sau echipamentul instalat la punctul de vânzare care să limiteze posibilitatea de alegere a mărcii de plată sau a aplicaţiei de plată sau a ambelor de către plătitor sau de către beneficiarul plăţii atunci când utilizează un instrument de plată coetichetat;
s) nerespectarea, de către beneficiarii plăţilor, a prevederilor art. 8 alin. (6) teza a II-a din Regulamentul (UE) 2015/751 care impun acestora să nu împiedice plătitorii să anuleze o selectare prioritară automată făcută de beneficiarii plăţilor pe echipamentul lor pentru categoriile de carduri sau de instrumente de plată conexe acceptate de către beneficiarii plăţilor;
ş) nerespectarea, de către acceptanţi, a prevederilor art. 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/751 care impun acestora să ofere şi să factureze beneficiarilor plăţilor comisioane de servicii percepute comercianţilor, specificate individual pentru diferite categorii şi diferite mărci de carduri de plată cu niveluri diferite ale comisioanelor interbancare, cu excepţia cazului în care beneficiarii plăţilor solicită în scris acceptantului să le perceapă comisioane de servicii nediferenţiate;
t) nerespectarea, de către acceptanţi, a prevederilor art. 9 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2015/751 care impun acestora să includă, în acordurile lor cu beneficiarii plăţilor, informaţii care precizează în mod individual cuantumul comisioanelor de servicii percepute comercianţilor, al comisioanelor interbancare şi al comisioanelor de sistem aplicabile pentru fiecare categorie şi marcă de carduri de plată, cu excepţia cazului în care beneficiarii plăţilor fac ulterior o solicitare diferită în scris;
ţ) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul şi prestatorii de servicii de plată, a prevederilor art. 10 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/751, care impun acestora să nu aplice nicio regulă care să îi oblige pe beneficiarii plăţii care acceptă un instrument de plată cu cardul emis de un emitent să accepte şi alte instrumente de plată cu cardul emise în cadrul aceleiaşi scheme de plată cu cardul;
u) nerespectarea, de către emitenţi, a prevederilor art. 10 alin. (5) din Regulamentul (UE) 2015/751 care impun acestora să se asigure că instrumentele lor de plată sunt identificabile electronic şi, în cazul instrumentelor de plată cu cardul nou-emise, că sunt, de asemenea, identificabile în mod vizibil, astfel încât beneficiarii plăţii şi plătitorii să poată identifica în mod neechivoc ce mărci şi ce categorii de carduri preplătite, carduri de debit, carduri de credit sau carduri comerciale sunt alese de către plătitor;
v) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 11 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/751 care interzic orice regulă din acordurile pentru acordarea licenţei şi oricare dintre regulile sistemului aplicate de societăţile care administrează schemele de plată cu cardul care îi împiedică pe beneficiarii plăţilor să îi orienteze pe consumatori către utilizarea oricărui instrument de plată pe care beneficiarii respectivi îl preferă. Această interdicţie se referă, de asemenea, la orice regulă care interzice beneficiarilor plăţilor să privilegieze în mai mare măsură instrumentele de plată cu cardul ale unei anumite scheme de plată cu cardul, în raport cu cele ale altor scheme;
w) nerespectarea, de către acceptanţi sau de către beneficiarii plăţilor, a prevederilor art. 11 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/751, care interzic acestora să includă, în acordurile dintre ei, orice regulă care îi împiedică pe beneficiarii plăţilor să îi orienteze pe consumatori către utilizarea oricărui instrument de plată pe care beneficiarii respectivi îl preferă. Această interdicţie se referă, de asemenea, la orice regulă care interzice beneficiarilor plăţilor să privilegieze în mai mare măsură instrumentele de plată cu cardul ale unei anumite scheme de plată cu cardul, în raport cu cele ale altor scheme;
x) nerespectarea, de către societăţile care administrează schemele de plată cu cardul, a prevederilor art. 11 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2015/751 prin care se interzice orice regulă din acordurile pentru acordarea licenţei sau oricare dintre regulile sistemului aplicate de societăţile care administrează schemele de plată cu cardul care îi împiedică pe beneficiarii plăţilor să îi informeze pe plătitori cu privire la comisioanele interbancare şi comisioanele de servicii percepute comercianţilor;
y) nerespectarea, de către acceptanţi sau de către beneficiarii plăţilor, a prevederilor art. 11 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2015/751, care interzic acestora să stabilească, în acordurile dintre ei, orice regulă care îi împiedică pe beneficiarii plăţilor să îi informeze pe plătitori cu privire la comisioanele interbancare şi comisioanele de servicii percepute comercianţilor;
z) nerespectarea, de către prestatorii de servicii de plată ai beneficiarilor plăţilor, a prevederilor art. 12 alin. (1) teza I din Regulamentul (UE) 2015/751 care impun acestora ca, după executarea unei tranzacţii individuale de plată cu cardul, să furnizeze beneficiarilor plăţilor informaţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) teza I din actul european menţionat;
aa) nerespectarea, de către prestatorii de servicii de plată ai beneficiarilor plăţilor, a prevederilor art. 12 alin. (1) teza a II-a din Regulamentul (UE) 2015/751 care interzic acestora să grupeze informaţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) teza I din actul european menţionat în funcţie de marcă, aplicaţie, categorii de instrumente de plată şi rate ale comisioanelor interbancare aplicabile operaţiunii cu excepţia cazului în care beneficiarul plăţii îşi exprimă în prealabil acordul explicit pentru o astfel de grupare.
ART. 9
(1) În vederea conformării cu prevederile art. 8, Banca Naţională a României poate aplica următoarele sancţiuni administrative:
a) avertisment scris;
b) avertisment public prin care se indică persoana responsabilă şi fapta săvârşită;
c) amendă cuprinsă între 10.000 lei şi 100.000 lei, aplicabilă prestatorilor de servicii de plată, pentru faptele prevăzute la art. 8 lit. a) şi b);
d) amendă cuprinsă între 200.000 lei şi 1.000.000 lei, aplicabilă societăţilor care administrează schemele de plată cu cardul;
e) amendă până la de două ori valoarea profiturilor obţinute sau a pierderilor evitate de către persoana responsabilă, în măsura în care acestea pot fi determinate, aplicabilă prestatorilor de servicii de plată în situaţia în care nu au fost remediate, în termenele prevăzute în actul prin care s-a dispus respectiva sancţiune, deficienţele pentru care s-au aplicat sancţiunile administrative prevăzute la lit. c);
f) amendă cuprinsă între 1.000 lei şi 50.000 lei, aplicabilă beneficiarilor plăţilor, entităţilor de prelucrare şi prestatorilor de servicii tehnice în legătură cu cardurile;
g) suspendarea temporară a dreptului prestatorilor de servicii de plată de a presta servicii de plată de tipul celor care fac obiectul Regulamentului (UE) 2015/751 până la remedierea situaţiei care a determinat suspendarea;
h) suspendarea dreptului de acces la sistemele de plăţi până la remedierea situaţiei care a determinat suspendarea.
(2) Sancţiunile administrative prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de măsuri de remediere potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) sau independent de acestea.
(3) În cazul constatării săvârşirii a două sau mai multe fapte dintre cele prevăzute la art. 8 care se sancţionează potrivit prevederilor prezentei legi, se aplică sancţiunea cea mai mare, majorată cu până la 50%, după caz.
(4) Actele de aplicare a sancţiunii amenzii constituie titluri executorii. Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat.
(5) Aplicarea sancţiunilor administrative prevăzute la alin. (1) se prescrie în termen de un an de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârşirii acesteia.
ART. 10
(1) Constatarea faptelor prevăzute la art. 8 se realizează de către reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României împuterniciţi în acest sens în cursul inspecţiilor sau investigaţiilor efectuate ori pe baza datelor, informaţiilor, contractelor sau oricăror altor documente transmise autorităţii competente, în exercitarea atribuţiilor sale.
(2) Actele prin care sunt dispuse măsuri de remediere şi/sau sunt aplicate sancţiuni administrative potrivit prezentei legi se emit de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Băncii Naţionale a României, conform reglementărilor interne, cu excepţia sancţiunilor administrative prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. g) şi h), care sunt de competenţa Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.
(3) Actele prevăzute la alin. (2) trebuie să cuprindă cel puţin elementele de identificare ale persoanei vinovate, descrierea faptei şi a circumstanţelor acesteia şi temeiul de drept al dispunerii măsurii sau, după caz, al aplicării sancţiunii administrative.
ART. 11
(1) Actele adoptate de Banca Naţională a României potrivit prezentei legi pot fi contestate, în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa de soluţionare a contestaţiilor depuse la Banca Naţională a României revine Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, care se pronunţă prin hotărâre motivată în termen de 30 de zile de la data sesizării.
(2) Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea instanţei este definitivă.
(3) Banca Naţională a României este singura autoritate în măsură să se pronunţe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluărilor şi analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale.
(4) În cazul contestării în instanţă a actelor Băncii Naţionale a României potrivit alin. (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra legalităţii acestor acte.
(5) Până la adoptarea unei hotărâri de către Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, potrivit alin. (1), sau până la pronunţarea unei hotărâri definitive de către instanţa judecătorească, potrivit alin. (2), executarea actelor emise de Banca Naţională a României nu se suspendă.
CAP. IV
Soluţionarea extrajudiciară a diferendelor
ART. 12
Soluţionarea pe cale extrajudiciară a diferendelor intervenite între beneficiarii plăţilor şi prestatorii de servicii de plată în legătură cu drepturile şi obligaţiile care decurg din Regulamentul (UE) 2015/751 se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 13
Prevederile art. 12 nu aduc atingere dreptului persoanei interesate de a iniţia acţiuni în justiţie în legătură cu drepturile şi obligaţiile care decurg din Regulamentul (UE) 2015/751 sau de a recurge la alte mecanisme de soluţionare extrajudiciară a diferendelor, inclusiv cele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi, cu modificările ulterioare.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 14
(1) În exercitarea prerogativelor care îi revin potrivit prevederilor art. 4 alin. (1), Banca Naţională a României poate emite reglementări pentru a asigura punerea în aplicare a dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2015/751 şi a actelor delegate adoptate de Comisia Europeană în condiţiile acestui regulament.
(2) Reglementările emise în aplicarea prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 6 martie 2019.
Nr. 44.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
