Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 44 din 28 aprilie 1992 pentru aderarea Romaniei la Aranjamentul de la Haga privind depozitul international de desene si modele industriale, din 6.11.1925, cu modificarile si completarile ulterioare
ART. 1 România adera la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de desene şi modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de la Haga din 28 noiembrie 1960, completat prin Actul complementar de la Stockholm din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979. ART. 2 Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci va îndeplini în România atribuţiile şi procedurile prevãzute în aranjament.
ANEXA 1 ACTUL DE LA HAGA (Traducere) 28 noiembrie 1960 ART. 1 1) Statele contractante sînt constituite în Unirea Specialã pentru Depozitul Internaţional al Desenelor şi Modelelor Industriale. 2) Numai statele membre ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietãţii Industriale pot fi pãrţi ale prezentului aranjament. ART. 2 În sensul prezentului aranjament, trebuie sa se înţeleagã prin: - Aranjamentul din 1925 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul internaţional al desenelor sau modelelor industriale din 6 noiembrie 1925; - Aranjamentul din 1934 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul internaţional al desenelor sau modelelor industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit la Londra la 2 iunie 1934; - prezentul aranjament - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul internaţional al desenelor sau modelelor industriale, asa cum rezulta din prezentul act; - regulament - Regulament de aplicare a prezentului aranjament; - Biroul Internaţional - Biroul uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietãţii Industriale; - depozit internaţional - un depozit efectuat pe lîngã Biroul internaţional; - depozit naţional - un depozit efectuat pe lîngã administraţia nationala a unui stat contractant; - depozit multiplu - un depozit care conţine mai multe desene sau modele; - stat de origine a unui depozit internaţional - statul contractant în care solicitantul are o întreprindere industriala sau comercialã efectivã şi serioasã sau, dacã solicitantul are astfel de întreprinderi în mai multe tari contractante, acela dintre statele contractante pe care l-a desemnat în cerere; dacã nu are o astfel de întreprindere într-un stat contractant, statul în care îşi are domiciliul; dacã nu îşi are domiciliul într-un stat contractant al cãrui resortisant; - stat care efectueazã examinare de noutate - un stat a cãrui legislaţie nationala prevede un sistem care conţine o cercetare şi o examinare prealabilã din oficiu, efectuate de administraţia sa nationala şi care au ca obiect noutatea desenelor sau modelelor depuse. ART. 3 Resortantii statelor contractante sau personale care, fãrã a fi resortisanti unuia dintre aceste state, sînt domiciliate sau au o întreprindere industriala sau comercialã efectivã şi serioasã pe teritoriul unuia dintre statele respective, pot depune desene sau modele pe lîngã Biroul internaţional. ART. 4 1) Depozitul internaţional poate fi efectuat la Biroul internaţional; 1 - direct sau 2 - prin intermediul administraţiei naţionale a unui stat contractant, dacã legislaţia acestui stat o permite. 2) Legislaţia nationala a oricãrui stat contractant poate cere orice depozit internaţional pentru care acest stat este considerat stat de origine sa fie prezentat prin intermediul administraţiei sale naţionale. Nerespectarea unei astfel de dispoziţii nu afecteazã efectele depozitului internaţional în celelalte state contractante. ART. 5 1) Depozitul internaţional cuprinde o cerere, una sau mai multe fotografii sau orice alte reprezentari grafice ale desenului sau modelului, precum şi dovada de plata a taxelor prevãzute de regulament. 2) Cererea conţine: 1 - lista statelor contractante în care solicitantul cere ca depozitul internaţional sa-şi producã efectele; 2 - desemnarea obiectului sau obiectelor cãrora desenul sau modelul le este destinat sa fie incorporat; 3 - dacã solicitantul doreşte sa revendice prioritatea prevãzutã la art. 9, indicarea datei, a statului şi a numãrului depozitului care da naştere dreptului de prioritate; 4 - orice alte informaţii prevãzute de regulament. 3) a) Cererea mai poate conţine: 1 - o scurta descriere a elementelor caracteristice ale desenului sau modelului; 2 - o declaraţie în care sa se indice numele adevãratului autor al desenului sau modelului; 3 - o cerere de amînare a publicãrii asa cum este prevãzut la art. 6 alin. 4. b) Exemplare sau machete ale obiectului cãruia îi este incorporat desenul sau modelul pot, de asemenea, sa fie anexate cererii. 4) Un depozit multiplu poate conţine mai multe desene sau modele destinate a fi încorporate în obiecte care figureazã în aceeaşi clasa a clasificarii internaţionale a desenelor sau modelelor, vizata la art. 21 alin. 2) cifra 4. ART. 6 1) Biroul internaţional tine Registrul internaţional al desenelor şi modelelor şi procedeazã la înregistrarea depozitelor internaţionale. 2) Depozitul internaţional este considerat ca fiind întocmit la data la care Biroul internaţional a primit cererea dupã toate formele legale, taxele care se plãtesc o data cu cererea şi fotografiile sau orice alte reprezentari grafice ale desenului sau modelului sau, dacã ele nu au fost primite simultan la data la care a fost îndeplinitã ultima dintre aceste formalitãţi. Înregistrarea poarta aceeaşi data. 3) a) Pentru fiecare depozit internaţional, Biroul internaţional publica într-un buletin periodic: 1 - reproduceri în alb-negru sau, la cererea solicitantului, reproduceri color, fotografii sau orice alte reprezentari grafice depuse; 2 - data depozitului internaţional; 3 - informaţiile prevãzute de regulament. b) Biroul internaţional trebuie sa trimitã, în cel mai scurt termen, buletinul periodic administraţiilor naţionale. 4) a) Publicarea prevãzutã la alin. 3) lit. a) este, la cererea solicitantului, amînatã pe timpul perioadei cerute de acesta. Aceasta perioada nu poate depãşi un termen de 12 luni începînd cu data depozitului internaţional. Totuşi, dacã este revendicata o prioritate, data de începere a acestei perioade este data prioritatii. b) În timpul perioadei prevãzute la lit. a) de mai sus, solicitantul poate, în orice moment, sa solicite publicarea imediata sau sa-şi retragã depozitul Retragerea depozitului poate fi limitatã numai la unu sau mai multe state contractante şi, în caz de depozit multiplu, la o parte din desenele sau modelele cuprinse în depozitul respectiv. c) Dacã solicitantul nu plãteşte în termenele stabilite taxele care se impun înaintea expirãrii perioadei prevãzute la lit. a) de mai sus, Biroul internaţional procedeazã la radierea depozitului şi nu face publicarea la alin. 3) lit. a). d) Pînã la expirarea perioadei prevãzute la lit. a) de mai sus, Biroul internaţional pãstreazã la secret înregistrarea unui depozit însoţit de o cerere de publicare amînatã şi publicul nu poate sa ia cunostinta de nici un document sau obiect referitor la respectivul depozit. Aceste dispoziţii se aplica fãrã limitare de timp, chiar dacã solicitantul şi-a retras depozitul înaintea expirãrii respective perioade. 5) Cu excepţia cazurilor prevãzute la alin. 4), publicul poate lua cunostinta de registru, ca şi de toate documentele şi obiectele depuse la Biroul internaţional. ART. 7 1) a) Orice depozit înregistrat la Biroul internaţional produce, în fiecare dintre statele contractante desemnate de cãtre solicitant în cererea sa, aceleaşi efecte, numai dacã toate formalitãţile prevãzute de legea nationala pentru obţinerea protecţiei au fost îndeplinite de cãtre solicitant şi numai dacã actele administrative prevãzute în acest scop au fost perfectate de cãtre administraţia acestui stat. b) Sub rezerva dispoziţiilor art. 11, protecţia desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit înregistrat la Biroul internaţional este reglementatã în fiecare dintre statele contractante prin dispoziţiile legii naţionale care se aplica, în respectivul stat, desenelor sau modelelor industriale a cãror protecţie este revendicata pe calea depozitului naţional şi pentru care toate formalitãţile au fost îndeplinite şi toate actele administrative au fost perfectate. 2) Depozitul internaţional nu produce efecte în statul de origine dacã acestui stat nu prevede acest lucru. ART. 8 1) În pofida dispoziţiilor art. 7, administraţia nationala a unui stat contractant, a cãrui legislaţie nationala prevede refuzul protecţiei ca urmare a unei examinari administrative din oficiu sau ca urmare a opunerii unui terţ, trebuie, în caz de refuz, sa facã cunoscut, într-un termen de 6 luni, Biroul internaţional, ca desenul sau modelul nu corespunde exigenţelor pe care aceasta legislaţie le impune în plus fata de formalitãţile şi actele administrative prevãzute la art. 7 alin. 1). Dacã refuzul nu este notificat în termen de 6 luni, depozitul internaţional produce efectele sale în statul respectiv începînd cu data acestui depozit. Totuşi, în orice stat contractant care examineazã noutatea, dacã nu a fost notificat nici un refuz, în cursul termenului de 6 luni, depozitul naţional, pastrindu-şi în acelaşi, timp prioritatea, produce efecte în respectivul stat cu expirarea termenului de mai sus, numai dacã legislaţia nationala nu prevede o data anterioarã pentru depozitele întocmite la administraţia sa nationala. 2) Termenul de 6 luni prevãzut la alin. 1) trebuie sa fie calculat cu începere de la data la care administraţia nationala a primit numãrul buletinului periodic în care s-a publicat înregistrarea depozitului internaţional. Administraţia nationala trebuie sa facã cunoscutã aceasta data la cererea oricãror terţi. 3) Solicitantul are aceleaşi mijloace de recurs impotriva deciziei de respingere din partea administraţiei naţionale prevãzute la alin. 1) ca în cazul în care şi-ar fi depus desenul sau modelul la aceasta administraţie; în orice caz, decizia de refuz trebuie sa poatã face obiectul unei reexaminari sau unui recurs. Notificarea deciziei trebuie sa indice: 1 - motivele pentru care s-a stabilit ca desenul sau modelul nu corespunde exigenţelor legii naţionale; 2 - data prevãzutã la alin. 2); 3 - termenul acordat pentru a cere o reexaminare sau sa se înainteze un recurs; 4 - autoritatea cãreia aceasta cerere sau acest recurs îi pot fi adresate. 4) a) Administraţia nationala a unui stat contractant a cãrui legislaţie nationala prevede dispoziţii de natura celor prevãzute la alin. 1) şi care cer o declaraţie care sa indice numele adevãrului creator al desenului sau modelul, sau o descriere a respectivului desen sau model, poate cere ca, într-un termen care nu poate fi mai mic de 60 de zile începînd de la trimiterea cererii în acest sens, prin aceasta administraţie, solicitantul sa transmitã, în limba în care a fost redactatã cererea depusa la Biroul internaţional: 1 - o declaraţie care indica adevãratul creator al desenului sau modelului; 2 - o scurta descriere care subliniaza elementele caracteristice esenţiale ale desenului sau modelului asa cum apar ele în fotografii sau alte reprezentari grafice. b) Nici o taxa nu este perceputã de cãtre administraţia nationala pentru remiterea unei astfel de declaraţii sau descrieri, sau pentru eventuala lor publicare prin grija acestei administraţii. 5) a) Fiecare dintre statele contractante, a cãror legislaţie nationala prevede dispoziţii de natura celor prevãzute la alin. 1), trebuie sa informeze Biroul internaţional despre aceasta b) Dacã legislaţia unui stat contractant prevede mai multe sisteme de protecţie a desenelor sau modelelor şi dacã unul din aceste sisteme prevede un examen de noutate, dispoziţiile prezentului aranjament, referitoare la statele care practica un asemenea examen, nu se aplica, decît în ceea ce priveşte acest sistem. ART. 9 Dacã depozitul internaţional al desenului sau modelului este întocmit într-o perioada de 6 luni de la primul depozit al aceluiaşi desen sau model în unul dintre statele membre ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietãţii Industriale şi dacã prioritatea este revendicata pentru depozitul internaţional, data prioritatii este aceea a primului depozit. ART. 10 1) Depozitul internaţional poate fi reînnoit la fiecare 5 ani printr-o singura plata, în cursul ultimului an al fiecãrei perioade de 5 ani, a taxelor de reinnoire fixate de regulament. 2) Prin intermediul varsamintului unei suprataxe stabilite de regulament, este acordat un termen de garanţie de 6 luni pentru reinnoirile depozitului internaţional. 3) în momentul plãţii taxelor de reinnoire trebuie sa indice numãrul depozitului internaţional şi, dacã reînnoirea nu trebuie sa fie efectuatã pentru toate statele contractante în care depozitul este pe punctul de a expira, acele state în care reînnoirea trebuie sa fie efectuatã. 4) Reînnoirea poate fi limitatã numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse în depozitul multiplu. 5) Biroul internaţional înregistreazã şi publica reinnoirile. ART. 11 1) a) Durata protecţiei acordate de cãtre un stat contractant desenelor sau modelelor care au fãcut obiectul unui depozit internaţional nu poate fi mai mica de: 1 - 10 ani începînd cu data depozitului internaţional, dacã acest depozit a fãcut obiectul unei reinnoiri; 2 - 5 ani cu începere de la data depozitului internaţional în absenta unei reinnoiri. b) Cu toate acestea, dacã, în virtutea dispoziţiilor legislaţiei naţionale a unui stat contractant care examineazã noutatea, protecţia începe la o data posterioarã celei a depozitului internaţional, duratele minime prevãzute la lit. a) sînt calculate ţinînd cont de punctul de curgere a protecţiei în respectivul stat. Faptul ca depozitul internaţional nu este reînnoit decît o singura data nu efectueazã cu nimic durata minima a protecţiei astfel definite. 2) Dacã legislaţia unui stat contractant prevede, pentru desenele sau modelele care au fãcut obiectul unui depozit naţional, o protecţie a carei durata, cu sau fãrã reinnoire, este mai mare de 10 ani, o protecţie cu o durata egala este acordatã în acest stat pe baza depozitului internaţional şi a reinnoirilor la desenele sau modelele care au fãcut obiectul unui depozit internaţional. 3) Orice stat contractant poate, în legislaţia sa nationala, sa limiteze durata protecţiei desenelor sau modelelor care au fãcut obiectul unui depozit internaţional la duratele prevãzute la alin. 1). 4) Sub rezerva dispoziţiilor de la alin. 1) lit. b), protecţia ia sfîrşit, în statele contractante, la data expirãrii depozitului internaţional, numai dacã legislaţia nationala a acestor state nu dispune ca protecţia sa continue dupã data expirãrii depozitului internaţional. ART. 12 1) Biroul internaţional trebuie sa înregistreze şi sa publice orice schimbare care afecteazã proprietatea unui desen sau unui model care face obiectul unui depozit internaţional în vigoare. Se înţelege ca transferul proprietãţii poate fi limitat la drepturile care decurg din depozitul internaţional numai în unul sau mai multe state contractante şi, în cazul depozitului multiplu, numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse în respectivul depozit. 2) înregistrarea prevãzutã la alin. 1) produce aceleaşi efecte ca în cazul în care ar fi fost efectuatã de cãtre administraţiile naţionale ale statelor contractante. ART. 13 1) Titularul unui depozit internaţional poate, prin intermediul unei declaraţii adresate Biroului internaţional, sa renunţe la drepturile sale pentru toate statele contractante sau numai pentru un anumit numãr dintre ele şi, în cazul depozitului multiplu, numai pentru o parte a desenelor şi zonelor şi modelelor cuprinse în respectivul depozit. 2) Biroul internaţional înregistreazã declaraţia şi o publica. ART. 14 1) Un stat contractant nu poate cere, pentru recunoaşterea dreptului, ca un semn sau menţiune a depozitului desenului sau modelului sa fie pus pe obiectul care reprezintã acest desen sau model. 2) Dacã legislaţia nationala a unui stat contractant prevede aplicarea unei menţiuni speciale cu orice alt scop, statul respectiv va trebui sa considere aceasta cerinta ca îndeplinitã dacã toate obiectele prezentate publicului cu autorizaţia titularului dreptului asupra desenului sau modelului, sau etichetele cu care sînt prevãzute aceste obiecte poarta menţiunea specialã internationala. 3) Trebuie sa fie consideratã ca menţiune specialã internationala simbolul D (litera majuscula D într-un cerc) însoţitã fie: 1 - de indicarea anului depozitului internaţional şi a numelui sau abrevierii uzuale a numelui solicitantului, fie 2 - de numãrul depozitului internaţional. 4) Simpla aplicare a menţiunii speciale internaţionale pe obiecte sau etichete nu poate în nici un fel sa fie interpretatã ca implicind renunţarea la protecţie sau la dreptul de autor sau la orice alt titlu cînd, în absenta unei astfel de menţiuni, aceasta protecţie poate fi obţinutã. ART. 15 b) Taxele prevãzute de regulament cuprind: 1 - taxele pentru Biroul internaţional; 2 - taxe pentru statele contractante desemnate de cãtre solicitant, şi anume a) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante; b) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante care efectueazã examinarea noutatii şi implica plata unei taxe pentru a efectua aceasta examinare 2) Pentru un aceleaşi depozit, taxele plãtite pentru un stat contractant, în virtutea dispoziţiilor alin. 1) cifra -2- lit. a), sînt scãzute din suma totalã a taxei prevãzute la alin. 1) cifra -2- lit. b), cînd aceasta ultima taxa devine obligatorie pentru respectivul stat. ART. 16 1) Taxele pentru statele contractante prevãzute la art. 15 alin. 1), cifra - 2- sînt percepute de cãtre Biroul internaţional care, în fiecare an, le vãrsa statelor contractante desemnate de cãtre solicitant. 2) a) Orice stat contractant poate declara Biroului internaţional ca renunţa sa ceara taxele suplimentare prevãzute la art. 15 alin. 1) cifra -2- lit. a) în ce priveşte depozitele internaţionale pentru care alte state contractante care au subscris la aceeaşi renunţare, sînt considerate state de origine. b) El poate subscrie la acelaşi renunţãri în ceea ce priveşte depozitul internaţional pentru care el este recunoscut stat de origine. ART. 17 Regulamentul de execuţie fixeazã detaliile de aplicare a prezentului aranjament şi mai ales: -1- limbile şi numãrul de exemplare în care cererea depozitului trebuie sa fie formulatã, precum şi indicaţiile pe care trebuie sa le conţinã cererea; -2- sumele, datele de scadenta şi modul de plata a taxelor destinate Biroului internaţional şi statelor, inclusiv limitarile impuse taxei prevãzute pentru statele contractante care efectueazã o examinare a noutatii; -3- numãrul, formatul şi alte caracteristici ale altor reprezentari grafice ale fiecãruia dintre desenele sau modelele depuse; -4- lungimea descrierii elementelor caracteristice ale desenului sau modelului; -5- limitele şi condiţiile în care exemplarele sau machetele obiectelor care reprezintã obiectele care reprezintã desenul sau modelul pot fi anexate cererii; -6- numãrul desenelor sau modelelor care pot fi cuprinse în depozitul multiplu şi alte dispoziţii care se referã la depozitul multiplu; -7- orice problema privind publicarea sau distribuirea buletinului periodic, prevãzut la art. 6 alin. 3) lit. a), inclusiv numãrul de exemplare ale buletinului care sînt date în mod gratuit administraţiilor naţionale, ca şi numãrul de exemplare care pot fi vîndute la preţ redus acestor administraţii -8- procedura notificãrii de cãtre statele contractante a deciziilor de refuz prevãzute la art. 8 alin. 1), ca şi procedura privind comunicarea şi publicarea unor decizii prin grija Biroului internaţional; -9- condiţiile în care trebuie sa fie efectuate, de cãtre Biroul internaţional, înregistrarea şi publicarea schimbãrilor ce efectueazã proprietatea unui desen sau model prevãzut la art. 12 alin. 1), ca şi renunţãrile prevãzute la art. 13; -10- destinaţia data documentelor şi obiectelor legate de depozite care nu mai sînt susceptibile de reinnoire. ART. 18 Dispoziţiile prezentului aranjament nu impiedica revendicarea aplicãrii de dispoziţii mai largi, care ar fi acordate de legislaţia nationala a unui stat contractant, şi nu afecteazã în nici un fel protecţia acordatã operelor artistice şi operelor de arta aplicatã, prin tratate şi convenţii internaţionale, asupra dreptului de autor. ART. 19 Taxele Biroului internaţional, plãtite pentru servicii prevãzute pentru prezentul aranjament, trebuie sa fie fixate astfel: a) venitul lor sa acopere toate cheltuielile serviciului internaţional al desenelor şi modelelor, precum şi toate cheltuielile care sînt cerute de pregãtirea şi organizarea reuniunii Comitetului Internaţional al Desenelor sau Modelelor sau de conferinţele de revizuire a prezentului aranjament; b) sa permitã menţinerea fondului de rezerva prevãzut la art. 20. ART. 20 1) se constituie un fond de rezerva, al cãrui plafon se ridica la 250.000 franci elvetieni. Acesta poate fi modificat de cãtre Comitetul Internaţional al Desenelor sau Modelelor, prevãzut la art. 21 de mai jos. 2) Fondul de rezerva este format din excedentele de încasare de la serviciul internaţional al desenelor şi modelelor. 3) a) Totuşi, de la intrarea în vigoare a prezentului aranjament, fondul de rezerva este constituit prin varsamint, de fiecare stat, dintr-o cotizatie unica, calculatã pentru fiecare dintre ele, în funcţie de numãrul de unitãţi ce corespund clasei cãreia îi aparţine, în conformitate cu art. 13 alin. 8) al Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale. b) Statele care vor deveni pãrţi la prezentul aranjament, dupã intrarea sa în vigoare, vor trebui sa plãteascã în mod egal o cotizatie unica. Aceasta va fi calculatã dupã principiile formulate la alineatul de mai sus în asa fel încît toate statele, oricare ar fi data cînd vor deveni pãrţi la aranjament, sa plãteascã aceeaşi contribuţie pe unitate. 4) În cazul în care valoarea totalã a fondului de rezerva ar depãşi plafonul prevãzut, surplusul va fi periodic repartizat statelor contractante, proporţional cu cotizatia unica plãtitã de fiecare dintre ele, pînã la concurenta sumei totale a acestei cotizatii. 5) Cînd cotizaţiile unice au fost integral rambursate, Comitetul Internaţional al Desenelor sau Modelelor poate decide sa nu mai fie cerute cotizatii unice statelor care vor deveni, ulterior, pãrţi la aranjament. ART. 21 1) S-a creat un Comitet Internaţional al Desenelor sau Modelelor alcãtuit din reprezentanţii ai tuturor statelor contractante. 2) Acest comitet are urmãtoarele atribuţii: -1- stabileşte regulamentul interior; -2- modifica regulamentul de execuţie; -3- modifica plafonul fondului de rezerva prevãzut la art. 20; -4- stabileşte clasificarea internationala a desenelor şi modelelor; -5- studiazã probleme referitoare la aplicarea şi la revizuirea eventuala a prezentului aranjament; -6- studiazã toate celelalte probleme referitoare la protecţia internationala a desenelor şi modelelor; -7- se pronunţa asupra rapoartelor anuale de gestiune a Biroului internaţional şi da directive generale acestui birou privind exercitarea funcţiilor i se cuvin în virtutea prezentului aranjament; -8- stabileşte un raport asupra cheltuielilor previzibile ale Biroului internaţional pentru fiecare perioada trienala ce urmeazã. 3) Deciziile comitetului sînt luate cu majoritate de patru cincimi dintre membrii prezenţi sau reprezentanţi şi care voteazã în cazurile prevãzute la cifrele -1-, -2-,-3- şi -4- ale alin. 2) şi cu majoritatea simpla în toate celelalte cazuri. Abţinerea nu este consideratã ca vot. 4) Comitetul este convocat de cãtre directorul Biroului internaţional: -1- cel puţin o data la 3 ani; -2- oricind, la cererea unui terţ dintre statele contractante, sau, în caz de nevoie, la initiativa directorului Biroului internaţional sau a Guvernului Confederatiei Elvetiene. 5) Cheltuielile de transport şi de cazare ale membrilor comitetului cad în sarcina guvernelor lor. ART. 22 1) Regulamentul poate fi amendat de comitet în virtutea art. 21 alin. 2) cifra -2- sau prin procedura scrisã prevãzutã la alin. 2) de mai jos. 2) În caz de recurgere la procedura scrisã, amendamentele sînt propuse de cãtre directorul Biroului internaţional prin scrisoare circulara adresatã tuturor statelor contractante. Amendamentele sînt considerate ca adoptate dacã, în termen de un an de la comunicarea lor, nici un stat contractant n-a fãcut cunoscutã opoziţia sa. ART. 23 1) Prezentul aranjament rãmîne deschis pentru semnare pînã la 31 decembrie 1961. 2) El va fi ratificat şi instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lîngã Guvernul Olandei. ART. 24 1) Statele membre ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietãţii Industriale, care nu au semnat prezentul aranjament, vor fi admise sa adere la el. 2) Aceasta aderare va fi notificatã pe cale diplomaticã Guvernului Confederatiei Elvetiene şi, prin aceasta, guvernelor tuturor statelor contractante. ART. 25 1) Orice stat contractant se angajeazã sa asigure protecţia desenelor şi modelelor industriale şi sa adopte, conform constituţiei sale, mãsurile necesare pentru aplicarea acestui aranjament. 2) În momentul depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, un stat contractant trebuie sa fie în mãsura, conform legislaţiei sale naţionale, sa dispunã ca dispoziţiile prezentului aranjament sa producã efecte. ART. 26 1) Prezentul aranjament va intra în vigoare la expirarea unui termen de o luna de la data trimiterii, de cãtre Guvernul Confederatiei Elvetiene, statelor contractante, a notificãrii depunerii celor zece instrumente de ratificare sau de aderare, dintre care cel puţin celor patru state care, la data prezentului aranjament, nu sînt pãrţi nici la aranjamentul din 1925, nici la Aranjamentul din 1934. 2) Prin urmare, depunerea instrumentelor de ratificare şi de aderare va trebui sa fie notificatã statelor contractante de cãtre Guvernul Confederatiei Elvetiene. Aceste ratificãri şi aderãrii îşi vor produce efectele la expirarea termenului de o luna de la data trimiterii acestor notificãri numai dacã în caz de aderare, nu a fost indicatã o data posterioarã în instrumentul de aderare. ART. 27 Orice stat contractant poate, oricind, sa notifice Guvernului Confederatiei Elvetiene ca prezentul aranjament este aplicat tuturor sau unei pãrţi a teritoriilor pentru care el asigura relaţii internaţionale. Guvernul Confederatiei Elvetiene informeazã despre aceasta toate statele contractante şi aranjamentul se aplica în mod egal teritoriilor desemnate în notificare, la o luna dupã trimiterea comunicãrii fãcute de cãtre Guvernul Confederatiei Elvetiene statelor contractante, numai dacã nu a fost indicatã o data posterioarã de notificare. ART. 28 1) Orice stat contractant are posibilitatea sa anuleze prezentul aranjament în numele sau propriu sau în numele tuturor sau al unei pãrţi a teritoriilor care ar fi fãcut obiectul notificãrii prevãzute la art. 27, printr-o notificare adresatã Guvernului Confederatiei elvetiene. Aceasta anulare produce efecte la expirarea termenului de un an de la primirea sa de cãtre Guvernul Confederatiei Elvetiene. 2) Anularea prezentului aranjament de cãtre un stat contractant nu revoca obligaţiile pe care le-a contractat în ceea ce priveşte desenele sau modelele care au fãcut obiectul unei înregistrãri internaţionale înainte de data la care anularea devine efectivã. ART. 29 1) Prezentul aranjament va fi supus la revizuiri periodice, în vederea introducerii de ameliorãri de natura sa perfecţioneze protecţia care rezulta din depozitul internaţional al desenelor sau modelelor. 2) Conferinţele de revizuire vor fi convocate la cererea Comitetului Internaţional al Desenelor sau Modelelor sau cel puţin a majoritãţii statelor contractante. ART. 30 1) Mai multe state contractante pot oricind sa notifice Guvernului Confederatiei Elvetiene ca, în condiţiile precizate de aceasta notificare: -1- o administraţie comuna se substituie administraţiei naţionale a fiecãreia dintre ele; -2- trebuie sa fie considerate ca un singur stat pentru aplicarea art. 2-17 ale prezentului aranjament. 2) Aceasta notificare nu poate produce efect decît dupã 6 luni de la data trimiterii comunicãrii care este facuta de cãtre Guvernul Confederatiei Elvetiene celorlalte state contractante. ART. 31 1) Numai prezentul aranjament leagã, în relaţiile lor reciproce, statele pãrţi în acelaşi timp la prezentul aranjament şi la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934. Totuşi, respectivele state vor fi obligate, în cadrul relaţiilor reciproce, sa aplice dispoziţiile Aranjamentului din 1925 sau cele ale Aranjamentului din 1934, dupã caz, desenelor sau modelelor depuse Biroului internaţional anterior datei la care prezentul aranjament le leagã în relaţiile lor reciproce. 2) a) Orice stat parte, în aceleaşi timp, la prezentul aranjament şi la Aranjamentul din 1925 este obligat sa se conformeze dispoziţiilor Aranjamentului din 1925 în relaţiile sale cu statele care nu sînt pãrţi decît la Aranjamentul din 1925, numai dacã respectivul stat nu a denunţat Aranjamentul din 1925. b) Orice stat parte, în aceleaşi timp, la prezentul aranjament şi la Aranjamentul din 1934 este obligat sa se conformeze dispoziţiilor Aranjamentului din 1934 în relaţiile sale cu statele care nu sînt pãrţi decît la Aranjamentul din 1934, numai dacã respectivul stat nu a denunţat Aranjamentul din 1934. 3) Statele care nu sînt pãrţi decît la prezentul aranjament nu au nici o obligaţie fata de statele care sînt pãrţi la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, fãrã a fi pãrţi, în aceleaşi timp, la prezentul aranjament. ART. 32 1) Semnarea şi ratificarea prezentului aranjament de cãtre un stat parte, la data prezentului aranjament, la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, ca şi aderarea la prezentul aranjament al unui asemenea stat vor fi considerate ca semnare şi ratificare a protocolului anexat la prezentul aranjament sau ca aderare la respectivul protocol, numai dacã respectivul stat n-a subscris la o declaraţie expresã în sens contrar, în timpul semnãrii sau depunerii instrumentului sau de aderare. 2) Orice stat contractant, care a subscris la declaraţia prevãzutã la alin. 1), sau orice alt stat contractant care nu este parte la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, poate semna protocolul anexat prezentului aranjament sau sa adere la el. În timpul semnãrii sau depunerii instrumentului sau de aderare el poate declara ca nu se considera legat prin dispoziţiile alin. 2) a) sau alin. 2) b) ale protocolului; în acest caz, celelalte state pãrţi la protocol nu sînt obligate sa aplice, în relaţiile lor cu statul care a fãcut uz de acest drept, dispoziţia care a fãcut obiectul acestei declaraţii. Dispoziţiile art. 23-28 inclusiv se aplica prin analogie ART. 33 Prezentul act va fi semnat într-un singur exemplar, care va fi depus la arhivele Guvernului Olandei. O copie legalizatã va fi transmisã de acesta din urma guvernului fiecãruia dintre statele care au semnat prezentul aranjament sau care au aderat la el.
PROTOCOL Statele pãrţi ale prezentului protocol au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã: 1. Dispoziţiile prezentului protocol se aplica desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit internaţional şi pentru care unul dintre statele pãrţi la respectivul protocol este considerat stat de origine. 2. În ceea ce priveşte desenele sau modelele prevãzute la alin. 1 de mai sus: a) durata protecţiei acordate de statele pãrţi la prezentul protocol desenelor sau modelelor prevãzute la alin. 1 de mai sus nu poate fi mai mica de 15 ani de la data prevãzutã la art. 11 alin. 1) a) sau b), dupã caz; b) aplicarea unei menţiuni de rezerva pe obiectele cãrora le sînt încorporate desenele sau modelele sau pe etichetele cu care sînt prevãzute aceste obiecte nu poate în nici un caz sa fie cerutã de cãtre statele pãrţi la prezentul protocol, fie pentru exercitarea, pe teritoriul lor, a dreptului care decurg din depozitul internaţional, fie cu orice alt scop.
ANEXA 2 ACTUL COMPLEMENTAR DE LA STOCKHOLM (traducere) din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979
ART. 1 Definiţii În sensul prezentului act complementar, trebuie sa se înţeleagã, prin Actul din 1934, actul semnat la Londra, la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul internaţional al desenelor şi modelelor industriale; - Actul din 1960, actul semnat la Haga, la 28 noiembrie 1960, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul internaţional al desenelor şi modelelor industriale; - Actul adiţional din 1961, actul semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961, adiţional la Actul din 1934; - Organizaţia, Organizaţia Mondialã de Proprietate Intelectualã; - Biroul internaţional, Biroul Internaţional de Proprietate Intelectualã; - director general, directorul general al organizaţiei; - Uniune specialã, uniunea de la Haga, creata prin aranjamentul de la Haga la 6 noiembrie 1925 privind depozitul internaţional de desene şi modele industriale şi menţinutã prin Actele din 1934 şi 1960 şi prin Actul adiţional din 1961, ca şi prin prezentul act complementar. ART. 2 Adunarea 1) a) Uniunea specialã are o adunare compusa din ţãrile care au ratificat prezentul act sau au aderat la el. b) Guvernul fiecãrei tari este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanţi, de consilieri şi de experţi. c) Cheltuielile fiecãrei delegaţii sînt suportate de guvernul care a desemnat-o. 2) a) Adunarea: (i) trateazã toate problemele privind menţinerea şi dezvoltarea Uniunii speciale şi aplicarea aranjamentului sau; (ii) da Biroului internaţional directive privind pregãtirea conferinţelor de revizuire, ţinînd cont de observaţiile legale ale ţãrilor Uniunii speciale care nu au ratificat prezentul act sau nu au aderat la el; (iii) modifica regulamentul de aplicare şi fixeazã cuantumul taxelor referitoare la depozitul internaţional al desenelor şi modelelor industriale; (iv) examineazã şi aproba raporturile şi activitãţile directorului general referitoare la Uniunea specialã şi îi da directivele utile privind problemele Uniunii speciale; (v) fixeazã programul, adopta bugetul bienal al Uniunii speciale şi aproba conturile de lichidare; (vi) adopta regulamentul financiar al Uniunii speciale; (vii) creeazã comitete de experţi şi grupe de lucru pe care le considera utile la realizarea obiectivelor Uniunii speciale; (viii) decide care sînt ţãrile membre ale Uniunii speciale şi care sînt organizaţiile internaţionale neguvernamentale şi interguvernamentale care pot sa fie admise la reuniunile sale în calitate de observatori; (ix) adopta modificãrile art. 2-5; (x) întreprinde orice alta acţiune corespunzãtoare, cu scopul de a atinge obiectivele Uniunii speciale; (xi) se achitã de orice fel de alte sarcini pe care le implica prezentul act complementar. b) Asupra problemelor care intereseazã în egala mãsura şi alte uniuni administrate de organizaţie, adunarea statueazã modul în care se poate lua cunostinta de opinia Comitetului de coordonare al organizaţiei. 3) a) Fiecare ţara membra a adunãrii dispune de un vot. b) Jumãtate din ţãrile membre ale adunãrii constituie cvorumul. c) Cu toate dispoziţiile subalineatului b), dacã, în cursul unei sesiuni, numãrul ţãrilor reprezentate este mai mic de jumãtate, dar egal sau superior unei treimi din ţãrile membre ale adunãrii, aceasta poate sa ia deciziile; totuşi, deciziile adunãrii, cu excepţia celor care privesc procedura, nu devin executorii decît atunci cînd condiţiile enunţate mai jos sînt îndeplinite. Biroul internaţional comunica hotãrîrile menţionate ţãrilor membre ale adunãrii care nu erau reprezentate, invitindu-le sa exprime în scris, în termen de 3 luni socotind de la data comunicãrii, votul sau abţinerea lor. Dacã la expirarea acestui termen numãrul ţãrilor care şi-au exprimat astfel votul sau abţinerea lor este cel puţin egal cu numãrul ţãrilor care lipseau pentru ca majoritatea în cvorum sa fie atinsa în cursul sesiunii, deciziile menţionate devin executorii cu condiţia ca, în acelaşi timp, majoritatea necesarã sa ramina dobindita. d) Sub rezerva dispoziţiilor art. 5 alin. 2, deciziile adunãrii sînt luate cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate. e) Abţinerea nu este consideratã ca un vot. f) Un delegat nu poate sa reprezinte decît o singura ţara şi nu poate sa voteze decît în numele acesteia. g) Ţãrile Uniunii speciale care nu sînt membre ale adunãrii sînt admise la aceste reuniuni în calitate de observatori. 4) a) Adunarea se reuneste o data la 2 ani în sesiune ordinarã, la convocarea directorului general şi, în afarã cazurilor excepţionale, în timpul aceleiaşi perioade şi în aceleaşi loc ca adunarea generalã a organizaţiei. b) Adunarea se reuneste în sesiune extraordinarã în baza unei convocãri a directorului general, la cererea unui sfert din ţãrile membre ale adunãrii. c) Ordinea de zi a fiecãrei sesiuni este pregatita de directorul general. 5) Adunarea îşi adopta regulamentul intern. ART. 3 Biroul internaţional 1) a) Sarcinile referitoare la depozitul internaţional al desenelor industriale, ca şi alte sarcini administrative care revin Uniunii speciale sînt asigurate de Biroul internaţional. b) Biroul internaţional pregãteşte mai ales reuniunile şi asigura secretariatul adunãrii şi comitetele de experţi şi grupele de lucru pe care adunarea le poate infiinta. c) Directorul general este cel mai înalt funcţionar al Uniunii speciale şi o reprezintã. 2) Directorul general şi orice membru al personalului desemnat de el iau parte, fãrã drept de vot, la toate reuniunile adunãrii şi la orice comitet de experţi sau grupa de lucru pe care aceasta le poate crea. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este, din oficiu, secretar al acestor organe. 3) a) Biroul internaţional, conform directivelor adunãrii, pregãteşte conferinţele de revizuire a dispoziţiilor aranjamentului. b) Biroul internaţional poate sa consulte organizaţiile interguvernamentale şi internaţionale neguvernamentale asupra pregãtirii conferinţelor de revizuire. c) Directorul general şi persoanele desemnate de el iau parte, fãrã drept de vot, la deliberãrile acestor conferinţe. 4) Biroul internaţional îndeplineşte orice alta sarcina care îi este atribuitã. ART. 4 Finanţe 1) a) Uniunea specialã are un buget. b) Bugetul Uniunii speciale cuprinde încasãri şi cheltuieli proprii Uniunii speciale, contribuţia sa la bugetul de cheltuieli comune uniunilor, ca şi, dacã este cazul, suma pusã la dispoziţie bugetului conferintei organizaţiei. c) Sînt considerate drept cheltuieli comune ale uniunii cheltuielile care nu sînt atribuite în mod exclusiv Uniunii speciale, dar în egala mãsura uneia sau mai multor alte uniuni administrate de organizaţie. Partea Uniunii speciale în aceste cheltuieli comune este proporţionalã cu interesul pe care aceste cheltuieli îl prezintã pentru ea. 2) Bugetul Uniunii speciale este fixatã ţinînd cont de cerinţele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de organizaţie. 3) Bugetul Uniunii speciale este finanţat de urmãtoarele resurse: (i) taxe referitoare la depozitul internaţional şi taxele şi sumele datorate pentru alte servicii fãcute de Biroul internaţional în numele Uniunii speciale; (ii) suma obţinutã din vînzarea publicaţiilor Biroului internaţional privind Uniunea specialã şi drepturile aferente acestor publicaţii; (iii) donaţii, legate şi subvenţii; (iv) chirii, dobinzi şi alte venituri diverse. 4) a) Cuantumul taxelor menţionate la alin. 3) (i) este fixat de adunare, la propunerea directorului general. b) Acest cuantum este fixat astfel ca încasãrile Uniunii speciale provenind din taxe şi alte surse de venituri sa permitã cel puţin acoperirea cheltuielilor Biroului internaţional care intereseazã Uniunea specialã. c) În cazul în care bugetul nu este adoptat înainte de a începe o noua perioada bugetarã, bugetul anului precedent este reînnoit, conform modalitãţilor prevãzute de regulamentul financiar. 5) Sub rezerva dispoziţiilor alin. 4) a), cuantumul total al taxelor şi sumelor datorate pentru alte servicii fãcute de Biroul internaţional în numele Uniunii speciale este fixat de directorul general, care întocmeşte un raport adunãrii în acest sens. 6) a) Uniunea specialã poseda un fond de rulment constituit din excedentele de încasãri şi, dacã astfel de excedente nu ajung, printr-un varsamint unic, efectuat de fiecare ţara a uniunii speciale. Dacã fondul devine insuficient, adunarea hotãrãşte majoritatea acestuia. b) Suma totalã a varsamintului iniţial al fiecãrei tari la fondul citat mai sus a participãrii sale la majoritatea acestuia este proporţionalã cu contribuţia acestei tari, în calitate de membru al Uniunii de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale, la bugetul uniunii menţionate pentru anul în cursul cãruia este constituit fondul sau este decisa creşterea. c) Proporţia şi modalitãţile de varsamint sînt fixate de adunare, la propunerea directorului general şi cu acordul Comitetului de coordonare al organizaţiei. 7) a) Acordul de sediu, încheiat cu ţara pe teritoriul cãreia îşi are sediul organizaţia, prevede ca, dacã fondul de rulment este insuficient, aceasta ţara sa acorde avansuri. Suma totalã a acestor avansuri şi condiţiile în care ele sînt acordate fac obiectul, în fiecare caz, al unor acorduri separate între ţara în cauza şi organizaţie. b) Ţara vizata la subalin. 7) a) şi organizaţia au, fiecare, dreptul de a denunta angajamentul de a acorda avansuri, prin notificare în scris. Denunţarea capata efect la 3 ani dupã sfîrşitul anului în cursul cãruia a fost notificatã. 8) Verificarea conturilor este asigurata, conform modalitãţilor prevãzute prin regulamentul financiar, de cãtre una sau mai multe tari ale Uniunii speciale sau de cãtre controlori externi, care sînt desemnaţi de adunarea, cu consimţãmîntul lor. ART. 5 Modificãri la art. 2-5 1) Propunerile de modificare la prezentul act complementar pot sa fie prezentate de orice ţara membra a adunãrii sau de directorul general. Aceste propuneri sînt comunicate de acesta din urma ţãrilor membre ale adunãrii cu cel puţin 6 luni înainte sa fie supuse examinãrii. 2) Orice modificare vizata la alin. 1) este adoptatã de adunare. Adoptarea necesarã trei pãtrimi din voturile exprimate; totuşi, orice modificare a art. 2 şi a prezentului alineat necesita patru cincimi din voturile exprimate. 3) Orice modificare vizata la alin. 1) intra în vigoare la o luna dupã primirea de cãtre directorul general a notificãrilor scrise de acceptare, efectuatã în conformitate cu regulile lor constituţionale respective, din partea a trei pãtrimi din ţãrile membre ale adunãrii, în momentul în care modificarea a fost adoptatã. Orice modificare astfel acceptatã legalã toate ţãrile care sînt membre ale adunãrii în momentul în care modificarea intra în vigoare, sau care devin membre ale acesteia la o data ulterioara. ART. 6 Modificãri la Actul din 1934 şi la Actul adiţional din 1961 1) a) Referirile, în Actul din 1934, la Biroul Internaţional de Proprietate Industriala de la Berna, la Biroul Internaţional de la Berna sau la Biroul internaţional sînt considerate ca raportindu-se la Biroul internaţional asa cum este definit în art. 1 al prezentului act complementar. b) Articolul 15 al Actului din 1904 este abrogat. c) Orice modificare a regulamentului de aplicare vizat la art. 20 al Actului din 1934 se efectueazã conform procedurii prescrise de art. 2 alin. 2) a) (iii) şi 3) lit. d). d) La art. 21 al Actului din 1934 cuvintele "revizuit în 1928" sînt înlocuite cu cuvintele "pentru protecţia operelor literare şi artistice". e) Referirile, în art. 22 al Actului din 1934, la art. 16, 16 bis şi 17 bis ale "Convenţiei generale" sînt considerate ca raportindu-se la dispoziţiile. Actului de la Stockholm al Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale care, în actul de la Stockholm menţionat mai sus, corespund art. 16, 16 bis şi 17 bis ale actelor încheiate anterior Convenţiei de la Paris. 2) a) Orice modificare a taxelor, vizate la art. 3 al Actului adiţional din 1961, se efectueazã conform procedurii prevãzute de art. 22) lit. a) (iii) şi 3) lit. d). b) Alin. 1) al art. 4 al Actului adiţional din 1961,ca şi cuvintele "cînd fondul de rezerva a atins aceasta suma", din alin. 2) al articolului menţionat, sînt abrogate. c) Referirile, în art. 6 alin. 2) al Actului adiţional din 1961, la art. 16 şi 16 bis ale Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale sînt considerate ca raportindu-se la dispoziţiile Actului de la Stockholm, corespund art. 16 şi 16 bis ale actelor încheiate anterior Convenţiei de la Paris. d) Referirile, în alin. 1) şi 3) ale art. 7 al Actului adiţional din 1961, la Guvernul Confederatiei Elvetiene sînt considerate ca raportindu-se la directorul general. ART. 7 Modificãrile Actului din 1960 1) Referirile în actul din 1960, la Biroul Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietãţii Industriale sau la Biroul internaţional sînt considerate ca raportindu-se la Biroul internaţional asa cum este el definit la art. 1 al prezentului act complementar. 2) Art. 19, 20,21 şi 22 ale Actului din 1960 sînt abrogate. 3) Referirile, în Actul din 1960, la Guvernul Confederatiei Elvetiene sînt considerate ca raportindu-se la directorul general. 4) În art. 29 al Actului din 1960, cuvintele "periodice" (alin. 1) şi al "Comitetul Internaţional al Desenelor sau Modelelor" (alin. 2) sînt suprimate. ART. 8 Ratificarea prezentului act complementar; aderarea la aceleaşi act 1) a) Ţãrile care, înainte de 13 ianuarie 1968, au ratificat Actul din 1960, ca şi ţãrile care au aderat la cel puţin unul din aceste acte, pot sa semneze şi sa ratifice prezentul act complementar sau pot sa adere la el. b) Ratificarea prezentului act complementar sau aderarea la el, de cãtre o ţara care este legatã prin Actul din 1934, fãrã sa fie legatã şi prin Actul adiţional din 1961, comporta ratificarea automatã a Actului adiţional din 1961 sau aderarea automatã la aceasta. 2) Instrumentele de ratificare şi de aderare sînt depuse la directorul general. ART. 9 Intrarea în vigoare a prezentului act complementar 1) Referitor la cele 5 tari care şi-au depus primele instrumentele de ratificare sau de aderare, prezentul act complementar intra în vigoare la 3 luni dupã depunerea celui de-al 5-lea instrument de ratificare sau de aderare. 2) Referitor la orice alta ţara, prezentul act complementar intra în vigoare la 3 luni dupã data la care ratificarea sau aderarea a fost notificatã de directorul general, în cazul în care o data posterioarã nu a fost indicatã în instrumentul de ratificare sau de aderare. În acest ultim caz, prezentul act intra în vigoare, referitor la aceasta ţara, la data astfel indicatã. ART. 10 Acceptarea automatã a anumitor dispoziţii de cãtre anumite tari 1) Sub rezerva art. 8 şi a alin. urmãtor, orice ţara care nu a ratificat Actul din 1934 sau care nu a aderat devine legatã de Actul adiţional din 1961 şi de art. 1-6 ale prezentului act complementar, începînd cu data la care aderarea sa la Actul din 1934 capata efect: totuşi, dacã la aceasta data prezentul act complementar nu a intrat încã în vigoare, conform termenilor art. 9 alin. 1) aceasta ţara nu e legatã de articolele menţionate ale prezentului act complementar decît începînd cu intrarea în vigoare a acestui ultim act, conform termenilor art. 9 alin. 1). 2) Sub denumirea art. 8 şi a alin. precedent, orice ţara care n-a ratificat Actul din 1960 sau care n-a aderat la el devine prin art. 1-7 ale prezentului act complementar începînd cu data la care ratificarea actului sau aderarea sa la aceasta intra în vigoare; totuşi, dacã la aceasta data prezentul act complementar nu a intrat încã în vigoare în temeiul art. 9 alin. 1), aceasta ţara nu este legatã de articolele prezentului act complementar decît începînd cu intrarea în vigoare a acestui ultim act, în temeiul art. 9 alin. 1). ART. 11 Semnarea, etc. a prezentului act complementar 1) a) Prezentul act complementar este semnat într-un singur exemplar, în limba franceza, şi depus la Guvernul Suediei. b) Textele oficiale sînt stabilite de directorul general, dupã consultarea guvernelor interesate, în alte limbi pe care adunarea va putea sa le indice. 2) Prezentul act complementar rãmîne deschis semnãrii la Stockholm, pînã la 13 ianuarie 1968. 3) Directorul general transmite doua copii, certificate de cãtre Guvernul Suediei, ale textului semnat al prezentului act complementar, la guvernele tuturor ţãrilor Uniunii speciale şi, la cerere, guvernului oricãrei alte tari. 4) Directorul general înregistreazã prezentul act complementar la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite. 5) Directorul general notifica guvernelor tuturor ţãrilor Uniunii speciale semnãturile, depozitele instrumentelor de ratificare sau de aderare, intrarea în vigoare şi orice alta notificare corespunzãtoare. ART. 12 Clauza tranzitorie Pînã la intrarea în funcţiune a primului director general, referirile, în prezentul act complementar, la Biroul internaţional al organizaţiei sau la directorul general sînt considerate ca raportindu-se la biroul uniunii stabilit prin Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale sau la directorul sau.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
