Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 42 din 17 martie 2005 pentru aderarea Romaniei la Tratatul international privind resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultura, adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 42 din 17 martie 2005 pentru aderarea Romaniei la Tratatul international privind resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultura, adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 308 din 13 aprilie 2005

Comenteaza legea

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

ARTICOL UNIC
România aderã la Tratatul internaţional privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001, în cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agriculturã (FAO), intrat în vigoare la data de 29 iunie 2004.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 17 martie 2005.
Nr. 42.

TRATAT INTERNAŢIONAL
privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã*)
___________
*) Traducere.

PREAMBUL
Convinse de natura specificã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, problemele şi trãsãturile lor distincte necesitând soluţii specifice,
alarmate de continua eroziune a acestor resurse,
cunoscând cã resursele genetice pentru alimentaţie şi agriculturã sunt de interes comun pentru toate ţãrile şi cã toate ţãrile depind, într-o foarte mare mãsurã, de resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã cu originea în altã parte,
recunoscând cã prezervarea, explorarea, colectarea, caracterizarea, evaluarea şi documentarea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã sunt esenţiale în atingerea scopurilor cuprinse în Declaraţia de la Roma asupra securitãţii alimentare mondiale şi în Planul de acţiune al summit-ului securitãţii mondiale, precum şi pentru o dezvoltare agricolã durabilã pentru generaţiile prezente şi cele viitoare şi cã capacitatea ţãrilor în curs de dezvoltare şi a ţãrilor cu economii în tranziţie de a prelua astfel de sarcini necesitã urgent sã fie întãritã,
luând notã cã Planul global de acţiune pentru conservarea şi utilizarea susţinutã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã este un acord-cadru internaţional pentru asemenea activitãţi,
recunoscând, în continuare, cã resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã reprezintã material iniţial indispensabil în procesul de ameliorare geneticã a plantelor, realizat fie prin selecţia fermierilor, fie prin utilizarea metodelor specifice ameliorãrii clasice sau ale celei moderne, prin biotehnologii, şi cã sunt esenţiale pentru adaptarea la schimbãrile de mediu imprevizibile şi pentru necesitãţile viitoare ale omenirii,
afirmând cã aportul trecut, prezent şi viitor al fermierilor din toate regiunile globului şi, în mod deosebit, al celor din centrele de origine şi diversitate, în conservarea, îmbunãtãţirea şi facilitarea accesului la aceste resurse este baza drepturilor fermierilor,
afirmând, de asemenea, cã drepturile recunoscute în prezentul tratat de a salva, utiliza, schimba şi vinde seminţele pãstrate de fermieri şi alt material de propagare şi de a participa la luarea deciziilor referitoare la acestea, precum şi la împãrţirea justã şi echitabilã a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã sunt fundamentale atât în respectarea drepturilor fermierilor, cât şi în promovarea acestor drepturi la nivel naţional şi internaţional,
recunoscând cã prezentul tratat şi alte acorduri internaţionale legate de acesta trebuie sã se sprijine reciproc în vederea realizãrii unei agriculturi durabile şi a securitãţii alimentare,
afirmând cã nimic din prezentul tratat nu va fi interpretat ca o implicare în schimbarea drepturilor şi obligaţiilor pãrţilor contractante aflate sub alte acorduri internaţionale,
înţelegând cã cele mai sus menţionate nu intenţioneazã a crea o ierarhie între prezentul tratat şi alte acorduri internaţionale,
conştiente cã problemele referitoare la managementul resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã sunt de interes pentru agriculturã, mediu şi comerţ şi convinse cã trebuie sã existe o sinergie între aceste sectoare,
conştiente de responsabilitatea lor pentru generaţiile trecute şi viitoare de a conserva diversitatea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã existentã pe glob,
recunoscând cã, în exercitarea dreptului de suveranitate asupra resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, statele pot beneficia reciproc din crearea unui sistem multilateral eficace care sã faciliteze accesul la anumite resurse şi pentru împãrţirea justã şi echitabilã a beneficiilor rezultate din utilizarea acestora şi
dorind sã încheie un acord internaţional în cadrul Organizaţiei pentru Agriculturã şi Alimentaţie a Naţiunilor Unite, denumitã în continuare FAO, în conformitate cu art. XIV din Constituţia FAO,
pãrţile contractante sunt de acord cu urmãtoarele:

PARTEA I
Introducere

ART. 1
Obiective
1.1. Obiectivele prezentului tratat sunt conservarea şi utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã şi împãrţirea justã şi echitabilã a beneficiilor rezultate din utilizarea lor, în armonie cu Convenţia privind diversitatea biologicã, pentru o agriculturã durabilã şi securitate alimentarã.
1.2. Aceste obiective vor fi atinse prin legarea strânsã a prezentului tratat de FAO şi de Convenţia privind diversitatea biologicã.
ART. 2
Utilizarea termenilor
În scopul prezentului tratat, urmãtorii termeni vor fi definiţi astfel:
● conservarea in situ - conservarea ecosistemelor cu habitatele lor naturale, precum şi menţinerea şi refacerea populaţiilor de specii viabile în mediul lor natural şi, în cazul speciilor de plante cultivate, în mediul în care acestea şi-au dezvoltat caracteristicile lor distinctive;
● conservarea ex situ - conservarea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã în afara habitatului lor natural;
● resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã - orice material genetic de origine vegetalã, cu valoare actualã sau potenţialã pentru alimentaţie şi agriculturã;
● material genetic - orice material de origine vegetalã incluzând material de propagare reproductivã şi multiplicare vegetativã, care sã conţinã unitãţi funcţionale ale ereditãţii;
● varietate - grup de plante în cadrul unui singur taxon botanic de cel mai mic rang, definit prin exprimarea reproductibilã a distinctivitãţii sale şi prin alte caracteristici genetice;
● colecţie ex situ - colecţie de resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã menţinute în afara habitatului lor natural;
● centru de origine - areal geografic unde speciile de plante, cultivate sau sãlbatice, şi-au dezvoltat pentru prima datã caracteristicile lor distinctive;
● centru de diversitate al unei culturi - areal geografic care conţine cel mai înalt grad de diversitate geneticã pentru anumite specii de culturã, în condiţii in situ.
ART. 3
Scop
Prezentul tratat se referã la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.

PARTEA a II-a
Prevederi generale

ART. 4
Obligaţii generale
Fiecare parte contractantã va asigura conformitatea legilor, regulamentelor şi procedurilor sale cu obligaţiile proprii, aşa cum se prevede în prezentul tratat.
ART. 5
Conservarea, explorarea, colectarea, caracterizarea, evaluarea şi elaborarea de documente privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã
5.1. Fiecare parte contractantã va promova o abordare integralã a activitãţilor de explorare, conservare şi utilizare durabilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, supusã legislaţiei naţionale şi în cooperare cu alte pãrţi contractante, dacã este cazul, şi în, funcţie de situaţie, va trebui:
a) sã exploreze şi sã inventarieze resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, ţinând cont de statutul şi de gradul de variabilitate în populaţiile existente, inclusiv al celor potenţial utile şi, pe cât posibil, sã aprecieze orice ameninţãri asupra acestora;
b) sã promoveze colectarea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã şi a informaţiei asociate acelor resurse genetice vegetale care sunt ameninţate ori care au o utilitate potenţialã;
c) sã promoveze sau sã sprijine, dupã caz, eforturile fermierilor şi comunitãţilor locale pentru a gestiona şi a conserva în ferme resursele sale genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã;
d) sã promoveze conservarea in situ a speciilor sãlbatice înrudite cu plantele de culturã şi cu plantele sãlbatice pentru producţia alimentarã, incluzând arealele protejate, prin sprijinirea, inter alia, a eforturilor comunitãţilor locale şi indigene;
e) sã coopereze pentru a promova dezvoltarea unui sistem durabil şi eficient de conservare ex situ, acordând atenţie necesitãţii unei documentãri, caracterizãri, regenerãri şi evaluãri adecvate, şi sã promoveze dezvoltarea şi transferul de tehnologii specifice în scopul creşterii randamentului de utilizare a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã;
f) sã monitorizeze menţinerea viabilitãţii, a gradului de variabilitate şi a integritãţii genetice a colecţiilor de resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.
5.2. Pãrţile contractante vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru a reduce la minimum sau, dacã este posibil, a elimina ameninţãrile asupra resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.
ART. 6
Utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale
6.1. Pãrţile contractante vor dezvolta şi vor menţine politici adecvate şi mãsuri legale care sã promoveze utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.
6.2. Utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã poate include mãsuri, precum:
a) adoptarea unor politici agricole juste care sã promoveze dezvoltarea şi menţinerea diferitelor sisteme agricole care sã intensifice utilizarea durabilã a agrobiodiversitãţii şi a altor resurse naturale;
b) promovarea şi intensificarea cercetãrii privind conservarea diversitãţii biologice prin maximalizarea variabilitãţii intra- şi interspecifice, în beneficiul fermierilor, în special al celor care produc şi utilizeazã propriile varietãţi şi aplicã principii ecologice în vederea menţinerii fertilitãţii solului şi în combaterea bolilor, buruienilor şi dãunãtorilor;
c) promovarea, adecvat condiţiilor, a eforturilor de ameliorare a plantelor care, prin participarea fermierilor, în mod deosebit în ţãrile în curs de dezvoltare, întãresc capacitatea de a dezvolta varietãţi adaptate condiţiilor sociale, economice şi ecologice, incluzând arealele izolate;
d) lãrgirea bazei genetice a plantelor de culturã şi creşterea amplitudinii diversitãţii genetice disponibile fermierilor;
e) promovarea, dupã caz, a extinderii utilizãrii culturilor şi varietãţilor locale care au dezvoltate însuşiri de adaptabilitate şi a speciilor subutilizate;
f) sprijinirea, în funcţie de situaţie, a unei mai largi utilizãri a diversitãţii speciilor şi varietãţilor în sistemele de producţie ale fermelor, conservarea şi utilizarea durabilã a plantelor de culturã şi crearea unor legãturi solide cu programele de ameliorare şi dezvoltarea agricolã, în scopul reducerii vulnerabilitãţii speciilor cultivate şi a eroziunii genetice, precum şi al promovãrii unei creşteri a producţiei de alimente la nivel mondial, compatibilã cu dezvoltarea durabilã; şi
g) revizuirea şi, unde este cazul, adaptarea strategiilor de ameliorare şi a reglementãrilor privind lansarea varietãţilor şi distribuirea seminţelor.
ART. 7
Angajamente naţionale şi cooperare internaţionalã
7.1. Fiecare parte contractantã va integra, dupã caz, în programele şi politicile de dezvoltare ruralã şi agricolã activitãţile cuprinse la art. 5 şi 6 şi va coopera cu alte pãrţi contractante, direct sau prin intermediul FAO, şi cu alte organizaţii internaţionale relevante, în vederea conservãrii şi utilizãrii durabile a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.
7.2. Cooperarea internaţionalã va fi, în mod special, direcţionatã cãtre:
a) înfiinţarea sau consolidarea capacitãţilor ţãrilor în curs de dezvoltare şi a ţãrilor cu economii în tranziţie cu privire la conservarea şi utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã;
b) intensificarea activitãţilor internaţionale pentru promovarea conservãrii, evaluãrii, documentãrii, îmbunãtãţirii genetice, ameliorãrii plantelor, multiplicãrii seminţelor şi împãrţirea, facilitarea accesului şi schimbului de resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, a informaţiei referitoare la acestea, precum şi a tehnologiilor corespunzãtoare, în conformitate cu prevederile pãrţii a IV-a;
c) menţinerea şi consolidarea acordurilor instituţionale prevãzute în partea a V-a; şi
d) implementarea strategiei de finanţare prevãzute la art. 18.
ART. 8
Asistenţã tehnicã
Pãrţile contractante sunt de acord sã promoveze furnizarea de asistenţã tehnicã, în mod deosebit ţãrilor în curs de dezvoltare sau ţãrilor cu economii în tranziţie, fie bilateral, fie prin intermediul unor organizaţii internaţionale adecvate, având ca obiectiv facilitarea implementãrii prezentului tratat.

PARTEA a III-a
Drepturile agricultorilor

ART. 9
Drepturile agricultorilor
9.1. Pãrţile contractante recunosc enorma contribuţie pe care comunitãţile locale şi autohtone, precum şi agricultorii din toate regiunile lumii, în mod special cei din centrele de origine şi de diversitate a plantelor cultivate, au avut-o şi continuã sã o aibã în conservarea şi punerea în valoare a resurselor genetice vegetale care constituie baza producţiei alimentare şi agricole din lumea întreagã.
9.2. Pãrţile contractante sunt de acord cã responsabilitatea îndeplinirii drepturilor agricultorilor, în ceea ce priveşte resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, este de resort guvernamental. În raport cu necesitãţile şi cu prioritãţile sale, fiecare parte contractantã trebuie, în funcţie de cele convenite şi sub rezerva legislaţiei naţionale, sã ia mãsuri pentru a proteja şi a promova drepturile agricultorilor, inclusiv:
a) protecţia cunoştinţelor tradiţionale care prezintã interes în ceea ce priveşte resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã;
b) dreptul de a participa în mod echitabil la împãrţirea avantajelor ce decurg din utilizarea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã;
c) dreptul de a participa la luarea deciziilor la nivel naţional asupra problemelor legate de conservarea şi utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.
9.3. Nici o prevedere din acest articol nu va trebui sã fie interpretatã ca limitând drepturile pe care le pot avea agricultorii de a conserva, de a utiliza, de a face schimb şi de a vinde seminţe din fermã sau material de multiplicare, potrivit legislaţiei naţionale şi dupã caz.

PARTEA a IV-a
Sistemul multilateral de acces şi de împãrţire a avantajelor

ART. 10
Sistemul multilateral de acces şi de împãrţire a avantajelor
10.1. În relaţiile lor cu alte state, pãrţile contractante recunosc drepturile suverane ale statelor asupra propriilor resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã şi faptul cã puterea de a permite accesul la aceste resurse revine guvernelor, în conformitate cu legislaţia naţionalã.
10.2. În exerciţiul drepturilor lor suverane, pãrţile contractante convin sã stabileascã un sistem multilateral, care sã fie eficient, eficace şi transparent, atât pentru a favoriza accesul la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, cât şi pentru a împãrţi în mod just şi echitabil avantajele care decurg din utilizarea acestor resurse, într-o perspectivã complementarã şi de încurajare reciprocã.
ART. 11
Aria de acoperire a Sistemului multilateral
11.1. În scopul atingerii obiectivelor de conservare şi utilizare durabilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã şi de împãrţire justã şi echitabilã a avantajelor ce decurg din utilizarea lor, astfel cum se prevede în art. 1, Sistemul multilateral se aplicã resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, enumerate în anexa nr. I, pe baza criteriilor de securitate alimentarã şi de interdependenţã.
11.2. Sistemul multilateral, dupã cum se menţioneazã în art. 11.1, înglobeazã toate resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã enumerate în anexa nr. I, care sunt deţinute şi administrate de pãrţile contractante şi sunt legate de domeniul public. În scopul de a ajunge la o acoperire cât mai completã, pãrţile contractante invitã pe toţi ceilalţi deţinãtori de resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, enumerate în anexa nr. I, sã încorporeze aceste resurse în Sistemul multilateral.
11.3. Pãrţile contractante convin, de asemenea, sã ia mãsurile potrivite pentru a încuraja persoanele fizice şi juridice care deţin resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, enumerate în anexa nr. I, sã le includã în Sistemul multilateral.
11.4. În cei doi ani care urmeazã intrãrii în vigoare a prezentului tratat, organul executiv evalueazã progresele realizate privind includerea în Sistemul multilateral a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, conform art. 11.3. Ca urmare a acestei evaluãri organul executiv decide dacã va facilita în continuare accesul persoanelor fizice şi juridice, menţionate la art. 11.3, care nu au inclus resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã în Sistemul multilateral, sau dacã va lua o altã mãsurã pe care o va considera adecvatã.
11.5. Sistemul multilateral înglobeazã, de asemenea, resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, enumerate în anexa nr. I, şi care sunt deţinute în colecţii ex situ, de cãtre centrele internaţionale de cercetãri agricole, ale Grupului consultativ privind cercetarea agricolã internaţionalã (GCRAI), dupã cum este prevãzut în art. 15.1 lit. a) şi în alte instituţii internaţionale, conform art. 15.5.
ART. 12
Accesul facilitat la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã în interiorul Sistemului multilateral
12.1. Pãrţile contractante sunt de acord cã accesul facilitat la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã în cadrul Sistemului multilateral, dupã cum s-a definit în art. 11, se face în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat.
12.2. Pãrţile contractante convin sã ia mãsurile juridice sau alte mãsuri considerate necesare pentru a acorda acest acces celorlalte pãrţi contractante datoritã Sistemului multilateral. Ca efect, acest acces este în mod egal acordat persoanelor fizice şi juridice din jurisdicţia tuturor pãrţilor contractante, sub rezerva dispoziţiilor art. 12.4.
12.3. Acest acces va fi acordat în conformitate cu condiţiile enumerate mai jos:
a) accesul va fi acordat numai în scopul conservãrii şi utilizãrii pentru cercetare, ameliorare şi instruire pentru alimentaţie şi agriculturã, cu condiţia sã nu fie destinate utilizãrilor chimice şi farmaceutice şi nici altor utilizãri industriale nealimentare şi nefurajere. În cazul plantelor cultivate cu folosinţe multiple (alimentare şi nealimentare), includerea lor în Sistemul multilateral şi aplicabilitatea regimului de acces facilitat depind de importanţa lor pentru securitatea alimentarã;
b) accesul este acordat rapid, fãrã a fi necesar sã se urmeze o anumitã ordine, şi gratuit sau, atunci când este necesarã o platã pentru cheltuieli, ea nu trebuie sã depãşeascã costurile minime implicate;
c) toate datele de paşaport disponibile şi, sub rezerva legislaţiei în vigoare, toate celelalte informaţii descriptive asociate şi neconfidenţiale sunt puse la dispoziţie împreunã cu resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã furnizate;
d) beneficiarii nu pot revendica nici un drept de proprietate intelectualã sau alt drept care limiteazã accesul facilitat la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã la pãrţi sau la componentele genetice, sub forma primitã de la Sistemul multilateral;
e) accesul la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã aflate în curs de creare, inclusiv la materialul aflat în curs de creare de cãtre agricultori, va rãmâne la dispoziţia producãtorilor în timpul perioadei de obţinere;
f) accesul la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã protejate de drepturile de proprietate intelectualã şi alte drepturi de proprietate este acordat în conformitate cu acordurile internaţionale şi cu legile naţionale în vigoare;
g) resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã primite în cadrul Sistemului multilateral şi conservate vor continua sã fie fãcute disponibile cãtre Sistemul multilateral de cãtre primitorii acestor resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, potrivit prevederilor prezentului tratat; şi
h) fãrã a prejudicia alte dispoziţii ale prezentului articol, pãrţile contractante convin cã accesul la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã in situ este acordat în conformitate cu legislaţia naţionalã sau, în absenţa unei asemenea legislaţii, în conformitate cu normele stabilite de organul executiv.
12.4. Ca urmare, accesul facilitat în conformitate cu art. 12.2 şi 12.3 va fi acordat conform unui acord-tip de transfer de material (ATM), care va fi adoptat de cãtre organul executiv şi care conţine prevederile art. 12.3 lit. a), d) şi g), dispoziţiile cu privire la împãrţirea avantajelor enunţate în art. 13.2 lit. d) alin. (ii) şi alte prevederi relevante ale prezentului tratat, precum şi aceea cã primitorul resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã trebuie sã solicite ca prevederile ATM sã se aplice atât transferului resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã cãtre o altã persoanã sau entitate, cât şi tuturor transferurilor ulterioare ale acestor resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.
12.5. Pãrţile contractante vor veghea sã fie posibil sã se facã recurs în conformitate cu dispoziţiile jurisdicţionale aplicabile, în sistemele lor juridice, în caz de diferende contractuale decurgând din aceste ATM, recunoscând cã obligaţiile ce decurg din aceste ATM revin în exclusivitate pãrţilor care iau parte la aceste acorduri.
12.6. În situaţii de urgenţã cauzate de catastrofe pãrţile contractante convin sã acorde un acces facilitat la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, potrivit Sistemului multilateral, în scopul de a contribui la refacerea stãrii sistemelor agricole, în cooperare cu coordonatorii de ajutoare.
ART. 13
Împãrţirea avantajelor în Sistemul multilateral
13.1. Pãrţile contractante recunosc cã accesul facilitat la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã care sunt incluse în Sistemul multilateral constituie în sine un avantaj major al acestui sistem şi convin ca avantajele care rezultã sã fie împãrţite într-o manierã justã şi echitabilã, în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
13.2. Pãrţile contractante convin ca avantajele care decurg din utilizarea, inclusiv cea comercialã, a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã în cadrul Sistemului multilateral sã fie împãrţite în mod just şi echitabil prin urmãtoarele mecanisme: schimbul de informaţii, accesul la tehnologii şi transferul acestora, consolidarea capacitãţilor, împãrţirea avantajelor care decurg din comercializare, ţinând seama de domeniile de activitãţi prioritare ale Planului global de acţiune în evoluţie continuã şi în funcţie de orientãrile organului executiv.

a) Schimbul de informaţii
Pãrţile contractante convin sã facã disponibile informaţiile care înglobeazã, cu deosebire, cataloage şi inventare, informaţii asupra tehnologiilor şi rezultate ale cercetãrii tehnice, ştiinţifice şi socioeconomice, inclusiv caracterizarea, evaluarea şi utilizarea, privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã incluse în Sistemul multilateral. Asemenea informţii vor fi fãcute disponibile, dacã ele nu sunt confidenţiale, sub rezerva dreptului aplicabil şi în conformitate cu capacitãţile naţionale. Asemenea informaţii vor fi puse la dispoziţie tuturor pãrţilor contractante la prezentul tratat prin sistemul de informaţii prevãzut la art. 17.

b) Accesul la tehnologii şi transferul de tehnologii
(i) Pãrţile contractante se angajeazã sã acorde şi/sau sã faciliteze accesul la tehnologii vizând conservarea, caracterizarea, evaluarea şi utilizarea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, incluse în Sistemul multilateral. Recunoscând cã anumite tehnologii nu pot fi transferate decât prin materialul genetic, pãrţile contractante acordã şi/sau faciliteazã accesul la aceste tehnologii şi la materialul genetic inclus în Sistemul multilateral, precum şi la varietãţile ameliorate şi la materialul genetic elaborat datoritã utilizãrii resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, incluse în Sistemul multilateral, în conformitate cu dispoziţiile art. 12. Accesul la aceste tehnologii, la soiurile de ameliorare şi la materialul genetic va fi acordat şi/sau facilitat, respectându-se drepturile de proprietate şi legile aplicabile privind accesul şi conform capacitãţilor naţionale.
(ii) Accesul la tehnologii şi transferul lor în alte ţãri, în particular în ţãri în curs de dezvoltare şi în ţãri cu economii în tranziţie, vor fi efectuate printr-un ansamblu de mãsuri, cum sunt înfiinţarea, funcţionarea şi participarea la grupe tematice pe culturi pentru utilizarea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã la toate tipurile de parteneriat pentru cercetare şi dezvoltare şi la societãţi comerciale în parteneriat, legate de materialul primit, de dezvoltarea resurselor umane şi de accesul efectiv la facilitãţile de cercetare.
(iii) Accesul la tehnologii şi transferul de tehnologii, aşa cum sunt menţionate în alin. (i) şi (ii), incluzând tehnologiile protejate de drepturi de proprietate intelectualã, pentru ţãrile în curs de dezvoltare care sunt pãrţi contractante, în particular pentru ţãrile cele mai puţin dezvoltate şi ţãrile cu economii în tranziţie, vor fi asigurate şi/sau facilitate, în condiţii corecte şi dintre cele mai favorabile, în particular în cazul tehnologiilor utilizate în scopul conservãrii, precum şi al tehnologiilor de care beneficiazã agricultorii din ţãrile în curs de dezvoltare, mai ales din ţãrile cele mai puţin dezvoltate şi ţãrile cu economii în tranziţie, inclusiv în condiţii de concesiune şi preferenţiale, dacã s-a convenit reciproc, printre altele, prin parteneriate în cercetare şi dezvoltare în cadrul Sistemului multilateral. Accesul şi transferul vor fi asigurate în condiţii de recunoaştere şi în conformitate cu protecţia adecvatã şi efectivã a drepturilor de proprietate intelectualã.

c) Consolidarea capacitãţilor
Ţinând cont de nevoile ţãrilor aflate în curs de dezvoltare şi ale ţãrilor cu economii în tranziţie, dupã cum sunt reflectate de prioritãţile pe care le acordã consolidãrii capacitãţilor în problema resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã în planurile şi programele lor, atunci când ele existã, vizând resursele fitogenetice pentru alimentaţie şi agriculturã acoperite de cãtre Sistemul multilateral, pãrţile contractante convin sã acorde prioritate: (i) stabilirii şi/sau consolidãrii programelor de educaţie şi de formare ştiinţificã şi tehnicã în domeniul conservãrii şi utilizãrii durabile a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã; (ii) dezvoltãrii şi modernizãrii facilitãţilor destinate conservãrii şi utilizãrii durabile a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, în particular în ţãrile în curs de dezvoltare şi cele cu economii în tranziţie; şi (iii) cercetãrii ştiinţifice efectuate, de preferinţã şi dacã este posibil în ţãrile în curs de dezvoltare şi în ţãrile în tranziţie, în cooperare cu instituţiile din aceste ţãri, precum şi creşterii capacitãţii de a face asemenea cercetãri în domeniile în care ele sunt necesare.

d) Participarea la rezultatele financiare şi la celelalte beneficii ale comercializãrii:
(i) pãrţile contractante sunt de acord, în cadrul Sistemului multilateral, sã ia mãsuri în scopul împãrţirii beneficiilor comerciale, prin implicarea sectorului privat şi public în activitãţile identificate în prezentul articol, prin parteneriate şi colaborãri, incluzând sectorul privat din ţãrile în curs de dezvoltare şi din ţãrile cu economii în tranziţie, în domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii tehnologice;
(ii) pãrţile contractante sunt de acord ca ATM descris la art. 12.4 sã includã clauza ca primitorul care comercializeazã un produs care este resursã geneticã vegetalã pentru alimentaţie şi agriculturã şi încorporeazã material obţinut prin Sistemul multilateral sã plãteascã, conform mecanismului descris în art. 19.3 lit. f), o parte echitabilã din beneficiile obţinute din comercializarea acelui produs, exceptând orice situaţie în care un asemenea produs este disponibil fãrã restricţii pentru terţi, pentru cercetare şi ameliorare ulterioarã, caz în care primitorul care comercializeazã va fi încurajat sã efectueze asemenea plãţi. Organul executiv va stabili la prima sa sesiune nivelul, forma şi modalitatea de efectuare a acestor plãţi, în acord cu practica comercialã uzualã. Organul executiv poate decide stabilirea unor niveluri diferenţiate de plãţi pentru diferitele categorii de destinatari care comercializeazã asemenea produse; poate, de asemenea, decide asupra necesitãţii de a excepta de la aceste plãţi micii fermieri din ţãrile în curs de dezvoltare şi din ţãrile cu economii în tranziţie. Organul executiv poate din când în când sã revizuiascã nivelurile de plãţi, în vederea realizãrii unei împãrţiri corecte şi echitabile a beneficiilor, şi poate, de asemenea, sã evalueze, într-o perioadã de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, dacã plata unei pãrţi din beneficiile rezultate din comercializarea unor produse sub mandat ATM trebuie sã devinã obligatorie şi în cazurile în care asemenea produse sunt disponibile fãrã restricţii pentru terţi, în scopul cercetãrii şi ameliorãrii ulterioare.
13.3. Pãrţile contractante sunt de acord ca beneficiile apãrute din utilizarea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, care sunt împãrţite conform Sistemului multilateral, sã fie distribuite cu prioritate, direct şi indirect, cãtre fermierii din toate ţãrile, în special din ţãrile în curs de dezvoltare şi din ţãrile cu economii în tranziţie, care conservã şi utilizeazã durabil resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.
13.4. În prima sa sesiune, organul executiv va elabora politici relevante şi criterii pentru asistenţã specificã, în conformitate cu strategia de finanţare agreatã, conform art. 18, pentru conservarea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, pentru ţãrile în curs de dezvoltare şi ţãrile cu economii în tranziţie, ale cãror contribuţii la diversitatea resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã în cadrul Sistemului multilateral sunt semnificative şi/sau au nevoi speciale.
13.5. Pãrţile contractante recunosc cã probabilitatea implementãrii complete a Planului global de acţiune, în special în ţãrile în curs de dezvoltare şi în ţãrile cu economii în tranziţie, va depinde în mare mãsurã de implementarea efectivã a prevederilor prezentului articol şi de strategia de finanţare, aşa cum este prevãzutã la art. 18.
13.6. Pãrţile contractante vor lua în considerare modalitãţile unei strategii de contribuţii voluntare pentru împãrţirea beneficiilor, prin care industriile de prelucrare a alimentelor care beneficiazã de resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã sã contribuie la Sistemul multilateral.

PARTEA a V-a
Capitole auxiliare

ART. 14
Planul global de acţiune
14. Recunoscând cã Planul global de acţiune pentru conservarea şi utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, aflat în derulare, este important pentru prezentul tratat, pãrţile contractante vor promova implementarea sa efectivã, inclusiv prin acţiuni naţionale şi, atunci când sunt potrivite, prin cooperãri internaţionale care sã furnizeze un cadru coerent, inter alia, pentru crearea de capacitãţi, transferul de tehnologie şi schimbul de informaţii, ţinând cont de prevederile art. 13.
ART. 15
Colecţiile ex situ de resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, deţinute de centrele de cercetãri agricole internaţionale ale Grupului consultativ de cercetãri agricole internaţionale şi de alte instituţii internaţionale
15.1. Pãrţile contractante recunosc importanţa pentru prezentul tratat a colecţiilor ex situ de resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, aflate sub rãspunderea centrelor de cercetãri agricole internaţionale (IARC) ale Grupului consultativ de cercetãri agricole internaţionale (CGIAR). Pãrţile contractante invitã IARC sã semneze acorduri cu organul executiv, privitoare la colecţiile ex situ, în concordanţã cu termenii şi condiţiile de mai jos:
a) resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, enumerate în anexa nr. I la prezentul tratat şi deţinute de IARC, vor fi fãcute disponibile conform prevederilor stabilite în partea a IV-a;
b) resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, altele decât cele enumerate în anexa nr. I la prezentul tratat şi colectate înainte de intrarea sa în vigoare, care sunt deţinute de IARC, vor fi fãcute disponibile potrivit ATM aflat în derulare, în conformitate cu convenţiile dintre IARC şi FAO. Convenţiile ATM vor fi amendate de organul executiv nu mai târziu de a doua sa sesiune, dupã consultãri în concordanţã cu prevederile relevante ale prezentului tratat, în special cu art. 12 şi 13 şi ţinând cont de urmãtoarele condiţii:
(i) IARC vor informa periodic organul executiv despre ATM la care au aderat, conform unui calendar ce va fi stabilit de organul executiv;
(ii) pãrţilor contractante de pe al cãror teritoriu au fost colectate resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, în condiţii in situ, li se vor pune la dispoziţie mostre din asemenea resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, la cerere, fãrã a fi nevoie de un ATM;
(iii) beneficiile rezultate în urma ATM mai sus menţionate, care se colecteazã conform mecanismului menţionat la art. 19.3 lit. f), vor fi folosite în special pentru conservarea şi utilizarea durabilã a respectivelor resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, în special în programele naţionale şi regionale din ţãrile în curs de dezvoltare şi din ţãrile cu economii în tranziţie, în particular în centre de diversitate şi în ţãrile cele mai puţin dezvoltate; şi
(iv) IARC vor lua mãsurile adecvate, în acord cu capacitãţile proprii, pentru a se conforma condiţiilor ATM şi vor informa cu promptitudine organul executiv despre cazurile de neconformitate;
c) IARC recunosc autoritatea organului executiv de a stabili politicile directoare referitoare la pãstrarea colecţiilor ex situ deţinute de cãtre IARC şi subiect al prevederilor prezentului tratat;
d) facilitãţile ştiinţifice şi tehnice în care sunt conservate colecţiile ex situ vor rãmâne sub autoritatea IARC care preiau în gestiune şi în administrare colecţiile în conformitate cu standardele internaţionale acceptate, în particular cu standardele bãncilor de gene girate de Comisia FAO a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã;
e) la cererea unui IARC, secretarul va încerca sã ofere sprijin tehnic corespunzãtor;
f) secretarul va avea în orice moment drept de acces la facilitãţi, precum şi dreptul de inspecţie a tuturor activitãţilor care au loc în interiorul acestor facilitãţi, în directã legãturã cu conservarea şi schimburile de materiale, subiect al prezentului articol;
g) dacã întreţinerea curentã a colecţiilor ex situ deţinute de IARC este afectatã sau ameninţatã de cãtre oricare eveniment, inclusiv forţa majorã, secretarul, cu aprobarea ţãrii gazdã, va oferi asistenţã pentru evacuarea sau pentru transferul colecţiei, în mãsura posibilitãţilor.
15.2. Pãrţile contractante sunt de acord sã ofere acces facil la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã menţionate în anexa nr. I, în conformitate cu Sistemul multilateral, pentru IARC din CGIAR, care au acorduri semnate cu organul executiv, în conformitate cu prezentul tratat. Aceste centre vor fi incluse pe o listã pãstratã de secretar, disponibilã, la cerere, pentru pãrţile contractante.
15.3. Materialele, altele decât cele enumerate în anexa nr. I, care sunt recepţionate şi conservate de IARC, dupã intrarea în vigoare a prezentului tratat, vor fi disponibile în termeni concordanţi cu acordurile mutuale dintre IARC care au primit materialele şi ţara de origine sau ţara care a achiziţionat aceste resurse, în conformitate cu Convenţia diversitãţii biologice sau cu altã lege aplicabilã.
15.4. Pãrţile contractante sunt încurajate sã ofere acelor IARC care au semnat acorduri cu organul executiv, în baza unor înţelegeri mutuale, acces la resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã care nu sunt enumerate în anexa nr. I, dar sunt importante pentru programele şi activitãţile IARC.
15.5. Pentru scopurile declarate în acest articol, organul executiv va cãuta sã stabileascã înţelegeri şi cu alte instituţii internaţionale relevante.
ART. 16
Reţele internaţionale de resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã
16.1. Cooperarea existentã în reţelele internaţionale de resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã va fi încurajatã sau dezvoltatã pe baza aranjamentelor existente şi în concordanţã cu termenii prezentului tratat, în aşa fel încât sã se realizeze cea mai mare cuprindere posibilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.
16.2. Pãrţile contractante vor încuraja, considerând-o oportunã, participarea la reţele internaţionale a tuturor instituţiilor relevante, incluzând organizaţii guvernamentale, private, organizaţii neguvernamentale, unitãţi de cercetare, ameliorare şi alte instituţii.
ART. 17
Sistemul informaţional global privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã
17.1. Pãrţile contractante vor coopera pentru a dezvolta şi a consolida un sistem informaţional global, în scopul de a facilita schimburile de informaţii, bazat pe sistemele informaţionale existente, despre chestiuni ştiinţifice, tehnice şi de mediu, legate de resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, cu speranţa cã aceste schimburi vor contribui la împãrţirea beneficiilor prin realizarea disponibilitãţii informaţiilor despre resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, pentru toate pãrţile contractante. În dezvoltarea Sistemului informaţional global cooperarea va respecta spiritul mecanismului Biroului de decontare al Convenţiei diversitãţii biologice.
17.2. Pe baza notificãrilor pãrţilor contractante vor fi emise din timp avertismente despre evenimentele probabile, care ar putea ameninţa întreţinerea eficientã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, cu o atenţie specialã pentru salvarea materialului.
17.3. Pãrţile contractante vor coopera cu Comisia FAO pentru resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, în reevaluãrile sale periodice asupra stãrii resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã de pe glob, în scopul de a facilita actualizarea Planului global de acţiune la care face referire art. 14.

PARTEA a VI-a
Prevederi financiare

ART. 18
Resurse financiare
18.1. Pãrţile contractante se angajeazã sã implementeze o strategie de finanţare pentru implementarea prezentului tratat, în conformitate cu prevederile prezentului articol.
18.2. Obiectivele strategiei de finanţare vor fi îmbunãtãţirea disponibilitãţii, transparenţei, eficienţei şi eficacitãţii utilizãrii resurselor financiare pentru implementarea activitãţilor prezentului tratat.
18.3. În vederea mobilizãrii fondurilor pentru activitãţi prioritare, planuri şi programe, în special în ţãrile în curs de dezvoltare şi în ţãrile cu economii în tranziţie şi luând în considerare Planul global de acţiune, periodic organul executiv va stabili destinaţiile acestor fonduri.
18.4. Strategii de utilizare a fondurilor:
a) pãrţile contractante vor lua mãsurile necesare şi adecvate în cadrul organelor executive ale mecanismelor internaţionale, fondurilor şi organismelor relevante, pentru a asigura prioritatea şi atenţia necesare alocãrii efective de resurse predictibile şi convenite pentru implementarea planurilor şi programelor, conform prezentului tratat;
b) mãsura în care pãrţile contractante care sunt ţãri în curs de dezvoltare şi pãrţile contractante cu economii în tranziţie vor implementa efectiv angajamentele asumate prin prezentul tratat va depinde de alocarea efectivã, în special de cãtre pãrţile contractante care sunt ţãri dezvoltate, a resurselor la care se referã prezentul articol. Pãrţile contractante care sunt ţãri în curs de dezvoltare şi pãrţile contractante care sunt ţãri cu economii în tranziţie vor acorda prioritatea cuvenitã în propriile planuri şi programe construirii unei capacitãţi corespunzãtoare în domeniul resurselor genetice vegetale pentru agriculturã şi alimentaţie;
c) pãrţile contractante care sunt ţãri dezvoltate furnizeazã, iar pãrţile contractante care sunt ţãri în curs de dezvoltare şi pãrţile contractante cu economii în tranziţie folosesc resurse financiare pentru implementarea prezentului tratat prin canale bilaterale, multilaterale şi regionale. Asemenea canale vor include mecanismele descrise la art. 19.3 lit. f);
d) fiecare parte contractantã acceptã sã execute şi sã furnizeze resurse financiare pentru activitãţile naţionale de conservare şi utilizare durabilã a resurselor genetice vegetale pentru agriculturã şi alimentaţie, în funcţie de posibilitãţile naţionale şi de resursele financiare. Resursele financiare disponibile nu pot fi utilizate în scopuri care nu sunt prevãzute în prezentul tratat, în special în domenii înrudite cu comerţul internaţional şi cu schimbul de mãrfuri;
e) pãrţile contractante acceptã cã beneficiile financiare specificate la art. 13.2 lit. d) sunt parte a strategiei financiare;
f) pãrţile contractante pot oferi contribuţii voluntare, în conformitate cu prevederile art. 13, iar acestea pot proveni din sectorul privat, de la organizaţii neguvernamentale sau din alte surse. Pãrţile contractante acceptã ca organul executiv sã ia în considerare strategii de promovare a unor asemenea contribuţii.
18.5. Pãrţile contractante acceptã ca prioritatea sã fie acordatã implementãrii unor planuri şi programe convenite, adresate agricultorilor din ţãrile în curs de dezvoltare, în special din ţãrile cel mai puţin dezvoltate şi din ţãrile cu economii în tranziţie, care conservã şi utilizeazã durabil resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã.

PARTEA a VII-a
Clauze internaţionale

ART. 19
Organul executiv
19.1. Organul executiv al prezentului Tratat este constituit din toate pãrţile contractante.
19.2. Toate deciziile organului executiv vor fi luate prin consens, în afarã de cazul în care pentru a se ajunge la anumite mãsuri se stabilesc alte modalitãţi decizionale, exceptând situaţiile prevãzute la art. 23 şi 24, când consensul este obligatoriu.
19.3. Funcţiile organului executiv au ca finalitate promovarea şi implementarea corespunzãtoare a prezentului tratat, urmãrind obiectivele sale şi, în special:
a) sã asigure orientarea tacticã şi îndrumarea monitorizãrii, precum şi sã adopte recomandãrile necesare pentru implementarea prezentului tratat, în special pentru funcţionarea Sistemului multilateral;
b) sã adopte planurile şi programele pentru implementarea prezentului tratat;
c) sã adopte la prima sa sesiune şi periodic sã revizuiascã strategia de folosire a fondurilor pentru implementarea prezentului tratat, în conformitate cu prevederile art. 18;
d) sã adopte bugetul prezentului tratat;
e) sã ia în considerare şi sã organizeze, în funcţie de disponibilitatea fondurilor necesare, organisme subsidiare, potrivit necesitãţilor, şi sã stabileascã mandatele şi componenţa acestora;
f) sã stabileascã, în funcţie de necesitãţi, un mecanism adecvat, cum ar fi un cont de depozit, pentru primirea şi utilizarea resurselor financiare care se vor acumula în el, în scopul implementãrii prezentului tratat;
g) sã stabileascã şi sã menţinã cooperarea cu alte organizaţii internaţionale relevante şi instituţii create de alte tratate, incluzând în mod particular Conferinţa pãrţilor la Convenţia diversitãţii biologice, în problemele care cad sub incidenţa prezentului Tratat, inclusiv participarea lor la strategia de distribuire a fondurilor;
h) sã ia în considerare şi sã adopte dupã necesitãţi amendamentele la prezentul tratat, în conformitate cu prevederile art. 23;
i) sã ia în considerare şi sã adopte dupã necesitãţi amendamente la anexele prezentului tratat, în conformitate cu prevederile art. 24;
j) sã ia în considerare strategiile de încurajare a contribuţiilor voluntare, în special cele la care se referã art. 13 şi 18;
k) sã îndeplineascã alte funcţii necesare realizãrii obiectivelor prezentului tratat;
l) sã ia notã despre deciziile principale ale Conferinţei pãrţilor la Convenţia diversitãţii biologice şi despre alte decizii importante ale celorlalte organizaţii internaţionale şi instituţii create de alte tratate;
m) sã informeze Conferinţa pãrţilor la Convenţia diversitãţii biologice, alte organizaţii internaţionale şi instituţii create de alte tratate despre problemele ce privesc implementarea prezentului tratat;
n) sã aprobe termenii acordurilor cu IARC şi cu alte instituţii internaţionale, sã revizuiascã şi sã amendeze ATM prevãzut la art. 15.
19.4. În conformitate cu art. 19.6, fiecare parte contractantã va avea un vot şi poate fi reprezentatã la sesiunile organului executiv de un singur delegat, care poate fi însoţit de un supleant, de experţi şi consilieri. Supleanţii, experţii şi consilierii pot lua parte la dezbaterile organului executiv, dar nu au drept de vot, cu excepţia cazurilor în care au fost autorizaţi sã înlocuiascã un delegat.
19.5. Organizaţia Naţiunilor Unite, agenţiile sale specializate şi Agenţia Internaţionalã pentru Energie Atomicã, precum şi orice alt stat care nu este parte contractantã la prezentul tratat pot fi reprezentate de observatori la sesiunile organului executiv. Orice alt organism sau agenţie, fie guvernamentalã, fie neguvernamentalã, calificatã în domenii care au legãturã cu conservarea şi utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale pentru alimentaţie şi agriculturã, care a informat secretarul despre dorinţa sa de a fi prezentã la o sesiune a organului executiv, poate fi admisã, cu excepţia cazului în care, cel puţin o treime din numãrul pãrţilor contractante prezintã obiecţii. Admiterea şi participarea observatorilor vor fi supuse regulilor de procedurã adoptate de organul executiv.
19.6. O organizaţie membrã FAO, care este o parte contractantã, şi statele membre ale acelei organizaţii membre, care sunt pãrţi contractante, îşi vor exercita drepturile care decurg din calitatea de membru şi îşi vor îndeplini, mutatis mutandis, obligaţiile de membru în acord cu Constituţia şi cu Regulamentul general FAO.
19.7. Organul executiv va adopa şi va amenda, în funcţie de necesitãţi, propriile reguli de procedurã şi reguli financiare care nu vor fi contradictorii prezentului tratat.
19.8. La orice sesiune a organului executiv va fi necesarã prezenţa de delegaţi reprezentând majoritatea pãrţilor contractante, pentru a se constitui cvorumul.
19.9. Organul executiv va ţine sesiuni ordinare, cel puţin una la 2 ani. Aceste sesiuni trebuie, pe cât posibil, sã se desfãşoare înainte sau imediat dupã sesiunile ordinare ale Comisiei privind resursele genetice pentru alimentaţie şi agriculturã.
19.10. Organul executiv va ţine sesiuni extraordinare atunci când acesta le considerã ca fiind necesare sau la solicitarea adresatã, în scris, de cãtre orice parte contractantã, dovedind cã aceastã cerere este sprijinitã de cel puţin o treime din numãrul pãrţilor contractante.
19.11. Organul executiv îşi va alege preşedintele şi vicepreşedinţii (care împreunã formeazã Biroul), în conformitate cu regulile de procedurã.
ART. 20
Secretarul
20.1. Secretarul organului executiv va fi numit de directorul general al FAO, cu aprobarea organului executiv. Secretarul va fi asistat de personal, în funcţie de necesitãţi.
20.2. Secretarul are urmãtoarele funcţii:
a) asigurã şi furnizeazã suport administrativ pentru sesiuni ale organului executiv şi pentru orice corpuri subsidiare, dupã cum se va stabili;
b) asistã organul executiv în ducerea la îndeplinire a funcţiilor sale, incluzând realizarea unor sarcini specifice pe care organul executiv ar putea decide sã i le atribuie;
c) raporteazã activitãţile sale organului executiv.
20.3. Secretarul va comunica tuturor pãrţilor contractante şi directorului general:
a) deciziile organului executiv, în termen de 60 de zile de la adoptare;
b) informaţiile primite de la pãrţile contractante, în conformitate cu prevederile prezentului tratat.
20.4. Secretarul va furniza documentaţia în cele 6 limbi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru sesiunile organului executiv.
20.5. Secretarul va coopera cu alte organizaţii şi organisme create prin alte tratate, incluzând în mod special Secretariatul Convenţiei asupra diversitãţii biologice în realizarea obiectivelor prezentului tratat.
ART. 21
Buna-credinţã
Organul executiv, la prima sa întâlnire, va lua în considerare şi va aproba procedurile efective şi modul de conlucrare, precum şi mecanismele operaţionale pentru a promova buna-credinţã în legãturã cu prevederile prezentului tratat şi pentru a adresa recomandãri în probleme de rea-credinţã. Aceste proceduri şi mecanisme vor include monitorizarea şi oferirea de recomandãri sau de asistenţã, inclusiv recomandãri legale ori asistenţã legalã, când este necesar, în special ţãrilor în curs de dezvoltare şi ţãrilor cu economii în tranziţie.
ART. 22
Rezolvarea diferendelor
22.1. În eventualitatea unui diferend între pãrţile contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentului tratat, pãrţile în cauzã vor cãuta soluţii prin negocieri.
22.2. Dacã pãrţile în cauzã nu pot ajunge la o înţelegere prin negocieri, ele pot cãuta împreunã bunele oficii sau pot cere medierea unui terţ.
22.3. Când se ratificã, acceptã, aprobã ori se aderã la prezentul tratat sau oricând dupã aceea, o parte contractantã poate declara în scris Depozitarului cã, pentru un diferend nerezolvat în concordanţã cu art. 22.1 sau art. 22.2, acceptã ca obligatorii unul sau ambele mijloace de rezolvare care urmeazã:
a) arbitrajul în concordanţã cu procedura arãtatã în partea I a anexei nr. II la prezentul tratat;
b) supunerea diferendului Curţii Internaţionale de Justiţie.
22.4. Dacã pãrţile aflate în diferend, în concordanţã cu art. 22.3, nu au acceptat nici un mod comun de rezolvare a diferendului, acesta va fi supus concilierii în conformitate cu partea a 2-a din anexa nr. II la prezentul tratat, dacã pãrţile nu convin altfel.
ART. 23
Amendamentele tratatului
23.1. Amendamente la prezentul tratat pot fi propuse de orice parte contractantã.
23.2. Amendamente la prezentul tratat vor fi adoptate într-o sesiune a organului executiv. Textul oricãrui amendament propus va fi comunicat pãrţilor contractante de cãtre secretar cu cel puţin 6 luni înaintea sesiunii la care este propus pentru adoptare.
23.3. Toate amendamentele la prezentul tratat vor fi aprobate prin consens al pãrţilor contractante prezente la sesiunea organului executiv.
23.4. Orice amendament adoptat de cãtre organul executiv va intra în vigoare pentru pãrţile contractante care l-au ratificat, acceptat sau aprobat în a 90-a zi dupã depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de cãtre douã treimi din numãrul pãrţilor contractante. Dupã 90 de zile de la depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentului, acesta va intra în vigoare pentru orice altã parte contractantã.
23.5. În înţelesul prezentului articol, un instrument depus de cãtre o organizaţie membrã a FAO nu va fi socotit în plus faţã de cele depuse de statele membre ale unei asemenea organizaţii.
ART. 24
Anexe
24.1. Anexele la prezentul tratat constituie parte integrantã din acesta, iar o referinţã la prezentul tratat va fi în acelaşi timp o referinţã la oricare dintre anexele sale.
24.2. Prevederile art. 23 se vor aplica şi amendamentelor anexelor.
ART. 25
Semnãtura
Prezentul tratat va fi depus la FAO începând cu data de 3 noiembrie 2001 pânã pe 4 noiembrie 2002, pentru a putea fi semnat de cãtre toţi membrii FAO şi de orice alte state care nu sunt membre FAO, dar care sunt membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, sau de oricare dintre agenţiile sale specializate ori de Agenţia Internaţionalã de Energie Atomicã.
ART. 26
Ratificare, acceptare sau aprobare
Prezentul tratat va fi supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre membrii şi nemembrii FAO la care s-a fãcut referire în art. 25. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse la Depozitar.
ART. 27
Aderare
Prezentul tratat va fi deschis spre aderare tuturor membrilor FAO şi oricãrui stat care nu este membru FAO, dar este membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, sau al oricãreia dintre agenţiile sale specializate ori al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomicã, începând cu data la care prezentul tratat este închis pentru semnare. Instrumentele de aderare vor fi depuse la Depozitar.
ART. 28
Intrarea în vigoare
28.1. Conform prevederilor art. 29.2, prezentul tratat va intra în vigoare în a 90-a zi dupã depunerea celui de-al 40-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, cu condiţia ca cel puţin 20 de instrumente de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sã fie depuse de membrii FAO.
28.2. Pentru fiecare membru FAO şi pentru orice stat care nu este membru FAO, dar este membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, sau al oricãreia dintre agenţiile sale specializate ori al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomicã, care ratificã, acceptã, aprobã sau aderã la prezentul tratat dupã depunerea, în conformitate cu art. 28.1, al celui de-al 40-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, prezentul tratat va intra în vigoare dupã 90 de zile de la depunerea instrumentului sãu de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
ART. 29
Organizaţii membre ale FAO
29.1. Când o organizaţie membrã a FAO depune un instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la prezentul tratat, organizaţia membrã, în conformitate cu prevederile art. 11.7. din Constituţia FAO, va notifica orice modificare privind distribuţia competenţei la declaraţia sa de competenţã datã conform art. 11.5 din Constituţia FAO, aşa cum va fi necesar în lumina acceptãrii sale la prezentul tratat. Orice parte contractantã la prezentul tratat poate cere, în orice moment, de la o organizaţie membrã FAO care este parte contractantã la prezentul tratat sã furnizeze informaţii la fel ca între o organizaţie membrã şi statele membre ale sale şi este responsabilã pentru implementarea oricãrei probleme particulare ce intrã sub incidenţa prezentului tratat. Organizaţia membrã va furniza informaţii într-un timp rezonabil.
29.2. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare, aderare sau retragere, depuse de o organizaţie membrã a FAO, nu vor fi socotite ca suplimentare faţã de cele depuse de statele membre ale acesteia.
ART. 30
Rezerve
Nici o rezervã nu va putea fi adoptatã la prezentul tratat.
ART. 31
Terţi
Pãrţile contractante vor încuraja orice membru FAO sau alt stat care nu este parte contractantã la prezentul tratat sã adere la acesta din urmã.
ART. 32
Retrageri
32.1. Orice parte contractantã poate, oricând dupã 2 ani de la data de la care prezentul tratat a intrat în vigoare pentru ea, sã notifice Depozitarul asupra retragerii sale din prezentul tratat. Depozitarul va informa imediat pãrţile contractante.
32.2. Retragerea va produce efecte dupã un an de la data primirii notificãrii.
ART. 33
Desfiinţarea
33.1. Prezentul tratat va fi desfiinţat de drept dacã şi când, ca rezultat al retragerilor, numãrul pãrţilor contractante scade sub 40, dacã pãrţile contractante rãmase nu decid în mod unanim altfel.
33.2. Depozitarul va informa toate pãrţile contractante când numãrul lor scade la 40.
33.3. În eventualitatea desfiinţãrii tratatului, dispunerea de bunuri se va face conform regulilor financiare adoptate de organul executiv.
ART. 34
Depozitarul
Directorul general al FAO va fi depozitarul acestui tratat.
ART. 35
Texte autentice
Textele în limbile arabã, chinezã, englezã, francezã, rusã şi spaniolã ale prezentului tratat sunt autentice în mod egal.

ANEXA I

LISTA PLANTELOR DE CULTURĂ
CUPRINSE ÎN SISTEMUL MULTILATERAL


                     Plante de culturã alimentare

 Denumirea plantei de        Genul                         Observaţii
     culturã

 Arbore de pâine            Artocarpus                Numai arborele de pâine
 Sparanghel                 Asparagus
 Ovãz                       Avena
 Sfeclã                     Beta
 Complexul Brassica         Brassica et al            Genurile incluse sunt:
                                                      Brassica, Armoracia,
                                                      Barbarea, Camelina,
                                                      Crambe, Diplotaxis,
                                                      Eruca, Isatis, Lepidium,
                                                      Raphanobrassica,
                                                      Raphanus, Rorippa si
                                                      Sinapis. Acesta cuprinde
                                                      culturi de legume si de
                                                      oleaginoase, precum:
                                                      varza, rapiţa,
                                                      muştarul, loboda,
                                                      eruca, ridichea şi
                                                      gulia. Specia
                                                      Lepidium meyenii
                                                      este exclusã.

                            Cajanus
 Nãut                       Cicer
 Citrice                    Citrus                    Genurile Poncirus şi
                                                      Fortunella sunt incluse
                                                      ca portaltoi.
 Cocotierul                 Cocos
 Colocasia                  Colocasia, Xanthosoma
 Morcov                     Daucus
 Ignamele                   Dioscorea
 Mei                        Eleusine
 Cãpşun                     Fragaria
 Floarea soarelui           Helianthus
 Orz                        Hordeum
 Cartof dulce               Ipomoea
 Lintea pratului            Lathyrus
 Linte                      Lens
 Mãr                        Malus
 Manioc                     Manihot                   Numai Manihot esculenta
 Bananierul                 Musa                      Exceptând Musa textilis
 Orez                       Oryza
 Mei                        Pennisetum
 Fasole                     Phaseolus                 Exceptând Phaseolus
                                                      polyanthus
 Mazãre                     Pisum
 Secarã                     Secale
 Cartof                     Solanum                   Secţiunea tuberosa
                                                      inclusã, exceptând
                                                      Solanum phureja.
 Vânãtã                     Solanum                   Secţiunea melongena
                                                      inclusã.
 Sorg                       Sorghum
 Triticale                  Triticosecale
 Grâu                       Triticum et al            Incluzând Agropyron,
                                                      Elymus şi Secale
 Bob / Mãzãriche            Vicia
 Fasolitã                   Vigna
 Porumb                     Zea                       Excluzând Zeaperennis,
                                                      Zea diploperennis şi
                                                      Zea luxurians.

                            Plante furajere

 Genul                          Specia
 LEGUMINOASE FURAJERE

 Astragalus                 chinensis, cicer, arenarius
 Canavalia                  ensiformis
 Coronilla                  varia
 Hedysarum                  coronarium
 Lathyrus                   cicera, ciliolatus, hirsutus, ochrus,
                            odoratus, sativus
 Lespedeza                  cuneata, striata, stipulacea
 Lotus                      corniculatus, subbiflorus, uliginosus
 Lupinus                    albuş, angustifolius, luteus
 Medicago                   arborea, falcata, sativa, scutellata,
                            rigidula, truncatula
 Melilotus                  albuş, officinalis
 Onobrychis                 viciifolia
 Ornithopus                 sativus
 Prosopis                   affinis, alba, chilensis, nigra, pallida
 Piieraria                  phaseoloides
 Trifolium                  alexandrinum, alpestre, ambiguum,
                            angustifolium, arvense, agrocicerum,
                            hybridum, incarnatum, pratense,
                            repens, resupinatum, rueppellianum,
                            semipilosum, subterraneum,
                            vesiculosum

        GRAMINEE FURAJERE
 Andropogon                 gayanus
 Agropyron                  cristatum, desertorum
 Agrostis                   stolonifera, tenuis
 Alopecurus                 pratensis
 Arrhenatherum              elatius
 Dactylis                   glomerata
 Festuca                    arundinacea, gigantea, heterophylla,
                            ovina, pratensis, rubra
 Lolium                     hybridum, multiflorum, perenne,
                            rigidum, temulentum
 Phalaris                   aquatica, arundinacea
 Phleum                     pratense
 Poa                        alpina, annua, pratensis
 Tripsacum                  laxum

             ALTE PLANTE FURAJERE

 Atriplex                   halimus, nummularia
 Salsola                    vermiculata

ANEXA II

PARTEA 1
Arbitrajul

ART. 1
Partea reclamantã va notifica cãtre secretar cã pãrţile litigiului solicitã arbitraj conform art. 22. Notificarea va stabili obiectul arbitrajului şi va include, în mod special, menţionarea acelor articole din tratat a cãror interpretare sau aplicare are legãturã cu obiectul litigiului. Dacã pãrţile aflate în litigiu nu s-au înţeles asupra obiectului cauzei înainte de a fi desemnat preşedintele tribunalului, atunci Tribunalul de arbitraj va stabili el însuşi obiectul. Secretarul va comunica informaţia astfel primitã tuturor pãrţilor contractante la tratat.
ART. 2
În litigiile dintre douã pãrţi Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 membri. Fiecare parte aflatã în litigiu va numi un arbitru, iar cei 2 arbitri vor desemna împreunã, de comun acord, al treilea arbitru, care va fi preşedintele Tribunalului de arbitraj. Acesta din urmã nu va avea naţionalitatea uneia dintre pãrţile litigiului, nici nu va avea domiciliul pe teritoriul uneia dintre pãrţile litigiului, nu va lucra pentru nici unul dintre ei şi nu va fi avut de-a face în vreun fel cu cazul respectiv.
2. În cazul unui litigiu cu mai mult de douã pãrţi contractante, pãrţile cu interes comun vor numi, de comun acord, un singur arbitru.
3. Ocuparea locului vacant va fi fãcutã în conformitate cu desemnarea iniţialã.
ART. 3
1. Dacã preşedintele Tribunalului de arbitraj nu a fost desemnat în termen de douã luni de la numirea celui de-al doilea arbitru, directorul general al FAO , la solicitarea uneia dintre pãrţile aflate în litigiu, va desemna preşedintele într-o perioadã suplimentarã de douã luni.
2. Dacã una dintre pãrţile aflate în litigiu nu a numit un arbitru în timp de douã luni de la primirea solicitãrii, cealaltã parte aflatã în litigiu poate sã îl informeze pe directorul general al FAO, care va face desemnarea în timpul unei perioade suplimentare de douã luni.
ART. 4
Tribunalul de arbitraj va adopta hotãrârile sale în conformitate cu prevederile tratatului şi cu dreptul internaţional.
ART. 5
Dacã pãrţile în litigiu nu au convenit altfel, Tribunalul de arbitraj îşi va stabili propriile norme de procedurã.
ART. 6
La solicitarea uneia dintre pãrţile litigiului, Tribunalul de arbitraj poate recomanda luarea de mãsuri asiguratorii, indispensabile.
ART. 7
Pãrţile litigiului trebuie sã faciliteze munca Tribunalului de arbitraj şi, utilizând toate mijloacele care le stau la dispoziţie, vor trebui, în special, sã:
a) furnizeze tribunalului toate documentele relevante, informaţiile şi facilitãţile; şi
b) sã permitã Tribunalului de arbitraj, ori de câte ori este necesar, sã citeze martorii sau experţii şi sã consemneze depoziţia acestora.
ART. 8
Pãrţile în litigiu şi arbitrii au obligativitatea pãstrãrii confidenţialitãţii cu privire la orice informaţie primitã cu titlu de confidenţã în timpul procesului de arbitraj.
ART. 9
Dacã Tribunalul de arbitraj nu stabileşte altfel, din cauza împrejurãrilor speciale ale speţei, atunci cheltuielile tribunalului vor fi suportate în mod egal de cãtre pãrţile aflate în litigiu. Tribunalul de arbitraj va pãstra înregistrãrile tuturor cheltuielilor sale şi va furniza un deviz final pãrţilor în litigiu.
ART. 10
Orice parte contractantã care justificã un interes legitim faţã de obiectul litigiului şi care poate fi prejudiciatã în vreun fel de hotãrârea datã pe fondul cauzei poate interveni în proces, cu încuviinţarea Tribunalului de arbitraj.
ART. 11
Tribunalul de arbitraj poate asculta şi hotãrî asupra cererilor reconvenţionale apãrute în legãturã cu obiectul litigiului.
ART. 12
Hotãrârile Tribunalului de arbitraj atât asupra actelor procedurale, cât şi asupra fondului vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor sãi.
ART. 13
Dacã una dintre pãrţile în litigiu nu apare în faţa Tribunalului de arbitraj sau nu se poate apãra în acest caz, cealaltã parte poate solicita Tribunalului de arbitraj continuarea procesului şi pronunţarea unei hotãrâri. Neprezentarea în faţa Tribunalului de arbitraj a uneia dintre pãrţile aflate în litigiu sau imposibilitatea uneia dintre acestea de a se apãra nu poate împiedica desfãşurarea procesului. Înainte de a se pronunţa pe fondul cauzei, Tribunalul de arbitraj trebuie sã fie lãmurit cu privire la temeinicia şi legalitatea cererii.
ART. 14
Tribunalul va fi ţinut sã adopte hotãrârea, prin care dezleagã fondul cauzei, în termen de 5 luni de la data constituirii sale, doar dacã nu gãseşte de cuviinţã sã prelungeascã perioada cu încã un termen de cel mult 5 luni.
ART. 15
Hotãrârea prin care se rezolvã fondul cauzei va fi limitatã la obiectul litigiului şi va conţine motivele care au stat la baza adoptãrii sale. Va avea menţionate numele membrilor care au participat la deliberare şi data pronunţãrii. Orice membru al Tribunalului de arbitraj poate ataşa la actul final opinia sa separatã sau diferitã faţã de soluţia datã.
ART. 16
Hotãrârea definitivã va fi obligatorie pentru pãrţile cauzei. Ea va fi datã fãrã drept de apel doar dacã pãrţile aflate în litigiu nu au convenit, în prealabil, altfel asupra unei proceduri de apel.
ART. 17
Orice diferend care poate sã aparã între pãrţile în litigiu, în legãturã cu interpretarea sau executarea hotãrârii definitive, poate fi supus spre soluţionare, de oricare dintre pãrţile cauzei, Tribunalului de arbitraj care a adoptat hotãrârea.

PARTEA a 2-a
Concilierea

ART. 1
O comisie de conciliere va fi creatã la solicitarea uneia dintre pãrţile aflate în litigiu. Comisia de conciliere va fi, dacã pãrţile nu au convenit altfel, compusã din 5 membri, 2 numiţi de fiecare parte implicatã şi un preşedinte ales cu acordul tuturor membrilor desemnaţi.
ART. 2
În disputele dintre mai mult de douã pãrţi contractante pãrţile cu interes comun vor numi membrii comisiei de conciliere din partea lor, de comun acord. Când douã sau mai multe pãrţi la diferend au interese diferite sau existã divergenţe cã ar avea un interes comun, ele vor numi, separat, membrii lor.
ART. 3
Dacã în termen de douã luni de la data solicitãrii de constituire a comisiei de conciliere toţi membrii acesteia nu au fost desemnaţi de cãtre pãrţile în litigiu, atunci directorul general al FAO va proceda, la cererea pãrţii care a iniţiat solicitarea, la desemnarea acestora într-un termen nou, de douã luni.
ART. 4
Dacã preşedintele comisiei de conciliere nu a fost ales în termen de douã luni de la numirea ultimului membru al acesteia, directorul general al FAO va desemna preşedintele, dacã i se va cere de cãtre una dintre pãrţile aflate în litigiu, într-un termen nou, de douã luni.
ART. 5
Comisia de conciliere va adopta hotãrârile sale cu majoritatea voturilor membrilor sãi. Dacã pãrţile aflate în litigiu nu au convenit altfel, comisia de conciliere îşi va stabili propria procedurã. Aceasta va adopta o propunere de soluţionare a litigiului, pe care pãrţile o vor examina cu bunã-credinţã.
ART. 6
În caz de neînţelegere cu privire la competenţa comisiei de conciliere, aceasta din urmã va hotãrî asupra competenţei sale.

___________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 42 din 17 martie 2005

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"