Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 40 din 1975 (*republicata*) privind cresterea si ameliorarea animalelor
------------- *) Republicare în temeiul <>art. II din Decretul Consiliului de Stat nr. 184 din 11 iunie 1980 , publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 46 din 13 iunie 1980, dându-se articolelor o noua numerotare. <>Legea nr. 40/1975 a fost publicatã în Buletinul Oficial nr. 134 din 25 decembrie 1975.
În Republica Socialistã România creşterea animalelor reprezintã o activitate de interes naţional, având un rol de seama în aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, oua şi alte produse de origine animala şi a industriei cu materii prime necesare sporirii producţiei bunurilor de consum. Edificarea societãţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastrã, creşterea continua a nivelului de trai şi a capacitãţii de consum a populaţiei necesita ridicarea ponderii zootehniei în producţia agricolã, prin sporirea efectivelor de animale, îmbunãtãţirea potenţialului productiv al acestora şi perfecţionarea tehnologiilor de exploatare şi valorificare eficienta a tuturor resurselor de furaje. Pentru atingerea acestor obiective, statul creeazã condiţii de dezvoltare continua a creşterii animalelor, atât în unitãţile agricole socialiste, cat şi în gospodãriile populaţiei, prin alocarea unor importante fonduri de investiţii în vederea construirii de noi obiective zootehnice, acordarea de credite pentru procurarea de animale, prin încadrarea unitãţilor cu personal de specialitate, organizarea unor unitãţi specializate în producerea materialului de reproducţie, importul de animale din rase perfectionate şi stabilirea unor preţuri stimulatoare pentru producţia animala şi pentru reproducatorii cu potenţial genetic ridicat. În scopul valorificãrii depline a condiţiilor pedoclimatice şi social-economice existente în diferite zone ale tarii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu consiliile populare organizeazã producţia zootehnica în profil teritorial şi rãspund de realizarea producţiei animaliere. Pentru dezvoltarea în continuare a creşterii animalelor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin unitãţile de cercetare de profil şi instituţiile de învãţãmânt agronomic superior, participa la activitatea de elaborare şi aplicare a celor mai eficiente metodologii de ameliorare a raselor, la extinderea folosirii în unitãţile de producţie a materialului de reproducţie ameliorat şi îmbunãtãţirea tehnologiilor de creştere şi rãspund de aplicarea şi realizarea acestora pe zonele şi grupele de unitãţi ce le sunt repartizate. În vederea îndeplinirii acestor sarcini se impune crearea unui cadru juridic unitar privind creşterea, ameliorarea şi reproductia animalelor.
În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 Creşterea animalelor
ART. 1 Creşterea animalelor este o activitate de interes naţional şi are ca scop aprovizionarea populaţiei la nivelul cerinţelor crescande de consum şi acoperirea nevoilor de materie prima ale industriei cu produse de origine animaliera. Dezvoltarea creşterii animalelor se realizeazã potrivit Programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi creştere a producţiei animaliere, ale cãrui prevederi sunt obligatorii pentru toţi deţinãtorii de animale. ART. 2 Pentru dezvoltarea creşterii animalelor, stabilirea ponderii speciilor pe zone geografice şi administrative, alegerea raselor şi a sistemului de creştere şi exploatare, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor asigura valorificarea superioarã a pasunilor şi finetelor, îndeosebi a celor din zona de deal şi de munte, precum şi a tuturor resurselor furajere din agricultura, industria alimentara şi din celelalte activitãţi ale economiei. ART. 3 În vederea îmbunãtãţirii continue a aprovizionarii populaţiei cu produse animaliere şi evitãrii cheltuielilor determinate de transportul produselor de la distanţe mari, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu consiliile populare vor asigura în fiecare judeţ condiţiile necesare dezvoltãrii creşterii animalelor, care sa acopere nevoile proprii de consum şi sa realizeze disponibilitãţile stabilite prin plan. ART. 4 În agricultura socialistã, beneficiind de sprijinul multilateral al statului, dezvoltarea creşterii animalelor va fi orientata în continuare spre concentrarea, specializarea şi integrarea producţiei şi se va realiza prin construirea de noi unitãţi, raţional dimensionate, şi modernizarea celor existente. ART. 5 Unitãţile agricole socialiste au obligaţia sa întreţinã în condiţii optime, în conformitate cu prescripţiile tehnice, adãposturile de animale, construcţiile anexe şi mijloacele tehnice din dotare şi sa menţinã în stare permanenta de funcţionare echipamentul tehnic. Schimbarea destinaţiei construcţiilor zootehnice sau a mijloacelor din dotare este permisã numai cu aprobarea organului ierarhic superior. Construcţiile zootehnice cu valoare de peste 200 mii lei nu se pot scoate din circuitul producţiei animaliere decât cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 6 Statul sprijinã dezvoltarea creşterii animalelor în gospodãriile populaţiei, asigurând: - reproducatori, prin staţiunile comunale de monta; - material seminal şi asistenta tehnica pentru insamintarea artificiala la animale, fãrã plata; - asistenta tehnica şi mijloace financiare pentru îmbunãtãţirea şi amenajarea pajiştilor naturale, în vederea sporirii resurselor furajere; - dreptul de a folosi, în condiţii avantajoase, pãşuni şi fîneţe proprietate de stat, precum şi pãduri pasunabile, potrivit dispoziţiilor legale; - unele sortimente de furaje pentru animalele şi produsele contractate cu statul, în condiţiile prevãzute de lege; - acordarea de prime pentru fiecare juninca la prima fatare; - îndrumarea tehnica prin cadre cu pregãtire de spcialitate, asistenta veterinara şi medicamente de uz veterinar; - credite, în condiţii avantajoase pentru crescatori, în vederea procurãrii de animale de producţie. Populaţia de la sate şi oraşe poate cumpara sau prelua pe baza de contract, în vederea creşterii şi ingrasarii, animale şi pãsãri de la unitãţile agricole socialiste. ART. 7 Pentru creşterea contribuţiei gospodariilor populaţiei la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale şi asigurarea nevoilor proprii de consum cu carne şi alte produse animaliere, toţi locuitorii din mediul rural şi urban care deţin terenuri agricole sunt obligaţi sa le cultive şi sa creascã animale şi pãsãri. Terenurile agricole nu pot fi deţinute decât de persoanele fizice care le cultiva şi cresc animale şi pãsãri, în condiţiile prevãzute de lege. Producţia vegetala şi animala obţinutã în gospodãriile populaţiei va fi folositã pentru nevoile de hrana ale producãtorilor şi membrilor de familie ai acestora, iar cantitãţile disponibile vor putea fi valorificate, în condiţiile prevãzute de lege, la piata sau prin contractari şi achiziţii pentru fondul de stat. ART. 8 Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare rãspund de folosirea integrala şi eficienta a terenurilor agricole, precum şi de realizarea planului de efective de animale şi pãsãri la gospodãriile populaţiei, de crearea resurselor de produse animaliere necesare acoperirii nevoilor consumului propriu al populaţiei din raza lor de activitate, precum şi de realizarea sarcinilor de plan de contractare şi livrare la fondul de stat de animale, pãsãri, lapte, oua şi celelalte produse animaliere. ART. 9 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor repartiza şi transmite anual birourilor şi comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale indicatorii de plan privind efectivele de animale ce trebuie crescute de gospodãriile populaţiei. Pe baza sarcinilor de plan primite, birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale vor întocmi programe de creştere a animalelor şi pasarilor pentru fiecare gospodãrie de pe raza administrativ-teritorialã, astfel încât fiecare sa poatã realiza obligaţia de a creste animale şi pãsãri. Numãrul de animale şi pãsãri ce pot fi crescute de fiecare gospodar pentru nevoile proprii, vânzare la piata sau pentru contractari ori achiziţii este nelimitat. Birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale vor cuprinde în programe sarcini concrete pentru fiecare gospodãrie, pe baza consultãrii largi a cetãţenilor, stabilind numãrul de animale şi pãsãri, producţia şi livrãrile de produse animaliere la fondul de stat, în corelare cu sarcinile de dezvoltare economico-socialã ale unitãţilor teritorial-administrative. În mod corespunzãtor se vor stabili şi sarcini de cultivare a tuturor suprafeţelor, de plantare cu pomi şi arbuşti fructiferi, producţia agricolã ce se va obţine şi livrãrile de legume, cartofi, fructe şi alte produse agricole la fondul de stat. Programele de dezvoltare a efectivelor de animale şi de pãsãri se supun dezbaterii adunãrilor generale ale locuitorilor din comune şi devin obligatorii pentru toţi locuitorii din mediul rural, dupã adoptarea lor de cãtre consiliile populare. ART. 10 Birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare vor acorda gospodariilor populaţiei sprijinul necesar dezvoltãrii bazei lor de producţie şi vor urmãri asigurarea condiţiilor necesare îndeplinirii sarcinilor stabilite acestora, pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, pentru realizarea livrãrilor la fondul de stat. În acest scop, birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare vor lua urmãtoarele mãsuri: a) terenurile aflate în proprietatea sau folosinta locuitorilor şi cele din administrarea birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare vor fi cultivate în întregime cu legume şi cartofi, plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi, cultivate cu plante de nutret sau alte culturi agricole, potrivit programelor stabilite; b) pajistile naturale administrate de birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare, precum şi terenurile pasunabile din fondul forestier, vor fi repartizate, potrivit legii, cu prioritate cetãţenilor care contracteazã livrarea de animale şi produse animaliere la fondul de stat. Membrii cooperativelor agricole de producţie beneficiazã, în afarã mãsurilor prevãzute la alineatul precedent, de înlesniri stabilite de adunarea generalã a cooperativei agricole, precum: a) acordarea cu prioritate a furajelor de volum şi suprafeţelor de teren, pentru producerea de furaje în cultura a doua, contractanţilor de animale şi de produse animaliere; b) atribuirea suprafeţelor de fîneţe, pentru recoltarea cu plata în natura, numai contractanţilor de animale ierbivore sau de produse animaliere de la acestea. ART. 11 Pentru unitãţile agricole socialiste se vor stabili, în cadrul planului, sarcini distincte pentru creşterea de purcei şi pui, ce urmeazã sa fie vanduti crescatorilor de animale care contracteazã livrarea de animale, produse animaliere şi pãsãri la fondul de stat. Unitãţile agricole socialiste sunt autorizate sa organizeze, suplimentar fata de sarcinile lor de plan, producţia de pui, purcei şi iepuri de casa pe care sa-i predea, împreunã cu unele cantitãţi de furaje pentru creştere şi ingrasare, pe baza de contract, unor producãtori din gospodãriile populaţiei care au condiţii de spaţiu, anumite posibilitãţi de furaje şi dispun de forta de munca necesarã. Retribuirea muncii producãtorilor se va efectua pe baza de tarife stabilite la greutatea animalelor ingrasate sau crescute, care au fost livrate la fondul de stat în contul unitãţii agricole respective, la greutatile prevãzute prin contract. ART. 12 Unitãţile cooperaţiei de consum vor participa la realizarea sarcinilor de creştere a efectivelor de animale în gospodãriile populaţiei, prin organizarea unor ferme de reproducţie pentru scroafe şi pui de o zi, în vederea obţinerii de produşi care sa fie vanduti crestatorilor de animale. ART. 13 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare vor lua mãsurile necesare pentru a asigura gospodãriile cu seminţe şi material sãditor, cu îngrãşãminte chimice, cu animale de rasa pentru monta şi cu asistenta zooveterinara; de asemenea, acestea vor crea posibilitãţi pentru închirierea sau cumpãrarea, de cãtre gospodãriile populaţiei, a inventarului agricol şi a unor maşini agricole cu tracţiune animala şi vor asigura deservirea cu tractoare şi maşini agricole pentru efectuarea mecanizata a lucrãrilor necesare pe terenurile folosite de aceste gospodãrii. ART. 14 Unitãţile socialiste pe lângã care funcţioneazã cantine, unitãţile de alimentaţie publica, cabanele turistice şi alte asemenea unitãţi sunt obligate sa organizeze activitãţi anexe pentru creşterea animalelor şi pasarilor, prin valorificarea tuturor resturilor menajere şi a altor resurse disponibile, pentru acoperirea, în cadrul normelor de consum stabilite, a nevoilor la fondul de stat. ART. 15 În vederea asigurãrii gospodariilor populaţiei cu animale pentru creştere şi ingrasare, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu consiliile populare vor lua mãsuri de sporire a efectivelor matca în aceste gospodãrii. În acelaşi scop, vor sprijini organizarea producerii de purcei, pui, precum şi altor specii şi categorii de animale, atât în cadrul gospodariilor populaţiei, cat şi în cadrul asociaţiilor de creştere a animalelor sau prin cooperativele de consum din localitate. Consiliile populare şi organele agricole vor sprijini înfiinţarea asociaţiilor de creştere a animalelor şi organizarea de cãtre acestea a acţiunilor legate de ameliorarea efectivelor, sporirea producţiei animaliere, îmbunãtãţirea şi folosirea pajiştilor, mecanizarea unor lucrãri în zootehnie, apãrarea sãnãtãţii animalelor şi protecţia acestora, contractarea şi desfacerea producţiei. ART. 16 În vederea asigurãrii necesarului de furaje pentru animalele deţinute de unitãţile socialiste şi de gospodãriile populaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu consiliile populare vor organiza producţia de furaje, vor asigura dezvoltarea bazei materiale a producţiei de nutreturi combinate şi vor urmãri modul de conservare şi folosire a tuturor resurselor furajere, în conformitate cu normele în vigoare. ART. 17 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va elabora norme tehnice de creştere şi exploatare a animalelor, diferenţiate pe sisteme de creştere, pe zone geografice şi pe forme de proprietate, fundamentate pe rezultatele obţinute de unitãţile de cercetare de profil. Aceste norme sunt obligatorii atât pentru unitãţile agricole socialiste, cat şi pentru gospodãriile populaţiei.
CAP. 2 Ameliorarea animalelor
ART. 18 Ameliorarea efectivelor de animale, în sensul creşterii potenţialului genetic, se realizeazã pe baza programelor de ameliorare elaborate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Prin aceste programe se stabilesc metodologia de selecţie, tehnologia de creştere. Volumul de activitate şi cadrul organizatoric pentru producerea, controlul calitãţii şi folosirea materialului de reproducţie din fiecare specie de animale. Producerea şi folosirea materialului de reproducţie se realizeazã în cadrul programului de zonare a creşterii animalelor şi are ca scop îndeplinirea planurilor anuale şi de perspectiva. ART. 19 Prin material de reproducţie, în sensul prezentei legi, se înţelege: a) reproducatorii masculini şi tineretul mascul reţinut pentru controlul performantelor proprii; b) tineretul mascul şi femel reţinut pentru testarea pãrinţilor sau rudelor colaterale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, iepuri de casa şi animale de blana; c) femelele din specia taurine, în totalitatea lor, şi femelele din speciile porcine, ovine, caprine, bubaline, cabaline, iepuri de casa şi animale de blana, cuprinse în evidentele de selecţie şi recunoscute pe baza de certificate de calitate; d) liniile şi nucleele de pãsãri recunoscute, precum şi ouale de incubatie şi puii de o zi, care s-au obţinut din aceste linii sau din combinatii de linii selecţionate pentru producerea de hibrizi; e) nucleele de animale şi pãsãri utilizate pentru crearea de noi rase, linii sau hibrizi; f) materialul seminal folosit la insamantari artificiale şi zigotii utilizaţi în lucrãrile de transplantare. ART. 20 Pentru producerea, controlul calitãţii şi folosirea materialului de reproducţie la animale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin organele sale de specialitate, poarta rãspunderea şi asigura: a) organizarea şi funcţionarea unitãţilor producãtoare de material de reproducţie, prin concentrarea permanenta a animalelor de elita în vederea constituirii unor nuclee de cea mai mare valoare zootehnica; b) organizarea şi funcţionarea unitãţilor şi punctelor de lucru în care se efectueazã testarea dupã performanţele pentru menţinerea şi perfecţionarea nucleelor de elita şi pentru asigurarea de reproducatori la restul efectivelor; c) producerea sortimentelor de nutreturi necesare unitãţilor în care se efectueazã lucrãri de testare şi selecţie, dupã retetele cerute de tehnologia acestora, în scopul evidenţierii corecte a potenţialului genetic şi organizarea producţiei de furaje pentru restul efectivelor, la nivelul cerut de potenţialul lor productiv; d) cuprinderea în controlul oficial al producţiei a efectivelor necesare realizãrii lucrãrilor de ameliorare din rândul celor mai bune nuclee de animale existente în unitãţile agricole socialiste şi la gospodãriile populaţiei, în scopul cunoaşterii capacitãţii productive a animalelor şi identificarii celor mai valoroase exemplare; e) garantarea de cãtre stat a calitãţii zootehnice a materialului de reproducţie, consemnatã în certificate de calitate eliberate în urma controlului oficial de producţie; f) înscrierea în registrele genealogice de stat a exemplarelor care, prin valoarea performantelor lor, pot contribui la ameliorarea raselor; g) gospodãrirea fondului de reproducatori şi a materialului de reproducţie, prin repartizarea dirijata a acestora, pentru satisfacerea cerinţelor din toate zonele şi sistemele de creştere a animalelor; h) importul de animale, pãsãri, oua şi material seminal din rasele şi tipurile ameliorate care pot fi utilizate în condiţiile climatice şi tehnologice de exploatare ale unitãţilor de producţie din ţara noastrã, cu garantarea de cãtre exportatori a indentitatii acestora pentru bolile transmisibile specifice; i) apãrarea sãnãtãţii efectivelor de animale supuse selecţiei prin asigurarea permanenta a asistenţei sanitar-veterinare preventive şi curative, acordatã prin personal veterinar propriu din unitãţile care le deţin sau din circumscripţiile sanitar-veterinare. ART. 21 Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin unitãţile de cercetare de profil din subordine, are obligaţia şi poarta rãspunderea pentru: a) perfecţionarea permanenta a metodelor de ameliorare şi a programelor sau instrucţiunilor de aplicare a acestora; b) conducerea lucrãrilor pentru crearea de noi rase, tipuri, linii sau hibrizi de animale şi pãsãri; c) îndrumarea lucrãrilor de studiere a capacitãţii de adaptare a materialului de reproducţie importat şi stabilirea modului de folosire a acestuia în procesul de ameliorare a animalelor; d) elaborarea şi urmãrirea aplicãrii tehnologiilor noi de creştere şi exploatare a animalelor; e) producerea şi livrarea de material de reproducţie cu valoare genetica ridicatã, din unitãţile proprii deţinãtoare de animale. ART. 22 Organizarea, conducerea, coordonarea şi îndrumarea acţiunilor de producere şi folosire a materialului de reproducţie la animale sunt în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi se realizeazã prin unitãţi specializate care au ca obiect: a) producerea, creşterea şi întreţinerea animalelor de reproducţie cu rol în ameliorarea efectivelor; b) testarea materialului de reproducţie dupã performanţe proprii sau dupã descendenţi; c) înmulţirea prin creştere în rasa curata sau prin incrucisare a animalelor selecţionate; d) producerea, conservarea şi livrarea materialului seminal pentru insamantari artificiale sau a zigotilor folosiţi în lucrãrile de transplantare. ART. 23 În scopul evidenţierii potenţialului productiv al animalelor din unitãţile specializate, prevãzute la art. 23, furajarea se va face dupã norme, ratii şi retete ştiinţific fundamentate, întocmite de unitãţile de cercetare de profil şi aprobate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, aplicate numai în unitãţile cu acest specific de activitate. ART. 24 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare organizeazã, conduce şi indruma lucrãrile de apreciere şi certificare a calitãţii materialului de reproducţie la animale, prin unitãţile care au ca obiect de activitate efectuarea controlului oficial de producţie. Unitãţile de reproducţie şi selecţie au, de asemenea, sarcina de a indruma şi controla modul în care se efectueazã folosirea în unitãţile de producţie a materialului de reproducţie selecţionat, precum şi de a asigura difuzarea şi de a urmãri reproducerea acestuia. Pentru asigurarea prelucrãrii exacte a datelor rezultate din controlul de producţie şi creşterea operativitatii în luarea deciziilor de selecţie, unitatea republicanã de reproducţie şi selecţie va organiza sistemul automat de prelucrare a informaţiilor. Controlul oficial de producţie se referã la înregistrarea performantelor animalelor supuse selecţiei, precum şi la respectarea condiţiilor de întreţinere, furajare şi îngrijire din unitãţile care produc, testeaza sau primesc în folosinta material de reproducţie ameliorat. ART. 25 Calitatea de material de reproducţie şi valoarea acestuia se atesta prin certificate de origine şi productivitate, eliberate de unitatea judeteana de reproducţie şi selecţie care efectueazã controlul de producţie la animale. Nu se vor elibera ceritificate decât pentru animalele care sunt înmatriculate prin numere sau coduri aplicate direct pe o parte a corpului sau prin cotalii standardizate. Sistemul de înmatriculare a animalelor şi de marcare a celuilalt material de reproducţie se stabileşte de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 26 Pentru ameliorarea efectivelor de animale se va folosi ca principala metoda creşterea în rasa curata. Înmulţirea animalelor prevãzute la art. 20 lit. a) şi f) se va face numai prin creşterea în rasa curata. Lucrãrile de metisare şi hibridare, efectuate în scopul creşterii capacitãţii productive a animalelor şi pasarilor în unitãţile de producţie, se vor realiza dirijat, cu sprijinul tehnic şi sub îndrumarea unitãţilor care efectueazã controlul oficial de producţie, pe baza unor programe ştiinţifice fundamentale, întocmite prin grija Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, de cãtre unitãţile de cercetare de profil şi aprobate de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 27 Reproducatorii masculi - tauri, vieri, berbeci şi armasari - folosiţi în unitãţile producãtoare de material seminal, în staţiunile şi punctele comunale de monta, precum şi întregul efectiv de animale din unitãţile cuprinse în prevederile art. 22 lit. a) şi c), se supun anual bonitarii şi clasarii. Organizarea şi desfãşurarea lucrãrilor de bonitate, normele tehnice şi metodologia de apreciere a materialului de reproducţie se vor stabili de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Pentru controlul originii reproducatorilor, al calitãţii şi salubritatii materialului seminal, precum şi pentru aprecierea producţiei animalelor supuse controlului oficial, unitatea republicanã de reproducţie şi selecţie va infiinta, cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, laboratoare proprii care vor funcţiona şi ca laboratoare de expertiza. ART. 28 Omologarea raselor, tipurilor, liniilor şi hibrizilor noi de animale, pãsãri, albine şi viermi de mãtase, ce se realizeazã în unitãţile de cercetare şi producţie, precum şi de gospodãriile populaţiei, se face de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pe baza concluziilor desprinse din analiza rezultatelor obţinute în lucrãrile de verificare avizate de Consiliul zooveterinar. Lucrãrile de verificare se organizeazã în centre de omologare a performantelor la animale de cãtre unitãţile care efectueazã controlul oficial de producţie şi se desfãşoarã în condiţiile stabilite prin protocoale de verificare întocmite împreunã cu unitatea centrala de cercetare de profil, extinzandu-se asupra a cel puţin doua generaţii succesive. În cazul în care se considera necesar, se supun aceleiaşi verificãri şi nuclee de animale din rasele importate sau care se intenţioneazã a se importa. ART. 29 În scopul evidenţierii şi popularizarii unitãţilor agricole socialiste şi crescatoriilor care se disting în activitatea de creştere a efectivelor de mare valoare zootehnica, precum şi în folosirea unei tehnologii moderne de exploatare, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor organiza, anual, expoziţii-concurs de animale şi pãsãri cu stabilirea campionilor rasei pe judeţe, pe zone şi pe ţara şi cu acordarea unor stimulente în bani, în obiecte şi diplome, în limitele fondurilor ce le-au fost alocate în acest scop.
CAP. 3 Organizarea reproductiei animalelor
ART. 30 Activitatea de reproducţie a animalelor are ca principal obiectiv folosirea raţionalã a efectivelor-matca şi a tineretului de prasila, creşterea continua a natalitatii şi obţinerea de produşi mai valorosi care sa exprime potenţialul genetic imbunatatit ca urmare a lucrãrilor de ameliorare efectuate. ART. 31 Pentru realizarea sarcinilor arãtate la art. 30, în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã se vor stabili indicatori anuali de natalitate pe specii de animale şi pe judeţe. În baza acestor indicatori, conducerea unitãţilor socialiste va întocmi, cu asistenta tehnica a specilistilor din unitãţile de reproducţie şi selecţie, planuri de monta şi fatari pentru animalele aparţinând acestor unitãţi. Pentru animalele din gospodãriile populaţiei, planul de monta şi fatari se întocmeşte de cãtre personalul de specialitate local, împreunã cu deţinãtorii de animale. ART. 32 Reproducatorii masculi se pot folosi numai dupã autorizare. Autorizarea folosirii reproducatorilor masculi pentru monta naturala se face de cãtre unitatea judeteana, iar pentru insamantarea artificiala, de cãtre unitatea republicanã care efectueazã controlul oficial de producţie. Reproducatorii ajunsi la varsta de monta pentru care nu s-a autorizat folosirea se supun sterilizarii. ART. 33 Producerea materialului de reproducţie se asigura dupã cum urmeazã: a) reproducatorii masculi şi tineretul mascul destinat testarii performantelor proprii vor fi produşi de cãtre unitãţile prevãzute la art. 22 lit. a), b) şi c), precum şi de cãtre alte unitãţi socialiste sau de gospodãriile populaţiei, din animale cuprinse în controlul oficial de producţie, prin imperecheri nominalizate; b) tineretul mascul şi femel necesar pentru testarea pãrinţilor sau rudelor colaterale se va produce prin imperecheri dirijate, atât în unitãţi agricole socialiste cat şi în gospodãriile populaţiei, pe baza de contract încheiat cu unitãţile în cadrul cãrora sunt organizate lucrãri de testare, deţinãtorii având obligaţia sa îl livreze la data şi în condiţiile convenite; c) materialul de reproducţie femel din specia taurine se va produce în unitãţile agricole socialiste şi în gospodãriile individuale din prasila proprie, iar materialul de reproducţie femel din celelalte specii, prevãzute în art. 19 lit. c), se produce în unitãţile agricole socialiste sau în gospodãriile populaţiei din animale cuprinse în controlul oficial de producţie; d) vitelele se vor retine în totalitate şi creste pentru reproducţie. Unitãţile zootehnice pentru creşterea vacilor vor lua mãsuri pentru asigurarea, în cadrul spaţiilor existente, a unor sectoare pentru creşterea şi îngrijirea separatã a vitelelor şi junincilor pana la monta. Pentru toate junincile se va asigura monta cu rase corespunzãtoare, specifice zonei respective, şi numai dupã fatare în raport de rezultatele obţinute la primul ciclu de producţie se va face selecţia acestora pentru reproducţie ori pentru reforma. În cazuri cu totul excepţionale, datoritã unor afecţiuni incurabile, care le fac inapte pentu reproducţie, vitelele vor putea fi sacrificate numai cu aprobarea inspectoratului sanitar-veterinar; e) liniile selecţionate de pãsãri, ouale de incubatie şi puii de o zi se vor produce de cãtre unitãţile avicole de selecţie şi de cãtre gospodãriile populaţiei, membri ai asociaţiei de crescatori, cu autorizaţia unitãţii care efectueazã controlul oficial de producţie; f) nucleele destinate creãrii de noi rase, tipuri sau linii se constituie în unitãţi de cercetare ştiinţificã şi, în mod excepţional, în alte unitãţi agricole sau la gospodãriile populaţiei, sub controlul şi îndrumarea unitãţii de cercetare de profil din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice; g) materialul seminal pentru insamantari artificiale se va produce astfel: - materialul seminal congelat şi zigotii pentru transplantare, în unitãţile specializate autorizate de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; - materialul seminal refrigerat şi brut, pana la înlocuirea acestuia cu material seminal congelat, în unitãţile judeţene de reproducţie şi selecţie sau în subunitati de insamantari artificiale; - materialul seminal pentru lucrãri experimentale, în unitãţi de cercetare, pe baza planului tematic anual. Materialul seminal se livreaza sau se difuzeazã însoţit de un buletin de expediţie emis de unitatea producãtoare, care atesta provenienta şi calitatea acestuia. ART. 34 Activitatea de reproducţie, prin insamantari artificiale, se organizeazã de cãtre unitãţile judeţene de reproducţie şi selecţie sau de cãtre unitãţi agricole de stat, care rãspund de buna funcţionare a punctelor de insamantari artificiale din raza lor de activitate. Operaţiunile privind insamantarea artificiala se vor executa de ingineri zootehnisti şi medici veterinari care rãspund de rezultatele acestor lucrãri. Pana la asigurarea necesarului de astfel de cadre se poate utiliza şi alt personal, special instruit, pentru efectuarea acestei activitãţi, în aceleaşi condiţii de rãspundere. Dreptul de a face insamantari artificiale se acorda în baza unei autorizaţii emise de unitãţile judeţene de reproducţie şi selecţie. În întreprinderile agricole de stat şi în cooperativele agricole de producţie, şeful de ferma rãspunde de activitatea de reproducţie şi de insamantare artificiala. De îndeplinirea planului de monta şi fatari pentru animalele din gospodãriile populaţiei rãspund medicii veterinari şi personalul de specialitate care efectueazã insamantarea artificiala. ART. 35 În localitãţile în care pentru una sau mai multe specii nu se practica insamantarea artificiala a animalelor, birourile, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale, vor organiza staţiuni comunale de monta, sub îndrumarea personalului local cu pregãtire zootehnica sau veterinara şi care au în rãspunderea lor planul de monta şi fatari pentru animalele din gospodãriile populaţiei. În localitãţile în care nu se întruneşte efectivul de bovine, ovine, caprine, cabaline şi porcine pentru organizarea unei staţiuni comunale de monta, inclusiv în localitãţile în care sunt organizate cooperative agricole de producţie, atunci când situaţia acestora o cere, birourile, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti sau municipale vor infiinta puncte de monta, cu reproducatori proprietate de stat sau cu reproducatori autorizaţi care aparţin gospodariilor populaţiei. ART. 36 Folosirea materialului de reproducţie şi înmulţirea acestuia în unitãţile de producţie în scopul sporirii efectivelor de animale ameliorate se desfãşoarã în conformitate cu programul de reproducţie elaborat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în baza unei metodologii unitare, corespunzãtoare fiecãrui sistem de reproducţie şi fiecãrei specii de animale. ART. 37 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi toţi deţinãtorii de animale au obligaţia de a asigura procesul normal de reproducţie, la toate speciile de animale, cu reproducatori de calitate superioarã, potrivit normelor stabilite. Repartizarea reproducatorilor pentru producerea de material seminal congelat sau refrigerat şi pentru monta naturala se face anual de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la propunerea unitãţii republicane de reproducţie şi selecţie, pe baza necesarului stabilit cu ocazia lucrãrilor de bonitate. ART. 38 Reproducatorii din speciile taurine, ovine, porcine şi cabaline se vor procura exclusiv din rasele prevãzute în harta de zonare şi numai din unitãţile supuse controlului oficial de producţie. Livrarea reproducatorilor masculi se face cu asistenta tehnica a unitãţilor judeteme de reproducţie şi selecţie în raza cãreia sa afla unitatea furnizoare. Reproducatorii livrati vor fi insotiti de certificate de origine şi productivitate, precum şi de certificate sanitar-veterinare. ART. 39 Mijloacele financiare necesare procurãrii animalelor de reproducţie se constituie, pentru unitãţile agricole de stat, din mijloace circulante proprii, iar la celelalte unitãţi specializate şi la consiliile populare, din fondurile de investiţii. În unitãţile agricole cooperatiste materialul de reproducţie se procura din fondul propriu de dezvoltare şi din credite pe termen lung, în conformitate cu normele legale în vigoare. Materialul seminal, inclusiv zigotii, produs în unitãţile care prelucreaza material seminal congelat, se livreaza contra cost la unitãţile beneficiare. Unitãţile de reproducţie şi selecţie plãtesc materialul seminal din fonduri bugetare în condiţiile şi la preţurile ce se vor stabili de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu avizul Ministerului Finanţelor, şi îl difuzeazã gratuit cooperativelor agricole de producţie, asociaţiilor economice intercooperatiste şi gospodariilor populaţiei. ART. 40 Reproducatorii masculi testati dupã descendenţi, din specia taurine, sunt asimilaţi fondurilor fixe şi sunt exceptaţi de la amortizare. De asemenea, nu se amortizeaza celelalte animale de reproducţie asimilate fondurilor fixe, de la unitãţile specializate din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi de la consiliile populare. ART. 41 Pentru a cunoaşte în orice moment, pe rase, numãrul şi calitatea reproducatorilor din unitãţile de insamantari artificiale sau de monta naturala şi din celelalte unitãţi socialiste, precum şi dreptul de folosire a acestora, evidenta reproducatorilor se va tine nominal astfel: a) unitatea republicanã de reproducţie şi selecţie va tine evidenta taurinelor, a armasarilor şi a berbecilor din import, a celor folosiţi la producerea de material seminal congelat, precum şi a celor din unitãţile judeţene de reproducţie şi selecţie, unitãţile deţinãtoare fiind obligate sa informeze asupra intrãrilor şi iesirilor de reproducatori; b) unitãţile judeţene de reproducţie şi selecţie vor tine evidenta reproducatorilor proprietate de stat procurati din fondurile alocale judeţelor, pe care îi au în administrare, şi a celorlalţi reproducatori autorizaţi pentru monta, indiferent de proprietate; c) unitãţile agricole socialiste şi birourile, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale vor tine evidenta reproducatorilor din dotare sau repartizaţi pentru folosirea temporarã. ART. 42 Organele tehnice de specialitate, unitãţile agricole socialiste şi gospodãriile sunt obligate sa întreţinã, în conformitate cu normativele tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, reproducatorii masculi şi femelele de prasila în condiţii care sa asigure o fecunditate şi prolificitate ridicatã, prevenirea avorturilor şi pierderilor de animale gestante, a mortalitatii la fatare sau dupã fatare, precum şi sa înregistreze şi sa raporteze corect produsii obţinuţi. Medicii veterinari şi specialiştii din unitãţi sunt obligaţi sa ia mãsuri pentru prevenirea şi tratarea tulburarilor de reproducţie la animale şi sa execute diagnosticarea gestatiei, în conformitate cu regulile stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 43 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu Ministerul Industriei Chimice şi celelalte organe centrale cu sarcini în asigurarea producerii de preparate şi medicamente de uz veterinar vor lua mãsuri pentru a satisface în permanenta, din producţia interna, necesarul de produse biologice şi medicamentoase pentru prevenirea şi combatarea tulburarilor de reproducţie la animale. Tratamentul tulburarilor de reproducţie la bovinele din unitãţile agricole cooperatiste şi gospodãriile populaţiei se executa gratuit.
CAP. 4 Raspunderi şi sancţiuni
ART. 44 Încãlcarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. ART. 45 Constituie infracţiuni: a) producerea de material seminal congelat în afarã unitãţilor autorizate sau de la reproducatorii pentru folosirea cãrora nu s-au emis autorizaţii; b) difuzarea materialului seminal produs în afarã unitãţilor autorizate sau de la reproducatorii pentru folosirea cãrora nu s-a emis autorizaţii; c) difuzarea din culpa a materialului seminal produs în condiţiile prevãzute la alit. b). Infracţiunile prevãzute la lit. a) şi b) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Infracţiunea prevãzutã la lit. c) se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda. ART. 46 Declararea unor date neadevãrate privind originea, virsta, performanţele productive sau starea de sãnãtate a materialului de reproducţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. ART. 47 Executarea de insamantari artificiale de persoane neautorizate constituie infracţiune de exercitare fãrã drept a unei profesii şi se pedepseşte conform art. 281 din Codul penal. ART. 48 Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, constituie infracţiune: a) refuzul îndeplinirii sarcinilor de creştere a animalelor, stabilite de cãtre consiliile populare potrivit art. 9; b) nerespectarea normelor tehnice privind asigurarea numericã a reproducatorilor masculi folosiţi la monta naturala, în funcţie de incarcatura normata de femele; c) nerespectarea planului de imperecheri nominalizate pentru producerea de reproduceri, deprecierea, înstrãinarea neautorizata sau taierea, care nu poate fi justificatã prin certificat sanitar-veterinar, a materialului de reproducţie; d) folosirea pentru monta femelelor a masculilor neautorizati; e) schimbarea destinaţiei construcţiilor zootehice cu încãlcarea prevederiloe art. 5 alin. 2 şi 3; f) pãstrarea materialului seminal sau a oualor de incubatie în condiţii care determina deprecierea lor; g) neasigurarea individualizarii sau individualizarea care creeazã dubii asupra identitãţii animalelor supuse controlului oficial, a animalelor folosite în lucrãrile de testare a reproducatorilor masculi, precum şi a materialului seminal sau a oualor de incubatie; h) înscrierea, din culpa, în evidenta zootehnica, în certificatele privind calitatea materialului de reproducţie sau în cele veterinare a unor date eronate privind originea, varsta, performanţele productive, indicii de calitate a materialului seminal sau starea de sãnãtate a materialului de reproducţie; i) folosirea la monta sau refuzul sterilizarii masculilor neautorizati ca reproducatori. ART. 49 Contravenţiile prevãzute la art. 48 se sancţioneazã dupã cum urmeazã: - contravenţiile prevãzute la lit. a), b), c) şi d), cu amenda de la 300 la 1.500 lei; - contravenţiile prevãzute la lit. e), f), g) şi h), cu amenda de la 1.000 la 3.000 lei; - contravenţia prevãzutã la lit. i), cu amenda de la 1.000 la 3.000 lei şi confiscarea animalului. Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice. Amenzile aplicate persoanelor juridice vor fi imputate de acestea persoanelor fizice vinovate. ART. 50 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de împuterniciţi ai ministerului agriculturii şi industriei alimentare, din aparatul central al ministerului, din unitãţile de reproducţie şi selecţie şi din aparatul organelor agricole judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi de primari. ART. 51 Dispoziţiile <>art. 48-50 se intregesc cu cele ale Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 52 Prezenta lege intra în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România*). Pe data intrãrii în vigoare, orice dispoziţii contrare de abroga.
----------- *) Cu excepţia prevederilor art. 7-14 şi ale art. 33 lit. d), care se aplica de la data publicãrii <>Decretului Consiliului de Stat nr. 184/1980 .
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
