Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism situeaza, în centrul întregii opere de edificare a noii orinduiri, bunãstarea şi fericirea omului, progresul material şi spiritual al întregului popor. Repartizarea judicioasã a mijloacelor de producţie pe întreg teritoriul tarii, creşterea în ritm înalt a forţelor de producţie, dezvoltarea economico-socialã impetuoasa a tuturor localitãţilor urbane şi rurale, asigura cetãţenilor condiţii tot mai bune de munca, de locuit şi de viata. Statul aloca o parte importanta din venitul naţional pentru înfãptuirea unui complex de mãsuri economice şi sociale care sa asigure buna gospodãrire a localitãţilor, satisfacerea în tot mai mare mãsura a cerinţelor generale de munca şi viata ale locuitorilor oraşelor şi comunelor patriei. În concordanta cu ritmul de dezvoltare a localitãţilor şi în cadrul obiectivelor înscrise în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã este necesar ca gospodãria comunalã sa se perfecţioneze pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti, autogestiunii economico-financiare şi al autofinantarii. În acelaşi timp este necesar sa se asigure folosirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale şi financiare, îmbunãtãţirea calitativã şi diversificarea serviciilor publice şi creşterea nivelului de dotare tehnico-edilitare a localitãţilor. Intreaga activitate de gospodãrie comunalã trebuie sa se realizeze sub conducerea directa a consiliilor populare care rãspund de buna organizare şi desfãşurare a acesteia, de antrenarea tuturor cetãţenilor la soluţionarea problemelor de interes obştesc din viata fiecãrei localitãţi. Toţi cetãţenii, în calitate de proprietari, producãtori şi beneficiari ai avutiei naţionale, au îndatorirea patriotica de a participa activ la autogospodarirea localitãţilor în care trãiesc şi muncesc, la realizarea prin munca a unor lucrãri tehnico-edilitare, de a contribui material, potrivit legii, la dezvoltarea edilitara şi infrumusetarea tuturor municipiilor, oraşelor şi comunelor. În vederea stabilirii cadrului juridic unitar de desfãşurare şi perfecţionare a gospodãriei comunale, intaririi rãspunderii ce revine consiliilor populare, unitãţilor de gospodãrie comunalã, celorlalte unitãţi socialiste şi cetãţenilor,
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 Principii de baza ART. 1 Gospodãria comunalã se înfãptuieşte potrivit politicii partidului şi statului de dezvoltare economico-socialã a localitãţilor patriei, într-o conceptie unitarã, în vederea organizãrii rationale, modernizãrii, infrumusetarii şi dezvoltãrii armonioase a tuturor localitãţilor, asigurãrii autogospodaririi, folosirii cu maxima eficienta a mijloacelor materiale şi financiare, punerii în valoare a resurselor locale pentru crearea unor condiţii tot mai bune de munca, de locuit şi de viata cetãţenilor, corespunzãtor programului de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. ART. 2 Intreaga activitate de gospodãrie comunalã se desfãşoarã în conformitate cu prevederile planului de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial, parte integrantã a planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, cu respectarea stricta a studiilor, schitelor şi detaliilor de sistematizare a teritoriului şi a localitãţilor, aprobate potrivit legii. ART. 3 În funcţie de caracterul urban sau rural al localitãţii, de mãrimea, importanta şi perspectivele de dezvoltare ale acesteia, de condiţiile specifice economico-sociale, activitatea de gospodãrie comunalã se organizeazã şi se desfãşoarã în mod diferenţiat, dupã cum urmeazã: a) în municipiul Bucureşti; b) în municipiile resedinta de judeţe şi în celelalte municipii; c) în oraşe; d) în comune. ART. 4 Executarea lucrãrilor de gospodãrie comunalã precum şi a celorlalte lucrãri tehnico-edilitare se face în mod etapizat, în raport cu posibilitãţile economiei naţionale, prin utilizarea în cît mai mare mãsura a resurselor locale, asigurindu-se folosirea economicoasa a terenurilor, cu respectarea stricta a perimetrelor construibile, potrivit programelor de dezvoltare economico-socialã a localitãţilor, în perspectiva dispariţiei treptate a deosebirilor esenţiale dintre sat şi oraş. ART. 5 Consiliile populare asigura coordonarea proiectãrii şi realizãrii corelate a tuturor lucrãrilor edilitare, indiferent de beneficiarii sau executantii acestora, în condiţiile prevãzute de lege, în scopul realizãrii într-o conceptie unitarã a lucrãrilor tehnico-edilitare, conservãrii şi menţinerii în stare de funcţionare a dotãrilor existente, evitãrii desfacerii şi refacerii repetate a partii carosabile şi a trotuarelor strazilor, a celorlalte cai de comunicaţie, precum şi al prevenirii degradãrii acestora. ART. 6 Consiliile populare rãspund de conducerea, îndrumarea şi coordonarea întregii activitãţi de gospodãrie comunalã din municipii, oraşe şi comune şi asigura organizarea acestei activitãţi pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti, autogestiunii economico-financiare şi autofinantarii. Pentru aplicarea ferma a noului mecanism economico-financiar în activitatea unitãţilor de gospodãrie comunalã, consiliile populare sînt obligate sa ia mãsuri pentru buna gospodãrire şi folosire a mijloacelor materiale şi financiare ce le sînt încredinţate, respectarea stricta a normelor de consum stabilite potrivit legii, reducerea consumurilor materiale şi eliminarea pierderilor, îndeosebi de energie, combustibili şi apa, precum şi pentru sporirea continua a veniturilor la bugetele locale provenite din activitatea de gospodãrie comunalã, în scopul acoperirii în întregime a cheltuielilor necesare bunei desfasurari a acestei activitãţi. Mijloacele materiale şi financiare ale unitãţilor de gospodãrie comunalã se asigura prin prestarea, cãtre populaţie şi unitãţi socialiste, de activitãţi economice şi servicii rentabile, precum şi prin participarea cetãţenilor la executarea unor lucrãri şi plata taxelor comunale stabilite potrivit legii. ART. 7 Activitatea de gospodãrie comunalã trebuie sa urmãreascã realizarea, în condiţiile legii, a alimentarii cu apa potabilã, transportului local, încãlzirii locuinţelor şi obiectivelor social-culturale, administrãrii şi întreţinerii fondului locativ proprietate de stat, iluminatului public, precum şi salubrizarea, întreţinerea strazilor, celorlalte cai de comunicaţie şi a zonelor verzi şi de agrement, protecţia mediului înconjurãtor, reciclarea materialelor refolosibile, organizarea şi dezvoltarea altor activitãţi care contribuie la buna deservire a cetãţenilor de pe teritoriul localitãţii respective. ART. 8 În exercitarea atribuţiilor ce le revin în domeniul gospodãriei comunale, consiliile populare îşi întemeiazã intreaga activitate pe întãrirea continua a legãturii cu cetãţenii, stimulind initiativa şi participarea acestora la realizarea lucrãrilor de drumuri, regularizãrii de albii, consolidãri de maluri, alimentari cu apa, canalizari, amenajãri de zone verzi şi locuri de agrement, la punerea în valoare a tuturor resurselor locale, precum şi la alte lucrãri care sa contribuie la buna gospodãrire şi infrumusetare a localitãţilor. ART. 9 Locuitorii municipiilor, oraşelor şi comunelor au îndatorirea de a-şi aduce contribuţia materialã şi în munca, în condiţiile prevãzute de lege, la efectuarea unor lucrãri de construcţii, reparaţii şi întreţinere a dotãrilor tehnico-edilitare şi la executarea altor lucrãri de interes obştesc şi exercita, potrivit legii, controlul oamenilor muncii asupra modului în care se realizeazã activitãţile de gospodãrie comunalã. Consiliile populare sînt obligate sa organizeze, potrivit legii, adunãrile cetãţenilor în care primãrii comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, vor prezenta, spre dezbatere, programelor de dezvoltare a localitãţilor, rapoarte cu privire la îndeplinirea hotãrîrilor adoptate, precum şi mãsurile pentru participarea cetãţenilor la executarea la timp şi în bune condiţii a lucrãrilor edilitar-gospodãreşti. Consiliile populare organizeazã colective alcãtuite din oameni ai muncii, specialişti din diferite domenii de activitate, deputaţi şi din cei mai buni gospodari care, împreunã cu reprezentanţi ai organizaţiilor democraţiei şi unitãţii socialiste şi ai comitetelor de cetãţeni, controleazã aplicarea dispoziţiilor legale în domeniul gospodãriei comunale.
CAP. 2 Organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de gospodãrie comunalã în municipiul Bucureşti ART. 10 În municipiul Bucureşti, capitala Republicii Socialiste România, se organizeazã, corespunzãtor importantei politice, sociale şi economice a acestuia, urmãtoarele activitãţi principale de gospodãrie comunalã: a) alimentarea cu apa potabile şi industriala, prin reţele comunale în sistem centralizat, a populaţiei şi a unitãţilor socialiste; canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere şi pluviale; dezvoltarea în perspectiva a unei reţele moderne de apa şi canalizare; b) transportul în comun cu tramvaie, troleibuze, autobuze şi metroul, precum şi transportul de mãrfuri şi alte bunuri pentru populaţie şi unitãţile socialiste; c) construirea, modernizarea şi întreţinerea strazilor şi a celorlalte artere de circulaţie; realizarea în perspectiva a unei reţele stradale şi pietonale moderne, a unor legãturi directe între principalele cartiere de locuit, zona centrala, precum şi cu platformele industriale; d) organizarea şi optimizarea circulaţiei rutiere şi a celei pietonale, introducerea unor sisteme moderne de dirijare a circulaţiei; e) încãlzirea locuinţelor şi a unitãţilor social-economice prin termoficare şi alte sisteme de încãlzire, valorificarea cu randamente superioare a resurselor de combustibili şi energie, utilizarea unor noi surse de energie; f) iluminatul public; g) administrarea şi întreţinerea fondului locativ proprietate de stat; h) dezvoltarea unei reţele complexe de prestãri de servicii cãtre populaţie şi unitãţi socialiste cuprinzînd spãlãtorii şi curatatorii chimice, reparaţii auto, coserit, servicii casnice şi altele; modernizarea continua a unitãţilor prestatoare de servicii; i) realizarea acţiunilor de salubrizare, de colectare şi valorificare a reziduurilor menajere şi stradale, desecarea locurilor cu ape stagnante, efectuarea deratizarii şi dezinsectiei; j) protecţia mediului înconjurãtor, diminuarea noxelor şi combaterea celorlalţi factori poluanti; k) întreţinerea zonelor verzi, parcurilor, gradinilor publice, terenurilor de sport, locurilor de agrement, de joaca pentru copii, buna folosire a lacurilor proprii, dezvoltarea bazelor de odihna şi agrement din jurul Capitalei, potrivit schitelor de sistematizare aprobate; l) administrarea cimitirelor şi crematoriului, potrivit reglementãrilor legale. ART. 11 Consiliul popular al municipiului Bucureşti rãspunde de buna organizare şi realizare a gospodãriei comunale, de folosirea eficienta a tuturor mijloacelor şi instalaţiilor utilizate în aceasta activitate, de asigurarea unor servicii şi lucrãri de gospodãrie comunalã de calitate superioarã, în care scop exercita urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura, în sistem centralizat, alimentarea cu apa potabilã şi industriala, realizarea corespunzãtoare a conexiunilor dintre diferite surse de alimentare, supravegherea calitãţii surselor de apa la preluarea din riuri, fronturile de captãri subterane şi din lacuri, organizarea sistemelor de pompare şi a statiilor de hidrofor pentru furnizarea apei la nivelurile superioare ale imobilelor şi a obiectivelor amplasate la cote ridicate; ia mãsuri de folosire raţionalã a surselor de apa şi pentru evitarea risipei şi a pierderilor în reţelele de aductiune, de distribuţie şi la consumatori; b) controleazã respectarea de cãtre unitãţile industriale şi celelalte unitãţi socialiste a obligaţiilor ce le revin, potrivit legii, pentru asigurarea apei industriale din surse proprii, recircularea acesteia şi epurarea apelor uzate; c) organizeazã circulaţia rutiera prin realizarea de trasee optimizate, a fluiditatii transportului, asigurind prioritate zonelor industriale şi îmbunãtãţirii circulaţiei în perioadele de virf; ia mãsuri pentru exploatarea raţionalã a parcului auto şi a celorlalte mijloace de transport de folosinta localã, creşterea coeficientului de utilizare a acestuia, respectarea stricta a normelor de consum şi perfecţionarea pregãtirii profesionale a personalului; urmãreşte corelarea transportului în comun cu transportul interurban, feroviar şi aerian; d) ia mãsuri pentru repararea şi întreţinerea strazilor, remedierea operativã a degradãrilor pentru desfãşurarea în bune condiţii a circulaţiei rutiere şi pietonale; asigura, în conformitate cu prevederile schitelor de sistematizare, modernizarea şi construirea arterelor de circulaţie, acordind prioritate celor pe care se desfãşoarã transportul în comun; stabileşte locurile de parcare şi de afisaj public; c) asigura încãlzirea locuinţelor şi a unitãţilor social-economice prin dezvoltarea reţelei de termoficare, folosirea cît mai eficienta a celorlalte sisteme de încãlzire, creşterea randamentelor în utilizarea resurselor energetice, folosirea de noi surse de energie; ia mãsuri pentru automatizarea centralelor şi punctelor termice, funcţionarea economicoasa a acestora, precum şi pentru valorificarea surselor de caldura refolosibile de pe platformele industriale, încadrarea în consumurile normate de energie şi combustibili, efectuarea reparaţiilor şi reviziilor în perioadele de vara, realizarea de economii de combustibil care sa fie folosite în perioadele friguroase ale anului, atragerea asociaţiilor de locatari şi a cetãţenilor la acţiunile de economisire a combustibililor şi energiei; f) ia mãsuri pentru asigurarea iluminatului public, în condiţiile prevãzute de lege; g) ia mãsuri pentru buna administrare şi întreţinere a fondului locativ, controleazã modul în care cetãţenii respecta dispoziţiile legale cu privire la folosirea locuinţelor, igienizarea şi curãţenia acestora, a curţilor interioare, a aleilor şi spaţiilor verzi aferente imobilelor, rãspunde de administrarea şi efectuarea lucrãrilor de întreţinere şi reparare a fondului locativ de stat, în condiţiile prevãzute de lege; h) asigura curãţenia strazilor, pieţelor şi a celorlalte locuri publice, îndepãrtarea zapezii, organizarea sistemului de preluare, colectare în recipienţi tipizati, transport şi depozitare a reziduurilor menajere şi stradale, de sortare şi valorificare a resurselor materiale refolosibile prin centre şi unitãţi specializate; ia mãsuri de mecanizare a activitãţilor de salubrizare; i) dezvolta şi diversifica industria mica şi prestãrile de servicii cãtre populaţie şi unitãţi socialiste în domeniul gospodãriei comunale; j) ia mãsurile prevãzute de lege pentru protecţia mediului înconjurãtor, organizeazã cu sprijinul larg al cetãţenilor acţiuni de întreţinere şi gospodãrire a zonelor verzi, a parcurilor, gradinilor publice, terenurilor de sport, a locurilor de agrement, de joaca pentru copii, a bazelor de producţie dendrofloricola, a lacurilor şi a bazelor de odihna şi agrement din jurul Capitalei şi ia mãsuri de dezvoltare a acestora, stricta concordanta cu schiţele şi detaliile de sistematizare aprobate, potrivit legii; k) stabileşte, potrivit legii, preţuri şi tarife pentru activitãţile de gospodãrie comunalã; l) asigura, potrivit legii, fundamentarea şi realizarea investiţiilor în domeniul gospodãriei comunale, urmãrind folosirea în comun a dotãrilor necesare zonelor sau platformelor industriale şi ansamblurilor de locuinţe din vecinãtatea acestora; m) stabileşte activitãţile de gospodãrie comunalã ce se realizeazã de consiliile populare ale sectoarelor municipiului, stimulind initiativa acestora în realizarea unor acţiuni eficiente de gospodãrie comunalã; n) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege în domeniul gospodãriei comunale. Consiliul popular al municipiului Bucureşti poarta intreaga rãspundere în fata locuitorilor municipiului pentru buna organizare şi desfãşurare a activitãţilor de gospodãrie comunalã.
CAP. 3 Organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de gospodãrie comunalã în judeţe, municipii, oraşe şi comune
SECŢIUNEA 1 Rolul consiliilor populare judeţene în organizarea şi desfãşurarea activitãţii de gospodãrie comunalã ART. 12 Consiliile populare judeţene rãspund pentru intreaga activitate de gospodãrie comunalã ce se desfãşoarã în municipiile, oraşele şi comunele din cadrul judeţului şi au obligaţia de a stabili mãsurile necesare pentru realizarea lucrãrilor tehnico-edilitare şi a celorlalte activitãţi de gospodãrie comunalã cu respectarea planurilor şi schitelor de sistematizare, ţinînd seama de condiţiile specifice, caracterul urban sau rural, mãrimea, importanta şi perspectivele de dezvoltare ale localitãţilor. ART. 13 Consiliile populare judeţene iniţiazã studii şi programe privind dezvoltarea gospodãriei comunale corelat cu direcţiile de dezvoltare economico-socialã a unitãţilor administrativ-teritoriale şi asigura includerea întregii activitãţi de gospodãrie comunalã în planurile de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial. ART. 14 Consiliile populare judeţene sînt obligate sa repartizeze pentru activitatea de gospodãrie comunalã din fiecare municipiu, oraş sau comuna mijloacele materiale şi celelalte resurse asigurate prin plan, cu respectarea normelor şi normativelor de consum aprobate şi sa ia mãsurile necesare pentru introducerea unui regim sever de economii, reducerea consumurilor normate de materiale, combustibili şi energie, folosirea cu spirit gospodãresc a bazei materiale, atragerea în circuitul economic a noi resurse materiale şi energetice. ART. 15 În realizarea activitãţilor de gospodãrire comunalã, consiliile populare judeţene au obligaţia sa asigure creşterea gradului de utilizare a tuturor resurselor de materii prime, materiale şi energie existente pe plan local, urmãrind îndeosebi: a) alimentarea cu apa prin folosirea de sisteme simple, din riuri, pinze freatice şi alte surse apropiate; b) întrebuinţarea materialelor locale pentru întreţinerea locuinţelor, drumurilor, podurilor, podetelor, asanarea terenurilor insalubre, regularizarea cursurilor de apa, construirea şi întreţinerea digurilor de apãrare impotriva inundatiilor; c) încãlzirea locuinţelor prin utilizarea unor materiale combustibile rezultate din igienizarea pãdurilor sau din reziduuri ce nu pot fi valorificate eficient în alt mod, precum şi prin valorificarea unor noi surse de energie; d) dezvoltarea activitãţilor de colectare şi valorificare a resurselor materiale refolosibile. ART. 16 Consiliile populare judeţene rãspund, potrivit legii, de îndrumarea şi coordonarea întregii activitãţi de prestãri de servicii din fiecare municipiu, oraş sau comuna, de buna organizare a unitãţilor prestatoare, indiferent de subordonare, în vederea valorificãrii eficiente a resurselor materiale şi a forţei de munca locale şi satisfacerii în bune condiţii a cerinţelor populaţiei. În cadrul programelor de dezvoltare a serviciilor pentru populaţie, consiliile populare judeţene sînt obligate sa ia mãsuri de creştere a volumului prestãrilor de servicii de gospodãrie comunalã şi de extindere a gamei acestora, în condiţii care sa asigure executarea lucrãrilor cu costuri cît mai reduse şi obţinerea unor rentabilitati sporite. ART. 17 Consiliile populare judeţene sînt obligate sa asigure constituirea mijloacelor financiare necesare pentru acoperirea integrala a cheltuielilor de gospodãrie comunalã la nivelul fiecãrei localitãţi, prin dezvoltarea unor activitãţi rentabile, asigurarea încasãrii tarifelor şi a taxelor comunale, precum şi prin folosirea altor resurse, stabilite potrivit legii. De asemenea, consiliile populare judeţene sînt obligate sa controleze şi sa urmãreascã executarea, în conformitate cu prevederile de plan, a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unitãţilor de gospodãrie comunalã, încadrarea şi reducerea costurilor de producţie şi exploatare planificate, utilizarea eficienta a tuturor mijloacelor de care dispun, desfãşurarea unor activitãţi rentabile care sa asigure creşterea participãrii activitãţii de gospodãrie comunalã la constituirea veniturilor cuvenite bugetului local. Consiliile populare judeţene stabilesc, potrivit legii, preţuri şi tarife pentru activitãţile de gospodãrie comunalã ce se desfãşoarã în cadrul judeţelor. ART. 18 Consiliile populare judeţene rãspund de buna organizare a activitãţii de administrare şi întreţinere a fondului locativ, controleazã modul în care consiliile populare din municipii, oraşe şi comune îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin în acest domeniu şi urmãresc respectarea de cãtre cetãţeni a prevederilor legale privind igiena şi curãţenia locuinţelor, anexelor gospodãreşti, curţilor, imprejmuirilor, a partii carosabile şi trotuarelor din fata imobilelor. ART. 19 Consiliile populare judeţene sînt obligate sa urmãreascã şi sa controleze modul în care consiliile populare din municipii, oraşe şi comune asigura participarea cetãţenilor la lucrãrile interesind buna gospodãrire a localitãţilor, precum şi respectarea stricta a dispoziţiilor legale privind exercitarea controlului oamenilor muncii asupra realizãrii acţiunilor de gospodãrie comunalã.
SECŢIUNEA a 2-a Organizarea activitãţilor de gospodãrie comunalã în municipii, oraşe şi comune A. În municipii ART. 20 În municipii se organizeazã, în funcţie de importanta economico-socialã, de mãrimea şi gradul de dezvoltare al acestora, urmãtoarele activitãţi principale de gospodãrie comunalã: a) alimentarea prin reţeaua publica cu apa potabilã şi industriala, dezvoltarea reţelei de alimentare din surse apropiate, canalizarea şi epurarea apelor uzate, menajere, industriale şi pluviale; b) transportul în comun de persoane, precum şi transportul de mãrfuri şi alte bunuri pentru populaţie în cuprinsul localitãţii, în condiţiile prevãzute de lege; c) construirea şi întreţinerea strazilor şi a celorlalte cai de comunicaţie, modernizarea acestora, îndeosebi a arterelor magistrale; d) încãlzirea locuinţelor şi a unitãţilor social-economice diferenţiat, prin termoficare cît şi prin alte sisteme, cu valorificarea posibilitãţilor locale şi a resurselor energetice refolosibile, precum şi prin utilizarea de noi surse de energie; e) iluminatul public; f) administrarea şi întreţinerea fondului locativ proprietate de stat; g) prestãri de servicii cuprinzînd spãlãtorii şi curatatorii chimice, reparaţii auto, bãi publice, coserit, servicii casnice şi alte prestãri de servicii pentru populaţie şi unitãţi socialiste; h) salubrizarea localitãţii, îndepãrtarea zapezii inclusiv prin antrenarea cetãţenilor, colectarea, transportul şi depozitarea, sortarea şi valorificarea ca resurse refolosibile a reziduurilor menajere şi stradale; i) protecţia mediului înconjurãtor, diminuarea noxelor şi combaterea oricãror factori de poluare; j) întreţinerea parcurilor, gradinilor publice, a celorlalte zone verzi, de agrement şi de joaca pentru copii; k) administrarea cimitirelor şi crematoriilor, potrivit reglementãrilor legale.
B. În oraşe ART. 21 În oraşe, activitãţile de gospodãrie comunalã se realizeazã în raport cu dotãrile tehnico-edilitare existente, cu numãrul locuitorilor, cu posibilitãţile materiale pe plan local şi cu perspectivele de dezvoltare ale localitãţii. ART. 22 Principalele activitãţi de gospodãrie comunalã ce se organizeazã în oraşe sînt urmãtoarele: a) alimentarea cu apa potabilã, îndeosebi prin folosirea unor sisteme simple de captare a surselor apropiate, prin construirea de fintini şi puţuri, prin executarea unor instalaţii de aductiune de la surse locale şi de tratare a apei cu costuri minime; b) evacuarea apelor menajere şi pluviale prin sisteme locale simple, epurarea acestora; c) transportul de persoane, de mãrfuri şi alte bunuri pentru populaţie şi unitãţi socialiste, de regula, în oraşele şi în staţiunile balneoclimaterice cu o populaţie de peste 15.000 locuitori; în celelalte oraşe şi staţiuni balneoclimaterice transportul se poate organiza, în condiţiile legii, de consiliile populare judeţene ţinînd seama de distanţele de deplasare, de configuraţia geograficã a localitãţii şi de amplasarea obiectivelor economice şi a zonelor de locuinţe; d) iluminatul public; e) administrarea şi întreţinerea fondului locativ proprietate de stat; f) întreţinerea, modernizarea şi construirea strazilor, podurilor şi podetelor, îndeosebi prin impietruire, prin utilizarea de imbracaminti uşoare şi a unor materiale locale; g) prestãri de servicii şi de industrie mica pentru populaţie şi unitãţile socialiste, diferenţiate în funcţie de dezvoltarea şi specificul oraşului; h) folosirea, cu prioritate, a resurselor locale pentru incalzitul locuinţelor şi al altor obiective social-economice; i) curãţenia strazilor, îndepãrtarea zapezii şi efectuarea altor acţiuni de salubrizare; j) colectarea, sortarea, depozitarea, valorificarea resurselor materiale refolosibile, a reziduurilor menajere şi stradale; k) protecţia mediului înconjurãtor, asanarea terenurilor insalubre şi consolidarea malurilor apelor. Activitãţile de gospodãrie comunalã în oraşe se efectueazã, de regula, cu contribuţia materialã şi în munca a locuitorilor.
C. În comune ART. 23 În comune, activitãţile de gospodãrie comunalã se realizeazã îndeosebi cu participarea directa, prin munca, a locuitorilor. Principalele activitãţi de gospodãrie comunalã ce se organizeazã şi se desfãşoarã în comune sînt urmãtoarele: a) asigurarea apei potabile, de regula prin fintini, puţuri, captãri de izvoare din surse apropiate, în condiţii de respectare a normativelor igienico-sanitare şi de protecţie impotriva agenţilor poluanti; evacuarea apelor pluviale prin canale deschise şi santuri, colectarea apelor uzate în fose septice şi alte asemenea lucrãri, cu asigurarea protecţiei calitãţii pinzei de apa freatica; b) întreţinerea şi repararea drumurilor, podurilor, podetelor îndeosebi prin impietruire, amenajãri din pãmînt îşi alte lucrãri, cu folosirea materialelor locale; menţinerea curãţeniei drumurilor, amenajarea şi adincirea santurilor, îndepãrtarea zapezii, efectuarea altor acţiuni de salubrizare; c) colectarea, sortarea şi depozitarea resurselor materiale refolosibile în condiţii care sa nu afecteze terenurile agricole; d) valorificarea pentru încãlzire a unor resurse locale, crengi, vreascuri şi alte resturi lemnoase rezultate din igienizarea pãdurilor, precum şi a resurselor materiale şi energetice refolosibile de la unitãţile de mecanizare a agriculturii sau alte dotãri din zona; e) asigurarea iluminatului public; f) evacuarea reziduurilor menajere prin grija fiecãrei gospodãrii, cu folosirea lor, dupã caz, ca îngrãşãminte; g) consolidarea digurilor, malurilor de ape şi a altor lucrãri de protecţie contra inundatiilor, asanarea terenurilor insalubre, curãţirea santurilor, realizarea unor acţiuni de infrumusetare a satelor; h) amenajarea de bãi publice comunale şi efectuarea altor prestãri de servicii pentru populaţie.
SECŢIUNEA a 3-a Atribuţiile consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor şi comunelor în domeniul gospodãriei comunale
A. Atribuţiile consiliilor populare ale municipiilor şi oraşelor ART. 24 Consiliile populare ale municipiilor şi oraşelor rãspund de intreaga activitate de gospodãrie comunalã în care scop exercita, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) asigura alimentarea cu apa potabilã şi industriala, întreţinerea şi exploatarea corespunzãtoare a instalaţiilor, evitarea risipei şi a pierderilor din reţelele de apa, valorificarea de noi surse de apa din zone cît mai apropiate, fiind interzise aductiunile de la distanţe mari, acolo unde exista pinze de apa freatica; b) iau mãsuri pentru întreţinerea instalaţiilor de canalizare şi de epurare a apelor uzate; c) controleazã îndeplinirea de cãtre unitãţile socialiste a obligaţiilor ce le revin, potrivit legii, pentru asigurarea cu apa industriala din surse proprii, recircularea acesteia şi epurarea apelor uzate; d) asigura creşterea coeficientului de utilizare a mijloacelor de transport de folosinta localã, precum şi exploatarea acestor mijloace în condiţiile prevãzute de lege; e) iau mãsuri pentru întreţinerea, modernizarea şi construirea strazilor şi a celorlalte cai de comunicaţie din administrare; organizeazã circulaţia rutiera asigurind trasee de circulaţie optimizate şi fluiditatea circulaţiei; stabilesc locurile de parcare şi de afisaj public; f) iau mãsuri pentru asigurarea încãlzirii locuinţelor şi a unitãţilor economico-sociale, precum şi pentru prepararea şi furnizarea apei calde menajere, cu respectarea normelor de consum; urmãresc valorificarea rezervelor de capacitate din sistemele de încãlzire existente, economisirea combustibililor şi a energiei şi utilizarea unor noi surse de energie; g) iau mãsuri pentru asigurarea iluminatului public în condiţiile prevãzute de lege; h) iau mãsuri, potrivit legii, pentru administrarea şi întreţinerea fondului locativ, controleazã modul în care cetãţenii respecta normele privind igiena şi curãţenia locuinţelor, a anexelor gospodãreşti, a curţilor, a imprejmuirilor, precum şi modul în care aceştia îşi respecta obligaţiile legale ce le revin, în calitate de locatari; i) iau mãsuri pentru realizarea acţiunilor de salubrizare, precum şi pentru colectarea şi valorificarea reziduurilor menajere şi stradale, recuperarea unor materiale şi a resurselor energetice refolosibile, asanarea terenurilor mlastinoase, desecarea apelor stagnante, deratizare şi dezinsecţie; j) dezvolta şi diversifica industria mica şi prestãrile de servicii cãtre populaţie şi unitãţi socialiste în domeniul gospodãriei comunale; k) iau mãsurile prevãzute de lege pentru protecţia mediului înconjurãtor, organizeazã cu sprijinul larg al cetãţenilor acţiuni de întreţinere a zonelor verzi, de odihna şi agrement din administrarea municipiilor şi oraşelor, precum şi pentru amenajarea acestora, în stricta concordanta cu schiţele şi detaliile de sistematizare aprobate, potrivit legii; l) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege în domeniul gospodãriei comunale.
B. Atribuţiile consiliilor populare ale comunelor ART. 25 Consiliile populare ale comunelor organizeazã, conduc şi coordoneazã toate activitãţile de gospodãrie comunalã din localitãţile componente ale acestora, în care scop: a) supun dezbaterii şi aprobãrii în adunãrile cetatenesti programele şi mãsurile necesare pentru buna gospodãrire a comunelor; b) iau mãsuri pentru mobilizarea locuitorilor comunelor la efectuarea transportului, cu atelajele acestora, al pietrei sparte, balastului şi al altor materiale şi la efectuarea unor lucrãri proprii, pentru întreţinerea şi repararea drumurilor, podurilor, podetelor, curãţirea şi amenajarea santurilor, consolidarea malurilor de ape, întreţinerea digurilor de protecţie impotriva inundatiilor şi pentru alte asemenea lucrãri; c) controleazã respectarea de cãtre toţi cetãţenii a obligaţiilor ce le revin, potrivit legii, pentru buna întreţinere a locuinţelor, anexelor gospodãreşti, curţilor şi imprejmuirilor, pentru îngrijirea, curãţenia şi igienizarea acestora, precum şi pentru întreţinerea şi curãţenia strazilor, drumurilor şi santurilor; d) controleazã şi asigura, împreunã cu organele sanitare, respectarea normelor de igiena la întreţinerea fintinilor, puţurilor şi celorlalte surse de apa potabilã, depozitarea reziduurilor menajere, deversarea apelor reziduale, deratizarea, dezinsectia, precum şi asanarea focarelor de infectie; e) mobilizeaza locuitorii la acţiuni de curãţire şi igienizare a pãdurilor, stringerea crengilor, înlãturarea cioturilor şi altor resturi lemnoase; asigura repartizarea între locuitori a materialului lemnos rezultat în raport de contribuţia în munca a fiecãruia, spre a fi folosit drept combustibil; f) sprijinã cetãţenii pentru executarea de instalaţii simple în vederea utilizãrii unor noi surse de energie - solara, a vintului, biogazului şi altele asemenea -, precum şi folosirea tuturor caderilor de apa în scopul construirii de microhidrocentrale; g) iau mãsuri în vederea antrenarii locuitorilor, în cadrul intrecerilor organizate între comune, la efectuarea unor lucrãri de infrumusetare şi buna gospodãrire a localitãţilor; h) asigura identificarea şi punerea în valoare a resurselor locale în scopul realizãrii activitãţilor de gospodãrie comunalã; i) conlucreaza cu unitãţile de transport interurban ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor în organizarea transportului cetãţenilor spre celelalte localitãţi; j) urmãresc executarea la termenele stabilite a lucrãrilor de gospodãrie comunalã aprobate; prezintã rapoarte în adunãrile cetatenesti asupra modului de realizare a activitãţilor de gospodãrie comunalã.
CAP. 4 Modul de realizare a principalelor activitãţi de gospodãrie comunalã
SECŢIUNEA 1 În domeniul alimentarii cu apa şi canalizarii ART. 26 În localitãţile în care se organizeazã reţele de alimentare cu apa şi canalizare, unitãţile de gospodãrie comunalã asigura: a) exploatarea instalaţiilor de alimentare cu apa potabilã şi industriala - captare, tratare, pompare, transport, inmagazinare şi distribuţie a apei - în scopul satisfacerii cantitative şi calitative a cerinţelor populaţiei şi unitãţilor socialiste, prin valorificarea cu prioritate a surselor locale şi folosirea unor sisteme simple - fintini, puţuri, captãri de izvoare; b) preluarea apei din subteran, din riuri sau lacuri, precum şi evacuarea apelor uzate şi meteorice dupã epurare, prin adoptarea unor soluţii tehnico-economice optime de folosire a surselor de alimentare, a receptorilor cei mai apropiati şi a traseelor cele mai scurte; c) evitarea realizãrii de aductiuni de apa de la surse indepartate sau în condiţii neeconomice; d) supravegherea zonelor de protecţie a captarilor, instalaţiilor de tratate, rezervoarelor, statiilor de pompare, apeductelor şi celorlalte construcţii speciale de alimentare cu apa şi rãspund, în condiţiile prevãzute de lege, de potabilitatea acesteia; e) corelarea lucrãrilor noi de alimentare cu apa şi de dezvoltare a capacitãţilor existente cu lucrãrile de canalizare şi de epurare a apelor uzate, precum şi realizarea concomitenta a acestora; dezvoltarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi de canalizare îndeosebi pentru satisfacerea cerinţelor impuse de realizarea noilor ansambluri de locuinţe; f) realizarea şi exploatarea instalaţiilor şi a reţelelor de colectare, transport, epurare şi evacuare a apelor uzate şi pluviale, a sistemelor locale de canalizare - rigole, santuri de garda, fose septice şi altele -, precum şi a bailor, strandurilor şi a altor instalaţii publice. ART. 27 Alimentarea cu apa potabilã a populaţiei se asigura cu prioritate fata de orice alte folosinţe ale apei. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot aproba folosirea apei potabile şi în alte scopuri, în mãsura în care exista disponibilitati fata de necesarul de apa potabilã pentru populaţie. ART. 28 Unitãţile de gospodãrie comunalã, în vederea folosirii judicioase a apei, rãspund pentru: a) exploatarea raţionalã a instalaţiilor, corespunzãtor parametrilor tehnologici cantitativi şi calitativi proiectati; b) întreţinerea şi menţinerea instalaţiilor şi a întregului sistem de alimentare cu apa în stare de permanenta funcţionare, precum şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate pentru evitarea inundarii strazilor şi a celorlalte cai de comunicaţie; c) înlãturarea pierderilor din reţelele de distribuţie şi eliminarea risipei de apa la consumatori. ART. 29 Unitãţile de gospodãrie comunalã, în vederea asigurãrii îndeplinirii obligaţiilor ce revin, potrivit legii, unitãţilor socialiste în gospodãrirea apei, iau mãsuri pentru: a) urmãrirea îndeplinirii integrale a sarcinilor ce revin, potrivit legii, unitãţilor industriale privind asigurarea cu apa industriala din surse proprii şi epurarea apelor uzate ce urmeazã a fi evacuate în reţeaua publica de canalizare; b) controlul permanent asupra modului în care unitãţile socialiste racordate la reţelele publice de alimentare cu apa potabilã şi industriala îndeplinesc sarcinile ce le revin cu privire la folosirea raţionalã a apei preluate, diminuarea consumurilor de apa prin folosirea repetatã a acesteia, încadrarea în debitele aprobate, înlocuirea în procesul de producţie a apei potabile cu apa industriala, folosirea la intreaga capacitate a surselor proprii de apa, întreţinerea în stare perfecta de funcţionare a instalaţiilor interioare; c) urmãrirea permanenta a modului în care unitãţile care au surse proprii de apa, ce îndeplinesc condiţiile de potabilitate, le menţin în stare de funcţionare; d) interzicerea evacuarii în reţeaua publica de canalizare a apelor uzate cu debite sau concentratii de substanţe poluante care depãşesc pe cele admise de normele tehnice sau care sînt prevãzute în contractele încheiate pentru efectuarea acestei prestãri de servicii; e) conlucrarea, cu unitãţile ce evacueaza ape uzate în reţeaua publica de canalizare, în efectuarea de cãtre acestea de studii, cercetãri, experimentari şi elaborarea de proiecte, în vederea stabilirii şi realizãrii celor mai eficiente tehnologii, instalaţii, utilaje şi aparatura pentru epurarea apelor uzate şi tratarea namolurilor.
SECŢIUNEA a 2-a În domeniul transportului local de persoane şi mãrfuri ART. 30 În localitãţile în care se organizeazã transportul local de persoane, de materiale şi de mãrfuri, unitãţile de transport local asigura: a) studierea şi determinarea cerinţelor de transport ale populaţiei şi unitãţilor socialiste, urmãrirea permanenta a modificãrilor acestor cerinţe pentru dimensionarea parcului de vehicule necesar, a bazelor de întreţinere şi reparaţii, a necesarului pieselor de schimb şi a forţei de munca; b) stabilirea traseelor pentru circulaţia tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor, elaborarea graficelor de circulaţie corelate cu necesitãţile de deplasare în bune condiţii ale populaţiei; c) optimizarea utilizãrii mijloacelor de transport în comun prin reducerea la minimum necesar a numãrului de opriri, sporirea vitezei de circulaţie, asigurarea ritmicitatii şi siguranţei circulaţiei, reducerea consumului de carburanţi şi energie electrica, întãrirea disciplinei personalului; d) supravegherea şi controlul circulaţiei vehiculelor pe trasee, intervenind operativ pentru depanarea vehiculelor şi instalaţiilor defecte şi pentru deblocarea traseelor. ART. 31 În vederea exploatãrii rationale şi eficiente a mijloacelor de transport, unitãţile de transport local rãspund pentru: a) menţinerea stãrii tehnice corespunzãtoare a vehiculelor şi instalaţiilor auxiliare, creşterea coeficienţilor de utilizare a parcului de vehicule; b) curãţenia şi aspectul corespunzãtor al vehiculelor; c) perfecţionarea sistemului de autotaxare la mijloacele de transport în comun al persoanelor şi efectuarea controlului aplicãrii acestui sistem; d) încadrarea consumurilor de carburanţi, lubrifianţi şi energie electrica în normele aprobate, economisirea acestora şi înlãturarea oricãrei risipe; e) dotarea corespunzãtoare a bazelor de întreţinere şi reparaţii a vehiculelor în vederea efectuãrii operative şi de calitate corespunzãtoare a lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii; f) creşterea eficientei transportului local prin folosirea cu randament sporit a bazei materiale, asigurarea unor condiţii optime de cãlãtorie şi reducerea cheltuielilor de exploatare. ART. 32 În scopul intaririi disciplinei în activitatea de transporturi locale, unitãţile sînt obligate sa asigure condiţii de lucru şi de pregãtire a personalului sînt obligate sa asigure condiţii de lucru şi de pregãtire a personalului muncitor, perfecţionarea pregãtirii profesionale a acestuia, respectarea ordinii şi siguranţei în circulaţia rutiera. Personalul muncitor din transportul local este obligat sa contribuie activ la realizarea tuturor sarcinilor unitãţii, sa manifeste solicitudine şi sa aibã o comportare demna în relaţiile cu cetãţenii, sa asigure buna exploatare şi întreţinere a mijloacelor de transport, a instalaţiilor şi a celorlalte utilaje de care rãspunde, sa respecte cu stricteţe programul de lucru, graficele de parcurs, regulile de circulaţie şi sa contribuie la economisirea combustibililor, lubrifiantilor şi energiei electrice.
SECŢIUNEA a 3-a În domeniul producerii şi distribuţiei energiei termice ART. 33 În localitãţile în care se organizeazã producerea şi distribuirea energiei termice, unitãţile de gospodãrie comunalã asigura: a) distribuţia energiei termice produse în centralele electrice de termoficare subordonate Ministerului Energiei Electrice, în unitãţile subordonate altor ministere sau consiliilor populare, în scopul încãlzirii locuinţelor, unitãţilor social-culturale şi altor unitãţi consumatoare, precum şi în scopul preparãrii şi furnizarii apei calde menajere. Unitãţile socialiste şi celelalte persoane juridice pot sa realizeze, în condiţiile legii, surse de energie termica pentru consumul propriu, în cazul cînd unitãţile de gospodãrie comunalã nu le pot asigura integral alimentarea cu energie termica; b) limitarea centralelor care funcţioneazã cu combustibil lichid, creşterea randamentului instalaţiilor din centralele termice, înlãturarea deficienţelor în întreţinerea şi exploatarea cazanelor, reţelelor şi punctelor termice, înlocuirea instalaţiilor cu consumuri mari şi concentrarea centralelor mici în centrale mari; luarea de mãsuri pentru trecerea treptata pe cãrbune a centralelor care funcţioneazã cu hidrocarburi; c) funcţionarea optima, în condiţii de siguranta şi cu eficienta economicã sporitã, a instalaţiilor de producere şi distribuire a energiei termice, în vederea reducerii consumului de combustibili şi energie electrica, precum şi pentru încadrarea în normele de consum aprobate potrivit legii; d) exploatarea raţionalã a instalaţiilor de producere şi distribuire a energiei termice corespunzãtor parametrilor de funcţionare şi reglarea calitativã a acestor parametri în funcţie de temperatura exterioarã, astfel încît sa se asigure temperaturile pentru încãlzit prevãzute de lege; e) îmbunãtãţirea randamentului şi modernizarea utilajelor şi instalaţiilor de producere a energiei termice, înlãturarea pierderilor de energie, economisirea combustibilului, extinderea folosirii combustibililor solizi şi a altor surse de energie; f) respectarea stricta a normelor de consum de combustibil stabilite pentru incalzitul locuinţelor şi prepararea apei calde menajere, cu introducerea unei discipline riguroase în acest domeniu, şi eliminarea oricãrei forme de risipa; g) constituirea din economiile realizate în perioadele calde ale anului, fata de normele de consum, a unei rezerve de combustibil pentru a fi utilizata în lunile de iarna, antrenind în acest scop, asociaţiile de locatari şi cetãţenii. ART. 34 Unitãţile de gospodãrie comunalã sînt obligate sa efectueze în perioadele de vara lucrãrile de întreţinere şi reparaţii ale centralelor, punctelor termice şi reţelelor de distribuţie a energiei termice, în vederea obţinerii unor randamente optime, reducerii consumurilor de combustibili, eliminãrii risipei de orice fel şi încadrãrii riguroase în normele de consum aprobate, precum şi pentru buna servire şi aprovizionare cu energie termica a populaţiei. ART. 35 Unitãţile de gospodãrie comunalã sînt obligate sa ia mãsuri de extindere a sistemului de încãlzire individualã cu sobe, combustibili solizi locali inferiori şi orice alte sisteme locale care valorifica asemenea combustibili. SECŢIUNEA a 4-a În domeniul administrãrii şi întreţinerii fondului locativ proprietate de stat ART. 36 Administrarea fondului locativ proprietate de stat se asigura, în conformitate cu prevederile Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, de cãtre consiliile populare prin unitãţile specializate aflate în subordinea acestora. ART. 37 Cetãţenii, în calitate de beneficiari ai locuinţelor din fondul locativ de stat, au obligaţia de a respecta cu stricteţe prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietar şi chiriaş. Pentru buna întreţinere şi gospodãrire a locuinţelor, cetãţenii au îndatorirea: a) sa foloseascã, în mod corespunzãtor, elementele de construcţii şi instalaţii precum şi pãrţile de folosinta comuna ale clãdirii şi anexele acesteia; b) sa efectueze la timp lucrãrile de întreţinere, reparare şi înlocuire a elementelor de construcţii şi instalaţii, potrivit normelor legale în vigoare; c) sa pãstreze şi sa întreţinã curãţenia şi igiena locuinţelor, a curţilor interioare şi a spaţiilor verzi aferente clãdirii; d) sa plãteascã cu regularitate chiria stabilitã, cotele ce le revin din cheltuielile de întreţinere şi reparare a pãrţilor şi instalaţiilor de folosinta comuna ale clãdirii, precum şi celelalte cheltuieli ce decurg din folosirea locuinţei, în condiţiile prevãzute de lege; e) sa respecte normele de convieţuire socialistã şi sa contribuie la prevenirea şi aplanarea unor neintelegeri de ordin locativ. Neîndeplinirea obligaţiilor legale ce revin locatarilor cu privire la folosirea locuinţelor închiriate din fondul locativ de stat atrage evacuarea acestora în cazurile şi în condiţiile prevãzute de Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. ART. 38 În vederea bunei gospodariri a fondului locativ proprietate de stat din administrarea consiliilor populare, unitãţile specializate subordonate acestora asigura: a) efectuarea la timp şi în condiţii corespunzãtoare de calitate a lucrãrilor de întreţinere şi reparare a fatadelor clãdirilor, anexelor şi a elementelor de construcţii şi instalaţii aferente ce revin în sarcina acestor unitãţi, în condiţiile prevãzute de lege; b) folosirea suprafeţelor locative potrivit destinaţiei acestora cu respectarea normelor legale în vigoare; c) îndrumarea şi sprijinirea asociaţiilor locatarilor în desfãşurarea activitãţilor cu participarea acestora, la buna gospodãrire şi întreţinere a locuinţelor, a pãrţilor şi instalaţiilor de folosinta comuna, potrivit legii. ART. 39 Consiliile populare rãspund de buna gospodãrire a fondului locativ aflat în administrarea lor şi au obligaţia de a exercita controlul permanent asupra modului în care unitãţile specializate îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin, potrivit legii, în acest domeniu, şi de a lua mãsurile ce se impun. Totodatã, consiliile populare sînt obligate sa ia mãsuri pentru respectarea stricta a normelor de igiena publica şi sa controleze modul în care cetãţenii asigura igiena şi curãţenia locuinţelor, curţilor, anexelor gospodãreşti, imprejmuirilor, trotuarelor şi pãrţilor carosabile din fata imobilelor.
SECŢIUNEA a 5-a În domeniul iluminatului public ART. 40 Iluminatul public al localitãţilor se asigura, pe baza contractelor încheiate, potrivit legii, între consiliile populare şi unitãţile Ministerului Energiei Electrice, diferenţiat, în funcţie de categoria şi importanta localitãţilor. ART. 41 Consiliile populare sînt obligate sa controleze respectarea stricta a normelor tehnice de iluminat public referitoare la amplasarea instalaţiilor de iluminat şi realizarea intensitatii normate a acesteia şi sa ia mãsuri pentru asigurarea iluminatului public în condiţii de economicitate, diferenţiat pentru perioadele de vara şi de iarna, cu respectarea stricta a normelor de consum de energie electrica aprobate potrivit legii, cu evitarea oricãrei forme de risipa. ART. 42 Consiliile populare au obligaţia de a controla folosirea raţionalã a reţelelor electrice de iluminat public, executarea lucrãrilor de întreţinere, reparare şi modernizare a acestora, precum şi a celor pentru menţinerea aspectului estetic şi funcţional al instalaţiilor.
SECŢIUNEA a 6-a În domeniul întreţinerii, modernizãrii şi construirii strazilor, drumurilor şi celorlalte cai de comunicaţie şi al organizãrii circulaţiei rutiere ART. 43 În activitatea de întreţinere, construire şi modernizare a strazilor şi a celorlalte cai de comunicaţie, unitãţile de gospodãrie comunalã asigura executarea lucrãrilor în stricta concordanta cu schiţele de sistematizare şi realizarea de noi obiective, pe baza studiilor de circulaţie. De asemenea, unitãţile de gospodãrie comunalã sînt obligate sa asigure identificarea degradãrilor la reţeaua stradala şi remedierea acestora în cel mai scurt timp de la data producerii lor, precum şi utilizarea judicioasã a fondurilor bãneşti, a utilajelor, mijloacelor de transport, instalaţiilor şi materialelor, prin adoptarea de soluţii şi tehnologii economice, cu durata redusã de execuţie, urmãrindu-se valorificarea şi utilizarea în cît mai mare mãsura a materialelor locale. La organizarea fronturilor de lucru în vederea executãrii lucrãrilor de construire, modernizare şi întreţinere a reţelei rutiere stradale, unitãţile de gospodãrie comunalã rãspund de stabilirea mãsurilor necesare pentru evitarea stînjenirii traficului rutier. ART. 44 În organizarea circulaţiei rutiere din interiorul localitãţilor, unitãţile de gospodãrie comunalã sînt obligate sa stabileascã mãsuri pentru: a) elaborarea, împreunã cu organele de specialitate, a studiilor generale de trafic în concordanta cu schiţele de sistematizare a localitãţilor, corespunzãtor etapelor de dezvoltare economico-socialã a acestora; b) organizarea circulaţiei rutiere în localitãţi pe baza studiilor generale de trafic, în scopul asigurãrii unor trasee de circulaţie optimizate, a fluiditatii şi siguranţei vehiculelor şi pietonilor prin lucrãri şi amenajãri rutiere, instalaţii de dirijare a circulaţiei, indicatoare rutiere, marcaje şi alte instalaţii şi amenajãri; c) asigurarea bazei tehnico-materiale şi a personalului de specialitate necesar pentru realizarea lucrãrilor de modernizare, întreţinere şi instalare a mijloacelor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei, precum şi a celorlalte lucrãri necesare desfãşurãrii fluente şi în siguranta a traficului rutier din localitãţi; d) executarea şi întreţinerea în perfecta stare de funcţionare a instalaţiilor de dirijare a circulaţiei, a indicatoarelor rutiere şi a marcajelor, perfecţionarea şi modernizarea mijloacelor de semnalizare rutiera, precum şi amenajarea, întreţinerea şi exploatarea locurilor de parcare; e) organizarea parcarii vehiculelor în localitãţi pe locuri amenajate în acest scop, pe strãzi şi alte spaţii publice, în condiţiile stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; f) popularizarea regulilor de circulaţie în rindul cetãţenilor.
SECŢIUNEA a 7-a În domeniul salubrizarii localitãţilor ART. 45 În vederea organizãrii salubrizarii localitãţilor, unitãţile de gospodãrie comunalã asigura: a) curãţirea cãilor publice, colectarea şi transportul la intervale de timp şi în locurile stabilite de comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare a reziduurilor menajere şi stradale şi a celor de aceeaşi categorie, a molozului şi a resturilor rezultate din demolãri, precum şi neutralizarea şi valorificarea acestora cu respectarea normelor igienico-sanitare; b) colectarea, la locurile stabilite sau, dupã caz, de la domiciliul cetãţenilor, a obiectelor de uz casnic ce nu mai sînt necesare gospodariilor populaţiei, a celorlalte resurse materiale refolosibile, precum şi sortarea, depozitarea şi valorificarea acestora; c) folosirea eficienta a utilajelor, materialelor şi personalului muncitor în scopul asigurãrii permanente a salubritatii localitãţilor; d) intervenţia imediata cu unelte, utilaje, forta de munca şi cu participarea populaţiei în scopul evacuarii zapezii, pentru funcţionarea normalã a reţelei stradale şi de drumuri; e) organizarea acţiunilor de ecarisaj în localitãţile unde nu sînt organizate unitãţi specializate; f) combaterea insectelor dãunãtoare din zonele de agrement, parcuri şi alte spaţii verzi, deratizarea locurilor publice, desecarea locurilor cu ape stagnante, asanarea terenurilor mlastinoase şi luarea mãsurilor necesare pentru evitarea formãrii acestora în localitãţi; g) realizarea lucrãrilor de salubrizare a localitãţilor, astfel încît sa se evite poluarea factorilor de mediu. ART. 46 În realizarea acţiunilor de salubrizare a localitãţilor, deputaţii şi comisiile permanente ale consiliilor populare, comitetele de cetãţeni, unitãţile socialiste, organizaţiile obşteşti, de tineret, precum şi asociaţiile de locatari, sînt obligate sa antreneze populaţia la participarea, prin munca, cu atelaje şi alte mijloace necesare desfãşurãrii în bune condiţii a acestor acţiuni. SECŢIUNEA a 8-a În domeniul amenajãrii zonelor verzi ART. 47 Întreţinerea şi amenajarea zonelor verzi şi a locurilor de agrement se fac de unitãţile de gospodãrie comunalã cu respectarea stricta a schitelor şi detaliilor de sistematizare, aprobate potrivit legii. ART. 48 Unitãţile de gospodãrie comunalã, cu participarea larga a cetãţenilor, iau mãsuri pentru: a) conservarea şi protejarea fondului vegetal existent, infrumusetarea zonelor verzi şi a locurilor de agrement; b) producerea materialului dendrofloricol necesar zonelor verzi, dezvoltarea cu precãdere a plantelor perene şi arbustilor; c) întreţinerea suprafeţelor şi a malurilor lacurilor de agrement, precum şi a celorlalte lacuri şi balti din administrarea localitãţilor; d) întreţinerea şi exploatarea ambarcatiunilor de agrement şi a altor dotãri destinate manifestãrilor cultural-educative.
CAP. 5 Participarea cetãţenilor la realizarea activitãţilor de gospodãrie comunalã ART. 49 Locuitorii municipiilor, oraşelor şi comunelor participa la stabilirea şi înfãptuirea tuturor mãsurilor privind realizarea autogospodaririi localitãţilor, modernizarea, infrumusetarea şi dezvoltarea edilitara a acestora. Cetãţenii participa la adunãrile organizate, potrivit legii, pentru dezbaterea programelor de dezvoltare tehnico-edilitara a localitãţilor şi a rapoartelor prezentate de consiliile populare în domeniul gospodãriei comunale, precum şi la adoptarea hotãrîrilor cu privire la lucrãrile edilitare ce se realizeazã cu contribuţia materialã şi în munca a populaţiei, la dezbaterea tuturor problemelor referitoare la buna gospodãrire a localitãţii. ART. 50 În scopul infaptuirii unor lucrãri edilitar-gospodãreşti, oamenii muncii au îndatorirea sa participe prin munca, cu unelte, atelaje şi alte mijloace proprii, în funcţie de specificul lucrãrilor. La acţiunile organizate de consiliile populare, cu sprijinul deputaţilor, comisiilor permanente, comitetelor de cetãţeni şi asociaţiilor locatarilor. Pentru satisfacerea unor nevoi generale ale localitãţilor, locuitorii plãtesc taxele comunale stabilite potrivit legii şi îşi aduc contribuţia bãneascã hotarita în adunãrile cetatenesti, pentru realizarea unor lucrãri de interes obştesc. ART. 51 Asociaţiile de locatari, forme organizate de participare a cetãţenilor la buna gospodãrire şi întreţinere a localitãţilor şi la realizarea diferitelor acţiuni edilitare, sînt obligate sa ia mãsuri în vederea mobilizãrii membrilor asociaţiilor şi persoanelor care locuiesc cu aceştia la acţiuni de amenajare, întreţinere şi infrumusetare a spaţiilor verzi, a locurilor de joaca pentru copii, la curãţirea trotuarelor şi aleilor, la îndepãrtarea zapezii şi ghetii, la plantari de arbori şi alte asemenea acţiuni. Adunãrile generale şi comitetele asociaţiilor de locatari urmãresc permanent modul în care membrii acestora, proprietari sau chiriaşi, respecta reglementãrile referitoare la economisirea consumului de apa potabilã, energie electrica şi termica şi de gaze naturale, luind mãsurile ce se impun pentru înlãturarea oricãror pierderi sau forme de risipa. ART. 52 Echipele de control ale oamenilor muncii îşi exercita, în condiţiile legii, atribuţiile de control în unitãţile de gospodãrie comunalã asupra activitãţilor de alimentare cu apa şi energie termica, transport în comun, salubrizare, amenajare şi întreţinere a parcurilor, gradinilor publice şi spaţiilor verzi, de colectare, depozitare, sortare şi valorificare a resurselor materiale refolosibile şi asupra altor activitãţi de gospodãrie comunalã. Cetãţenii au dreptul de a sesiza, potrivit legii, organelor competente orice deficiente produse în activitatea de gospodãrie comunalã şi de a face propuneri pentru înlãturarea acestora şi îmbunãtãţirea activitãţii. ART. 53 Principalele activitãţi de gospodãrie comunalã care se realizeazã cu participarea cetãţenilor sînt: a) lucrãri de alimentare cu apa, amenajarea de noi surse de apa, întreţinerea acestora, construirea de fintini, puţuri, captãri de izvoare, aductiuni şi alte asemenea lucrãri; b) amenajarea şi regularizarea cursurilor de apa, construirea şi întreţinerea digurilor, executarea altor lucrãri de apãrare impotriva inundatiilor; c) întreţinerea şi repararea strazilor, drumurilor, santurilor, podurilor şi podetelor; d) curãţenia strazilor, îndepãrtarea zapezii, asanarea terenurilor mlastinoase, consolidarea terenurilor alunecoase; e) întreţinerea zonelor verzi, locurilor de agrement, terenurilor de sport şi de joaca pentru copii, plantarea de pomi fructiferi, specii melifere, arbori, arbuşti şi flori; f) colectarea materialelor refolosibile, depozitarea şi sortarea acestora la locurile stabilite. ART. 54 Locuitorii municipiilor, oraşelor şi comunelor rãspund de întreţinerea stãrii de curãţenie în gospodãriile proprii, în incintele clãdirilor de locuit, precum şi pe trotuare şi partea carosabilã din dreptul acestora, de asigurarea aspectului estetic corespunzãtor al locuinţelor şi imprejmuirilor, de îngrijirea plantaţiilor din curţi şi de la faţade şi au obligaţia de a participa la acţiunile de deratizare şi dezinsecţie. De asemenea, cetãţenii sînt obligaţi sa predea unitãţilor de colectare materialele şi obiectele uzate din gospodãriile proprii, care nu le mai sînt necesare, sa depoziteze reziduurile menajere în locurile stabilite şi sa întreţinã curãţenia în aceste locuri. Obligaţiile prevãzute la alin. 1 referitoare la asigurarea curãţeniei, a aspectului estetic şi a condiţiilor igienico-sanitare revin, în mod corespunzãtor, şi unitãţilor socialiste. ART. 55 Cetãţenii care folosesc bransamentele de apa şi de energie termica, precum şi racordurile de canalizare, au urmãtoarele obligaţii: a) sa respecte normele tehnice privind buna funcţionare a acestor instalaţii, a aparatelor de mãsura şi control şi sa evite degradarea lor; b) sa contribuie la gospodãrirea judicioasã a apei şi energiei termice furnizate, eliminind orice forma de risipa a acestora; c) sa menţinã curãţenia în cãminele de vizitare a instalaţiilor şi sa asigure posibilitatea de acces la acestea; d) sa permitã personalului împuternicit de conducerea unitãţilor de gospodãrie comunalã accesul la cãminul de vizitare şi la instalaţii, în vederea efectuãrii controlului, înregistrãrii consumurilor şi executãrii lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii.
CAP. 6 Raporturile unitãţilor de gospodãrie comunalã cu cetãţenii, unitãţile socialiste şi cu celelalte persoane juridice ART. 56 Consiliile populare şi unitãţile de gospodãrie comunalã din municipii, oraşe şi comune, în scopul satisfacerii cerinţelor cetãţenilor, au, în principal, urmãtoarele obligaţii: a) sa rãspundã cu promptitudine la solicitarile cetãţenilor şi sa asigure soluţionarea cererilor, propunerilor şi sesizarilor întemeiate ale acestora; b) sa ia mãsuri pentru realizarea operativã a lucrãrilor şi remedierilor solicitate de cetãţeni şi pentru restabilirea neintirziata a serviciilor întrerupte temporar; c) sa asigure apa potabilã, caldura şi celelalte utilitãţi, cu respectarea normelor stabilite potrivit legii, precum şi canalizarea, ridicarea reziduurilor menajere şi prestarea celorlalte servicii de gospodãrie comunalã cu caracter permanent sau periodic; d) sa ia mãsuri pentru îmbunãtãţirea continua a calitãţii prestaţiilor de gospodãrie comunalã, corespunzãtor cerinţelor locuitorilor. ART. 57 În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, unitãţile de gospodãrie comunalã: a) emit, potrivit legii, autorizaţii sau acorduri pentru efectuarea unor servicii şi lucrãri de gospodãrie comunalã, precum şi pentru executarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apa, energie termica şi canalizare; b) stabilesc condiţii de folosire a terenurilor sub care se afla sau care sînt invecinate cu construcţiile sau instalaţiile de alimentare cu apa, energie termica, canalizare şi transport, sau interzic deţinãtorilor acestor terenuri efectuarea oricãror lucrãri sau depozitarea de materiale care ar putea stinjeni buna funcţionare a acestor construcţii sau instalaţii; c) introduc restrictii de consum al apei sau energiei termice sau întrerup furnizarea acestora în cazuri de forta majorã ori de folosire nerationala sau abuzivã, instiintind, în timp util, pe beneficiari; d) instaleaza pe clãdiri şi pe alte construcţii, indiferent de titlul pe baza cãruia sînt deţinute, suporti, ancoraje şi tablite indicatoare pentru reţele şi instalaţii de gospodãrie comunalã; e) indeparteaza, cu respectarea normelor legale, crengile, rãdãcinile şi arbustii, dacã apropierea acestora de reţelele şi instalaţiile edilitare ar putea produce stricãciuni sau ar stinjeni buna lor funcţionare. În scopul exercitãrii controlului asupra modului de funcţionare şi a stãrii tehnice a instalaţiilor de gospodãrie comunalã şi pentru executarea lucrãrilor de întreţinere şi reparare a lor, personalul împuternicit de unitãţile de gospodãrie comunalã are acces la construcţiile şi în incintele deţinãtorilor acestora, în condiţiile prevãzute în contract. Dacã, prin modul de exercitare a atribuţiilor ce le revin, unitãţile de gospodãrie comunalã produc vreo paguba, cel prejudiciat va fi despãgubit potrivit legii. ART. 58 Construirea de noi reţele pentru alimentarea cu apa, canalizare, distribuţia de energie termica şi electrica, transport şi alte lucrãri de gospodãrie comunalã, precum şi dezvoltarea reţelelor existente, se fac, în condiţiile şi cu aprobãrile prevãzute de lege, într-o conceptie unitarã, cu gruparea traseelor, evitarea incrucisarilor şi respectarea riguroasã a normelor legale privind folosirea terenului şi sistematizarea reţelelor edilitare, astfel încît sa se elimine intervenţiile repetate în structura cãilor de circulaţie publica sau degradarea acestora. Persoanele fizice sau juridice sînt obligate sa permitã folosirea temporarã, în condiţiile stabilite de lege, a terenurilor pe care le deţin, în scopul efectuãrii lucrãrilor de întreţinere sau reparare a construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apa, energie termica, canalizare, salubrizare, transport şi altor lucrãri de gospodãrie comunalã. ART. 59 Ocuparea de terenuri agricole sau din fondul forestier, în vederea folosirii acestora de cãtre unitãţile de gospodãrie comunalã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, se face numai cu aprobarea şi în condiţiile prevãzute de lege pentru scoaterea din producţia agricolã vegetala sau din fondul forestier, urmãrindu-se ca lucrãrile sa se efectueze, de regula, în perioadele în care pe terenurile agricole nu sînt recolte. Lucrãrile de intervenţii urgente pentru remedierea avariilor sau deranjamentelor la construcţiile sau instalaţiile de gospodãrie comunalã situate pe terenuri agricole sau care fac parte din fondul forestier se pot efectua de îndatã, cu înştiinţarea deţinãtorilor acestor terenuri. În cazurile prevãzute la alin. 2, unitãţile de gospodãrie comunalã vor cere comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, în termen de 24 de ore din momentul producerii avariilor sau deranjamentelor, aprobarea continuãrii lucrãrilor de intervenţii. Aprobarea se da în termen de 48 de ore de la solicitare. ART. 60 Pentru folosirea temporarã, pe o durata mai mare de 30 de zile, a terenurile, indiferent de deţinãtorii acestora, unitãţile de gospodãrie comunalã vor plati chirie. Pentru terenurile proprietate de stat chiria este egala cu taxa pentru folosirea terenurilor prevãzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar. În cazul terenurilor deţinute de unitãţile economice obligate sa plãteascã taxa pentru folosirea acestora, chiria se va plati în contul acestei taxe. Pentru terenurile proprietatea unor organizaţii cooperatiste sau altor persoane fizice sau juridice, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor stabili tarife pentru chiria anuala, fãrã sa depãşeascã tariful maxim prevãzut de normele legale pentru suprafeţele curţilor şi gradinilor care nu se închiriazã odatã cu locuintele. ART. 61 Unitãţile de gospodãrie comunalã sînt obligate ca, dupã terminarea lucrãrilor, sa aducã terenurile şi obiectivele care au fost afectate în starea în care erau înainte de începerea acestor lucrãri. ART. 62 Furnizarea apei potabile şi industriale, a energiei termice, preluarea în reţeaua publica de canalizare a apelor stradale şi a celor de aceeaşi categorie, precum şi prestarea altor servicii de gospodãrie comunalã, cu caracter permanent sau periodic, se efectueazã pe baza de contract încheiat între unitãţile de gospodãrie comunalã şi beneficiari. Contractele încheiate cu persoanele juridice sau fizice, beneficiare ale prestãrilor de servicii de alimentare cu apa sau de canalizare, vor cuprinde condiţiile privind cantitatea şi calitatea apelor furnizate sau evacuate, precum şi mãsurile ce se aplica, potrivit legii, în cazul nerespectãrii acestor condiţii. În cazul în care beneficiarii sînt persoane fizice sau persoane juridice, altele decît unitãţile socialiste, contractul se încheie cu plata anticipata a unei sume, care nu poate depãşi valoarea consumului mediu sau a serviciului pe timp de 45 de zile. Suma plãtitã potrivit alin. 3 se restituie la încetarea contractului, dupã scãderea debitelor datorate. ART. 63 Unitãţile de gospodãrie comunalã au dreptul, în exclusivitate, de a executa lucrãri de bransamente sau racorduri de alimentare cu apa, energie termica şi canalizare, precum şi de a monta aparate de mãsura şi control. În cazul extinderii reţelelor edilitare, aceste lucrãri pot fi realizate şi de unitãţile de construcţii-montaj, cu acordul prealabil al unitãţilor de gospodãrie comunalã. Costul integral al branşamentelor, racordurile şi al aparatelor de mãsura şi control, calculat la preţurile aplicabile unitãţilor socialiste de stat, se suporta de titularii dreptului de proprietate sau de administrare a imobilelor la care se executa astfel de lucrãri. Bransamentele şi racordurile executate în condiţiile prezentului articol, precum şi aparatele de mãsura şi control montate, se înregistreazã ca fonduri fixe în inventarul unitãţilor de gospodãrie comunalã, iar cheltuielile efectuate pentru repararea sau înlocuirea lor se suporta din fondurile acestor unitãţi. ART. 64 Consumurile de apa şi energie termica se stabilesc, de regula, pe baza înregistrãrilor aparatelor de mãsura şi control. Pînã la instalarea acestor aparate, stabilirea consumurilor se face în sistem pausal, prin comparatie cu consumurile abonatilor similari dotati cu astfel de aparate, potrivit criteriilor stabilite de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare. În cazul în care exista un singur aparat de mãsura şi control pentru mai mulţi beneficiari, aceştia pot sa instaleze, pe cont propriu, astfel de aparate, pentru decontarea între beneficiari a consumului fiecãruia. Unitãţile socialiste au obligaţia de a procura din fondurile proprii şi de a cere unitãţilor de gospodãrie comunalã montarea aparatelor de mãsura şi control pentru serviciile prevãzute la alin. 1. ART. 65 Unitãţile socialiste sînt obligate sa-şi creeze, în condiţiile legii, captãri de apa potabilã, în cazul cînd specificul producţiei o impune, sau de apa industriala şi sa menţinã în stare de funcţionare sursele de apa potabilã, cu îndeplinirea condiţiilor de potabilitate. Unitãţile socialiste racordate la reţelele publice de alimentare cu apa potabilã şi industriala sînt obligate, în vederea folosirii cît mai rationale a apei preluate, sa ia mãsuri pentru diminuarea consumurilor de apa prin folosirea repetatã a acesteia, încadrarea în debitele aprobate, înlocuirea în procesul de producţie a apei potabile cu apa industriala, folosirea la intreaga capacitate a surselor proprii de apa, întreţinerea în stare de funcţionare a instalaţiilor interioare cu respectarea normelor tehnice în vigoare. De asemenea, unitãţile socialiste participa, în condiţiile prevãzute de lege, la realizarea unor lucrãri edilitar-gospodãreşti. ART. 66 Plata serviciilor de gospodãrie comunalã se face pe baza tarifelor stabilite potrivit legii. Pentru serviciile de gospodãrie comunalã prestate pe baza de contract scris, stabilirea sumelor de plata se face lunar sau trimestrial. Plata sumelor datorate de unitãţile socialiste se poate face şi decadal sau chenzinal, regularizarea sumelor de plata urmînd sa se facã la finele lunii sau trimestrului expirat. ART. 67 Persoanele fizice şi persoanele juridice, altele decît unitãţile socialiste, beneficiare ale serviciilor de gospodãrie comunalã, sînt obligate sa achite valoarea facturilor în termen de 5 zile de la inminarea avizului de plata. Plata se poate face şi din conturile curente la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la unitãţile bancare. Intirzierea în achitarea sumelor datorate dupã expirarea termenului de plata atrage majorãri de 1% pentru fiecare zi de intirziere. Dacã sumele datorate, inclusiv majorãrile, nu au fost achitate în 40 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. 1, unitatea de gospodãrie comunalã prestatoare poate suspenda executarea contractului. ART. 68 Titularii dreptului de folosinta asupra imobilelor care nu au instalaţii de alimentare cu apa şi canalizare, dar care sînt situate în zona strazilor dotate cu cismele publice şi reţele de canalizare, sînt consideraţi abonati de drept pentru aceste servicii şi obligaţi la plata lor, potrivit criteriilor stabilite de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare. Titularii dreptului de folosinta asupra imobilelor pentru care se efectueazã serviciul de ridicare a reziduurilor menajere, stradale şi a celor de aceeaşi categorie sînt consideraţi abonati de drept pentru acest serviciu şi obligaţi la plata.
CAP. 7 Dispoziţii finale ART. 69 Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare asigura înfãptuirea unitarã a politicii partidului şi statului în domeniul gospodãriei comunale şi îndeplineşte funcţia de organ central coordonator pe economia nationala, în acest domeniu. În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare colaboreazã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate şi emite norme tehnice privind exploatarea şi întreţinerea construcţiilor, instalaţiilor şi utilajelor de gospodãrie comunalã, controlul functionarii acestora, precum şi norme privind executarea, modificarea, revizuirea şi repararea instalaţiilor interioare de apa, canalizare şi energie termica ce se executa de cãtre instalatori autorizaţi. Administrarea cimitirelor şi crematoriilor localitãţilor se face pe baza regulamentului tip elaborat de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii. ART. 70 Unitãţile de gospodãrie comunalã organizate pe principiul autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare îşi întocmesc, potrivit legii, bugete proprii de venituri şi cheltuieli, care fac parte integrantã din bugetele locale. ART. 71 Unitãţile de gospodãrie comunalã se organizeazã în funcţie de volumul şi complexitatea activitãţilor, în subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu respectarea normelor unitare de structura stabilite potrivit legii. Subunitatile de gospodãrie comunalã rãspund pentru activitatea pe care o desfãşoarã şi fata de consiliile populare ale localitãţilor în care funcţioneazã. ART. 72 Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul gospodãriei comunale se fac prin decret al Consiliului de Stat. ART. 73 Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã a celor vinovaţi. ART. 74 Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 129/1938 de organizarea exploatarilor comunale, republicatã în Monitorul Oficial nr. 48 din 26 februarie 1944, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii legale anterioare din domeniul reglementat prin prezenta lege. ----------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
