Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 394 din 14 iunie 2002  pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, in aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, intocmita la Viena la 20 decembrie 1988    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 394 din 14 iunie 2002 pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, in aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, intocmita la Viena la 20 decembrie 1988

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 10 iulie 2002
Parlamentul României adopta prezenta lege.

ART. 1
Se ratifica Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Convenţia Naţiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmitã la Viena la 20 decembrie 1988, la care România a aderat prin <>Legea nr. 118/1992 , semnat la 19 martie 1998.
ART. 2
Cu ocazia depunerii instrumentelor de ratificare se vor formula urmãtoarele declaraţii:
1. În conformitate cu prevederile art. 8 paragraful 2 din acord, România declara ca, atunci când va acţiona în calitate de stat intervenient, va putea pune drept condiţie pentru intervenţia sa ca persoanele având cetãţenia romana care sunt predate statului de pavilion în temeiul art. 15 şi condamnate pentru o infracţiune pertinenta sa aibã posibilitatea de a fi transferate în România, în vederea executãrii pedepsei aplicate.
2. În conformitate cu prevederile art. 17 paragraful 1 din acord, România desemneazã ca autoritate competenta Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera.
3. În conformitate cu prevederile art. 17 paragraful 2 din acord, România desemneazã ca autoritate competenta Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie.
4. În conformitate cu prevederile art. 19 paragraful 3 din acord, România îşi rezerva dreptul de a solicita ca toate cererile şi celelalte documente sau piese justificative care i se transmit sa fie formulate ori traduse în limba romana sau în limba engleza.
5. România interpreteazã prevederile art. 23 şi 24 din acord în sensul obligaţiei statului cãruia i se transmit date de a le folosi numai pentru scopul pentru care acestea au fost transmise.

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 3 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU


ACORD*)
referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Convenţia Naţiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmitã la Viena la 20 decembrie 1988

-----------
*) Traducere.

Statele membre ale Consiliului Europei, consimtind a fi obligate prin Convenţia Naţiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmitã la Viena la 20 decembrie 1988, denumita în continuare Convenţia de la Viena,
considerând ca scopul Consiliului Europei consta în realizarea unei uniuni mai strânse între membrii sãi,
fiind convinse de necesitatea de a urma o politica penalã comuna în scopul protejãrii societãţii,
considerând ca lupta impotriva marii criminalitati, care devine din ce în ce mai mult o problema internationala,cere o cooperare strânsã pe plan internaţional,
dorind sa intensifice, în cea mai mare mãsura, cooperarea lor în vederea suprimãrii traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope pe mare, conform dreptului internaţional al marii şi în respectul total al principiului libertãţii de navigaţie,
considerând, în consecinta, ca dispoziţiile art. 17 din Convenţia de la Viena trebuie sa fie completate printr-un acord regional care sa le dea efect şi sa le întãreascã eficacitatea,

au convenit urmãtoarele:

CAP. 1
Definiţii

ART. 1
Definiţii
În sensul prezentului acord:
a) expresia stat intervenient desemneazã un stat parte care a cerut sau îşi propune sa ceara autorizarea unei alte pãrţi pentru a lua mãsuri, în baza prezentului acord, impotriva unei nave purtând pavilionul sau semnele de înmatriculare ale celuilalt stat parte;
b) prin expresia competenta preferentiala trebuie înţeles dreptul prioritar al statului de pavilion de a-şi exercita competenta privitor la infracţiune, cu excluderea exercitãrii unei asemenea competente care aparţine unui alt stat, atunci când statul de pavilion are o competenta concurenta, pentru o infracţiune relevanta, cu un alt stat;
c) expresia infracţiune relevanta desemneazã orice infracţiune de natura celei descrise la art. 3 paragraful 1 din Convenţia de la Viena;
d) termenul nava desemneazã un vapor sau orice alta ambarcatiune maritima de orice natura, inclusiv aeroglisoare şi ambarcatiunile submersibile.

CAP. 2
Cooperarea internationala

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ART. 2
Principii generale
1. Pãrţile vor coopera, în cea mai mare mãsura posibila, pentru suprimarea traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope pe mare, în conformitate cu dreptul internaţional al marii.
2. În aplicarea prezentului acord pãrţile vor veghea ca acţiunile lor sa optimizeze eficacitatea mãsurilor coercitive de lupta impotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope pe mare.
3. Orice mãsura luatã în conformitate cu prezentul acord va tine seama de necesitatea, prevãzutã de dreptul internaţional al marii, de a nu aduce atingere altor drepturi şi obligaţii sau exercitãrii competentei statelor de coasta şi nici de a modifica aceste drepturi, obligaţii sau competente.
4. Nici o dispoziţie a prezentului acord nu poate fi interpretatã într-o maniera care sa aducã atingere principiului non bis în idem, astfel cum este aplicat în legea interna.
5. Pãrţile recunosc utilitatea de a aduna şi de a schimba informaţii asupra navelor, încãrcãturii şi faptelor, dacã ele considera ca acest schimb de informaţii ar putea ajuta o parte sa suprime traficul ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope pe mare.
6. Nici o dispoziţie a prezentului acord nu afecteazã imunitatea de care se bucura navele de rãzboi şi alte nave de stat utilizate în scopuri necomerciale.
ART. 3
Competenta
1. Fiecare parte va lua mãsurile necesare pentru a-şi stabili competenta cu privire la infracţiunile relevante, atunci când infracţiunea este comisã la bordul unei nave care arboreaza pavilionul sau.
2. În scopul aplicãrii prezentului acord fiecare parte va lua mãsurile necesare pentru a-şi stabili competenta cu privire la infracţiunile relevante comise la bordul unei nave arborand pavilionul, având înmatricularea sau orice alt indiciu privind naţionalitatea unei alte pãrţi la prezentul acord. Aceasta competenta nu poate fi exercitatã decât în conformitate cu prezentul acord.
3. În scopul aplicãrii prezentului acord fiecare parte va lua mãsurile necesare pentru a-şi stabili competenta cu privire la infracţiunile relevante comise la bordul unei nave fãrã naţionalitate sau care este asimilatã unei nave fãrã naţionalitate, conform dreptului internaţional.
4. Statul de pavilion va avea competenta preferentiala cu privire la orice infracţiune relevanta comisã la bordul navei sale.
5. Orice stat va putea, în momentul semnãrii sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare sau la o data ulterioara, printr-o declaraţie adresatã secretarului general al Consiliului Europei, sa indice celorlalte pãrţi la acord criteriile pe care înţelege sa le aplice în exercitarea competentei sale stabilite conform paragrafului 2 al acestui articol.
6. Orice stat care nu are în serviciul sau nave de rãzboi, aeronave militare sau alte nave ori aeronave utilizate în scopuri necomerciale, care l-ar indreptati sa acţioneze în calitate de stat intervenient, în conformitate cu prezentul acord, va putea, în momentul semnãrii sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, printr-o declaraţie adresatã secretarului general al Consiliului Europei, sa declare ca nu va aplica dispoziţiile paragrafelor 2 şi 3 ale prezentului articol. Un stat care a formulat o astfel de declaraţie va fi obligat sa o retragã când circumstanţele care au justificat-o nu vor mai exista.
ART. 4
Asistenta pentru statul de pavilion
1. Partea care are motive rezonabile sa presupunã ca o nava sub pavilionul sau sãvârşeşte sau este folositã pentru sãvârşirea unei infracţiuni relevante poate cere celorlalte pãrţi sa o ajute în împiedicarea acestei utilizãri. Pãrţile astfel solicitate vor acorda o astfel de asistenta în limita mijloacelor de care dispun.
2. În formularea solicitãrii sale statul de pavilion poate, printre altele, sa autorizeze partea solicitatã sa ia unele sau toate mãsurile specificate în prezentul acord, sub rezerva oricãror condiţii sau limitãri ce ar putea fi impuse.
3. Când partea solicitatã consimte sa acţioneze în baza autorizãrii date de statul de pavilion conform paragrafului 2, dispoziţiile prezentului acord referitoare la drepturile şi obligaţiile statului intervenient şi ale statului de pavilion se vor aplica, dacã este cazul şi dacã nu sunt indicaţii contrare, atât partii solicitate, cat şi, respectiv, partii solicitante.
ART. 5
Navele fãrã naţionalitate
1. Partea care are motive rezonabile sa presupunã ca o nava fãrã naţionalitate sau asimilatã unei nave fãrã naţionalitate în virtutea dreptului internaţional sãvârşeşte sau este folositã pentru sãvârşirea unei infracţiuni relevante va informa despre aceasta celelalte pãrţi ce par a fi direct afectate şi va putea cere asistenta oricãrei pãrţi pentru a suprima folosirea navei pentru un astfel de scop. Partea astfel solicitatã va acorda aceasta asistenta în limita mijloacelor de care dispune.
2. Atunci când, în baza paragrafului 1, o parte a primit informaţii şi acţioneazã, apreciazã mãsurile adecvate în acest scop şi îşi exercita competenta cu privire la orice infracţiune relevanta comisã eventual de orice persoana la bordul navei.
3. Orice parte care a luat mãsuri în baza prezentului articol va comunica, cat mai curând posibil, partii care i-a furnizat informaţiile sau care a formulat o cerere de asistenta rezultatele oricãrei mãsuri luate în legatura cu nava sau cu orice persoana de la bordul acesteia.

SECŢIUNEA a 2-a
Procedura de autorizare

ART. 6
Norme fundamentale în materie de autorizare
Când statul intervenient are motive rezonabile sa presupunã ca o nava sub pavilionul sau, având înmatricularea unei alte pãrţi sau orice alt indiciu al naţionalitãţii navei, sãvârşeşte sau este folositã pentru sãvârşirea unei infracţiuni relevante, statul intervenient va putea cere statului de pavilion autorizarea de a opri nava şi de a urca la bordul acesteia, în afarã marii teritoriale a oricãrei pãrţi, şi de a lua toate sau unele dintre mãsurile specificate în prezentul acord. Nici o astfel de mãsura nu va putea fi luatã în baza acestui acord fãrã autorizarea statului de pavilion.
ART. 7
Decizia asupra cererii de autorizare
Statul de pavilion va confirma imediat primirea cererii de autorizare în baza art. 6 şi va comunica decizia sa asupra cererii cat mai curând posibil şi, în mãsura în care este posibil, în decurs de 4 ore de la primirea cererii.
ART. 8
Condiţii
1. Dacã statul de pavilion autorizeaza cererea, aceasta autorizaţie poate fi supusã unor condiţii sau restrictii. Astfel de condiţii sau restrictii pot sa prevadã ca statul de pavilion sa îşi dea în mod expres autorizarea înainte ca statul intervenient sa ia mãsuri speciale.
2. Orice stat va putea, în momentul semnãrii sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, printr-o declaraţie adresatã secretarului general al Consiliului Europei, sa declare ca, atunci când va acţiona în calitate de stat intervenient, va putea pune drept condiţie pentru intervenţia sa ca persoanele având cetãţenia sa, care sunt predate statului de pavilion în temeiul art. 15 şi condamnate pentru o infracţiune relevanta, sa aibã posibilitatea de a fi transferate statului intervenient în vederea executãrii pedepsei aplicate.

SECŢIUNEA a 3-a
Reguli privind mãsurile aplicabile

ART. 9
Mãsuri autorizate
1. Dupã ce a primit autorizarea statului de pavilion şi sub rezerva, dupã caz, a condiţiilor sau restrictiilor formulate în temeiul art. 8 paragraful 1, statul intervenient va putea lua urmãtoarele mãsuri:
(i) a) sa opreascã nava şi sa urce la bordul acesteia;
b) sa preia controlul efectiv al navei şi al oricãrei persoane aflate la bordul acesteia;
c) sa ia orice mãsura prevãzutã la alin. (ii) al prezentului articol, consideratã necesarã pentru a stabili dacã o infracţiune relevanta a fost sãvârşitã, şi sa preleveze elementele de proba referitoare la aceasta;
d) sa impunã navei sau oricãrei persoane aflate la bordul acesteia sa fie escortata pana pe teritoriul statului intervenient şi sa retina nava în scopul de a întreprinde cercetãri mai detaliate;
(ii) şi, dupã luarea controlului efectiv al navei:
a) sa perchezitioneze nava, precum şi orice persoana sau obiect aflat la bordul acesteia, inclusiv incarcatura acesteia;
b) sa deschidã sau sa ceara deschiderea oricãrui container, sa testeze ori sa ia esantioane din tot ce se afla la bordul navei;
c) sa ceara oricãrei persoane care se afla la bordul navei sa furnizeze informaţii în ceea ce o priveşte sau în legatura cu orice obiect ce se afla la bordul navei;
d) sa ceara sa i se prezinte documente, cãrţi sau registre referitoare la nava sau la orice persoana ori obiect care se gãseşte la bordul acesteia şi sa facã fotografii sau copii ale oricãrui obiect a cãrui prezentare poate fi cerutã de autoritãţile competente;
e) sa ridice, sa sigileze şi sa conserve orice element de proba sau material descoperit la bordul navei.
2. Orice mãsura luatã în temeiul paragrafului 1 al acestui articol nu va prejudicia orice drept al suspectului, existent conform legii statului intervenient, de a nu furniza elemente pentru propria incriminare.
ART. 10
Mãsuri de executare
1. Dacã în urma mãsurilor luate pentru aplicarea art. 9 statul intervenient deţine probe ca s-a sãvârşit o infracţiune relevanta, probe care, în temeiul propriei legislaţii, ar justifica fie arestarea persoanelor implicate, fie reţinerea navei sau ambele, va putea lua mãsuri în acest sens.
2. Statul intervenient va notifica fãrã întârziere statului de pavilion mãsurile luate în aplicarea paragrafului 1.
3. Perioada de reţinere a navei nu poate sa depãşeascã durata strict necesarã pentru finalizarea investigatiilor privind infracţiunile relevante. Atunci când exista motive rezonabile pentru a presupune ca proprietarii navei sunt direct implicaţi în una dintre infracţiunile sus-menţionate, nava şi incarcatura sa pot fi reţinute şi dupã terminarea anchetei. Persoanele care nu sunt banuite a fi comis o infracţiune relevanta vor fi eliberate, iar obiectele ce nu pot servi drept proba vor fi restituite.
4. Fãrã a se aduce atingere dispoziţiilor paragrafului anterior, statul intervenient şi statul de pavilion pot sa convinã cu un stat terţ, parte la prezentul acord, ca nava sa fie escortata pana în teritoriul acestuia din urma; statul terţ este considerat în scopurile prezentului acord stat intervenient dupã ce nava a atins teritoriul sau.
ART. 11
Executarea mãsurilor
1. Mãsurile luate în temeiul art. 9 şi 10 sunt guvernate de legile statului intervenient.
2. Mãsurile luate în temeiul art. 9 paragraful 1 lit. a), b) şi d) nu sunt executate decât de navele de rãzboi sau de aeronave militare ori de alte nave sau aeronave ce poarta în mod vizibil un semn exterior şi identificabil ca fiind în serviciul statului şi legal abilitate în acest scop.
3. a) Un agent al statului intervenient nu poate fi urmãrit în teritoriul statului de pavilion pentru nici o fapta comisã în exercitarea funcţiilor sale. Într-un astfel de caz el va fi pasibil de urmãrire în statul intervenient, ca şi cum faptele ce constituie infracţiunea ar fi fost comise pe teritoriul aflat sub jurisdicţia acelui stat.
b) În orice procedura declansata în statul de pavilion infracţiunile sãvârşite impotriva unui agent al statului intervenient în legatura cu mãsurile luate în temeiul art. 9 şi 10 vor fi considerate ca fiind sãvârşite impotriva unui agent al statului de pavilion.
4. Comandantul unei nave abordate în aplicarea prezentului acord are dreptul sa comunice cu autoritãţile statului de pavilion şi cu proprietarii sau cu administratorii navei pentru a le notifica abordarea sa. Totuşi autoritãţile statului intervenient pot sa împiedice sau sa amâne orice comunicare cu proprietarii sau cu administratorii navei, dacã au motive întemeiate sa presupunã ca aceasta comunicare risca sa obstructioneze ancheta privind o infracţiune relevanta.
ART. 12
Precautii în aplicarea practica
1. În aplicarea prezentului acord pãrţile vor tine seama în mod corespunzãtor de necesitatea de a nu compromite siguranta pe mare a persoanelor, a navei şi a încãrcãturii şi de a nu aduce atingere unor interese comerciale sau juridice. În mod deosebit vor tine seama de:
a) riscurile pe care le implica abordarea unei nave pe mare şi posibilitatea de a executa aceasta operaţiune, în condiţiile cele mai bune de siguranta, în urmãtorul port de escala a navei;
b) necesitatea de a minimaliza orice atingere a activitãţilor comerciale legitime ale unei nave;
c) necesitatea de a evita ca nava sa fie reţinutã sau sa fie intarziata în mod injust;
d) necesitatea de a limita la minimum folosirea forţei pentru asigurarea respectãrii instrucţiunilor statului intervenient.
2. Folosirea armelor de foc pe nava sau impotriva acesteia va fi semnalata cat mai curând posibil statului de pavilion.
3. Decesul sau vãtãmarea unei persoane de la bordul navei va fi raportatã cat mai curând posibil statului de pavilion. Autoritãţile statului intervenient vor coopera deplin cu autoritãţile statului de pavilion în orice ancheta pe care acesta din urma ar putea sa o declanseze în legatura cu decesul sau ranirea respectiva.

SECŢIUNEA a 4-a
Dispoziţii privitoare la exercitarea competentei

ART. 13
Proba infracţiunilor
1. Pentru a permite statului de pavilion sa decidã asupra exercitãrii sau neexercitarii competentei sale preferenţiale în conformitate cu dispoziţiile art. 14 statul intervenient va transmite fãrã întârziere statului de pavilion un rezumat al probelor strânse cu privire la infracţiunile descoperite ca urmare a mãsurilor luate în temeiul art. 9. Statul de pavilion va trebui sa confirme neîntârziat primirea acestuia.
2. Dacã statul intervenient descoperã elemente care îl indreptatesc sa creadã ca infracţiuni nerelevante în sensul prezentului acord au putut fi comise sau ca persoane care nu sunt implicate în sãvârşirea unor infracţiuni relevante se afla la bordul navei, va informa despre aceasta statul de pavilion. Dacã va fi cazul, pãrţile în cauza se vor consulta.
3. Dispoziţiile prezentului acord vor fi interpretate ca permitand statului intervenient sa ia şi alte mãsuri decât cele vizând investigarea şi urmãrirea infracţiunilor relevante, inclusiv deţinerea de persoane, numai atunci când:
a) statul de pavilion îşi da în mod expres consimţãmântul; sau
b) mãsurile respective privesc investigarea şi urmãrirea infracţiunilor sãvârşite dupã ce persoana a fost condusã pe teritoriul statului intervenient.
ART. 14
Exercitarea competentei preferenţiale
1. Statul de pavilion care doreşte sa îşi exercite competenta preferentiala o va face conform dispoziţiilor urmãtoare ale prezentului articol.
2. El va înştiinţa despre aceasta statul intervenient cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de 14 zile de la primirea rezumatului probelor menţionat la art. 13. Dacã statul de pavilion omite sa înştiinţeze, se va presupune ca a renunţat la dreptul sau de a-şi exercita competenta preferentiala.
3. Atunci când statul de pavilion a notificat statului intervenient ca intenţioneazã sa îşi exercite competenta preferentiala, exercitarea competentei statului intervenient este suspendatã, în afarã cazurilor de predare a unor persoane, nave, incarcaturi şi probe, conform prezentului acord.
4. Statul de pavilion va transmite imediat cazul autoritãţilor sale competente în scopul urmãririi penale.
5. Mãsurile luate de statul intervenient impotriva navelor şi persoanelor de la bord pot fi considerate ca au fost îndeplinite în cadrul procedurii statului de pavilion.
ART. 15
Predarea navelor, încãrcãturii, persoanelor şi probelor
1. Atunci când statul de pavilion a notificat statului intervenient intenţia sa de a-şi exercita competenta preferentiala şi dacã statul solicita acest lucru, persoanele arestate, nava, incarcatura şi probele reţinute trebuie sa fie predate acelui stat, conform dispoziţiilor prezentului acord.
2. Cererea de predare a persoanelor arestate va trebui sa fie însoţitã, pentru fiecare persoana, de originalul sau de copia certificatã a mandatului de arestare ori a altei decizii având acelaşi efect, emisã de o autoritate judiciarã conform procedurii prescrise de dreptul statului de pavilion.
3. Pãrţile se angajeazã sa depunã toate eforturile pentru ca predarea persoanelor, navelor, incarcaturilor şi probelor sa aibã loc cat mai urgent.
4. Nici o dispoziţie a prezentului acord nu poate fi interpretatã ca privand o persoana reţinutã de dreptul sau, în virtutea legii statului intervenient, de a ataca detenţia sa în fata unei instanţe a acelui stat, potrivit procedurilor stabilite de dreptul sau intern.
5. În loc de a cere predarea persoanelor arestate sau a navei, statul de pavilion poate cere eliberarea lor imediata. Când aceasta cerere a fost formulatã, statul intervenient trebuie sa le elibereze de îndatã.
ART. 16
Pedeapsa capitala
Dacã infracţiunea pentru care statul de pavilion decide sa îşi exercite competenta preferentiala conform art. 14 se pedepseşte cu pedeapsa capitala conform legii acestui stat şi dacã pentru aceeaşi infracţiune pedeapsa capitala nu este prevãzutã de legislaţia statului intervenient sau aceasta nu este, în general, executatã, predarea oricãrei persoane poate sa nu fie acordatã decât cu condiţia ca statul de pavilion sa dea astfel de asigurãri care sa fie considerate de statul intervenient ca suficiente ca pedeapsa capitala nu va fi executatã.

SECŢIUNEA a 5-a
Reguli de procedura şi alte dispoziţii generale

ART. 17
Autoritãţi competente
1. Fiecare parte va desemna o autoritate responsabilã cu transmiterea cererilor şi a raspunsurilor la cererile formulate în temeiul art. 6 şi 7. În mãsura în care este posibil fiecare parte va lua mãsuri pentru ca aceasta autoritate sa poatã primi cererile şi sa rãspundã la ele la orice ora din zi sau din noapte.
2. Totodatã pãrţile vor desemna o autoritate centrala responsabilã cu notificarea exercitãrii competentei preferenţiale în temeiul art. 14 şi cu orice alte comunicãri sau notificãri în temeiul prezentului acord.
3. Fiecare parte, în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, va comunica secretarului general al Consiliului Europei denumirea şi adresa autoritãţilor desemnate în aplicarea prezentului articol, precum şi orice alta informaţie de natura a facilita comunicarea conform prezentului acord. Orice modificare ulterioara a denumirii, a adresei sau a altei informaţii privind aceste autoritãţi va fi comunicatã, de asemenea, secretarului general.
ART. 18
Comunicarea dintre autoritãţile desemnate
1. Autoritãţile desemnate în temeiul art. 17 vor comunica direct între ele.
2. Atunci când, indiferent de motiv, comunicarea directa nu se poate realiza, pãrţile pot conveni sa foloseascã canalele de comunicaţie ale O.I.P.C. - INTERPOL sau ale Consiliului de Cooperare Vamalã.
ART. 19
Forma cererii şi limbile folosite
1. Orice comunicare în temeiul art. 4-16 se face în scris. Pot fi folosite şi mijloacele moderne de telecomunicaţii, precum faxul.
2. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 3 al prezentului articol, nu se cere traducerea cererilor şi nici a altor documente sau piese justificative.
3. Orice parte, în momentul semnãrii sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, va putea, printr-o declaraţie adresatã secretarului general al Consiliului Europei, sa îşi rezerve dreptul de a solicita ca cererile, celelalte documente sau piesele justificative care i-au fost trimise sa fie formulate ori însoţite de o traducere în propria limba sau în una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei ori în orice alta limba pe care o va indica. Orice parte va putea, cu aceasta ocazie, sa declare ca este dispusã sa accepte traduceri în orice alta limba pe care o va indica. Celelalte pãrţi vor putea aplica regula reciprocitãţii.
ART. 20
Autentificarea şi legalizarea
Documentele transmise în aplicarea prezentului acord sunt scutite de orice formalitãţi de autentificare şi de legalizare.
ART. 21
Conţinutul cererii
Orice cerere prezentatã în temeiul art. 6 trebuie sa conţinã:
a) denumirea autoritãţii care face solicitarea şi a autoritãţii abilitate sa efectueze investigaţii sau acte de procedura;
b) informaţii amanuntite despre nava respectiva, inclusiv, în mãsura în care este posibil, numele, descrierea navei, înmatricularea şi celelalte elemente ce indica naţionalitatea sa, precum şi locul unde se afla, însoţite de o cerere de confirmare ca nava are naţionalitatea partii solicitate;
c) informaţii amanuntite despre infracţiunile în cauza, precum şi motivele pe care se bazeazã banuielile;
d) mãsurile ce se propune a fi luate şi asigurarea ca vor fi luate dacã nava poarta pavilionul statului intervenient.
ART. 22
Informaţii pentru proprietarii şi comandantii navelor
Fiecare parte va lua mãsurile necesare pentru a informa proprietarii şi comandantii navelor ce poarta pavilionul sau ca statele pãrţi la prezentul acord pot fi autorizate sa urce la bordul navelor, în afarã apelor teritoriale ale oricãreia dintre pãrţi, pentru scopurile menţionate în prezentul acord şi pentru a-i informa în special asupra obligaţiei lor de a se conformã instrucţiunilor date de serviciile de coasta ale statului intervenient, investite cu aceasta competenta.
ART. 23
Restrangerea folosinţei
Statul de pavilion va putea subordona autorizarea prevãzutã la art. 6 condiţiei ca informaţiile sau elementele de proba obţinute sa nu fie folosite sau transmise de autoritãţile statului intervenient în legatura cu alte investigaţii sau proceduri decât cele referitoare la infracţiuni relevante, fãrã consimţãmântul sau prealabil.
ART. 24
Confidenţialitatea
Pãrţile interesate trebuie, cu condiţia ca aceasta sa nu fie contrarã principiilor fundamentale ale dreptului lor intern, sa pãstreze confidenţialitatea tuturor mijloacelor de proba şi a informaţiilor comunicate de o alta parte în virtutea prezentului acord, cu excepţia cazului în care divulgarea lor este necesarã pentru aplicarea prezentului acord sau pentru orice anchete sau proceduri.

SECŢIUNEA a 6-a
Cheltuieli şi daune-interese

ART. 25
Cheltuieli
1. Dacã pãrţile interesate nu convin altfel, cheltuielile necesare pentru executarea mãsurilor prevãzute de art. 9 şi 10 sunt în sarcina statului intervenient şi cheltuielile necesare pentru îndeplinirea oricãrei mãsuri în temeiul art. 4 şi 5 sunt, în mod normal, în sarcina partii care acorda asistenta.
2. În cazul în care statul de pavilion şi-a exercitat competenta preferentiala conform art. 14, acesta va suporta cheltuielile returnarii navei şi cheltuielile pentru transportul persoanelor suspecte şi al elementelor de proba.
ART. 26
Daune-interese
1. Dacã în cursul acţiunilor angajate în aplicarea art. 9 şi 10 o persoana fizica sau juridicã suferã o pierdere, o dãuna ori un prejudiciu ca urmare a neglijentei sau a altor fapte imputabile statului intervenient, acesta din urma este rãspunzãtor pentru reparaţii.
2. Atunci când acţiunea este desfasurata într-o maniera care nu poate fi justificatã de dispoziţiile prezentului acord, statul intervenient este rãspunzãtor sa compenseze orice pierdere, dãuna sau prejudiciu rezultat din acţiunea respectiva. Statul intervenient este, de asemenea, rãspunzãtor pentru compensarea unei astfel de pierderi, dãuna sau prejudiciu, dacã suspiciunile se dovedesc a fi neintemeiate şi cu condiţia ca nava abordata, armatorul sau echipajul sa nu fi comis nici un act care sa îl facã suspect.
3. Responsabilitatea pentru orice dãuna produsã ulterior unei acţiuni angajate în temeiul art. 4 revine statului solicitant, care poate cere compensaţii statului solicitat în cazul în care daunele au fost rezultatul neglijentei sau al altor fapte imputabile statului solicitat.

CAP. 3
Dispoziţii finale

ART. 27
Semnarea şi intrarea în vigoare
1. Prezentul acord este deschis spre semnare pentru toate statele membre ale Consiliului Europei care au consimţit deja sa fie legate prin Convenţia de la Viena. Ele vor putea sa îşi exprime în mod expres consimţãmântul de a fi legate prin prezentul acord:
a) fie prin semnarea fãrã rezerva ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii;
b) fie prin semnarea sub rezerva ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii, semnarea fiind urmatã de ratificare, acceptare sau aprobare.
2. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse pe lângã secretarul general al Consiliului Europei.
3. Prezentul acord va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmeazã expirãrii unui termen de 3 luni dupã data la care 3 state membre ale Consiliului Europei vor fi declarat consimţãmântul lor de a fi legate prin prezentul acord conform dispoziţiilor paragrafului 1.
4. Pentru orice stat semnatar care îşi va exprima ulterior consimţãmântul de a fi legat prin prezentul acord acesta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmeazã expirãrii unei perioade de 3 luni dupã data la care acesta îşi va fi exprimat consimţãmântul de a fi legat prin prezentul acord conform dispoziţiilor paragrafului 1.
ART. 28
Aderarea
1. Dupã intrarea în vigoare a prezentului acord Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea, dupã consultarea statelor contractante la acord, sa invite orice stat nemembru al Consiliului, dar care şi-a exprimat consimţãmântul de a fi legat prin Convenţia de la Viena sa adere la prezentul acord, printr-o decizie luatã cu majoritatea prevãzutã la art. 20.d din Statutul Consiliului Europei şi cu unanimitatea reprezentanţilor statelor contractante ce au dreptul de a desemna membri în Comitetul Ministrilor.
2. Pentru orice stat care adera prezentul acord va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmeazã dupã expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de aderare pe lângã secretarul general al Consiliului Europei.
ART. 29
Aplicarea teritorialã
1. Orice stat va putea, în momentul semnãrii sau cu ocazia depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, sa precizeze teritoriul sau teritoriile cãrora li se aplica consimţãmântul sau de a fi legat prin prezentul acord.
2. Orice stat va putea în orice alt moment ulterior, printr-o declaraţie adresatã secretarului general al Consiliului Europei, sa extindã consimţãmântul sau de a fi legat prin prezentul acord asupra oricãrui alt teritoriu menţionat în declaraţie. Acordul va intra în vigoare, pentru un astfel de teritoriu, în prima zi a lunii care urmeazã expirãrii unei perioade de 3 luni de la data primirii declaraţiei de cãtre secretarul general.
3. Pentru orice teritoriu ce face obiectul unei declaraţii în temeiul paragrafelor 1 şi 2 vor putea fi desemnate autoritãţi prin aplicarea art. 17 paragrafele 1 şi 2.
4. Orice declaraţie facuta în temeiul paragrafelor precedente va putea fi retrasã, în privinta oricãrui teritoriu mentionat în aceasta declaraţie, printr-o notificare adresatã secretarului general. Retragerea va intra în vigoare din prima zi a lunii care urmeazã expirãrii unei perioade de 3 luni de la data primirii notificãrii de cãtre secretarul general.
ART. 30
Relaţia cu alte convenţii şi acorduri
1. Prezentul acord nu afecteazã drepturile şi obligaţiile decurgând din Convenţia de la Viena sau din convenţii internaţionale multilaterale privind probleme speciale.
2. Pãrţile la acord vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale privitoare la problemele la care se referã prezentul acord, în scopul completãrii sau al consolidãrii dispoziţiilor acestuia ori pentru a facilita aplicarea principiilor consacrate prin art. 17 din Convenţia de la Viena sau prin prezentul acord.
3. Dacã doua sau mai multe pãrţi au încheiat deja un acord sau un tratat asupra unui subiect vizat de prezentul acord ori dacã au stabilit în alt mod relaţiile lor în privinta acestui subiect, ele vor putea aplica respectivul acord, tratat sau aranjament în locul prezentului acord, dacã astfel se faciliteazã cooperarea internationala.
ART. 31
Rezerve
1. Orice stat va putea, în momentul semnãrii sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, sa declare ca se va prevala de una sau mai multe rezerve prevãzute la art. 3 paragraful 6, la art. 19 paragraful 3 şi la art. 34 paragraful 5. Nici o alta rezerva nu este admisã.
2. Orice stat care a formulat o rezerva în temeiul paragrafului precedent va putea sa o retragã, integral sau parţial, printr-o notificare adresatã secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va avea efect la data primirii notificãrii de cãtre secretarul general.
3. O parte care a formulat rezerve asupra unei dispoziţii a prezentului acord nu poate pretinde aplicarea dispoziţiei respective de cãtre o alta parte; ea va putea, dacã rezerva este parţialã sau condiţionatã, sa pretindã aplicarea dispoziţiei respective în mãsura în care a acceptat-o.
ART. 32
Comitetul de supraveghere
1. Dupã intrarea în vigoare a prezentului acord Comitetul de supraveghere, compus din experţi reprezentând pãrţile, va fi convocat, la cererea uneia dintre pãrţile la acord, de cãtre secretarul general al Consiliului Europei.
2. Comitetul de supraveghere va examina modul de aplicare a prezentului acord şi va propune mãsurile adecvate în vederea asigurãrii eficacitatii functionalitatii acestuia.
3. Comitetul de supraveghere va putea sa hotãrascã propriile sale reguli de procedura.
4. Comitetul de supraveghere va putea decide sa invite state care nu sunt pãrţi la prezentul acord, precum şi organizaţii sau organisme internaţionale, dupã caz, sa participe la reuniunile sale.
5. Fiecare parte va trimite secretarului general al Consiliului Europei, din 2 în 2 ani, un raport asupra aplicãrii prezentului acord, în forma şi potrivit modalitãţilor decise de Comitetul de supraveghere sau de cãtre Comitetul European pentru Probleme Penale. Comitetul de supraveghere va putea decide ca informaţia furnizatã sau raportul stabilit pe baza acestei informãri sa fie distribuit pãrţilor şi organizaţiilor ori instanţelor internaţionale pe care le considera interesate.
ART. 33
Amendamente
1. Amendamente la prezentul acord pot fi propuse de fiecare parte şi orice propunere va fi comunicatã de cãtre secretarul general al Consiliului Europei statelor membre ale Consiliului Europei şi fiecãrui stat nemembru care a aderat sau a fost invitat sa adere la prezentul acord, conform dispoziţiilor art. 28.
2. Orice amendament propus de o parte va fi comunicat Comitetului European pentru Probleme Penale, care va supune Comitetului Ministrilor avizul sau asupra amendamentului propus.
3. Comitetul Ministrilor va examina amendamentul propus şi avizul Comitetului European pentru Probleme Penale, dupã care va putea adopta amendamentul.
4. Textul oricãrui amendament adoptat de Comitetul Ministrilor conform paragrafului 3 al prezentului articol va fi transmis pãrţilor pentru acceptare.
5. Orice amendament adoptat conform paragrafului 3 al prezentului articol va intra în vigoare în a 30-a zi dupã ce toate pãrţile îl vor fi informat pe secretarul general ca l-au acceptat.
ART. 34
Reglementarea diferendelor
1. Comitetul European pentru Probleme Penale al Consiliului Europei va fi informat despre interpretarea şi aplicarea prezentului acord.
2. În cazul unui diferend între ele asupra interpretãrii sau aplicãrii prezentului acord pãrţile se vor strãdui sa soluţioneze diferendul prin negocieri sau prin alte mijloace paşnice alese de acestea, inclusiv supunerea diferendului Comitetului European pentru Probleme Penale, unui tribunal arbitral, care va lua decizii obligatorii pentru pãrţile la diferend, prin mediere sau conciliere ori prin alta procedura judiciarã convenitã între pãrţile interesate.
3. Orice stat poate, în momentul semnãrii sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare sau la o data ulterioara, printr-o declaraţie adresatã secretarului general al Consiliului Europei, sa declare ca pentru orice diferend asupra interpretãrii sau aplicãrii prezentului acord va recunoaşte ca obligatorie, fãrã un acord prealabil şi sub rezerva reciprocitãţii, supunerea respectivului diferend arbitrajului, în conformitate cu procedura prevãzutã în anexa la prezentul acord.
4. Orice diferend care nu a fost soluţionat în temeiul paragrafelor 2 şi 3 ale acestui articol va fi supus, la cererea oricãruia dintre statele pãrţi la diferend, Curţii Internaţionale de Justiţie, care va decide.
5. Orice stat va putea, în momentul semnãrii sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, printr-o declaraţie adresatã secretarului general al Consiliului Europei, sa declare ca nu se considera legat prin paragraful 4 al acestui articol.
6. Orice parte care a fãcut o declaraţie în temeiul paragrafelor 3 şi 5 ale acestui articol va putea în orice moment sa retragã aceasta declaraţie printr-o notificare adresatã secretarului general al Consiliului Europei.
ART. 35
Denunţarea
1. Orice parte va putea în orice moment sa denunţe prezentul acord printr-o notificare adresatã secretarului general al Consiliului Europei.
2. Denunţarea va avea efect în prima zi a lunii care urmeazã expirãrii unei perioade de 3 luni de la data primirii notificãrii de cãtre secretarul general.
3. Totuşi prezentul acord va rãmâne în vigoare în privinta oricãrei acţiuni sau proceduri iniţiate în urma unor cereri ori comunicãri formulate în cursul perioadei sale de validitate fata de partea care a denunţat prezentul acord.
ART. 36
Notificãri
Secretarul general al Consiliului Europei va notifica tuturor statelor membre ale Consiliului Europei sau oricãrui stat care a aderat la prezentul acord, precum şi secretarului general al Naţiunilor Unite:
a) orice semnare;
b) depunerea oricãrui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;
c) denumirea oricãrei autoritãţi şi orice alte informaţii comunicate în temeiul art. 17;
d) orice rezerva facuta în temeiul art. 31 paragraful 1;
e) data intrãrii în vigoare a prezentului acord conform art. 27 şi 28;
f) orice cerere facuta în temeiul art. 32 paragraful 1, precum şi data oricãrei reuniuni organizate conform acelui paragraf;
g) orice declaraţie facuta în temeiul art. 3 paragrafele 5 şi 6, art. 8 paragraful 2, art. 19 paragraful 3 şi art. 34 paragrafele 3 şi 5;
h) orice alt act, notificare sau comunicare referitoare la prezentul acord.
Drept care subsemnaţii, legal împuterniciţi în acest scop, au semnat prezentul acord.
Întocmit la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus la arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va trimite copii certificate fiecãrui stat membru al Consiliului Europei şi oricãrui stat invitat sa adere la prezentul acord.

ANEXA 1

1. Partea la diferend care solicita un arbitraj, în aplicarea art. 34 paragraful 3, va notifica în scris celeilalte pãrţi aceasta cerere, precum şi considerentele care o motiveaza.
2. Pãrţile interesate vor stabili un tribunal arbitral.
3. Tribunalul arbitral este format din 3 membri. Fiecare parte numeşte un arbitru. Ambele pãrţi, de comun acord, desemneazã preşedintele completului arbitral.
4. Dacã o astfel de nominalizare sau desemnare nu intervine în intervalul de 4 luni ce urmeazã datei la care arbitrajul a fost solicitat, sarcina nominalizarii sau desemnãrii necesare revine secretarului general al Tribunalului Permanent de Arbitraj.
5. Dacã pãrţile nu convin altfel, tribunalul îşi va desemna propria procedura.
6. Dacã pãrţile nu convin altfel, tribunalul hotãrãşte pe baza regulilor de drept internaţional aplicabile şi, în absenta unor astfel de reguli, pe baza principiului ex aequo et bono.
7. Tribunalul va hotãrî cu majoritate de voturi. Deciziile sale vor fi definitive şi obligatorii.

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016