Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 381 din 10 decembrie 2009  privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 381 din 10 decembrie 2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009
LEGE nr. 381 din 10 decembrie 2009
privind introducerea concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Prezenta lege se aplicã persoanelor juridice care organizeazã o întreprindere aflatã în dificultate financiarã, fãrã a fi în stare de insolvenţã, denumite în continuare debitori.
ART. 2
Scopul prezentei legi este salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate, în vederea continuãrii activitãţii acesteia, a pãstrãrii locurilor de muncã şi a acoperirii creanţelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a creanţelor sau a condiţiilor acestora ori prin încheierea unui concordat preventiv.
ART. 3
În înţelesul prezentei legi:
a) întreprinderea este activitatea economicã desfãşuratã în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţã de muncã atrasã, materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul întreprinzãtorului, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege;
b) întreprinderea în dificultate este întreprinderea al cãrei potenţial de viabilitate managerialã şi economicã se aflã într-o dinamicã descrescãtoare, dar al cãrei titular executã sau este capabil sã execute obligaţiile exigibile;
c) mandatul ad-hoc este o procedurã confidenţialã, declanşatã la cererea debitorului, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanţã, negociazã cu creditorii în scopul realizãrii unei înţelegeri între unul sau mai mulţi dintre aceştia şi debitor în vederea depãşirii stãrii de dificultate în care se aflã întreprinderea acestuia din urmã;
d) concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin douã treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altã parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor acestor creditori împotriva sa, iar creditorii acceptã sã sprijine eforturile debitorului de depãşire a dificultãţii în care se aflã întreprinderea debitorului.
ART. 4
(1) Organele care aplicã procedurile prevãzute de prezenta lege sunt instanţele judecãtoreşti, prin judecãtorul-sindic sau, dupã caz, preşedintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv conciliatorul.
(2) Creditorii participã la procedurã în mod individual, în mãsura permisã de drepturile aferente creanţei lor, precum şi în mod colectiv, în condiţiile prezentei legi, prin adunarea creditorilor şi reprezentantul creditorilor.
(3) Debitorul participã la procedurã prin reprezentanţii sãi legali sau convenţionali.
ART. 5
(1) Tribunalul în jurisdicţia cãruia se aflã sediul sau domiciliul profesional al debitorului este competent sã soluţioneze cererile şi pricinile la care se referã prezenta lege.
(2) Cererile şi pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenţa judecãtorului-sindic, desemnat în condiţiile <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 6
Curtea de apel este instanţa de recurs pentru hotãrârile pronunţate de judecãtorul-sindic.

CAP. II
Mandatul ad-hoc

ART. 7
(1) Un debitor poate adresa preşedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii în insolvenţã, autorizaţi conform legii.
(2) Cererea trebuie sã cuprindã o descriere detaliatã a motivelor care fac necesarã numirea unui mandatar ad-hoc.
ART. 8
Cererea este depusã la cabinetul preşedintelui tribunalului şi se înregistreazã într-un registru special.
ART. 9
(1) Dupã primirea cererii, preşedintele tribunalului dispune convocarea, în termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului şi a mandatarului ad-hoc propus.
(2) Procedura se desfãşoarã în camera de consiliu şi se menţine confidenţialã pe toatã durata sa.
(3) Confidenţialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.
ART. 10
(1) Dupã ascultarea debitorului, dacã se constatã cã dificultãţile întreprinderii debitorului sunt serioase, iar mandatarul ad-hoc propus întruneşte condiţiile legii pentru exercitarea acestei calitãţi, preşedintele tribunalului desemneazã, prin încheiere irevocabilã, mandatarul ad-hoc propus.
(2) Obiectul mandatului ad-hoc va fi de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o înţelegere între debitor şi unul sau mai mulţi creditori ai sãi, în vederea depãşirii stãrii de dificultate în care se aflã întreprinderea debitorului, salvgardãrii întreprinderii, pãstrãrii locurilor de muncã şi acoperirii creanţelor asupra debitorului.
(3) În scopul realizãrii obiectului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune ştergeri, reeşalonãri sau reduceri parţiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de personal, precum şi orice alte mãsuri considerã a fi necesare.
ART. 11
Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit provizoriu de cãtre preşedintele tribunalului, la propunerea debitorului şi cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului.
ART. 12
(1) Mandatul ad-hoc înceteazã:
a) prin denunţarea unilateralã a mandatului de cãtre debitor sau de cãtre mandatarul ad-hoc;
b) prin încheierea înţelegerii prevãzute la art. 10 alin. (2);
c) dacã, în termenul prevãzut de art. 10 alin. (2), mandatarul nu a reuşit sã intermedieze încheierea unei înţelegeri între debitor şi creditorii sãi.
(2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, preşedintele tribunalului va constata încetarea mandatului ad-hoc, prin încheiere irevocabilã.

CAP. III
Concordatul preventiv

SECŢIUNEA 1
Beneficiarii procedurii

ART. 13
Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, astfel cum este definit la art. 1, cu urmãtoarele excepţii:
a) dacã împotriva debitorului s-a pronunţat o hotãrâre irevocabilã de condamnare pentru infracţiuni economice;
b) dacã împotriva debitorului a fost deschisã procedura insolvenţei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv;
c) dacã cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv;
d) dacã debitorul şi/sau acţionarii/asociaţii/asociaţii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnaţi definitiv pentru bancrutã frauduloasã, gestiune frauduloasã, abuz de încredere, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, infracţiuni de fals ori infracţiuni prevãzute în <>Legea concurenţei nr. 21/1996 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevãzute de prezenta lege;
e) dacã membrilor organelor de conducere şi/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras rãspunderea în condiţiile <>Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru aducerea acestuia în stare de insolvenţã; prevederile lit. b) rãmân aplicabile;
f) dacã debitorul are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit <>Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile organelor care aplicã procedura şi ale participanţilor la procedurã

ART. 14
Judecãtorul-sindic are urmãtoarele atribuţii în procedura concordatului preventiv:
a) sã numeascã conciliatorul provizoriu;
b) sã constate şi, dacã este cazul, sã omologheze, la cererea conciliatorului, concordatul preventiv;
c) sã constate, la cererea oricãrui creditor nesemnatar al concordatului preventiv, îndeplinirea condiţiilor cerute pentru a fi înscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv;
d) sã dispunã prin încheiere, în condiţiile art. 22, suspendarea provizorie a executãrilor silite contra debitorului, în baza proiectului de concordat preventiv formulat de debitor şi transmis creditorilor;
e) sã judece acţiunile în nulitate a concordatului preventiv;
f) sã judece acţiunile în rezoluţiune a concordatului preventiv.
ART. 15
(1) Cererile formulate în temeiul prezentei legi se judecã în camera de consiliu, de urgenţã şi cu precãdere, pãrţile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.
(2) Pãrţile cu sediul în strãinãtate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, dupã caz, la domiciliul ori reşedinţa cunoscute ale acestora; în lipsã, citarea se face prin afişare la uşa instanţei.
(3) Hotãrârile pronunţate de judecãtorul-sindic în aplicarea prezentei legi sunt definitive şi executorii.
(4) Hotãrârile judecãtorului-sindic pot fi atacate de pãrţi cu recurs, în termen de 10 zile, care se calculeazã de la comunicare, pentru absenţi, şi de la pronunţare, pentru cei prezenţi.
(5) Recursul nu este suspensiv de executare.
ART. 16
Atribuţiile conciliatorului sunt urmãtoarele:
a) întocmeşte tabloul creditorilor, care include şi creditorii contestaţi sau ale cãror creanţe sunt în litigiu, şi tabloul creditorilor concordatari;
b) elaboreazã, împreunã cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv, proiectul de concordat şi planul de redresare;
c) face demersuri pentru soluţionarea pe cale amiabilã a oricãrei dispute între debitor şi creditori ori între creditori;
d) solicitã judecãtorului-sindic constatarea şi/sau, dupã caz, omologarea concordatului preventiv;
e) supravegheazã îndeplinirea obligaţiilor asumate de cãtre debitor prin concordatul preventiv;
f) informeazã, de urgenţã, adunarea creditorilor concordatari asupra neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzãtoare de cãtre debitor a obligaţiilor sale;
g) întocmeşte şi transmite adunãrii creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activitãţii sale şi a debitorului; raportul conciliatorului va conţine şi opinia acestuia privind existenţa sau, dupã caz, inexistenţa unor motive de rezoluţiune a concordatului preventiv;
h) convoacã adunarea creditorilor concordatari;
i) cere instanţei închiderea procedurii concordatului preventiv;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de prezenta lege, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecãtorul-sindic.
ART. 17
(1) Onorariul definitiv al conciliatorului se propune prin proiectul de concordat şi se stabileşte prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului.
(2) Onorariul conciliatorului va consta, în funcţie de natura obligaţiilor acestuia, într-o sumã fixã, o remuneraţie lunarã sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se va avea în vedere natura activitãţii desfãşurate de cãtre debitor, precum şi complexitatea planului de redresare.
ART. 18
(1) Adunarea creditorilor concordatari are urmãtoarele atribuţii:
a) aprobã rapoartele conciliatorului privitoare la activitatea debitorului şi la îndeplinirea obligaţiilor asumate prin concordat;
b) desemneazã, cu acordul debitorului, un nou conciliator, dacã este cazul;
c) modificã, dacã este cazul, onorariul conciliatorului, cu acordul debitorului;
d) stabileşte, în cazul prevãzut la lit. b), cu acordul debitorului, onorariul noului conciliator;
e) desemneazã reprezentantul creditorilor;
f) este titularul acţiunii în rezoluţiune a concordatului preventiv, pe care o exercitã prin reprezentantul creditorilor.
(2) În cursul derulãrii procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocatã de conciliator, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentând 10% din valoarea totalã a creanţelor concordatare.
(3) Adunarea creditorilor concordatari adoptã hotãrâri cu majoritatea, ca valoare, a creanţelor concordatare.
ART. 19
(1) Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat şi prin corespondenţã.
(2) Şedinţa adunãrii creditorilor concordatari va fi organizatã şi prezidatã de conciliator.
(3) La adunãrile creditorilor concordatari va fi invitat şi debitorul.

SECŢIUNEA a 3-a
Deschiderea procedurii şi oferta de concordat preventiv

ART. 20
(1) Orice debitor, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 13 lit. a)-f), poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre practicienii în insolvenţã, autorizaţi conform legii.
(2) Judecãtorul-sindic numeşte conciliatorul provizoriu prin încheiere irevocabilã.
(3) În termen de 30 de zile de la numirea sa, conciliatorul elaboreazã, împreunã cu debitorul, lista creditorilor şi oferta de concordat preventiv.
(4) Oferta de concordat preventiv se notificã de cãtre conciliatorul provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare, ce asigurã posibilitatea verificãrii recepţiei ofertei de concordat.
(5) Oferta de concordat preventiv va fi depusã în dosarul deschis potrivit alin. (1) şi, pentru opozabilitate faţã de terţi, se depune la grefa tribunalului, unde va fi înregistratã într-un registru special. Despre depunerea şi notificarea acesteia se face menţiune în registrul comerţului în care este înregistrat debitorul.
(6) Oferta de concordat preventiv va cuprinde şi proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaraţia debitorului privind starea de dificultate financiarã în care se aflã, precum şi lista creditorilor cunoscuţi, inclusiv cei ale cãror creanţe sunt contestate integral sau parţial, cu precizarea cuantumului şi a garanţiilor acceptate de debitor.
ART. 21
(1) Proiectul de concordat preventiv trebuie sã prezinte, în mod detaliat:
a) situaţia analiticã a activului şi a pasivului debitorului, certificatã de un expert contabil sau, dupã caz, auditatã de un auditor autorizat potrivit legii;
b) cauzele stãrii de dificultate financiarã şi mãsurile luate de debitor pentru depãşirea acesteia pânã la depunerea ofertei de concordat preventiv;
c) proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe urmãtoarele 6 luni.
(2) Proiectul de concordat preventiv trebuie sã includã un plan de redresare, care prevede cel puţin urmãtoarele mãsuri:
a) reorganizarea activitãţii debitorului, prin mãsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte mãsuri considerate a fi necesare;
b) modalitãţile prin care debitorul înţelege sã depãşeascã starea de dificultate financiarã, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar, obligaţional sau de altã naturã, înfiinţarea sau desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de garanţii;
c) procentul preconizat de satisfacere a creanţelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementãrii mãsurilor de redresare propuse; în acest scop, debitorul poate propune mãsuri precum: amânãri sau reeşalonãri la plata creanţelor contra sa, ştergerea în tot sau în parte a unor creanţe sau numai a dobânzilor ori a penalitãţilor de întârziere, compensãri, novaţii prin schimbare de debitor; pentru obligaţiile fiscale de platã propunerile de amânãri, ştergeri, eşalonãri, reeşalonãri şi reduceri parţiale se pot face numai cu respectarea prevederilor legale în materia ajutorului de stat; în aceastã situaţie este nevoie de acordul expres al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, care trebuie exprimat în termen de 30 de zile; în caz contrar, acordul se prezumã;
d) termenul-limitã pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat nu poate depãşi 18 luni de la data încheierii concordatului preventiv.
(3) Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobãrii creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea conciliatorului provizoriu, precum şi remuneraţia acestuia pentru perioada ulterioarã datei încheierii concordatului.
ART. 22
(1) În condiţiile art. 581 şi 582 din Codul de procedurã civilã, debitorul poate cere judecãtorului-sindic, în baza ofertei de concordat preventiv, suspendarea provizorie a urmãririlor silite.
(2) Cererea se judecã în camera de consiliu, de urgenţã şi cu precãdere, fãrã citarea pãrţilor.
(3) Suspendarea provizorie a urmãririlor silite individuale se menţine pânã la publicarea concordatului preventiv aprobat sau, dupã caz, pânã la respingerea ofertei debitorului de cãtre majoritatea creditorilor.

SECŢIUNEA a 4-a
Încheierea, constatarea şi omologarea concordatului preventiv

ART. 23
(1) În vederea exercitãrii votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe şedinţe colective ori individuale de negociere cu creditorii, în prezenţa conciliatorului propus de debitor.
(2) Iniţiativa negocierii poate aparţine şi unuia sau mai multor creditori, precum şi acţionarilor semnificativi sau asociaţilor debitorului.
(3) Perioada în care se desfãşoarã negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depãşi 30 de zile calendaristice.
ART. 24
(1) Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate în urma negocierilor, creditorii voteazã, în principiu, prin corespondenţã.
(2) Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapidã pe adresa debitorului, în termen de maximum 30 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil necondiţionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice condiţionare a votului este consideratã vot negativ.
(3) În cazuri excepţionale, conciliatorul poate convoca o adunare a tuturor creditorilor.
(4) Dacã în termenul prevãzut la alin. (2) unul sau mai mulţi creditori deţinând 10% din valoarea totalã a creanţelor solicitã convocarea adunãrii tuturor creditorilor, conciliatorul este obligat sã o convoace în termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisã creditorilor prin mijloace de comunicare rapidã, care permit confirmarea primirii.
(5) Concordatul preventiv se considerã aprobat de creditori dacã sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintã majoritatea de douã treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.
(6) La aprobarea concordatului nu se ia în calcul în stabilirea majoritãţii prevãzute la alin. (5) votul favorabil al:
a) creditorului persoanã juridicã care are cel puţin unul dintre acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori rudã ori afin pânã la gradul IV cu acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari şi/sau administratori ai debitorului;
b) creditorului persoanã juridicã în cadrul cãruia debitorul şi/sau unul dintre acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori ai acestuia ori rudele şi afinii pânã la gradul IV ai acestora din urmã deţin calitatea de acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari şi/sau administratori;
c) creditorului care sau ai cãrui acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori au fost condamnaţi definitiv pentru bancrutã frauduloasã, gestiune frauduloasã, abuz de încredere, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, infracţiuni de fals ori infracţiuni prevãzute în <>Legea nr. 21/1996 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevãzute de prezenta lege;
d) creditorului care are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit <>Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 25
În cazul în care nu se întruneşte majoritatea prevãzutã la art. 24 alin. (5), debitorul are dreptul ca, dupã trecerea a minimum 30 de zile, sã facã o nouã ofertã de concordat preventiv.
ART. 26
(1) Dupã aprobarea concordatului de cãtre creditori potrivit art. 24 alin. (5), conciliatorul solicitã judecãtorului-sindic sã constate concordatul preventiv.
(2) Judecãtorul-sindic constatã concordatul preventiv prin încheiere pronunţatã în camera de consiliu, de urgenţã şi cu precãdere, dupã ascultarea conciliatorului. Cererea de constatare a concordatului preventiv poate fi respinsã exclusiv pentru motive de legalitate.
(3) Concordatul preventiv, aprobat de creditori şi constatat de judecãtorul-sindic prin încheiere, se comunicã creditorilor, prin intermediul conciliatorului, şi se menţioneazã în registrul comerţului.
ART. 27
(1) De la data comunicãrii hotãrârii de constatare a concordatului preventiv se suspendã de drept urmãririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silitã a creanţelor acestora contra debitorului.
(2) De la aceeaşi datã se suspendã de drept faţã de creditorii semnatari curgerea dobânzilor, a penalitãţilor şi a oricãror alte cheltuieli aferente creanţelor.
ART. 28
(1) Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditorilor necunoscuţi sau contestaţi, conciliatorul poate cere judecãtorului-sindic omologarea concordatului.
(2) Pentru omologare, judecãtorul-sindic verificã îndeplinirea cumulativã a urmãtoarelor condiţii:
a) întreprinderea debitorului este în stare de dificultate financiarã;
b) valoarea creanţelor contestate şi/sau în litigiu nu depãşeşte 20% din masa credalã;
c) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezintã cel puţin 80% din valoarea totalã a creanţelor.
(3) Dispunând omologarea, judecãtorul-sindic suspendã toate procedurile de executare silitã.
(4) La cererea conciliatorului, sub condiţia acordãrii de garanţii creditorilor de cãtre debitor, judecãtorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amânare a scadenţei creanţei lor, perioadã în care nu vor curge dobânzi, penalitãţi, precum şi orice alte cheltuieli aferente creanţelor.
(5) Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu condiţia respectãrii prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat şi aprobãrii de cãtre comisia interministerialã.
ART. 29
Pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenţei faţã de debitor.
ART. 30
(1) Orice creditor care obţine un titlu executoriu asupra debitorului în cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate sã îşi recupereze creanţa prin orice alte modalitãţi prevãzute de lege.
(2) Cererea de aderare se depune la conciliator, care o include în tabelul creditorilor concordatari.
ART. 31
(1) În cursul procedurii, debitorul îşi desfãşoarã activitatea în limitele afacerii sale obişnuite, în condiţiile concordatului preventiv, sub supravegherea conciliatorului.
(2) Mãsurile cuprinse în concordatul preventiv, inclusiv modificãrile creanţelor, profitã şi codebitorilor, fideiusorilor şi terţilor garanţi.

CAP. IV
Închiderea procedurii concordatului preventiv

ART. 32
(1) Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data menţionãrii concordatului în registrul comerţului.
(2) Când se invocã motive de nulitate absolutã, dreptul de a cere constatarea nulitãţii este imprescriptibil şi aparţine oricãrei persoane interesate.
(3) Instanţa, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonanţã preşedinţialã, suspendarea concordatului preventiv.
ART. 33
(1) În situaţia în care se constatã încãlcarea gravã de cãtre debitor a obligaţiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotãrî introducerea acţiunii în rezoluţiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar dacã nu a fost înscris pe ordinea de zi.
(2) În înţelesul alin. (1), reprezintã încãlcare gravã a obligaţiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv acţiuni precum: favorizarea unuia sau mai multor creditori în dauna celorlalţi, ascunderea sau externalizarea de active în perioada concordatului preventiv, efectuarea de plãţi fãrã contraprestaţie sau în condiţii ruinãtoare.
(3) Dacã adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea acţiunii în rezoluţiune, procedura concordatului preventiv se suspendã de drept.
(4) Prin hotãrârea de admitere a acţiunii în rezoluţiune, judecãtorul-sindic acordã creditorilor daune-interese, în condiţiile dreptului comun.
ART. 34
(1) Dacã procedura concordatului preventiv se finalizeazã cu succes, la termenul prevãzut în contract sau anterior acestuia, dupã caz, judecãtorul-sindic va pronunţa o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. În acest caz, modificãrile creanţelor prevãzute în concordatul preventiv rãmân irevocabile.
(2) În cazul în care în cursul derulãrii procedurii, înainte de expirarea termenului prevãzut la art. 21 alin. (2) lit. d), conciliatorul apreciazã cã este imposibilã realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecãtorului-sindic constatarea nereuşitei concordatului preventiv şi închiderea procedurii.
(3) În cazul în care la expirarea termenului prevãzut la art. 21 alin. (2) lit. d) nu au fost îndeplinite obligaţiile prevãzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţã de durata iniţialã.

CAP. V
Dispoziţii finale

ART. 35
Mãsurile prevãzute de prezenta lege se vor aplica cu respectarea regulilor în materia ajutorului de stat.
ART. 36
Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor <>art. 75 şi ale <>art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã .

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
DANIELA POPA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TEODOR VIOREL MELEŞCANU

Bucureşti, 10 decembrie 2009.
Nr. 381.

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016