Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementează categoriile de personal ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii Constituţionale, condiţiile specifice de ocupare a funcţiilor, de evaluare a activităţii şi de promovare în funcţii, drepturile, interdicţiile, incompatibilităţile şi îndatoririle corespunzătoare fiecărei categorii, precum şi răspunderea juridică a personalului.
ART. 2
Personalul Curţii Constituţionale asigură suportul necesar pentru realizarea actelor şi procedurilor corespunzătoare îndeplinirii de către Curtea Constituţională, în calitate de unică autoritate de jurisdicţie constituţională, a atribuţiilor stabilite de Constituţie şi de lege, precum şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii judecătorilor şi a Plenului Curţii Constituţionale.
ART. 3
(1) În cadrul Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:
a) magistraţi-asistenţi;
b) personal auxiliar de specialitate;
c) personal încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale, în condiţiile legii.
(2) Personalul Curţii Constituţionale este angajat pe bază de concurs şi se bucură de stabilitate în funcţie.
(3) Magistraţii-asistenţi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea preşedintelui Curţii Constituţionale, conform legii şi regulamentelor interne.
(4) Personalul auxiliar de specialitate este coordonat sub aspect funcţional de către prim-magistratul-asistent, iar sub aspect administrativ este condus de către secretarul general al Curţii Constituţionale.
(5) Personalul prevăzut la alin. (1) lit. c), cu excepţia personalului angajat la cabinetele judecătorilor, respectiv la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale, este subordonat secretarului general al Curţii Constituţionale, numit în condiţiile prezentei legi, sau preşedintelui Curţii Constituţionale, după caz. Personalul angajat la cabinetele judecătorilor Curţii Constituţionale, respectiv la cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea în subordinea judecătorului la cabinetul căruia este încadrat, respectiv a preşedintelui Curţii Constituţionale, pe durata mandatului judecătorului, respectiv al preşedintelui Curţii Constituţionale.
(6) Funcţiile de secretar general şi de prim-magistrat-asistent, respectiv cea de magistrat-asistent-şef sunt funcţii de conducere. Funcţiile de conducere de la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale ocupate de magistraţi-asistenţi sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei de magistrat-asistent-şef, iar cele ocupate de alte categorii de personal sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei publice parlamentare de director general. Funcţiile de conducere de la cabinetele judecătorilor sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei publice parlamentare de director. Alte funcţii de conducere se stabilesc potrivit structurii organizatorice şi nomenclatorului de funcţii aprobate potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (3).
ART. 4
(1) Personalul Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea în secţii, compartimente şi, după caz, birouri, servicii, direcţii, departamente sau direcţii generale.
(2) În cadrul structurilor Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea personal contractual, funcţionari publici şi funcţionari publici cu statut special, încadraţi în condiţiile legii.
(3) Structura organizatorică a Curţii Constituţionale şi nomenclatorul funcţiilor se aprobă de Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
(4) Preşedintele Curţii Constituţionale aprobă statul de funcţii şi de personal.
CAP. II
Secretarul general al Curţii Constituţionale
ART. 5
Secretarul general asigură pregătirea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul activităţilor, compartimentelor şi personalului aflate în subordinea sa, potrivit structurii organizatorice şi regulamentelor interne aprobate de Plenul Curţii Constituţionale, şi asigură legătura cu celelalte autorităţi, instituţii publice şi organe ale administraţiei publice.
ART. 6
(1) Secretarul general îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) elaborează şi fundamentează strategii pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţii administrative a Curţii Constituţionale, precum şi pentru planificarea şi utilizarea resurselor disponibile, pe care le supune spre aprobare preşedintelui sau Plenului Curţii Constituţionale, după caz, potrivit regulamentului intern;
b) fundamentează şi elaborează propuneri pentru bugetul anual al Curţii Constituţionale, pe care le înaintează preşedintelui Curţii Constituţionale, şi execută bugetul acesteia;
c) urmăreşte proiectarea şi realizarea investiţiilor din cadrul Curţii Constituţionale, în baza bugetului aprobat;
d) monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina Curţii Constituţionale şi dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice;
e) îndeplineşte alte atribuţii specifice stabilite prin acte normative, hotărârile şi regulamentele Plenului Curţii Constituţionale şi ordinele preşedintelui Curţii Constituţionale.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, secretarul general emite dispoziţii şi rezoluţii scrise.
ART. 7
Secretarul general este ordonator principal de credite, cu obligaţia informării lunare a preşedintelui şi a Plenului Curţii Constituţionale cu privire la operaţiunile efectuate în această calitate.
ART. 8
(1) Secretarul general este numit şi eliberat din funcţie de Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui acesteia.
(2) Poate fi numită în funcţia de secretar general persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) are studii superioare;
c) nu are antecedente penale şi nu are cazier fiscal;
d) este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei;
e) are o vechime în muncă de cel puţin 5 ani.
(3) Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. d) se face în baza unui certificat medical şi a unui aviz psihologic emise de către unităţi sanitare şi cabinete psihologice acreditate potrivit legii şi cu care Curtea Constituţională are încheiate contracte de colaborare şi servicii.
(4) În timpul exercitării funcţiei, secretarul general nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţilor şi funcţiilor didactice din învăţământul superior.
ART. 9
(1) Secretarul general îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea preşedintelui Curţii Constituţionale şi este asimilat, ca rang, salarizare şi condiţii de pensionare, secretarilor generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestora.
(2) Secretarul general are dreptul la un concediu anual de odihnă plătit, stabilit potrivit regulamentului privind concediile judecătorilor şi ale personalului Curţii Constituţionale, şi la alte concedii, potrivit legii. Secretarul general are dreptul la concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi la alte concedii şi indemnizaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Regulamentul prevăzut la alin. (2) este aprobat de Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAP. III
Magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale
SECŢIUNEA 1
Numirea, evaluarea şi promovarea magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale
ART. 10
(1) Magistraţii-asistenţi cu funcţii de conducere şi de execuţie îndeplinesc atribuţiile prevăzute de legea organică a Curţii Constituţionale, precum şi alte atribuţii stabilite prin regulamentele interne de Plenul Curţii Constituţionale sau de preşedintele acesteia.
(2) Actele administrative prevăzute de lege privind cariera magistraţilor-asistenţi se emit de preşedintele Curţii Constituţionale.
ART. 11
Magistraţii-asistenţi sunt încadraţi pe 3 grade, după cum urmează:
a) magistrat-asistent gradul III - la numirea în funcţie;
b) magistrat-asistent gradul II - cu vechime în funcţia de magistrat-asistent de minimum 3 ani;
c) magistrat-asistent gradul I - cu o vechime în funcţia de magistrat-asistent gradul II de minimum 3 ani.
ART. 12
(1) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi în funcţie de preşedintele Curţii Constituţionale, pe bază de concurs.
(2) Poate fi numită ca magistrat-asistent gradul III persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) cunoaşte limba română;
c) este licenţiată în drept;
d) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal;
e) nu a fost destituită sau eliberată din motive imputabile dintr-o funcţie publică în ultimii 5 ani;
f) este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei;
g) are o vechime de cel puţin 5 ani în funcţii de specialitate juridică sau în funcţii didactice din învăţământul juridic superior.
(3) Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. f) se face în baza unui certificat medical şi a unui aviz psihologic emise de către unităţi sanitare şi cabinete psihologice acreditate potrivit legii şi cu care Curtea Constituţională are încheiate contracte de colaborare şi servicii.
(4) Condiţiile de vechime prevăzute de lege trebuie să fie îndeplinite la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere, inclusiv.
ART. 13
(1) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III constă în următoarele etape succesive:
a) depunerea şi verificarea dosarelor de concurs;
b) probă scrisă de verificare a cunoştinţelor;
c) probă orală, sub formă de interviu pe teme de specialitate.
(2) La elaborarea subiectelor pentru probele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) va fi avută în vedere şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, după caz.
(3) Pentru promovarea probelor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7.
(4) Candidaţii pot formula contestaţii la barem şi contestaţii cu privire la rezultatele fiecărei etape.
(5) Plenul Curţii Constituţionale validează rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III, în baza raportului întocmit de comisia de concurs. Persoanele nemulţumite de rezultatul validării îl pot contesta la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, potrivit legii.
(6) După validarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte în funcţia de magistrat-asistent gradul III candidaţii declaraţi admişi la concurs.
ART. 14
(1) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de ocupare a posturilor de magistrat-asistent gradul III, calendarul de desfăşurare, cererea tipizată de înscriere, precum şi lista posturilor scoase la concurs, tematica şi bibliografia de concurs se stabilesc de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale. Pentru posturile vacante de magistrat-asistent din alte structuri de specialitate ale Curţii Constituţionale, tematica şi bibliografia de concurs se stabilesc în funcţie de specificul activităţii compartimentului şi de atribuţiile specifice postului scos la concurs.
(2) Datele şi informaţiile prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Curţii Constituţionale cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
ART. 15
(1) În vederea desfăşurării concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III se constituie o comisie de concurs şi o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numite prin hotărâre a Plenului Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale. Fiecare comisie este prezidată de câte un preşedinte, ales prin vot dintre membrii comisiei.
(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Membrii comisiei vor completa declaraţii în acest sens.
(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei de concurs sau, după caz, preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în vederea înlocuirii sale.
(4) Procedura de desfăşurare a concursului şi de soluţionare a contestaţiilor, precum şi atribuţiile comisiilor se stabilesc prin regulament, aprobat de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
ART. 16
(1) Evaluarea profesională a magistraţilor-asistenţi are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale şi creşterea eficienţei activităţii Curţii Constituţionale.
(2) Evaluarea profesională individuală a magistraţilor-asistenţi presupune analiza şi notarea criteriilor şi indicatorilor de evaluare a performanţelor profesionale ale acestora care privesc, în principal, calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi conduita în relaţiile de muncă, iar în cazul magistraţilor-asistenţi numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
(3) În raport cu vechimea în funcţia de magistrat-asistent, evaluarea se realizează după cum urmează:
a) în fiecare an, pentru magistraţii-asistenţi cu vechime de până la 3 ani inclusiv;
b) o dată la 2 ani, pentru magistraţii-asistenţi cu vechime de peste 3 ani.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), evaluarea profesională individuală a magistraţilor-asistenţi numiţi în funcţii de conducere, cu excepţia celor de la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale, se face anual.
(5) Evaluarea profesională individuală a magistraţilor-asistenţi, precum şi a celor numiţi în funcţii de conducere se face de o comisie de evaluare numită de Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale. Magistraţii-asistenţi nemulţumiţi de evaluare o pot contesta la Plenul Curţii Constituţionale şi, ulterior, la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, potrivit legii. Metodologia de evaluare a activităţii profesionale individuale, precum şi cea de contestare a calificativelor acordate magistraţilor-asistenţi se aprobă de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
(6) Magistratul-asistent a cărui activitate, cu ocazia evaluării profesionale individuale, a fost notată cu calificativul „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ nu poate fi promovat în grad sau într-o funcţie de conducere în anul imediat următor. În situaţia în care magistratul-asistent cu funcţie de conducere sau magistratul-asistent a fost notat la două evaluări consecutive cu calificativul „nesatisfăcător“, preşedintele Curţii Constituţionale îi propune trecerea într-o funcţie de execuţie, respectiv într-un grad inferior, după caz, în limita posturilor vacante. Dacă nu există posturi vacante ori propunerea nu este acceptată, se procedează la eliberarea din funcţie a acestuia pe motivul necorespunderii profesionale.
ART. 17
(1) Promovarea magistraţilor-asistenţi în gradul imediat următor se face de către preşedintele Curţii Constituţionale.
(2) Poate fi promovat în gradul imediat următor magistratul-asistent care:
a) îndeplineşte condiţiile de vechime prevăzute la art. 11 lit. b) şi c), după caz;
b) a obţinut cel puţin calificativul „bine“ la ultima evaluare;
c) nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, cu excepţia cazului în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare.
ART. 18
(1) Funcţiile de conducere de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef pot fi ocupate de magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au o vechime în funcţia de magistrat-asistent de cel puţin 5 ani;
b) au obţinut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare;
c) nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazului în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare.
(2) Prevederile alin. (1) lit. a) nu se aplică magistraţilor-asistenţi numiţi în funcţii de conducere la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale.
ART. 19
(1) Concursul pentru ocuparea funcţiei de prim-magistrat-asistent, respectiv pentru ocuparea funcţiei de magistrat-asistent-şef presupune parcurgerea următoarelor etape succesive:
a) depunerea şi verificarea dosarelor de concurs;
b) proba orală, constând în: prezentarea de către candidaţi a unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează în vederea verificării aptitudinilor manageriale, de relaţionare şi de comunicare ale acestora, interpretarea unui text juridic la prima vedere, precum şi analizarea argumentativă a unei speţe vizând o sesizare de neconstituţionalitate.
(2) Pentru promovarea probei prevăzute la alin. (1) lit. b), candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7. Este declarat admis candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj.
(3) Rezultatele finale ale concursului sunt validate de către Plenul Curţii Constituţionale şi se publică pe pagina de internet a Curţii Constituţionale. Persoana nemulţumită de rezultatul final al concursului îl poate contesta la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, potrivit legii.
(4) Numirea în funcţiile de conducere de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef se face prin concurs sau examen, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prezentului articol.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică magistraţilor-asistenţi numiţi la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale.
ART. 20
(1) Data şi locul desfăşurării concursului prevăzut la art. 19 se aprobă de Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
(2) Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Curţii Constituţionale cu cel puţin 45 de zile înainte de data desfăşurării concursului.
ART. 21
(1) În vederea desfăşurării concursului prevăzut la art. 19 se constituie o comisie de concurs, prezidată de câte un preşedinte ales prin vot dintre membrii comisiei.
(2) Prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
ART. 22
(1) În cadrul probei prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b), comisia va evalua, în esenţă, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu, lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare.
(2) Rezultatele probei prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pot fi contestate în faţa Plenului Curţii Constituţionale.
(3) Procedura de desfăşurare a concursului şi de soluţionare a contestaţiilor se stabilesc prin regulament de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
SECŢIUNEA a 2-a
Incompatibilităţi şi interdicţii
ART. 23
(1) Funcţia de magistrat-asistent la Curtea Constituţională este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, stabilite potrivit legii, şi a funcţiilor didactice de la Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri.
(2) Persoanele care deţin funcţiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să se abţină de la orice activitate care presupune existenţa unui conflict între interesele lor personale şi interesul public de natură să influenţeze îndeplinirea cu imparţialitate şi obiectivitate a atribuţiilor lor stabilite de lege sau prin alte acte cu caracter normativ.
ART. 24
Magistraţii-asistenţi sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie olografă pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora, precum şi o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Magistraţii-asistenţi care aveau vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi la data de 1 ianuarie 1990 sunt obligaţi să dea o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, potrivit legii. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.
ART. 25
(1) Magistraţilor-asistenţi le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile sau de altă natură;
c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, magistraţii-asistenţi sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum 90 de zile de la data dobândirii ei efective.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. c), magistraţii-asistenţi pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.
ART. 26
Magistraţii-asistenţi nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic. Aceştia sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
ART. 27
(1) Magistraţii-asistenţi nu îşi pot exprima public opinia cu privire la cauze aflate pe rolul Curţii Constituţionale şi nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale cu privire la acestea.
(2) Magistraţii-asistenţi nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul instanţelor sau parchetelor, şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat, consilier juridic sau mediator.
(3) Magistraţilor-asistenţi le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă, magistraţilor-asistenţi nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia din respectiva cauză şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia.
ART. 28
(1) Magistraţii-asistenţi pot participa la elaborarea de publicaţii şi pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare, artistice ori ştiinţifice.
(2) Magistraţii-asistenţi şi personalul asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare şi pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanţare internă sau externă în domeniul justiţiei constituţionale.
(3) Activitatea desfăşurată de magistraţii-asistenţi în calitate de formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii sau ai Şcolii Naţionale de Grefieri ori ca membri ai unor comisii la concursuri/examene organizate în sistemul justiţiei se poate desfăşura, în principal, în afara timpului normal de lucru ori fără a afecta activitatea din cadrul Curţii Constituţionale. Pentru aceste motive, magistratul-asistent poate lipsi de la instituţie, cu acordul preşedintelui Curţii Constituţionale, cel mult 30 de zile într-un an calendaristic.
SECŢIUNEA a 3-a
Drepturi şi îndatoriri
ART. 29
(1) Magistraţii-asistenţi au salarizarea judecătorilor cu grad de curte de apel, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale şi de celelalte drepturi ale acestora, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi. Prevederile art. 210, 212, 214, 216 şi 217 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător magistraţilor-asistenţi şi personalului de specialitate juridică asimilat acestora din cadrul Curţii Constituţionale în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.
(2) Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 211 şi 213 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv dispoziţiile tranzitorii ale art. II-V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.
(3) Cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă. Decizia privind stabilirea pensiei de serviciu se depune şi se înregistrează, în termen de 15 zile de la comunicare, la cabinetul preşedintelui Curţii Constituţionale care, după verificarea de către compartimentul resurse umane a îndeplinirii condiţiilor de vechime şi vârstă, dispune prin ordin eliberarea din funcţie a magistratului-asistent ca urmare a pensionării. Plata pensiei se face de la data prevăzută în ordinul preşedintelui Curţii Constituţionale ca fiind cea a eliberării din funcţie.
(4) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a eliberării din funcţie. Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
(5) Magistraţii-asistenţi beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit, stabilit potrivit regulamentului privind concediile judecătorilor şi ale personalului Curţii Constituţionale.
(6) Magistraţii-asistenţi au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit regulamentului prevăzut la alin. (5).
(7) Magistraţii-asistenţi sunt obligaţi să participe, cel puţin o dată pe an, la o acţiune de perfecţionare profesională, organizată în ţară sau în străinătate, cu aprobarea preşedintelui Curţii Constituţionale şi cu avizul judecătorului pe lângă care sunt desemnaţi. Cheltuielile ocazionate de participarea la acţiunile de formare profesională se suportă din bugetul Curţii Constituţionale. Plenul Curţii Constituţionale aprobă anual programul de formare profesională continuă a magistraţilor-asistenţi.
(8) Magistraţii-asistenţi au dreptul la concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi la alte concedii şi indemnizaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(9) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale, precum şi personalul asimilat acestora au obligaţia de a se supune la fiecare 3 ani unei evaluări psihologice. Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv desfăşurarea programului de consiliere psihologică, se stabilesc prin hotărârea Plenului Curţii Constituţionale.
ART. 30
(1) Magistraţii-asistenţi cu o vechime de cel puţin 3 ani în cadrul Curţii Constituţionale beneficiază de un spor de 5%, calculat la indemnizaţia de încadrare.
(2) Pentru fiecare an de vechime în cadrul Curţii Constituţionale care depăşeşte pragul de 3 ani, la procentul prevăzut la alin. (1) se adaugă câte două procente.
(3) Sporul acordat în condiţiile alin. (1) şi (2) nu poate depăşi 15% din indemnizaţia lunară.
ART. 31
(1) Magistraţii-asistenţi au obligaţia să nu exercite acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.
(2) Relaţiile magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi bună-credinţă.
ART. 32
(1) Magistraţii-asistenţi sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să respecte secretul profesional.
(2) Magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale sunt obligaţi să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.
ART. 33
(1) În timpul şedinţelor de judecată, magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare.
(2) Ţinuta vestimentară prevăzută la alin. (1) se stabileşte de către Plenul Curţii Constituţionale şi se asigură în mod gratuit.
ART. 34
Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.
SECŢIUNEA a 4-a
Delegarea, detaşarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi
ART. 35
(1) Magistraţii-asistenţi, indiferent de vechimea în funcţie, pot fi delegaţi de către preşedintele Curţii Constituţionale, cu acordul scris al acestora, în funcţiile vacante de prim-magistrat-asistent, respectiv de magistrat-asistent-şef, pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită, în aceleaşi condiţii. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.
(2) Magistraţii-asistenţi pot fi detaşaţi numai cu acordul lor. Detaşarea se dispune de către preşedintele Curţii Constituţionale. Durata detaşării nu poate depăşi 3 ani.
ART. 36
(1) Magistratul-asistent este suspendat din funcţie în următoarele situaţii:
a) a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii;
b) s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;
c) s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligaţia de a nu exercita profesia;
d) suferă de o boală psihică de natură să îl împiedice să îşi exercite funcţia în mod corespunzător şi care a fost constatată printr-o expertiză medicală de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate;
e) a fost sancţionat disciplinar cu sancţiunea suspendării din funcţie;
f) în perioada cuprinsă între data comunicării ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare a eliberării din funcţie şi data eliberării din funcţie, dacă Plenul Curţii Constituţionale apreciază că această măsură se impune prin raportare la natura şi gravitatea faptei comise.
(2) Suspendarea din funcţie a magistratului-asistent se dispune de preşedintele Curţii Constituţionale începând cu data stabilită în ordinul emis de acesta.
ART. 37
(1) Magistratul-asistent poate demisiona din funcţie, cu obligaţia notificării în scris a preşedintelui Curţii Constituţionale. Demisia nu trebuie motivată şi produce efecte la 30 de zile calendaristice de la data înregistrării.
(2) Magistratul-asistent care intenţionează să solicite eliberarea din funcţie prin pensionare are obligaţia de a-i notifica în scris în acest sens preşedintelui Curţii Constituţionale, cu cel puţin 90 de zile înainte de data depunerii cererii de pensionare la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă conform dispoziţiilor art. 29 alin. (3). Magistratul-asistent este obligat să depună toate diligenţele în vederea finalizării lucrărilor în curs până la data eliberării din funcţie prin pensionare.
(3) Eliberarea din funcţie a magistratului-asistent se dispune, prin ordin, de preşedintele Curţii Constituţionale şi se comunică magistratului-asistent în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii şi în următoarele cazuri:
a) ca sancţiune disciplinară;
b) în cazul necorespunderii profesionale prevăzut la art. 16 alin. (6);
c) în cazul condamnării definitive a magistratului-asistent;
d) pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. a) şi f);
e) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar magistratul-asistent nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile de la data intervenirii cazului de incompatibilitate, dacă legea nu prevede un alt termen;
f) dacă în urma verificării veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la art. 24, de către instituţiile abilitate potrivit legii, din oficiu sau la cererea Plenului Curţii Constituţionale sau a preşedintelui Curţii Constituţionale ori a magistratului-asistent vizat, se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, sau dacă a fost ori este lucrător operativ, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al unui serviciu de informaţii.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi numiţi în funcţii de conducere.
SECŢIUNEA a 5-a
Răspunderea magistraţilor-asistenţi
ART. 38
Magistraţii-asistenţi răspund disciplinar, contravenţional, civil şi penal, în condiţiile legii.
ART. 39
(1) Magistraţii-asistenţi răspund disciplinar pentru săvârşirea, cu vinovăţie, a abaterilor disciplinare prevăzute de lege.
(2) Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea penală sau contravenţională pentru fapta săvârşită, în măsura în care prin aceasta s-au încălcat îndatoriri de serviciu. Pe durata procesului penal se suspendă procedura disciplinară pentru aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană.
ART. 40
Constituie abateri disciplinare:
a) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii;
b) atitudinile nedemne în timpul serviciului;
c) desfăşurarea de activităţi cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului;
d) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
e) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;
f) nerespectarea secretului deliberării şi al voturilor sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;
g) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea Curţii;
h) imixtiunea în competenţele judecătorilor Curţii Constituţionale;
i) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de către preşedintele ori de către Plenul Curţii Constituţionale sau a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;
j) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;
k) neredactarea sau nesemnarea actelor Curţii Constituţionale în termenele prevăzute de lege;
l) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
ART. 41
(1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica magistraţilor-asistenţi, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare cu până la 25% pe o perioadă de până la un an;
c) retrogradarea în grad profesional;
d) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;
e) eliberarea din funcţie.
(2) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept în termen de un an de la data executării, dacă magistratului-asistent nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen.
ART. 42
(1) Pentru magistraţii-asistenţi, sancţiunile disciplinare se aplică de către preşedintele Curţii Constituţionale, la propunerea comisiei de disciplină care efectuează cercetarea disciplinară a abaterii.
(2) Nu pot face parte din comisia de disciplină:
a) soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv;
b) persoane care au fost sancţionate disciplinar în ultimii 2 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, sau care se află în curs de cercetare disciplinară; dacă cercetarea începe după numirea în comisie, calitatea de membru încetează, fiind numit un nou membru pentru mandatul rămas.
(3) În cazul în care membrul comisiei de disciplină este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu persoana cercetată ori în cazul în care s-a pronunţat anterior cu privire la cauza cercetată, acesta nu participă la soluţionarea respectivei cauze şi este înlocuit pentru soluţionarea respectivei cauze cu unul dintre membrii supleanţi, în mod corespunzător.
(4) Audierea magistratului-asistent trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul acestuia de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancţiunea poate fi aplicată fără audierea acestuia. Modul de constituire a comisiei de disciplină, componenţa, atribuţiile şi procedura de lucru ale acesteia se stabilesc, prin regulament, de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
ART. 43
(1) Sesizarea comisiei de disciplină se poate face de către orice persoană interesată ori din oficiu.
(2) Sesizarea disciplinară cuprinde următoarele menţiuni:
a) numele, prenumele, domiciliul persoanei care formulează sesizarea, precum şi, dacă este cazul, funcţia deţinută;
b) numele, prenumele, funcţia deţinută şi compartimentul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea persoana împotriva căreia este formulată sesizarea;
c) descrierea faptei ce constituie obiectul sesizării;
d) temeiul legal al sesizării, respectiv încadrarea faptei;
e) indicarea, cel puţin cu aproximaţie, a datei la care fapta a fost săvârşită;
f) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;
g) data şi semnătura persoanei ce formulează sesizarea.
(3) Sesizarea se formulează în scris şi va fi însoţită, în măsura în care este posibil, de înscrisurile care o susţin.
(4) Sesizarea va fi clasată dacă nu cuprinde menţiunile prevăzute la alin. (2), cu excepţia lit. e).
ART. 44
(1) Soluţiile pe care le poate dispune comisia de disciplină sunt:
a) să dispună motivat clasarea, în cazul în care sunt depăşite termenele legale sau sesizarea nu conţine elementele cerute de lege;
b) să propună respingerea sesizării, în cazul în care comisia de disciplină constată că aceasta este neîntemeiată, că fapta săvârşită nu constituie abatere disciplinară sau că persoana cercetată nu este vinovată;
c) să propună admiterea sesizării şi aplicarea unei sancţiuni disciplinare, în cazul în care comisia de disciplină constată că aceasta este întemeiată; sancţiunea propusă va fi proporţională, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite şi urmările acesteia, cu cauzele care au determinat săvârşirea acesteia, cu împrejurările concrete în care abaterea a fost săvârşită, cu gradul de vinovăţie, cu circumstanţele personale ale celui cercetat, comportarea generală în timpul serviciului şi existenţa în antecedentele celui cercetat a altor sancţiuni disciplinare pentru care nu a intervenit radierea.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se dispun prin act administrativ al preşedintelui Curţii Constituţionale, care se redactează în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii comisiei de disciplină.
(3) În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârşită de persoana cercetată poate fi considerată infracţiune, aceasta propune sesizarea organelor de urmărire penală.
ART. 45
În măsura în care preşedintele Curţii Constituţionale consideră că este necesară completarea cercetării prealabile, va dispune efectuarea de verificări suplimentare, comisia de disciplină putând, motivat, să emită un raport nou, să emită un raport de completare a celui iniţial sau să menţină raportul iniţial.
ART. 46
(1) Sancţiunea disciplinară aplicată nu poate fi mai gravă decât cea propusă de comisia de disciplină.
(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, actul administrativ de aplicare a sancţiunii va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni:
a) numele şi prenumele persoanei sancţionate şi descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat;
c) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
d) sancţiunea ce va fi aplicată;
e) termenul în care hotărârea poate fi atacată şi instanţa competentă.
(3) Actul administrativ prevăzut la alin. (2) se comunică, în scris, persoanei vizate de sesizare şi autorului sesizării, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii lui.
(4) Actul administrativ de aplicare a sancţiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, fără parcurgerea procedurii prealabile.
(5) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
ART. 47
(1) Aplicarea unei sancţiuni disciplinare persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere, cu excepţia avertismentului, atrage revocarea din funcţia de conducere.
(2) Persoana revocată dintr-o funcţie de conducere în condiţiile prevăzute la alin. (1) nu mai poate fi numită într-o funcţie de conducere pe o perioadă de un an de la data aplicării sancţiunii disciplinare.
CAP. IV
Personalul auxiliar de specialitate al Curţii Constituţionale
SECŢIUNEA 1
Numirea, evaluarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate
ART. 48
(1) Personalul auxiliar de specialitate este numit în funcţie de preşedintele Curţii Constituţionale, pe bază de concurs.
(2) Personalul auxiliar de specialitate funcţionează în cadrul compartimentelor auxiliare ale Curţii Constituţionale şi este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari şi grefieri registratori.
(3) Preşedintele Curţii Constituţionale poate solicita detaşarea sau transferul personalului auxiliar de specialitate de la instanţele judecătoreşti sau parchetele de pe lângă acestea, atunci când nevoile de personal ale Curţii Constituţionale o impun.
ART. 49
(1) Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) cunoaşte limba română;
c) nu are antecedente penale şi nu are cazier fiscal;
d) nu a fost destituită sau eliberată din motive imputabile dintr-o funcţie în ultimii 5 ani;
e) este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei; starea de sănătate este atestată pe bază de examen medical de specialitate; prevederile art. 8 alin. (3) se aplică în mod corespunzător;
f) are cunoştinţe de operare pe calculator;
g) are studii liceale atestate cu diplomă de bacalaureat, respectiv studii superioare juridice în cazul funcţiilor de grefier cu studii superioare;
h) are o vechime în muncă de minimum 5 ani sau minimum 3 ani în specialitatea studiilor superioare absolvite ori este absolvent al Şcolii Naţionale de Grefieri.
(2) Condiţiile de vechime prevăzute de lege trebuie să fie îndeplinite la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere, inclusiv.
ART. 50
(1) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare personalului auxiliar de specialitate constă în următoarele etape:
a) verificarea dosarelor de concurs;
b) verificarea cunoştinţelor de operare pe calculator;
c) probă scrisă;
d) probă practică.
(2) Pentru promovarea probelor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7.
(3) Candidaţii pot formula contestaţii la barem şi contestaţii cu privire la rezultatele fiecărei etape.
(4) Plenul Curţii Constituţionale validează rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare personalului auxiliar de specialitate. Persoana nemulţumită de rezultatul validării îl poate contesta la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, potrivit legii.
ART. 51
(1) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de ocupare a posturilor corespunzătoare personalului auxiliar de specialitate, calendarul de desfăşurare, precum şi cererea tipizată de înscriere se stabilesc prin hotărâre a Plenului Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
(2) Lista posturilor scoase la concurs se stabileşte de către preşedintele Curţii Constituţionale, iar tematica şi bibliografia de concurs se stabilesc de comisia de concurs.
(3) Datele şi informaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se publică pe pagina de internet a Curţii Constituţionale cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
ART. 52
(1) În vederea desfăşurării concursului pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare personalului auxiliar de specialitate se constituie o comisie de concurs şi o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numite prin hotărâre a Plenului Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale. Fiecare comisie este prezidată de câte un preşedinte, ales prin vot dintre membrii comisiei.
(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Membrii comisiei vor completa declaraţii în acest sens.
(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie, în vederea înlocuirii sale.
(4) Procedura de desfăşurare a concursului şi de soluţionare a contestaţiilor, precum şi atribuţiile comisiilor se stabilesc prin regulament, de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
ART. 53
(1) Evaluarea profesională individuală a personalului auxiliar de specialitate se face de către prim-magistratul-asistent, cu consultarea grefierului-şef.
(2) Evaluarea profesională individuală a personalului auxiliar de specialitate are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestuia şi presupune analiza şi notarea criteriilor şi indicatorilor de evaluare a performanţelor profesionale ale acestuia care privesc, în principal, calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi conduita în relaţiile de muncă, iar, în cazul persoanelor care ocupă funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. Dispoziţiile art. 16 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.
(3) Metodologia de evaluare a activităţii profesionale individuale, precum şi cea de contestare a calificativelor acordate personalului auxiliar de specialitate se aprobă de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
ART. 54
(1) Promovarea în funcţia de grefier-şef se face prin concurs, din rândul grefierilor care:
a) au obţinut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare;
b) nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, cu excepţia cazului în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare;
c) au o vechime în funcţia de grefier de cel puţin 3 ani.
(2) Numirea în funcţia de grefier-şef se face de către preşedintele Curţii Constituţionale.
(3) Numirea în funcţia de grefier-şef se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, în condiţiile prezentului articol.
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturi şi îndatoriri
ART. 55
(1) Personalul auxiliar de specialitate este asimilat, ca rang şi salarizare, personalului auxiliar de specialitate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestuia, astfel cum sunt acestea reglementate prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.
(2) Personalul auxiliar de specialitate are dreptul la un concediu anual de odihnă, stabilit potrivit regulamentului privind concediile judecătorilor şi ale personalului Curţii Constituţionale, şi la alte concedii, potrivit legii.
(3) Prevederile art. 29 alin. (2) şi art. 30 se aplică în mod corespunzător.
ART. 56
Personalul auxiliar de specialitate are obligaţia să îşi îndeplinească atribuţiile cu profesionalism, imparţialitate şi celeritate, în conformitate cu legea, şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiţiei.
ART. 57
(1) Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice.
(2) Grefierilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, de administrare ori de control la societăţi civile, societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv la bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. c), grefierii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.
ART. 58
(1) Personalul auxiliar de specialitate este obligat să păstreze secretul profesional, confidenţialitatea în legătură cu faptele şi informaţiile despre care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Personalului auxiliar de specialitate nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele despre care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
ART. 59
Personalul auxiliar de specialitate este obligat să respecte programul de lucru şi să rezolve lucrările în termenele stabilite.
ART. 60
Personalul auxiliar de specialitate este obligat să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare. Prevederile art. 33 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
ART. 61
(1) Personalul auxiliar de specialitate este obligat să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.
(2) Prevederile art. 35-37 se aplică în mod corespunzător şi personalului auxiliar de specialitate.
SECŢIUNEA a 3-a
Răspunderea personalului auxiliar de specialitate
ART. 62
(1) Personalul auxiliar de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.
(2) Personalul auxiliar de specialitate răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportamentele care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.
ART. 63
Constituie abateri disciplinare:
a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;
b) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din regulamentul intern referitoare la programul de lucru;
c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiei sau ale altor persoane, precum şi orice alte imixtiuni în activitatea judecătorilor;
d) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de judecători, faţă de colegi, avocaţi, justiţiabili sau orice altă persoană cu care intră în relaţii;
e) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
f) nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează modul de comunicare faţă de terţe persoane a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea Curţii Constituţionale;
g) manifestări care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;
h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor interne ori alte atribuţii stabilite prin fişa postului;
i) neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;
j) încălcarea incompatibilităţilor şi a interdicţiilor prevăzute de lege;
k) omisiunea gravă de a-şi îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii.
ART. 64
Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) reducerea cu 5-15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere, pe o durată de 1-3 luni;
c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi funcţii, pe o durată de 1-3 luni;
d) revocarea din funcţia de conducere ocupată;
e) eliberarea din funcţie.
ART. 65
(1) Sancţiunile disciplinare se aplică de către preşedintele Curţii Constituţionale, la propunerea comisiei de disciplină. Prevederile art. 42 alin. (2)-(4), art. 43-45, art. 46 alin. (1)-(4) şi art. 47 se aplică în mod corespunzător şi personalului auxiliar de specialitate.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la data luării cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia.
CAP. V
Personalul încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale
SECŢIUNEA 1
Numirea, evaluarea şi promovarea personalului încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale
ART. 66
(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale contribuie în mod necesar şi esenţial la desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii judecătorilor şi a Plenului Curţii Constituţionale.
(2) În sensul prezentei legi, sunt structuri de specialitate ale Curţii Constituţionale serviciile în cadrul cărora se desfăşoară următoarele activităţi:
a) cercetare, documentare; elaborarea de studii, sinteze şi analize comparative; gestionarea fondului de carte;
b) asigurarea verificării tehnoredactării actelor Curţii;
c) traducerea actelor care prezintă interes pentru activitatea Curţii Constituţionale; organizarea lucrărilor Plenului Curţii Constituţionale;
d) organizarea lucrărilor la cabinetul judecătorului şi la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale;
e) gestionarea resurselor umane şi financiare; salarizarea; auditul intern;
f) organizarea şi desfăşurarea activităţilor de relaţii externe şi de protocol;
g) activitatea de informatică şi statistică;
h) contenciosul administrativ;
i) relaţii cu presa şi cu publicul;
j) asigurarea activităţii de registratură şi arhivă generală; asigurarea din punct de vedere administrativ, logistic şi al investiţiilor a desfăşurării întregii activităţi.
(3) Structurile prevăzute la alin. (2) lit. d) sunt organizate şi funcţionează potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la cabinetul demnitarului. Structura, precum şi nomenclatorul de funcţii ale cabinetelor judecătorilor, respectiv ale Cancelariei preşedintelui Curţii Constituţionale se stabilesc de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
ART. 67
(1) Personalul din cadrul structurilor de specialitate poate fi încadrat în funcţii de execuţie, cu studii superioare sau studii medii, şi funcţii de conducere.
(2) Personalul din cadrul structurilor de specialitate poate fi încadrat în următoarele funcţii de execuţie cu studii superioare:
a) consultant, cu o vechime în muncă de maximum 3 ani, inclusiv;
b) expert, cu o vechime în muncă de minimum 3 ani;
c) consilier, cu o vechime în muncă de minimum 5 ani.
(3) Personalul din cadrul structurilor de specialitate cu studii medii este încadrat în funcţia de referent sau şofer.
(4) Pentru a ocupa una dintre funcţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) a împlinit vârsta de 18 ani;
c) este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei; starea de sănătate este atestată pe bază de examen medical de specialitate; prevederile art. 8 alin. (3) se aplică în mod corespunzător;
d) îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în specialitate stabilite potrivit prezentei legi;
e) nu are antecedente penale şi nu are cazier fiscal;
f) a fost declarată „admis“ la concursul sau examenul susţinut pentru ocuparea postului pentru care a candidat.
(5) Pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (4), pentru ocuparea unei funcţii publice în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale pot fi stabilite condiţii specifice, aprobate de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
(6) Prevederile alin. (2), precum şi cele ale alin. (4) lit. d) şi f) referitoare la vechimea în activitate şi concurs nu sunt aplicabile personalului care îşi desfăşoară activitatea la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale şi la cabinetele judecătorilor.
ART. 68
(1) Personalul din cadrul structurilor de specialitate este numit de către secretarul general sau de preşedintele Curţii Constituţionale, după caz, pe bază de concurs, şi se bucură de stabilitate în funcţie. Rezultatul concursului sau examenului se aduce la cunoştinţă candidaţilor, prin afişare pe pagina de internet a Curţii Constituţionale, în termen de 5 zile de la susţinerea ultimei probe. Candidatul nemulţumit de rezultatul concursului sau al examenului se poate adresa cu contestaţie, la secretarul general, în termen de 5 zile de la afişarea rezultatelor şi, ulterior, îl poate contesta la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, potrivit legii. Pe baza rezultatelor definitive, secretarul general emite ordinul de numire în funcţie a candidatului declarat „admis“.
(2) Normele de organizare şi desfăşurare ale concursului şi procedura de soluţionare a contestaţiilor se aprobă de către Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), preşedintele Curţii Constituţionale numeşte şi eliberează din funcţie personalul încadrat la Cancelarie, precum şi personalul încadrat la cabinetele judecătorilor, la propunerea judecătorului, pe durata mandatului acestora. Posturile din cadrul cabinetelor judecătorilor, respectiv al Cancelariei preşedintelui Curţii Constituţionale pot fi ocupate şi prin detaşare sau, după caz, delegare, la solicitarea judecătorului sau a preşedintelui Curţii Constituţionale, după caz, în condiţiile legii. Detaşarea unor funcţionari publici sau a unor funcţionari publici cu statut special se realizează cu acordul acestora, cu aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Activitatea desfăşurată în cadrul cabinetelor judecătorilor, respectiv al Cancelariei preşedintelui Curţii Constituţionale se consideră vechime în muncă şi în specialitate, precum şi vechime în funcţia şi/sau în gradul profesional al funcţiei deţinute, după caz.
ART. 69
(1) În funcţiile de conducere din structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale pot fi numite persoane care au studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă ori echivalente, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 67 alin. (4) sau, după caz, art. 18.
(2) Numirea în funcţiile de conducere se face pe bază de concurs, în limita posturilor vacante, potrivit normelor stabilite de Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
(3) Prevederile alin. (2) cu privire la concurs nu sunt aplicabile personalului cu funcţii de conducere care îşi desfăşoară activitatea la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale şi la cabinetele judecătorilor.
ART. 70
(1) Evaluarea profesională individuală a personalului încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale se face anual, în condiţiile legii.
(2) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale individuale, precum şi metodologia de evaluare şi de contestare a calificativelor acordate se aprobă, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale, de către Plenul Curţii Constituţionale.
ART. 71
(1) Promovarea în funcţiile prevăzute la art. 67 alin. (2) se face prin concurs.
(2) În situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului încadrat în structurile de specialitate se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat în unul de nivel imediat superior, prin examen, în condiţiile stabilite de metodologia de promovare prevăzută la alin. (4).
(3) Pentru a promova într-o funcţie superioară, persoana încadrată în structurile de specialitate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă vechimea minimă stabilită conform art. 67 alin. (2);
b) să fi obţinut la evaluarea activităţii profesionale din ultimii 2 ani cel puţin calificativul „bine“;
c) să îndeplinească cerinţele specifice, prevăzute în fişa postului.
(4) Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului sau concursului pentru promovarea într-o funcţie de execuţie superioară se aprobă de Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
ART. 72
(1) Promovarea personalului încadrat în structurile de specialitate se poate face numai în funcţia imediat superioară şi numai o dată pe an, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Personalul încadrat în structurile de specialitate poate fi promovat temporar într-o funcţie temporar vacantă, prin examen, în condiţiile stabilite prin metodologia prevăzută la art. 71 alin. (4).
(3) În perioada prevăzută la alin. (2), persoana temporar promovată beneficiază de drepturile salariale aferente funcţiei pe care o ocupă.
ART. 73
(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate a cărui activitate, cu ocazia evaluării profesionale anuale, a fost notată cu calificativul „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ nu poate fi promovat în anul imediat următor.
(2) În situaţia în care, în ultimii 2 ani consecutivi, persoana încadrată în structurile de specialitate a fost notată cu calificativul „nesatisfăcător“, secretarul general îi propune trecerea într-o funcţie inferioară, în limita posturilor vacante. Dacă nu există posturi vacante ori propunerea nu este acceptată, se procedează la eliberarea din funcţie a acesteia ca necorespunzătoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile personalului încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale
ART. 74
(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate este asimilat, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind, în mod corespunzător, de drepturile acestuia, astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi. Prevederile art. 94 alin. (1) din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător.
(2) Specialiştii IT din cadrul structurilor de specialitate beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii IT din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri prevăzute pentru această categorie de personal de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative.
(3) Personalul încadrat în structurile de specialitate are dreptul la un concediu anual de odihnă, stabilit potrivit regulamentului privind concediile judecătorilor şi ale personalului Curţii Constituţionale, şi la alte concedii, potrivit legii. Prevederile art. 73^1 din Legea nr. 7/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale art. 30 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător.
ART. 75
(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate are obligaţia să îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici parlamentari.
(2) Personalul încadrat în structurile de specialitate are îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională prevăzute de lege.
ART. 76
(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate nu poate participa la activităţi politice în timpul programului de lucru.
(2) Personalului încadrat în structurile de specialitate îi este interzis să facă parte din asociaţii interzise de lege şi să participe la manifestări politice şi sindicale ilegale.
ART. 77
(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate este obligat să îndeplinească atribuţiile ce revin postului pe care îl ocupă.
(2) Personalul încadrat în structurile de specialitate este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici şi să rezolve în termenul stabilit lucrările repartizate de către aceştia.
(3) În caz de imposibilitate a exercitării funcţiei, personalul încadrat în structurile de specialitate este obligat să anunţe de îndată şefii ierarhici.
ART. 78
Personalul încadrat în structurile de specialitate are obligaţia să păstreze secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public.
ART. 79
Personalului încadrat în structurile de specialitate îi este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa sa sau să discute direct cu petenţii ori să intervină pentru soluţionarea acestor cereri, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii.
ART. 80
Personalul încadrat în structurile de specialitate cu funcţii de conducere răspunde de ordinele şi instrucţiunile date. Acestea trebuie să fie conforme cu reglementările legale şi să nu lezeze onoarea şi demnitatea celor care urmează să le execute.
SECŢIUNEA a 3-a
Răspunderea personalului încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale
ART. 81
Personalul încadrat în structurile de specialitate răspunde disciplinar, contravenţional, civil şi penal, în condiţiile legii.
ART. 82
(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.
(2) Constituie abatere disciplinară:
a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic în timpul programului de lucru;
b) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit fişei postului sau dispusă de conducătorul ierarhic superior;
c) neglijenţă gravă sau repetată în rezolvarea lucrărilor;
d) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
e) absenţa nemotivată de la serviciu sau întârzierea ori plecarea înainte de termen de la program în mod repetat;
f) atitudinea ireverenţioasă în timpul exercitării funcţiei;
g) nerespectarea reglementărilor legale referitoare la secretul de serviciu, secretul profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter.
ART. 83
Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului încadrat în structurile de specialitate, proporţional cu gravitatea faptelor, sunt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) diminuarea drepturilor salariale lunare brute cu 5-10%, pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de 1-3 ani;
e) trecerea într-o funcţie inferioară, pe o perioadă de 6-12 luni, cu diminuarea corespunzătoare a salariului de bază;
f) revocarea din funcţia de conducere ocupată şi trecerea pe o funcţie de execuţie;
g) destituirea din funcţie.
ART. 84
(1) Sancţiunea disciplinară se aplică de către secretarul general, la propunerea comisiei de disciplină, în cel mult 30 de zile de la data luării la cunoştinţă despre abaterea săvârşită, dar nu mai mult de un an de la data săvârşirii acesteia.
(2) Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate şi după audierea angajatului din cadrul structurilor de specialitate. Prevederile art. 46 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
(3) La aplicarea şi individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în serviciu a funcţionarului public parlamentar, precum şi de existenţa, în antecedentele acestuia, a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile legii.
ART. 85
Personalul din cadrul structurilor de specialitate nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.
ART. 86
(1) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:
a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 83 lit. a) şi b), dacă persoana sancţionată cu una dintre aceste sancţiuni nu a săvârşit o altă abatere disciplinară în această perioadă;
b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile prevăzute la art. 83 lit. c)-f), dacă funcţionarul public parlamentar sancţionat cu una dintre aceste sancţiuni nu a săvârşit o altă abatere disciplinară în această perioadă.
(2) Radierea sancţiunii disciplinare prevăzute la alin. (1) se constată prin act administrativ al secretarului general.
CAP. VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 87
(1) Magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul economic, administrativ şi de serviciu încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale, în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condiţiile pentru funcţia de bază pe care sunt încadraţi. Aceştia îşi păstrează gradul profesional şi drepturile câştigate aferente statutului profesional dobândite în condiţiile legii.
(2) Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au beneficiat de drepturile prevăzute la art. 72 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de drepturile prevăzute în Legea nr. 124/2000 privind structura personalului Curţii Constituţionale, cu modificările ulterioare, îşi păstrează aceste drepturi, precum şi pe cel la pensia de serviciu, potrivit legii.
(3) Personalul de specialitate juridică ce desfăşoară activitate de cercetare sau documentare, de protocol în domeniul relaţiilor externe ale Curţii Constituţionale sau în domeniul resurselor umane, asimilat la data intrării în vigoare a prezentei legi magistraţilor-asistenţi, îşi păstrează drepturile obţinute ca urmare a asimilării, precum şi pe cel la pensia de serviciu, potrivit legii.
(4) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare ori de ocupare a posturilor şi nici altor proceduri în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare.
(5) Delegările şi detaşările în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi se menţin până la data expirării termenului pentru care s-au dispus.
ART. 88
Personalul de specialitate juridică care desfăşoară activităţi de cercetare, documentare, elaborare de studii, sinteze şi analize comparative este asimilat magistraţilor-asistenţi şi i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 10-47.
ART. 89
Cheltuielile de personal, cheltuielile curente şi de capital necesare funcţionării Curţii Constituţionale se finanţează de la bugetul de stat. Cheltuielile de natura celor care fac obiectul Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc prin normative proprii, aprobate de Plenul Curţii Constituţionale, la propunerea preşedintelui Curţii Constituţionale.
ART. 90
(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă regulamentele sau alte acte prevăzute de prezenta lege.
(2) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se aprobă structura organizatorică şi nomenclatorul de funcţii prevăzute la art. 4 alin. (3), precum şi procedura de reîncadrare în mod corespunzător a personalului Curţii Constituţionale pe funcţii de conducere şi pe funcţii de execuţie.
(3) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va fi elaborat regulamentul prevăzut la art. 9 alin. (2), care cuprinde, prin excepţie de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, norme proprii privind durata, desfăşurarea şi compensarea concediilor judecătorilor şi personalului Curţii Constituţionale.
(4) Până la adoptarea actelor prevăzute de alin. (1)-(3), regulamentele şi actele normative subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.
ART. 91
La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) art. 9 alin. (2) şi art. 72 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 124/2000 privind structura personalului Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 17 iulie 2000, cu modificările ulterioare.
ART. 92
(1) Prezenta lege intră în vigoare în 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 29 alin. (2), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.
(2) Până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi, rămân aplicabile dispoziţiile art. 211 şi 213 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
SORIN-MIHAI CÎMPEANU
Bucureşti, 5 decembrie 2023.
Nr. 361.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
