Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 36 din 30 aprilie 1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura
Parlamentul României adopta prezenta lege. TITLUL I Dispoziţii generale ART. 1 Proprietarii de terenuri agricole care beneficiazã de prevederile <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi alţi proprietari de terenuri agricole pot sa-şi exploateze pãmîntul şi în forme de asociere. ART. 2 Formele de asociere simple sînt asocierile pe baza de înţelegere între doua sau mai multe familii, avînd ca scop exploatarea terenurilor agricole, creşterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condiţionarea, prelucrarea şi vînzarea produselor, prestarea unor servicii, precum şi alte activitãţi. Asocierile prevãzute la alin. 1 se pot constitui prin înţelegere verbalã sau scrisã, fãrã alta formalitate juridicã, cei în cauza stabilindu-şi singuri obiectul activitãţii şi condiţiile în care înţeleg sa-şi desfãşoare activitatea. Formele de asociere prevãzute la alin. 2 nu au personalitate juridicã. În cazul în care asociaţii doresc, pot încheia contracte de societate în condiţiile prevãzute de Codul civil. ART. 3 Persoanele prevãzute în <>art. 1 pot constitui şi societãţi comerciale în condiţiile Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale. ART. 4 În cazul în care proprietarii terenurilor agricole nu doresc sa le exploateze individual şi nici în una din formele prevãzute la art. 2 şi 3, ei se pot constitui în societãţi agricole, cu personalitate juridicã, în condiţiile prevãzute în titlul II al prezentei legi. TITLUL II Societãţile agricole CAP. 1 Dispoziţii preliminare ART. 5 Societatea agricolã este o societate de tip privat, cu capital variabil şi un numãr nelimitat şi variabil de asociaţi, avînd ca obiect exploatarea agricolã a pãmîntului, uneltelor, animalelor şi altor mijloace aduse în societate, precum şi realizarea de investiţii de interes agricol. Exploatarea agricolã poate consta din: organizarea şi efectuarea de lucrãri agricole şi îmbunãtãţiri funciare, utilizarea de maşini şi instalaţii, aprovizionarea, prelucrarea şi valorificarea produselor agricole şi neagricole şi alte asemenea activitãţi. Societatea agricolã nu are caracter comercial. Într-o localitate pot lua naştere, dupã caz, una sau mai multe societãţi agricole. ART. 6 Uneltele agricole şi alte utilaje, mijloacele materiale şi bãneşti, precum şi animalele pot fi aduse în societate, în proprietatea sau numai în folosinta acesteia, dupã caz. Terenurile agricole se aduc numai în folosinta societãţii, asociaţii pastrindu-şi dreptul de proprietate asupra acestora. La intrarea în societatea agricolã, bunurile mobile şi imobile, precum şi animalele se vor evalua pentru a se determina pãrţile sociale subscrise de fiecare membru asociat. Dispoziţiile art. 13 alin. 4 şi <>art. 28 alin. 1 şi 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 se aplica în mod corespunzãtor. ART. 7 Obligaţiile societãţii agricole constituite potrivit art. 4 din prezenta lege sînt garantate cu patrimoniul social, asociaţii fiind rãspunzãtori numai cu pãrţile lor sociale. ART. 8 Prin statut se vor determina condiţiile pentru admiterea asociaţilor în societate, numãrul minim de asociaţi care nu poate fi mai mic de 10, capitalul social format din pãrţi sociale de egala valoare, a cãror mãrime nu poate fi mai mica de 10.000 lei fiecare, numãrul de pãrţi sociale pe care îl poate avea un asociat, modul de evaluare a pãrţilor sociale în cazul aportului în natura, inclusiv a folosinţei pãmîntului. ART. 9 Orice asociat poate face subscrieri de noi pãrţi sociale pe lîngã pãrţile sociale stabilite iniţial. El îşi poate retrage din pãrţile sociale o anumitã valoare, cu condiţia sa ramina cu minimul de pãrţi sociale admise de statut. CAP. 2 Constituirea societãţilor agricole ART. 10 Societãţile agricole se constituie prin act scris autentificat de notariatul de stat şi statut. Actul de constituire va fi semnat de membrii fondatori, iar semnãturile acestora şi împuternicirile vor fi legalizate de primãrie. Acesta împreunã cu statutul vor fi prezentate notariatului de stat de cãtre împuterniciţii membrilor fondatori ai societãţii. ART. 11 Actul de constituire va cuprinde obligatoriu: a) denumirea - firma societãţii; b) obiectul activitãţii; c) numele, prenumele şi domiciliul asociaţilor; valoarea pãrţilor subscrise şi vãrsate de fiecare; d) felul rãspunderii; e) numele şi prenumele administratorilor şi cenzorilor desemnaţi; f) numele şi prenumele persoanelor care au semnatura legalã; g) numele şi prenumele persoanelor asociate, împuternicite cu îndeplinirea formalitãţilor de constituire. ART. 12 Statutul va cuprinde, în afarã celor prevãzute la art. 8, urmãtoarele: a) denumirea - firma societãţii; b) obiectul de activitate - enumerarea activitãţilor ce constituie obiectul societãţii şi delimitarea teritorialã; c) durata societãţii; d) sediul societãţii; e) prevederi referitoare la constituirea, majorarea sau diminuarea capitalului social; f) modul de vãrsare a pãrţilor sociale subscrise şi de restituire a lor; g) modul de admitere, retragere sau excludere a asociaţilor; h) regulile privind desemnarea, componenta şi funcţionarea consiliului de administraţie, a comisiei de cenzori, a comitetului de direcţie, dacã este cazul, competentele, îndatoririle şi responsabilitãţile acestor organe; i) modul de convocare a adunãrii generale, modul de deliberare, condiţiile de validitate a hotãrîrilor, precum şi atribuţiile adunãrii generale; j) reguli privind ţinerea evidentei contabile; k) modul de împãrţire a profitului sau pierderilor; l) modul de formare şi pãstrare a fondului de rezerva, destinaţia lui în caz de lichidare, modul de formare a altor fonduri, inclusiv a fondului de risc constituit pentru calamitatile naturale; m) modul în care se vor face incunostiintarile prevãzute de prezenta lege, precum şi actele pe care le emite; n) dispoziţii referitoare la dizolvarea şi lichidarea societãţii agricole; o) despre stabilirea regulamentelor interioare ale societãţilor agricole; p) orice alte clauze a cãror necesitate rezulta din dispoziţiile prezentei legi şi din alte dispoziţii legale. ART. 13 Prin actul de constituire şi prin statut nu se pot stabili drepturi speciale pentru anumiti asociaţi. ART. 14 Firma societãţii agricole se compune: a) dintr-o denumire prin care sa se deosebeasca de orice alte societãţi; b) din cuvintele: "Societate agricolã", fãrã prescurtãri; c) din indicarea localitãţii în care îşi are sediul. Societãţile agricole nu sînt supuse legilor speciale privitoare la firma. ART. 15 Cererea de înscriere a societãţii agricole însoţitã de actul de constituire şi statut, ambele în 4 exemplare, se depune la judecãtoria în circumscripţia cãreia îşi va avea sediul societatea. La aceasta se vor anexa şi specimenele de semnatura a doi împuterniciţi care o reprezintã. ART. 16 Preşedintele judecãtoriei sau judecãtorul desemnat de acesta va examina actul de constituire şi statutul şi, dacã acestea îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 11 şi 12, va dispune, prin încheiere, înscrierea societãţii agricole în registrul rezervat anume acestor societãţi, ce se va infiinta la fiecare judecãtorie, de la data prezentei legi. De la data înscrierii societatea agricolã dobîndeşte personalitate juridicã. Încheierea judecãtoriei se va afişa în extras la sediul acesteia şi al primãriei pe raza cãreia îşi are sediul societatea, urmînd a se publica în Monitorul Oficial al României. De la data afişãrii, constituirea societãţii devine publica şi opozabilã tuturor, sub rezerva îndeplinirii cerinţelor prevãzute în art. 17. ART. 17 În registrul societãţilor agricole se vor înscrie, pentru fiecare societate: a) firma, obiectul şi sediul societãţii; b) felul şi limitele rãspunderii asociaţilor; c) mãrimea pãrţilor sociale, modul şi perioada în care se efectueazã vãrsãmintele; d) numãrul administratorilor şi clauzele din statute care limiteazã puterile lor, precum şi dispoziţiile referitoare la obligarea societãţii prin semnatura socialã; e) numele şi prenumele administratorilor, precum şi numele şi prenumele celor care au semnatura socialã; numele şi prenumele cenzorilor; f) durata societãţii. Un exemplar al statutelor va rãmîne la judecãtorie şi se va pãstra la dosarul acestora, ce se va tine separat pentru fiecare societate. În registru, la partida fiecãrei societãţi, se va face trimitere la dosarul care cuprinde actele acesteia. Dosarele şi registrele se vor pãstra de judecãtorie, arhivate separat, şi se vor conserva fãrã termen. ART. 18 Persoanele interesate pot consulta registrul şi dosarul cu acte. La cerere, judecãtoria va elibera copii de pe partida din registru, precum şi de pe actele depuse. ART. 19 Judecãtoria va elibera societãţii agricole o copie legalizatã de pe încheierea de înscriere şi doua exemplare de pe actul de constituire şi statut, certificate. Asociaţii pot obţine, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe actele prevãzute la alin. 1. ART. 20 Toate actele pentru constituirea societãţilor agricole, precum şi publicitatea prin afişare sînt scutite de orice fel de taxe timp de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Asistenta juridicã în fata instanţei de judecata nu este obligatorie. ART. 21 Fondatorii, administratorii şi toţi cei care, înainte de constituirea societãţii, lucreazã în numele acesteia, îşi asuma personal rãspunderea, în mod solidar şi nelimitat, pentru toate obligaţiile ce se contracteazã. ART. 22 Orice modificare a statutelor trebuie sa fie hotarita de adunarea generalã. Ea nu este opozabilã terţilor decît dupã îndeplinirea formalitãţilor de înscriere în registrul societãţilor agricole, la partida corespunzãtoare, prin încheierea judecãtoriei şi dupã satisfacerea cerinţelor de publicitate prevãzute în art. 16 alin. 2. Dispoziţiile alin. 1 sînt aplicabile în mod corespunzãtor şi în cazul schimbãrilor intervenite în persoana administratorilor şi a cenzorilor. Persoanele care capata o noua semnatura socialã vor depune, cu ocazia îndeplinirii formalitãţilor de schimbare, la judecãtorie, specimenele semnaturilor. ART. 23 Dispoziţiile art. 16 alin. 2 cu privire la publicitatea societãţii nu pot fi invocate de terţii care cunoşteau despre existenta acestei societãţi. ART. 24 Societãţile agricole îşi pot infiinta, pe baza hotãrîrii adunãrii generale, una sau mai multe sucursale sau filiale în orice localitate, dar numai sub condiţia ca acestea sa fie înscrise. Dispoziţiile art. 16 şi 17 sînt aplicabile în mod corespunzãtor. CAP. 3 Despre asociaţi. Drepturile şi obligaţiile lor ART. 25 Calitatea de asociat al unei societãţi agricole se dobîndeşte prin subscrierea actului de constituire sau, dupã constituire, prin semnarea unei declaraţii. În declaraţie trebuie înscrise datele prin care se identifica persoana care o face, firma societãţii, suprafata de teren agricol adusã în folosinta, animalele, utilajele, precum şi alte bunuri, inclusiv creanţele, cu care titularii intra în societate, numãrul şi valoarea pãrţilor sociale ce urmeazã a fi subscrise, suma pe care o vãrsa în contul pãrţilor subscrise şi data declaraţiei. ART. 26 O data cu declaraţia, semnatarul trebuie sa facã, la casieria societãţii, varsamintul prevãzut în statut. ART. 27 Cererea de înscriere, concretizata în declaraţia scrisã, se rezolva de cãtre fondatori sau, dupã caz, de cãtre consiliul de administraţie. În caz de respingere sau nerezolvare în termen de 20 de zile, cel ce se socoteşte nedreptatit poate sa se adreseze adunãrii generale, care este obligatã sa rezolve cazul la prima sa şedinţa. Hotãrîrea adunãrii generale este definitiva. Cererea nu poate fi respinsã decît pentru motive stabilite prin statut. ART. 28 Asociatul admis rãspunde pentru obligaţiile asumate de societate, înainte de intrarea lui, potrivit prevederilor art. 7 din prezenta lege, proporţional cu folosul realizat. ART. 29 Pãrţile sociale ale asociatului nu pot fi cedate, gajate sau urmãrite, atita vreme cît are calitatea de asociat. ART. 30 Calitatea de asociat înceteazã prin retragere, excludere, înstrãinare sub orice forma legalã a terenului adus în folosinta sau prin deces. Retragerea din societate se face la cerere. În urma retragerii, proprietarul redobindeste dreptul de folosinta asupra terenului la sfîrşitul anului agricol. Pãrţile sociale se restitue în condiţiile prevãzute de art. 34. ART. 31 Un asociat nu poate fi exclus din societate decît pentru motive stabilite de statut şi în condiţiile prevãzute de acesta. Excluderea se hotãrãşte de adunarea generalã, la propunerea consiliului de administraţie. Ieşirea asociatului din societate prin excludere se socoteşte a fi ultima zi a anului financiar, iar cel exclus pierde dreptul de la data excluderii de a mai lua parte la adunãrile generale sau de a avea vreo funcţie în societatea agricolã ori de a se bucura de drepturile ce-i sînt conferite prin statut. ART. 32 Calitatea de asociat înceteazã prin înstrãinarea terenului, în condiţiile art. 30, la data cînd aceasta a fost notificatã adunãrii generale. Dispoziţiile privitoare la interdicţiile de înstrãinare, la circulaţia juridicã a terenurilor, inclusiv cele referitoare la exercitarea dreptului de preemţiune, din <>Legea fondului funciar nr. 18/1991 sînt şi rãmîn aplicabile. ART. 33 Calitatea de asociat înceteazã pe data decesului acestuia, drepturile moştenitorilor stabilindu-se potrivit legii, pe baza bilanţului încheiat la sfîrşitul anului financiar. ART. 34 Societatea este obligatã sa restitue pãrţile sociale ale asociaţilor iesiti în orice mod, la care se va adauga sau scãdea partea cuvenitã din profitul sau pierderea societãţii, potrivit bilanţului aprobat de adunarea generalã pentru finele anului în care a încetat calitatea de asociat. Dispoziţiile art. 30 alin. 2 rãmîn aplicabile. ART. 35 Societatea este în drept sa retina din partea ce se cuvine fostului asociat sumele datorate de acesta, oricare ar fi scadentele datoriilor. Dreptul de reţinere prevãzut în alineatul precedent constituie un privilegiu al societãţii şi el conferã acesteia un drept de preferinta fata de orice creditor, urmãritor sau cesionar, indiferent de data creanţei acestora. CAP. 4 Administrarea societãţii agricole Consiliul de administraţie ART. 36 Administrarea societãţii se face de consiliul de administraţie. Numãrul membrilor consiliului trebuie sa fie de cel puţin 3, dar nu mai mare de 13, ales dintre asociaţi. Membrii consiliului de administraţie trebuie sa fie cetãţeni romani, sa nu fie puşi sub interdicţie sau lipsiţi, pe cale judecãtoreascã, de drepturile civile şi politice şi sa nu fie condamnaţi pentru infracţiuni contra patrimoniului ori infracţiuni de serviciu. Dacã au fost totuşi aleşi, ei sînt decãzuţi de drept din aceasta calitate, constatarea urmînd a fi facuta printr-un proces-verbal al consiliului de administraţie. Decãderea nu poate fi opusã terţilor de buna-credinţa care au contractat cu societatea. ART. 37 Consiliul de administraţie este ales de adunarea generalã, pe un anumit termen, membrii acestuia putind fi revocaţi în condiţiile prevãzute de statut. Membrii al cãror mandat a expirat pot fi realeşi dacã statutul nu prevede altfel. ART. 38 Consiliul de administraţie poate alege, dacã e cazul, comitetul de direcţie, din care pot face parte şi persoane care nu sînt asociaţi, în condiţiile prevãzute de statut. Consiliul de administraţie sau, dupã caz, comitetul de direcţie, unde exista, reprezintã societatea în justiţie şi fata de terţi, putind da mandat de reprezentare oricãrui asociat ori chiar unei persoane care nu este membru al consiliului. Persoanele împuternicite rãspund fata de societate pentru actele sãvîrşite cu depãşirea mandatului. Administratorii îşi desfãşoarã personal activitatea fãrã a putea da împuternicire altei persoane. Cei ce au semnatura socialã nu o pot ceda sau transmite. ART. 39 Consiliul de administraţie angajeazã şi concediazã salariaţii societãţii. ART. 40 Consiliul de administraţie va alege dintre membrii sãi un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu vor putea fi casieri sau contabili ai societãţii. În lipsa preşedintelui şi vicepreşedintelui, funcţia de preşedinte va fi exercitatã de cel mai în virsta dintre membrii consiliului de administraţie. ART. 41 Pentru valabilitatea deliberãrilor consiliului de administraţie este necesarã prezenta a cel puţin jumãtate plus unu din administratori. Decizia se adopta cu majoritatea de 2/3 din numãrul celor prezenţi. ART. 42 Administratorii au drept la remuneraţie sau la alte avantaje de orice fel, numai dacã aceasta se prevede în statut. ART. 43 Terţilor de buna-credinţa nu li se poate opune decît limitarea puterilor administratorilor, prevãzutã în statut. ART. 44 Consiliul de administraţie este obligat sa ţinã urmãtoarele registre: a) registrul inventar, în care se va evidenţia, la începutul functionarii societãţii şi apoi în fiecare an, descrierea amãnunţitã a terenurilor, evaluarea animalelor şi altor bunuri mobile şi imobile, inclusiv creanţele; b) registrul asociaţilor, în care se va înscrie: numele şi prenumele, precum şi domiciliul asociaţilor, data intrãrii, retragerii sau excluderii fiecãruia, pãrţile sociale pentru fiecare, vãrsãmintele fãcute şi pãrţile sociale retrase; c) registrul şedinţelor şi hotãrîrilor adunãrii generale, cu procesele-verbale ale fiecãrei şedinţe; d) registrul şedinţelor şi hotãrîrilor consiliului de administraţie, cu procesele-verbale ale fiecãrei şedinţe; e) registrul şedinţelor şi hotãrîrilor cenzorilor, cu procesele-verbale ale fiecãrei şedinţe; f) orice alte registre prevãzute de lege. Societatea agricolã este obligatã sa pãstreze toate actele de administrare a societãţii. Toate registrele societãţilor agricole sînt scutite de orice taxe şi timbre prevãzute în legea timbrului, impozitelor pe acte şi fapte juridice şi în oricare alte legi. ART. 45 Registrele obligatorii vor fi numerotate pe fiecare pagina şi parafate de cãtre un administrator împuternicit anume de consiliul de administraţie sau de comitetul de direcţie, pe rãspunderea sa. Pe ultima pagina, administratorul va constata numãrul filelor ce le cuprinde fiecare registru, va semna aceasta constatare, punînd şi ştampila societãţii. ART. 46 Registrele vor fi ţinute în limba romana în ordinea fiecãrei operaţiuni, fãrã a lasa vreun loc alb, fãrã ştergere sau adãugire; se pot face îndreptãri şi ştersãturi dacã necesitatea o cere, însã se vor face numai astfel ca cifrele şi cuvintele îndreptate sau şterse sa fie citibile. Societatea este datoare sa pãstreze timp de 10 ani de la ultima operaţiune registrele, scrisorile şi telegramele, iar facturile cel puţin 5 ani. ART. 47 Administratorii sînt îndatoraţi sa întocmeascã bilanţul anual şi sa-l prezinte cenzorilor, împreunã cu contul de profit şi pierderi şi cu toate documentele justificative, cu cel puţin 15 zile înainte de ziua fixatã pentru adunarea generalã. Bilanţul se întocmeşte potrivit legii. ART. 48 În termen de 15 zile de la data ţinerii adunãrii generale anuale, care trebuie sa aibã loc cel mai tirziu pînã la data de 15 martie, administratorii societãţii sînt obligaţi sa depunã la judecãtorie, pentru a fi ataşate la dosarul societãţii, urmãtoarele: a) copie de pe bilanţ însoţitã de contul de profit şi pierderi şi raport; b) copie de pe procesul-verbal al adunãrii generale; c) lista asociaţilor intrati şi iesiti din societate în cursul anului, cu valoarea pãrţilor sociale subscrise de fiecare. Aceleaşi documente vor fi depuse la direcţia generalã a finanţelor publice judeteana sau a municipiului Bucureşti pe raza cãreia îşi desfãşoarã activitatea. ART. 49 Administratorii sînt solidar rãspunzãtori fata de societate: a) de realitatea vãrsãmintelor efectuate de cãtre asociaţi; b) de cultivarea terenurilor şi protejarea mediului înconjurãtor potrivit reglementãrilor legale; c) de existenta realã a profitului repartizat; d) de existenta registrelor cerute de lege şi de corectitudinea şi regularitatea înregistrãrilor; e) de executarea întocmai a hotãrîrilor adunãrii generale; f) de stricta respectare a îndatoririlor pe care legea şi statutele le impun şi care nu au caracterul unei însãrcinãri speciale şi personale. Responsabilitatea pentru acte sau pentru omisiuni nu se întinde şi la acei administratori care nu sînt în culpa. Administratorul care, într-o operaţiune determinata, are fie în numele sau personal, fie ca reprezentant al altuia, interese contrare intereselor societãţii, va trebui sa încunoştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi sa se abţinã de la orice deliberare privitoare la aceasta operaţiune. Administratorul care incalca aceasta dispoziţie este rãspunzãtor de pierderile ce vor rezulta pentru societate. ART. 50 Acţiunea civilã impotriva administratorilor, pentru fapte care privesc responsabilitatea lor, aparţine adunãrii generale. Din momentul în care adunarea generalã a hotãrît darea în judecata, administratorii decad din funcţie, iar adunarea generalã trebuie sa aleagã alţi administratori. Rãspunderea administratorilor nu înceteazã prin aprobarea bilanţului şi nici prin descãrcarea ce se da anual acestora de cãtre adunãrile generale. Cenzorii ART. 51 Adunarea generalã alege în fiecare an, dintre asociaţi, de la unu la trei cenzori titulari şi de la unu la trei cenzori supleanţi. Lor li se poate stabili o indemnizaţie fixa, dacã statutul prevede aceasta. ART. 52 Nu pot fi aleşi cenzori şi dacã totuşi s-au ales, decad din funcţiile lor: a) salariaţii societãţii; b) rudele administratorilor pînã la gradul al treilea inclusiv, precum şi sotii sau sotiile acestora; c) cei care se gãsesc în condiţiile prevãzute în alin. 2 şi 3 ale art. 36. În caz de vacante, cenzorii supleanţi, dupã virsta, înlocuiesc pe cei titulari. Dacã nici cu ajutorul supleanţilor nu se poate completa numãrul cenzorilor, cei rãmaşi vor face cooptarile necesare, dar tot dintre asociaţi. ART. 53 Cenzorii sînt obligaţi: a) sa stabileascã, de acord cu administratorii societãţii şi potrivit dispoziţiilor legii, forma bilanţului şi situaţia pãrţilor sociale; b) sa examineze, cel puţin la fiecare trei luni, registrele societãţii, pentru a lua cunostinta de operaţiunile financiare şi sa certifice ca scriptele sînt bine ţinute; c) sa facã periodic şi inopinat controlul casieriei şi, în orice caz, cel puţin o data pe trimestru; d) sa constate, cel puţin o data pe luna, prin mijlocul registrelor sociale, existenta titlurilor sau valorilor de tot felul depuse în pãstrarea societãţii; e) sa verifice îndeplinirea dispoziţiilor actului de constituire şi ale statutului privitoare la condiţiile cerute pentru prezenta asociaţilor în adunarea generalã; f) sa revada bilanţul şi sa facã raportul cu cel puţin opt zile mai înainte de data adunãrii generale; g) sa supravegheze operaţiunile lichidãrii; h) sa convoace adunarea generalã potrivit legii şi statutului; i) sa ia parte la toate adunãrile generale şi sa vegheze ca dispoziţiile legii, ale actului de constituire sau ale statutului sa fie respectate de cãtre administratori. Cenzorii pot sa asiste la întrunirile administratorilor şi sa facã sa se insereze în ordinea de zi a acestor întruniri şi în cea a adunãrilor generale propunerile ce vor crede de cuviinţã. Cenzorii delibereazã intruniti într-un comitet, la care iau parte personal şi decid cu majoritatea simpla. Dacã nu se poate întruni majoritatea, raportul pentru verificarea bilanţului va fi fãcut separat de cãtre fiecare cenzor. Inspectiile şi controlul vor putea fi fãcute şi de fiecare cenzor în parte. Cenzorii rãspund fata de societate, ca orice mandatar, de modul cum şi-au îndeplinit mandatul lor. CAP. 5 Adunarea generalã ART. 54 Adunãrile generale sînt ordinare şi extraordinare. ART. 55 Adunarea generalã ordinarã se va convoca cel puţin o data pe an, iar adunarea generalã extraordinarã ori de cîte ori este nevoie. Procedura convocarilor şi formalitãţilor necesare se stabilesc prin statut. ART. 56 Adunarea generalã nu poate lua hotãrîri valabile decît în prezenta a cel puţin 2/3 din numãrul asociaţilor. Statutul poate stabili şi un numãr mai mare. Hotãrîrea se adopta cu majoritatea simpla, dacã statutul nu prevede altfel. Dacã nu se întruneşte numãrul cerut, adunarea generalã se va tine într-un termen stabilit de statut, putind lua hotãrîri valabile cu numãrul celor prezenţi, însã numai asupra chestiunilor care au fost înscrise în ordinea de zi de la prima convocare. ART. 57 Schimbarea obiectului societãţii, precum şi dizolvarea societãţii nu pot fi hotãrîte decît de adunarea generalã la care au luat parte 2/3 din numãrul total al asociaţilor, hotãrîrea trebuind sa se adopte cu majoritatea de cel puţin 2/3 a membrilor prezenţi. ART. 58 Atribuţiile adunãrii generale sînt urmãtoarele: a) sa examineze şi sa aprobe sau sa modifice, dupã ce va fi ascultat raportul cenzorilor, bilanţul, bugetul de venituri şi cheltuieli şi proiectul de repartiţie a excedentului ori pagubele rezultate; b) sa fixeze suma maxima pînã la care consiliul de administraţie poate angaja societatea în cursul anului; c) sa stabileascã limita maxima pînã la care se pot acorda împrumuturi unui asociat ori unei persoane strãine de societate, dacã statutul permite astfel de operaţiuni; d) sa stabileascã, dacã e cazul, la propunerea consiliului de administraţie, organizarea producţiei pe ferme, sectoare sau alte compartimente functionale; e) sa aprobe structura culturilor ce se vor insaminta, modul de angajare şi execuţie a lucrãrilor agricole, retehnologizarile şi investiţiile, importurile de bunuri şi mijloace, modul de desfacere a produselor agricole şi alte operaţiuni legate de activitãţile productive ale societãţii; f) sa hotãrascã asupra iesirii în orice mod a asociaţilor din societate şi asupra cererilor celor cãrora li s-a refuzat înscrierea, conform prevederilor din statut; adunarea generalã nu poate amina sau respinge cererile de retragere; g) sa aleagã membrii consiliului de administraţie şi cenzorii; h) sa delibereze asupra rapoartelor de control; i) sa hotãrascã intentarea acţiunii de despãgubiri impotriva administratorilor; j) sa hotãrascã asupra fuziunii cu alte societãţi; k) sa hotãrascã asupra modificãrii sau completãrii statutului; l) sa hotãrascã asupra dizolvãrii societãţii sau schimbãrii obiectului de activitate; m) sa hotãrascã asupra oricãror alte mãsuri necesare în spiritul statutului. ART. 59 Orice hotãrîre a adunãrii generale poate fi contestatã la judecãtorie, dacã ea este contrarã legii sau statutului, cu excepţia cazului prevãzut la art. 27 din prezenta lege. ART. 60 Poate face contestaţie orice asociat care, fiind prezent la adunarea generalã, a protestat impotriva hotãrîrii trecute în procesul-verbal, precum şi orice asociat absent dacã a fost oprit din motive justificate a lua parte la adunarea generalã sau dacã motiveaza contestaţia ca nu s-a fãcut în regula convocarea sau problema nu a fost înscrisã în ordinea de zi. ART. 61 Anularea hotãrîrii adunãrii generale de cãtre instanta produce efecte fata de toţi asociaţii. Hotãrîrea de anulare trebuie înscrisã în registrul societãţilor agricole la partida respectiva, dacã şi hotãrîrea adunãrii generale fusese înscrisã. ART. 62 Fiecare asociat are un singur vot, oricare ar fi valoarea pãrţilor sociale pe care le deţine. Asociatul poate fi reprezentat în adunarea generalã numai de un alt asociat. Un mandatar nu poate sa reprezinte în aceeaşi adunare generalã decît un singur asociat, afarã de dreptul sau personal. ART. 63 Procesele-verbale ale adunãrii generale referitoare la modificarea statutelor se vor inainta în trei exemplare judecãtoriei, care va proceda la îndeplinirea aceloraşi formalitãţi ca la constituirea societãţii. CAP. 6 Dizolvarea, fuziunea şi lichidarea societãţilor agricole ART. 64 Societatea agricolã se dizolva: a) la împlinirea termenului pentru care a fost constituitã; b) la constatarea imposibilitãţii de a realiza obiectul societãţii; c) la terminarea activitãţii; d) prin retragerea asociaţilor, dacã numãrul celor rãmaşi este mai mic decît cel prevãzut în statut şi în prezenta lege; e) prin hotãrîrea asociaţilor; f) dacã societatea face operaţiuni contrare legii sau obiectului stabilit pin statut. În cazurile prevãzute la lit. a) - e), dizolvarea se hotãrãşte de adunarea generalã, iar în cazul prevãzut la lit. f) prin hotãrîrea judecãtoriei unde a fost înscrisã, la sesizarea organelor Ministerului Finanţelor sau a procurorului. Hotãrîrea adunãrii generale şi, dupã caz, a instanţei judecãtoreşti se înscrie în registrul societãţilor agricole şi se publica în condiţiile art. 16 alin. 2 din prezenta lege. ART. 65 Dupã dizolvare, societatea intra în lichidare, potrivit art. 69 din prezenta lege. Din momentul dizolvãrii, administratorii nu mai pot efectua noi operaţiuni, sub sancţiunea rãspunderii personale şi solidare. ART. 66 Fuziunea mai multor societãţi agricole trebuie hotarita de adunarea generalã extraordinarã a fiecãreia, cu majoritatea de 2/3 din numãrul membrilor asociaţi. ART. 67 Fiecare din societãţile care au hotãrît fuziunea trebuie sa înscrie hotãrîrea în registrul societãţilor agricole şi sa ia mãsuri pentru afişarea ei în condiţiile art. 16 alin. 2. Totodatã, fiecare societate agricolã va depune la judecãtorie bilanţul ultim aprobat de adunarea generalã, precum şi o declaraţie asupra modului în care a fost stabilitã stingerea pasivului. Bilanţul şi declaraţia se publica în condiţiile art. 16 alin. 2 din lege. Dacã societatea care a rezultat din fuziune îşi stabileşte sediul în circumscripţia altei judecãtorii decît acolo unde îşi aveau sediul societãţile care au fuzionat, noua societate va proceda la înscrierea statutului potrivit legii de fata. ART. 68 Fuziunea nu produce efecte decît dupã ce a trecut o luna de la îndeplinirea formalitãţilor prevãzute în articolul precedent. În tot acest timp orice creditor poate face opoziţie la judecãtorie, a carei hotãrîre este definitiva. Cît timp opoziţia nu este respinsã sau retrasã, executarea fuziunii este suspendatã. Dacã termenul a expirat fãrã opoziţie, fuziunea este definitiva. Prin fuziune, societatea care a rezultat ia asupra sa toate drepturile şi obligaţiile societãţilor care şi-au încheiat existenta. ART. 69 În caz de dizolvare a societãţii, lichidarea acesteia se va face de cãtre doi lichidatori numiţi de adunarea generalã, iar în cazul art. 64 lit. f), de cãtre judecãtorie. Dispoziţiile alineatului precedent se aplica şi în cazul revocãrii şi numirii altor lichidatori. Numirea lichidatorilor, precum şi revocarea lor trebuie sa fie înscrisã la judecãtorie, o data cu hotãrîrea de dizolvare. ART. 70 Lichidatorii au aceeaşi rãspundere ca şi administratorii. Pînã la numirea şi acceptarea lichidatorilor, şi dacã nu s-a dispus altfel prin actul de dizolvare, administratorii sînt depozitarii bunurilor sociale şi obligaţi sa dea curs afacerilor urgente. Ei sînt datori ca în tot cursul lichidãrii sa dea concursul lor lichidatorilor cînd aceştia l-ar cere. ART. 71 Toate normele prevãzute pentru societãţile agricole se vor aplica şi în perioada lichidãrii, dacã nu sînt incompatibile cu lichidarea. Toate actele emanate de la o societate dizolvatã trebuie sa arate ca ea este "în lichidare". ART. 72 Lichidatorii, îndatã dupã intrarea lor în funcţie, sînt datori ca, împreunã cu administratorii societãţii, sa încheie inventar şi un bilanţ semnat şi de unii şi de alţii, care sa constate exact situaţia activului şi pasivului societãţii. Sub rezerva restrictiilor prevãzute în statute sau actele de numire, lichidatorii: a) reprezintã societatea în justiţie; b) îndeplinesc toate operaţiunile necesare lichidãrii; c) vînd orice bunuri mobile sau imobile ale societãţii, cu aprobarea judecãtoriei; d) lichideazã şi încaseazã orice creanţe, dind chitanţe liberatorii; e) fac tranzacţii şi alte acte de compromis; f) semneazã obligaţiuni cambiale şi contracteazã împrumuturi şi, în general, îndeplinesc actele necesare lichidãrii. Lichidatorii care încheie noi operaţiuni ce nu sînt necesare scopului lichidãrii rãspund personal şi solidar pentru operaţiunile întreprinse. ART. 73 Lichidatorii care, cu propriii lor bani, au achitat datoriile societãţii, nu vor putea sa exercite impotriva asociaţilor drepturi mai mari decît acelea care s-ar cuveni creditorilor plãtiţi. ART. 74 Dacã lichidarea dureazã, lichidatorii vor întocmi bilanţuri în fiecare an, supunind adunãrii generale şi bilanţul întocmit la intrarea lor în funcţiune. Lichidatorii vor întocmi bilanţul final, indicind ceea ce se cuvine pentru fiecare parte socialã din activul societãţii. ART. 75 Bilanţul semnat de lichidatori, însoţit de raportul cenzorilor, va fi depus la grefa judecãtoriei, care va face de îndatã menţiune de aceasta depunere în registrul societãţilor agricole. Timp de 30 de zile de la menţiunea mai sus arãtatã oricare asociat poate sa facã opoziţie la judecãtorie, citindu-se lichidatorii. Dupã expirarea celor 30 de zile, toate opoziţiile se vor întruni şi se vor soluţiona printr-o singura hotãrîre. Hotãrîrea este definitiva şi are autoritate de lucru judecat şi fata de cei ce nu au fãcut opoziţie. Dupã trecerea termenului de 30 de zile, fãrã sa se fi fãcut opoziţie, bilanţul se socoteşte aprobat de toţi asociaţii, iar lichidatorii sînt liberaţi, sub rezerva distribuirii activului între asociaţi. Nici repartiţia între asociaţi şi nici vreun avans nu poate avea loc înainte de a se fi împlinit 6 luni de la afişarea hotãrîrii de dizolvare a societãţii şi numai dupã ce bilanţul final a rãmas definitiv în modul arãtat în alineatul precedent. ART. 76 Sumele cuvenite asociaţilor, care nu s-au prezentat sa le ceara în termen de doua luni de la exigibilitatea lor, se vor depune la C.E.C., cu arãtarea numelui asociatului şi partea lui, spre a fi achitate celor în drept. Sumele ce s-ar cuveni pentru creanţele contestate se vor depune la C.E.C. pînã la terminarea litigiilor care ar continua dupã radierea societãţii. Sumele ce nu au fost reclamate de creditori sau care, din orice alte motive, nu s-au putut achitã se vor depune la C.E.C., aratindu-se pentru fiecare creditor ce anume sume i se cuvin. ART. 77 Dupã terminarea repartiţiei între asociaţi şi depunerea sumelor arãtate în articolul precedent, registrele societãţii trebuie depuse şi conservate la judecãtorie timp de 10 ani. Lichidatorii vor cere radierea societãţii din registrul societãţilor agricole. CAP. 7 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 78 Societãţile constituite şi functionind în conformitate cu prezenta lege adopta în denumire cuvintele "societate agricolã" şi se bucura de avantajele acordate prin dispoziţii legale societãţilor agricole. ART. 79 Proprietarii de terenuri agricole pot folosi în gospodãriile proprii sau în formele de asociere, precum şi în societãţile agricole, forta de munca salariata, cu respectarea prevederilor legale. ART. 80 Aportul cu care participa la societatea agricolã foştii membri cooperatori care opteazã, în condiţiile <>art. 28 din Legea nr. 18/1991 , pentru înfiinţarea acesteia, se determina pe baza bilanţului încheiat la 31 decembrie 1990, urmînd ca acesta sa fie corectat, în funcţie de rezultatele stabilite de comisia de lichidare. ART. 81 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Decretul Consiliului de Stat nr. 346 din 28 septembrie 1977 privind aprobarea statutelor organizaţiilor cooperatiste din agricultura, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din 4 octombrie 1977, <>Decretul Consiliului de Stat nr. 93/1983 privind aprobarea statutelor organizaţiilor socialiste din agricultura, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 13 din 28 martie 1983, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 18 aprilie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 22 aprilie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgãm Legea privind societãţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
