Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 355 din 20 noiembrie 2009 privind regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi
LEGE nr. 355 din 20 noiembrie 2009 privind regimul stãrii de mobilizare parţialã sau totalã a forţelor armate şi al stãrii de rãzboi EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 25 noiembrie 2009 Parlamentul României adoptã prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Starea de mobilizare reprezintã totalitatea mãsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, planificate şi pregãtite pe timp de pace, precum şi a acţiunilor desfãşurate pentru aplicarea acestora, potrivit legii, la apariţia sau iminenţa unei ameninţãri grave care poate afecta suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorialã a ţãrii şi democraţia constituţionalã. ART. 2 Starea de rãzboi reprezintã totalitatea mãsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, în vederea exercitãrii dreptului inerent al statului la autoapãrare individualã sau colectivã. ART. 3 (1) Mobilizarea poate fi parţialã sau totalã. (2) Mobilizarea parţialã constã în aplicarea succesivã şi limitatã a mãsurilor şi a acţiunilor prevãzute la art. 1, în una sau mai multe unitãţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru anumite elemente ale forţelor destinate apãrãrii. Economia poate fi mobilizatã în totalitate, în unitãţile administrativ-teritoriale unde s-a declarat aceastã stare. La nivel naţional, pot fi mobilizaţi operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apãrare. (3) Mobilizarea totalã constã în aplicarea mãsurilor şi acţiunilor prevãzute la art. 1 pe întregul teritoriu al statului. ART. 4 Pe timpul stãrii de mobilizare parţialã sau totalã ori al stãrii de rãzboi se pot dispune, cu respectarea prevederilor Constituţiei României, republicatã, mãsuri pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale. CAP. II Declararea stãrii de mobilizare parţialã sau totalã şi a stãrii de rãzboi, precum şi încetarea acestora ART. 5 Mobilizarea parţialã sau totalã şi starea de rãzboi se declarã potrivit prevederilor Constituţiei României, republicatã. ART. 6 Parlamentul declarã, prin hotãrâre, în şedinţã comunã, mobilizarea parţialã, totalã, demobilizarea sau, în exclusivitate, starea de rãzboi. Parlamentul aprobã sau respinge, anterior sau ulterior emiterii, dupã caz, decretul Preşedintelui României de declarare a mobilizãrii parţiale sau totale ori a demobilizãrii. ART. 7 Preşedintele României poate declara, cu aprobarea prealabilã a Parlamentului, prin decret, contrasemnat de primul-ministru, mobilizarea sau demobilizarea, dupã caz, a forţelor destinate apãrãrii. Numai în cazuri excepţionale, hotãrârea Preşedintelui se supune ulterior aprobãrii Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. ART. 8 (1) Hotãrârea Parlamentului privind declararea stãrii de mobilizare sau a stãrii de rãzboi sau decretul Preşedintelui României privind declararea stãrii de mobilizare se publicã imediat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde, dupã caz: a) motivele care au impus declararea mobilizãrii sau a stãrii de rãzboi; b) tipul mobilizãrii; c) unitatea sau unitãţile administrativ-teritoriale în care se declarã mobilizarea, elementele forţelor destinate apãrãrii, precum şi, la nivel naţional, operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apãrare; d) mãsurile de primã urgenţã care urmeazã a fi luate, precum şi nominalizarea documentelor care includ activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice care se mobilizeazã şi urmeazã a fi puse în aplicare; e) drepturile şi libertãţile fundamentale al cãror exerciţiu se restrânge, conform prevederilor constituţionale, pe timpul mobilizãrii sau al stãrii de rãzboi; f) autoritãţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor hotãrârii Parlamentului sau ale decretului Preşedintelui României şi competenţele acestora, inclusiv cele transferate de la alte autoritãţi; g) alte prevederi, dacã se considerã necesare. (2) Hotãrârea Parlamentului sau decretul Preşedintelui României, prevãzute la alin. (1), se transmite imediat Guvernului şi celorlalte autoritãţi publice cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale, care rãspund de punerea în aplicare a prevederilor acesteia/acestuia. ART. 9 Hotãrârea Parlamentului privind declararea stãrii de mobilizare sau a stãrii de rãzboi, precum şi decretul Preşedintelui României privind declararea stãrii de mobilizare se transmit, pentru informarea populaţiei, imediat şi în mod corect, prin toate mijloacele de comunicare în masã. ART. 10 Dispoziţiile art. 8 şi 9 se aplicã în mod corespunzãtor şi hotãrârii Parlamentului privind încetarea stãrii de mobilizare sau a stãrii de rãzboi, precum şi decretului Preşedintelui României privind declararea încetãrii stãrii de mobilizare. CAP. III Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de mobilizare ART. 11 Sistemul naţional de mobilizare cuprinde structuri de conducere şi de execuţie, cu resursele, infrastructura şi relaţiile aferente, care au atribuţii, potrivit prevederilor prezentei legi şi ale altor acte normative, în domeniul mobilizãrii. ART. 12 Conducerea sistemului naţional de mobilizare este un atribut exclusiv al autoritãţilor constituţionale ale statului, respectiv Parlamentul, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii, Guvernul şi alte autoritãţi publice cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale, potrivit atribuţiilor stabilite prin lege. ART. 13 Pe timpul stãrii de mobilizare sau al stãrii de rãzboi, Preşedintele României informeazã Parlamentul despre mãsurile luate în calitate de comandant al forţelor armate. ART. 14 Ministerul Apãrãrii Naţionale coordoneazã unitar planificarea şi evaluarea pregãtirii pentru mobilizare a forţelor destinate apãrãrii şi monitorizeazã executarea acestor activitãţi, prin Statul Major General şi structurile specifice din cadrul celorlalte instituţii/autoritãţi publice cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale, îndeplinind în acest scop urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã nevoile de apãrare şi propune Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii mãsurile privind organizarea şi înzestrarea forţelor destinate apãrãrii şi pregãtirii populaţiei; b) înainteazã propuneri Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii pentru declararea mobilizãrii şi demobilizãrii forţelor destinate apãrãrii; c) planificã, organizeazã şi desfãşoarã pe timp de pace pregãtirea pentru mobilizare a forţelor destinate apãrãrii, a populaţiei, a persoanelor din conducerea autoritãţilor publice centrale şi locale, precum şi a operatorilor economici şi instituţiilor publice, cu sarcini la mobilizare şi rãzboi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pentru apãrarea ţãrii; d) evalueazã pe timp de pace, în cooperare cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice cu sarcini şi atribuţii pentru asigurarea Armatei României, denumitã în continuare armata, cu resurse materiale la mobilizare şi rãzboi; e) monitorizeazã activitatea operatorilor economici militarizaţi pentru satisfacerea cererilor armatei; f) asigurã generarea şi regenerarea forţelor armatei, potrivit actelor normative în domeniu. ART. 15 (1) Conducerea mobilizãrii forţelor destinate apãrãrii constituie atributul fiecãrei instituţii cu atribuţii în domeniu, pentru structurile subordonate sau coordonate. (2) Conducerea mobilizãrii forţelor armatei constituie atributul şefului Statului Major General şi se realizeazã la nivel strategic din Centrul de conducere a mobilizãrii, constituit la Statul Major General, prin Grupa centralã de conducere a mobilizãrii. ART. 16 Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale asigurã punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apãrare şi a sistemului de prioritãţi şi alocare a resurselor pentru apãrare, în condiţiile legii. ART. 17 Pe timpul stãrii de mobilizare sau al stãrii de rãzboi, la nivel de execuţie, sistemul naţional de mobilizare se compune din forţele destinate apãrãrii, autoritãţile publice, serviciile publice deconcentrate şi serviciile comunitare, instituţiile publice şi operatorii economici a cãror activitate este nemijlocit legatã de asigurarea resurselor necesare mobilizãrii şi ducerii rãzboiului, precum şi din resursele, infrastructura şi relaţiile aferente. ART. 18 Elementele sistemului naţional de mobilizare, la nivel de execuţie, prevãzute la art. 17, rãspund de executarea mãsurilor şi îndeplinirea acţiunilor privind starea de mobilizare sau starea de rãzboi, fiecare în domeniul sãu de activitate, potrivit legii. Dacã este necesar, acestea constituie structuri specifice, din aparatul propriu şi/sau din unitãţi aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritate, pentru organizarea, coordonarea şi executarea sarcinilor ce le revin. ART. 19 (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, urmãtoarele autoritãţi militare pot emite, pe toatã perioada stãrii de mobilizare sau a stãrii de rãzboi, ordonanţe militare, care sunt obligatorii, conform legii, astfel: a) ministrul apãrãrii naţionale şi şeful Statului Major General, pe întregul teritoriu al ţãrii; b) comandanţii militari din judeţe, numiţi de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii, pentru judeţele respective; c) comandanţii de garnizoane, pentru garnizoana respectivã. (2) Ordonanţa militarã cuprinde: a) titlul şi numãrul; b) autoritatea emitentã; c) baza legalã a emiterii; d) perioada de aplicare; e) regulile şi mãsurile speciale care se dispun în zona de aplicare a acesteia, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul nerespectãrii acestora; f) autoritatea abilitatã sã asigure aplicarea şi respectarea dispoziţiilor acesteia; g) modul de aducere la cunoştinţa populaţiei; h) data, ştampila şi semnãtura autoritãţii emitente. (3) Pe timpul stãrii de rãzboi, autoritãţile militare prevãzute la alin. (1) pot dispune mãsurile speciale conform atribuţiilor şi rãspunderilor prevãzute la <>art. 20 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stãrii de asediu şi regimul stãrii de urgenţã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 453/2004 . În plus, acestea mai pot dispune mãsuri şi stabili mijloace pentru: a) interzicerea demisiei, pentru persoanele cu sarcini la mobilizare şi rãzboi; b) interzicerea accesului în zone sau obiective cu grad de risc ridicat din punct de vedere al siguranţei persoanelor, în care au loc acţiuni militare; c) obligativitatea adãpostirii populaţiei în lucrãrile permanente sau temporare; d) suspendarea temporarã a autorizaţiilor de procurare a armei şi/sau a permiselor de armã, precum şi suspendarea eliberãrii acestor documente; e) interzicerea temporarã a utilizãrii aparatelor de zbor şi de navigaţie pe apã; f) interzicerea iluminatului şi respectarea regulilor de camuflaj. (4) Autoritãţile militare prevãzute la alin. (1) sunt obligate sã ia toate mãsurile pentru reducerea la minimum a vulnerabilitãţilor asupra personalului, facilitãţilor şi materialelor necesare activitãţilor militare faţã de ameninţãri şi riscuri. ART. 20 (1) La declararea stãrii de mobilizare sau a stãrii de rãzboi, unele atribuţii ale autoritãţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autoritãţilor administraţiei publice locale pot trece în competenţa autoritãţilor militare, aşa cum au fost prevãzute în hotãrârea Parlamentului ori în decretul Preşedintelui României privind declararea stãrii de mobilizare sau a stãrii de rãzboi. (2) Autoritãţile civile ale administraţiei publice continuã exercitarea atribuţiilor care nu au fost transferate autoritãţilor prevãzute la alin. (1) şi au obligaţia de a îndeplini întocmai prevederile ordonanţelor militare. ART. 21 Pe timpul stãrii de mobilizare sau al stãrii de rãzboi, autoritãţile civile ale administraţiei publice au atribuţii privind: a) asigurarea îndeplinirii mãsurilor stabilite şi a respectãrii regulilor dispuse, fiecare în domeniul sãu de activitate; b) punerea la dispoziţia autoritãţilor abilitate a evidenţei salariaţilor cu obligaţii militare la mobilizare şi rãzboi; c) asigurarea îndeplinirii de cãtre operatorii economici, instituţiile publice şi persoanele fizice a dispoziţiilor şi mãsurilor privind pregãtirea economiei, a teritoriului şi a populaţiei pentru apãrare; d) asigurarea îndeplinirii mãsurilor pentru efectuarea rechiziţiilor de bunuri şi a prestãrilor de servicii în interes public; e) asigurarea reparaţiei, conform planurilor existente, a resurselor de materii prime, a produselor industriale, a bunurilor alimentare, a energiei, a transporturilor, a lucrãrilor publice şi a comunicaţiilor; f) asigurarea punerii în aplicare a mãsurilor stabilite pentru raţionalizarea consumurilor. ART. 22 Conducãtorii autoritãţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi rãzboi au obligaţia de a pune în aplicare documentele de mobilizare, precum şi ordinele şi instrucţiunile privind modul de acţiune a structurilor proprii şi a celor din sfera lor de activitate, potrivit reglementãrilor legale, pe timpul stãrii de mobilizare sau al stãrii de rãzboi. CAP. IV Asigurarea şi utilizarea resurselor umane, materiale şi financiare pe timpul stãrii de mobilizare şi al stãrii de rãzboi ART. 23 (1) Pe timpul stãrii de mobilizare sau al stãrii de rãzboi se utilizeazã resurse umane, materiale şi financiare. (2) Resursele umane provin din rândul cadrelor militare în activitate, al poliţiştilor, al soldaţilor şi al gradaţilor voluntari, al studenţilor şi al elevilor din instituţiile militare de învãţãmânt care au absolvit anul I, mai puţin cei din colegiile militare liceale, din rândul rezerviştilor, al personalului civil din cadrul autoritãţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi rãzboi, precum şi din rândul cetãţenilor români care au obligaţii militare sau care pot fi chemaţi sã execute prestãri de servicii în interes public, potrivit legii. (3) Pentru asigurarea resurselor umane pe timpul stãrii de mobilizare sau al stãrii de rãzboi se constituie şi se instruieşte, pe timp de pace, rezerva de mobilizare, care cuprinde rezerva operaţionalã şi rezerva generalã, aşa cum sunt reglementate în <>Legea nr. 446/2006 privind pregãtirea populaţiei pentru apãrare. Rezerviştii cuprinşi în rezerva de mobilizare participã la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la solicitarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale. (4) Resursele materiale necesare mobilizãrii forţelor destinate apãrãrii se compun din: a) rezervele proprii; b) capacitãţile pentru apãrare, potrivit legii; c) rezervele de mobilizare, potrivit legii; d) producţia curentã a operatorilor economici; e) importuri; f) alte resurse prevãzute de lege. (5) Rezervele proprii, prevãzute la alin. (4) lit. a), se constituie de cãtre fiecare instituţie cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale, potrivit actelor normative specifice, statelor de organizare şi normelor de înzestrare la rãzboi, şi cuprind tehnicã militarã şi materiale, în majoritate, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricaţie, care se asigurã din producţia internã sau din import. (6) Constituirea rezervelor proprii de cãtre instituţiile cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi siguranţei naţionale se realizeazã pe baza programelor multianuale şi a resurselor financiare alocate în acest sens prin bugetele anuale. ART. 24 Pe timpul stãrii de mobilizare şi al stãrii de rãzboi se executã completarea forţelor destinate apãrãrii potrivit statelor de organizare pentru rãzboi, instruirea acestora, precum şi utilizarea resurselor materiale în vederea înzestrãrii conform normelor pentru rãzboi, pânã la realizarea nivelului de operaţionalizare necesar îndeplinirii misiunilor specifice primite. ART. 25 Resursele materiale şi serviciile necesare susţinerii efortului de apãrare se asigurã de instituţiile publice şi operatorii economici, pe baza comenzilor de stat, emise de instituţiile care administreazã fonduri cuprinse în bugetul de stat pentru rãzboi, în condiţiile legii, dupã punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apãrare. Achiziţiile se pot face printr-un regim derogatoriu de la dispoziţiile legale în vigoare, aprobat de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii. ART. 26 (1) Chemarea rezerviştilor la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la mobilizare sau la rãzboi se face pe baza ordinelor de chemare, întocmite potrivit modelului stabilit prin hotãrâre a Guvernului, cu decontarea cheltuielilor de transport. Decontarea cheltuielilor de transport se realizeazã pe baza cupoanelor din ordinul de chemare, de cãtre instituţiile cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al conducãtorilor acestora. (2) Pe timpul stãrii de mobilizare sau al stãrii de rãzboi, persoanele cu obligaţii militare din rezerva generalã pot fi chemate pentru completarea forţelor destinate apãrãrii sau pentru prestãri de servicii în interes public, potrivit legii, cu excepţia celor mobilizate la locul de muncã. (3) Persoanele fãrã obligaţii militare pot fi chemate numai pentru prestãri de servicii în interes public, potrivit legii. (4) Personalul operatorilor economici militarizaţi se supune regimului de control şi disciplinã militarã. (5) Personalul societãţilor specializate de pazã care executã paza şi protecţia la obiectivele clasificate de importanţã deosebitã la mobilizare şi rãzboi se mobilizeazã la locul de muncã şi se integreazã, din punct de vedere operativ, în sistemul de pazã al Jandarmeriei Române. ART. 27 (1) Planificarea, pregãtirea şi execuţia activitãţilor pe timpul stãrii de mobilizare şi al stãrii de rãzboi sunt reglementate prin ordine ale conducãtorilor instituţiilor cu atribuţii la mobilizare şi rãzboi. (2) Pe timpul stãrii de mobilizare şi al stãrii de rãzboi coordonarea unitarã a acestor activitãţi se realizeazã de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii. ART. 28 Pe timpul stãrii de mobilizare şi al stãrii de rãzboi, centrele militare au urmãtoarele atribuţii: a) solicitã structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi operatorilor economici punerea în aplicare a mãsurilor prevãzute de documentele de mobilizare transmise pe timp de pace; b) coopereazã cu forţele destinate apãrãrii pentru refacerea capacitãţii operaţionale; c) coordoneazã, îndrumã şi verificã activitatea desfãşuratã pe linia evidenţei militare a cetãţenilor încorporabili şi a rezerviştilor, potrivit legii; d) colaboreazã cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru anunţarea şi trimiterea cetãţenilor încorporabili la recrutare-încorporare şi a rezerviştilor la unitãţile din compunerea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale; e) colaboreazã cu structurile teritoriale ale Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale pentru anunţarea şi prezentarea cetãţenilor prevãzuţi a fi mobilizaţi la locul de muncã şi a celor chemaţi pentru prestãri de servicii în interes public; f) coopereazã cu unitãţile militare pentru punerea în aplicare a planului de mobilizare al garnizoanei; g) contribuie la punerea în aplicare a planului de asistenţã familialã şi la rezolvarea problemelor sociale ale personalului mobilizat; h) asigurã, potrivit legii, plata ajutoarelor legale pentru familiile militarilor decedaţi. ART. 29 (1) Finanţarea cheltuielilor aferente stãrii de mobilizare şi a stãrii de rãzboi se asigurã de la bugetul de stat pentru rãzboi, elaborat şi aprobat în condiţiile legii. (2) Execuţia bugetului de stat pentru rãzboi se aprobã de Parlament, pe baza propunerilor Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii. (3) Preşedintele României poate hotãrî punerea în aplicare a execuţiei bugetului de stat pentru rãzboi numai în cazuri excepţionale, inclusiv de agresiune armatã îndreptatã împotriva ţãrii, potrivit prevederilor constituţionale. (4) Cheltuielile se finanţeazã prin Trezoreria Statului, în limita bugetelor aprobate. ART. 30 (1) Execuţia de casã a bugetelor şi operaţiunile de încasãri şi plãţi în lei ale structurilor din sistemul de apãrare şi securitate naţionalã se efectueazã prin unitãţile teritoriale ale Trezoreriei Statului. (2) Operaţiunile de încasãri şi plãţi în valutã se efectueazã prin intermediul instituţiilor de credit sau prin unitãţile Trezoreriei Statului, dupã caz. ART. 31 Decontãrile între unitãţile militare şi alte persoane juridice sau fizice se efectueazã cu sau fãrã numerar, prin utilizarea formelor şi instrumentelor de decontare existente, pentru operaţiunile respective, pe timp de pace. ART. 32 Persoanele fizice şi juridice care au susţinut efortul de rãzboi al ţãrii vor fi sprijinite cu prioritate de structurile autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru redobândirea bunurilor rechiziţionate sau acordarea despãgubirilor, precum şi pentru reintegrarea în societate. CAP. V Mãsuri privind asistenţa familialã a militarilor şi a personalului civil cu obligaţii militare, pe timpul stãrii de mobilizare şi al stãrii de rãzboi ART. 33 Asistenţa familialã pe timpul stãrii de mobilizare şi al stãrii de rãzboi se organizeazã şi se desfãşoarã pe baza planului de sprijin familial elaborat, pe timp de pace, de comandanţii structurilor militare. ART. 34 Coordonarea activitãţii de sprijin familial se realizeazã la nivel central şi local, potrivit normelor interne ale instituţiilor din sistemul de apãrare şi securitate naţionalã. ART. 35 Activitatea de sprijin familial include servicii de asistenţã socialã şi de consiliere familialã. ART. 36 Autoritãţile administraţiei publice acordã sprijin pentru rezolvarea problemelor familiale ale militarilor şi personalului civil cu obligaţii militare. CAP. VI Demobilizarea ART. 37 Demobilizarea reprezintã renunţarea la mãsurile şi activitãţile desfãşurate în vederea mobilizãrii, ca urmare a încetãrii acţiunii factorilor care au generat mobilizarea şi a inexistenţei altor factori care sã impunã menţinerea stãrii de mobilizare parţialã sau totalã. ART. 38 Demobilizarea se declarã de cãtre autoritãţile publice abilitate de Constituţia României, republicatã, sã declare starea de mobilizare, la propunerea Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii. ART. 39 (1) Demobilizarea poate fi parţialã sau totalã. (2) Demobilizarea parţialã se poate executa în anumite unitãţi administrativ-teritoriale, în cadrul unor operatori economici şi instituţii publice din domeniile de activitate care au susţinut efortul de apãrare, precum şi în cadrul unor elemente ale forţelor destinate apãrãrii. (3) Demobilizarea totalã se executã în toate domeniile de activitate, pe întregul teritoriu al statului. ART. 40 Demobilizarea cuprinde: a) trecerea forţelor destinate apãrãrii la încadrarea potrivit prevederilor pentru pace ale statelor de organizare şi normelor de înzestrare; b) emiterea ordinelor de demobilizare a rezerviştilor; c) completarea rezervelor materiale utilizate la mobilizare şi rãzboi; d) demilitarizarea operatorilor economici; e) încetarea mãsurilor pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale; f) desfãşurarea activitãţilor administrativ-financiare pentru soluţionarea situaţiei bunurilor rechiziţionate, potrivit legii; g) refacerea capacitãţii operaţionale a forţelor destinate apãrãrii. ART. 41 Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale sprijinã organizarea şi desfãşurarea demobilizãrii. CAP. VII Sancţiuni ART. 42 (1) Refuzul persoanelor legal chemate de a presta servicii în interes public pe durata stãrii de mobilizare parţialã sau totalã şi a stãrii de rãzboi constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. (2) Acţiunea penalã se pune în mişcare numai la sesizarea comandantului centrului militar. ART. 43 (1) Urmãtoarele fapte constituie contravenţii: a) îndeplinirea vãdit necorespunzãtoare şi cu rea-credinţã a prestãrilor de servicii în interes public, pe durata stãrii de mobilizare parţialã sau totalã ori a stãrii de rãzboi; b) refuzul operatorilor economici specializaţi de a transmite populaţiei, imediat şi în mod corect, potrivit dispoziţiilor art. 9, hotãrârea Parlamentului privind declararea stãrii de mobilizare sau a stãrii de rãzboi ori decretul Preşedintelui României privind declararea stãrii de mobilizare; c) neîndeplinirea, cu rea-credinţã, a mãsurilor dispuse de autoritãţile militare prevãzute la art. 19 alin. (1), în mãsura în care aceasta nu constituie infracţiune. (2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) se sancţioneazã cu amendã de la 500 lei la 10.000 lei, pentru persoanele fizice, respectiv cu amendã de la 10.000 lei la 100.000 lei, pentru persoanele juridice. (3) Constatarea contravenţiilor prevãzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre persoanele împuternicite de ministrul apãrãrii naţionale sau, dupã caz, de conducãtorii instituţiilor publice cu atribuţii la mobilizare şi rãzboi. (4) Contravenţiilor prevãzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. CAP. VIII Dispoziţii finale ART. 44 Instituţiile din domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale acordã drepturile bãneşti, de hranã, echipare şi asigurare medicalã cuvenite personalului pe timpul stãrii de mobilizare şi al stãrii de rãzboi, potrivit legii. ART. 45 (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu instituţiile cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale, elaboreazã, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, normele privind finanţarea pe timpul stãrii de mobilizare şi al stãrii de rãzboi, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii. ART. 46 În aplicarea prevederilor prezentei legi, conducãtorii instituţiilor cu atribuţii în domeniul apãrãrii şi securitãţii naţionale pot emite ordine şi dispoziţii. Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor <>art. 75 şi ale <>art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã . PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANÃ Bucureşti, 20 noiembrie 2009. Nr. 355. __________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
