Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 355 din 10 iulie 2003 privind raspunderea transportatorilor aerieni si a operatorilor aeronavelor civile care efectueaza operatiuni aeriene civile in spatiul aerian national
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 524 din 21 iulie 2003
Parlamentul României adopta prezenta lege.
ART. 1
Prezenta lege se aplica transportatorilor aerieni şi operatorilor aeronavelor civile care efectueazã operaţiuni aeriene civile în spaţiul aerian naţional, stabilind regimul rãspunderii acestora pentru daunele produse pasagerilor, bagajelor, mãrfurilor şi terţilor, precum şi limita minima a sumelor asigurate pentru acoperirea corespunzãtoare a rãspunderii.
ART. 2
(1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel:
a) Convenţia de la Montreal - Convenţia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, adoptatã la Montreal la 28 mai 1999, ratificatã de România prin <>Ordonanta Guvernului nr. 107/2000 , aprobatã prin <>Legea nr. 14/2001 ;
b) persoana care are dreptul la despãgubire - orice persoana care, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Montreal, poate solicita o despãgubire, precum şi orice terta persoana cãreia i s-a produs o dãuna la sol cauzatã de o aeronava sau de un corp care a cãzut dintr-o aeronava, inclusiv persoanele care au dreptul sa emita pretenţii de despãgubire în numele respectivei terţe persoane, în conformitate cu legile aplicabile;
c) transportator aerian - persoana juridicã autorizata şi/sau licentiata, dupã caz, pentru efectuarea de operaţiuni de transport aerian public de pasageri, mãrfuri şi posta;
d) operator al aeronavei - persoana fizica sau juridicã, romana ori strãinã, care efectueazã operaţiuni de lucru aerian sau aviatie generalã;
e) operaţiuni de transport aerian public, lucru aerian şi aviatie generalã - operaţiunile aeriene civile definite conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicatã;
f) pasager - persoana care cãlãtoreşte cu o aeronava în baza unui document valabil de transport aerian individual sau colectiv, dobândit contra plata sau gratuit;
g) D.S.T - drepturile speciale de tragere reprezintã echivalentul monedei naţionale asa cum este calculat şi definit de Convenţia de la Montreal;
h) bagaj - desemneazã atât bagajul înregistrat, cat şi cel neinregistrat, în sensul art. 17 paragraful 4 din Convenţia de la Montreal.
(2) Termenii referitori la rãspunderea transportatorilor aerieni fata de mãrfuri, pasageri şi bagajele acestora, utilizaţi în prezenta lege şi care nu sunt definiţi la alin. (1), vor avea înţelesul prevãzut în Convenţia de la Montreal.
ART. 3
(1) Rãspunderea unui transportator aerian roman, indiferent dacã efectueazã zboruri pe rute interne sau internaţionale, precum şi a unui transportator aerian strãin care efectueazã zboruri pe rute având originea şi destinaţia pe teritoriul României, pentru daunele produse mãrfurilor, pasagerilor şi bagajelor acestora, este stabilitã conform prevederilor Convenţiei de la Montreal.
(2) Transportatorii aerieni romani şi strãini prevãzuţi la alin. (1) sunt obligaţi sa încheie contracte de asigurare la niveluri care sa acopere valoarea integrala a sumelor pe care sunt îndreptãţite sa le primeascã cu titlu de despãgubire, conform prevederilor prezentei legi, toate persoanele care au dreptul la despãgubiri.
(3) Pentru dãuna rezultatã ca urmare a decesului sau a vatamarii corporale a unui pasager, în condiţiile în care accidentul care a cauzat producerea unei astfel de daune s-a produs la bordul aeronavei sau în timpul oricãreia dintre operaţiunile de imbarcare sau de debarcare, limita minima a sumei asigurate prin contractele prevãzute la alin. (2) va fi de cel puţin 100.000 D.S.T. pentru fiecare pasager.
ART. 4
La data intrãrii în vigoare a Convenţiei de la Montreal, prevederile art. 3 se aplica şi transportatorilor aerieni strãini care efectueazã zboruri pe rute internaţionale sau tronsoane de rute internaţionale având originea sau destinaţia pe teritoriul României.
ART. 5
Suma suplimentarã care, conform art. 22 paragraful 2 din Convenţia de la Montreal, poate fi solicitatã de cãtre un transportator aerian cãruia i se aplica prevederile art. 3 din prezenta lege, în cazul în care un pasager face o declaraţie specialã privind interesul în livrarea bagajului la destinaţie, trebuie sa se fundamenteze pe un tarif corespunzãtor costurilor adiţionale, rezultate din transportul şi asigurarea bagajului respectiv, peste acelea necesare pentru un bagaj evaluat la sau sub limita de rãspundere. Tariful va fi pus la dispoziţie pasagerului, la cerere.
ART. 6
(1) În termen de cel mult 15 zile de la identificarea persoanelor care au dreptul la despãgubiri în cazul decesului sau al vatamarii corporale a unui pasager, transportatorul aerian roman este obligat sa efectueze plati anticipate pentru acoperirea unor necesitaţi economice imediate ale respectivelor persoane, proporţional cu cuantumul daunei provocate.
(2) Fãrã a contraveni prevederilor alin. (1), în caz de deces al pasagerului, plata anticipata va fi de cel puţin 16.000 D.S.T.
(3) Efectuarea unei plati anticipate nu constituie recunoaşterea rãspunderii transportatorului aerian şi va putea fi dedusã din orice suma plãtitã ulterior cu titlu de despãgubire. Suma plãtitã anticipat nu va fi însã returnabila, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 20 din Convenţia de la Montreal sau a cazului în care transportatorul aerian dovedeşte ulterior ca persoana cãreia i s-a fãcut plata anticipata nu are dreptul la despãgubiri.
ART. 7
(1) Orice transportator aerian roman sau strãin este obligat sa asigure o prezentare a celor mai importante prevederi care reglementeazã rãspunderea fata de pasageri şi de bagajele acestora, incluzând şi termenele pentru înregistrarea unei solicitãri de despãgubire şi posibilitatea efectuãrii unei declaraţii speciale pentru bagaje la orice punct de eliberare a documentelor de transport, inclusiv în cazul solicitãrilor prin telefon sau Internet.
(2) Pentru a se conformã cerinţelor de informare prevãzute la alin. (1), transportatorii aerieni cãrora li se aplica prevederile art. 3 vor furniza pasagerilor informaţiile conţinute în anexa care face parte integrantã din prezenta lege. Limitele de rãspundere aduse la cunostinta pasagerilor vor fi cele stabilite prin prezenta lege, cu excepţia cazului în care transportatorul aerian aplica, din proprie initiativa, limite mai mari.
(3) Informaţiile furnizate pasagerilor, conform prevederilor alin. (1) şi (2), nu vor putea fi considerate temei pentru solicitarea de despãgubiri şi nici pentru interpretarea prevederilor prezentei legi sau ale Convenţiei de la Montreal.
(4) În plus fata de cerinţele de informare prevãzute la alin. (1) şi (2), pasagerilor cãrora li se elibereazã documente de transport aerian pe teritoriul României li se vor pune la dispoziţie, prin grija transportatorilor aerieni care presteazã serviciile de transport respective, urmãtoarele informaţii în scris:
a) limita rãspunderii transportatorului în caz de deces sau vãtãmare corporalã a pasagerilor, aplicabilã în cazul zborului respectiv, dacã o asemenea limita exista;
b) limita rãspunderii transportatorului, aplicabilã zborului respectiv, cu privire la distrugerea, pierderea sau deteriorarea bagajelor şi avertizarea ca bagajele cu o valoare mai mare decât aceasta limita trebuie aduse la cunostinta transportatorului la ghiseul de verificare a documentelor de transport şi eliberare a tichetelor de imbarcare (check-în) sau asigurate în întregime de pasager înainte de efectuarea cãlãtoriei;
c) limita rãspunderii transportatorului pentru daune datorate intarzierilor, aplicabilã în cazul zborului respectiv.
ART. 8
Prevederile art. 3 alin. (3) şi ale art. 6 nu se aplica în cazul zborurilor care nu implica transportul pasagerilor între aerodromuri diferite, precum şi al zborurilor cu aeronave nemotorizate, pentru care limitele minime ale sumelor asigurate prin contractele prevãzute la art. 3 alin. (2) se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 9
(1) Rãspunderea unui transportator aerian roman sau strãin care efectueazã un zbor în spaţiul aerian naţional, cu sau fãrã aterizare pe teritoriul României, precum şi a unui operator al unei aeronave civile care efectueazã un zbor specific operaţiunilor de aviatie generalã sau de lucru aerian în spaţiul aerian naţional pentru daune produse terţilor la sol pe teritoriul României, cauzate de aeronava utilizata sau de cãtre un corp care cade din aeronava, nu poate face obiectul nici unei limitãri financiare.
(2) În cazul în care transportatorul sau operatorul aeronavei dovedeşte ca dãuna a fost provocatã sau favorizata de neglijenţa sau de alta acţiune gresita ori omisiune a persoanei care solicita despãgubirea, acesta este exonerat de rãspundere în tot sau în parte, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
ART. 10
(1) Transportatorii aerieni şi operatorii aeronavelor prevãzuţi la art. 9 au obligaţia de a încheia contracte de asigurare pentru aeronavele utilizate în zborurile efectuate în spaţiul aerian naţional pentru daune produse terţilor la sol.
(2) Limitele minime ale sumelor asigurate prin contractele prevãzute la alin. (1) pentru daunele produse terţilor la sol de cãtre aeronavele utilizate de transportatorii aerieni sunt urmãtoarele:
a) pentru aeronave cu masa maxima la decolare mai mica sau egala cu 2.000 kg - 1.500.000 D.S.T.;
b) pentru aeronave cu masa maxima la decolare mai mare de 2.000 kg, dar mai mica sau egala cu 6.000 kg - 4.500.000 D.S.T.;
c) pentru aeronave cu masa maxima la decolare mai mare de 6.000 kg, dar mai mica sau egala cu 25.000 kg - 12.000.000 D.S.T.;
d) pentru aeronave cu masa maxima la decolare mai mare de 25.000 kg, dar mai mica sau egala cu 100.000 kg - 50.000.000 D.S.T.;
e) pentru aeronave cu masa maxima la decolare mai mare de 100.000 kg - 90.000.000 D.S.T.
(3) Limitele minime ale sumelor asigurate pentru daunele produse terţilor la sol de cãtre aeronavele care efectueazã zboruri specifice operaţiunilor de aviatie generalã sau de lucru aerian în spaţiul aerian naţional se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Prevederile alin. (1) nu se aplica în cazul aeronavelor nemotorizate.
ART. 11
Limitele minime ale sumelor asigurate, prevãzute la art. 3 alin. (3) şi la art. 10 alin. (2), pot fi modificate prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 12
La cererea autoritãţilor cu atribuţii în autorizarea zborurilor în spaţiul aerian al României, transportatorii aerieni şi operatorii aeronavelor civile, romani sau strãini, sunt obligaţi sa facã dovada îndeplinirii condiţiilor prevãzute în prezenta lege.
ART. 13
(1) Prezenta lege intra în vigoare în termen de 6 luni de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 9/1935 privind ratificarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli privitoare la sechestrul asigurator al aeronavelor şi Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli cu privire la daunele cauzate de cãtre aeronave terţilor pe pãmânt, semnate la 29 mai 1933 la Roma, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 45 din 22 februarie 1935, doar în ceea ce priveşte Convenţia pentru unificarea anumitor reguli cu privire la daunele cauzate de cãtre aeronave terţilor pe pãmânt.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 26 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC
Bucureşti, 10 iulie 2003.
Nr. 355.
ANEXA
DESPĂGUBIREA
în caz de deces sau vãtãmare corporalã a pasagerului
I. Rãspunderea transportatorului aerian în cazul decesului sau al vatamarii corporale a pasagerilor nu este limitatã financiar
Pentru daune de pana la 100.000 D.S.T., transportatorul aerian nu poate exclude sau limita rãspunderea sa. Peste aceasta suma, transportatorul aerian se poate apara impotriva unei solicitãri de despãgubire numai fãcând dovada ca dãuna nu s-a datorat neglijentei sau altei acţiuni gresite a acestuia.
II. Plati în avans
În cazul decesului sau al vatamarii corporale a unui pasager, transportatorul aerian trebuie sa facã o plata în avans pentru acoperirea necesitãţilor economice imediate, în termen de 15 zile de la identificarea persoanei îndreptãţite la despãgubiri. În cazul decesului, aceasta plata în avans nu va fi mai mica de 16.000 D.S.T.
III. Întârzierea în transportul pasagerilor
Transportatorul aerian este rãspunzãtor pentru daune survenite datoritã întârzierii în transportul pasagerilor, cu excepţia cazurilor în care acesta dovedeşte ca a luat toate mãsurile care se impun în mod rezonabil pentru evitarea daunei sau i-a fost imposibil sa ia aceste mãsuri. Rãspunderea transportatorului pentru daunele datorate întârzierii este limitatã la 4.150 D.S.T. pentru fiecare pasager.
IV. Întârzierea în transportul bagajelor
Transportatorul aerian este rãspunzãtor pentru dãuna survenitã în caz de întârziere în transportul bagajelor, cu excepţia cazurilor în care acesta dovedeşte ca a luat toate mãsurile care se impun în mod rezonabil pentru evitarea daunei sau i-a fost imposibil sa ia aceste mãsuri. Rãspunderea transportatorului pentru daunele datorate întârzierii în transportul bagajelor este limitatã la 1.000 D.S.T. pentru fiecare pasager.
V. Distrugerea, pierderea sau deteriorarea bagajelor
Rãspunderea transportatorului aerian în caz de distrugere, pierdere sau deteriorare a bagajelor este limitatã la 1.000 D.S.T. pentru fiecare pasager. În cazul unui bagaj înregistrat, transportatorul este rãspunzãtor chiar dacã dãuna nu s-a produs din vina acestuia, cu excepţia cazurilor în care demonstreaza ca bagajul prezenta anumite defecte. În cazul unui bagaj neinregistrat, transportatorul este rãspunzãtor numai dacã dãuna s-a produs din vina acestuia.
VI. Limite mai mari de rãspundere pentru bagaje
Un pasager poate beneficia de o despãgubire valoric mai mare decât cea la care este limitatã rãspunderea transportatorului fata de un bagaj înregistrat, dacã depune o declaraţie specialã în acest sens la ghiseul check-în şi plãteşte un tarif suplimentar.
VII. Reclamaţii cu privire la bagaje
Dacã bagajul este deteriorat, predat cu întârziere, pierdut sau distrus, pasagerul trebuie sa facã o reclamaţie în scris cãtre transportatorul aerian.
În cazul deteriorarii sau distrugerii unui bagaj înregistrat, pasagerul trebuie sa facã reclamaţia scrisã în termen de 7 zile de la data primirii bagajului.
În caz de întârziere a bagajului, termenul de depunere a reclamaţiei este de 21 de zile de la data la care bagajul a fost pus la dispoziţia pasagerului.
VIII. Rãspunderea transportatorilor contractuali şi a transportatorilor de fapt
Dacã transportatorul aerian care opereazã efectiv zborul nu este acelaşi cu cel contractual, pasagerul are dreptul sa adreseze o reclamaţie sau sa solicite despãgubiri impotriva fiecãruia. Dacã numele sau codul unui transportator aerian este indicat pe bilet, acel transportator aerian este cel contractual.
IX. Timpul limita pentru solicitarea despãgubirilor în justiţie
Acţiunea în justiţie pentru solicitarea despãgubirilor trebuie introdusã în termen de cel mult 2 ani de la data sosirii aeronavei la destinaţie sau de la data la care aeronava ar fi trebuit sa soseascã.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
