Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 35 din 19 martie 2012 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/2007 privind unele masuri pentru consolidarea cooperarii judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 28 martie 2012
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 123/2007 privind unele mãsuri pentru consolidarea cooperãrii judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 6 noiembrie 2007, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 85/2008, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 4, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Magistraţii de legãturã sunt selectaţi pe baza unui concurs de dosare, care sã ateste o experienţã practicã în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale, şi a unui interviu. La acest concurs se pot înscrie numai judecãtori, procurori sau personal de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor, având o vechime în magistraturã de cel puţin 6 ani."
2. La articolul 5, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(1) Magistraţii de legãturã au dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiazã în statul în care sunt trimişi de drepturile salariale şi de alte drepturi bãneşti corespunzãtoare funcţiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentã în strãinãtate."
3. La articolul 6, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(1) Membrul naţional român la Eurojust este reprezentantul României în Eurojust şi are competenţele prevãzute în Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidãrii luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 63 din 6 martie 2002, astfel cum a fost modificatã şi completatã prin Decizia 2003/659/JAI a Consiliului din 18 iunie 2003 de modificare a Deciziei 2002/187/JAI de instituire a Eurojust în scopul consolidãrii luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 245 din 29 septembrie 2003, şi prin Decizia 2009/426/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust şi de modificare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidãrii luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 138 din 4 iunie 2009, denumitã în continuare Decizia Eurojust, în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţã de urgenţã."
4. La articolul 7, alineatele (2) şi (3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Membrul naţional român la Eurojust este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii cu o vechime în magistraturã de minimum 12 ani, cu experienţã în combaterea formelor grave ale criminalitãţii transnaţionale organizate, a corupţiei sau a terorismului, precum şi cu experienţã practicã în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale.
(3) Mandatul membrului naţional la Eurojust este de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii. În cazul în care un membru naţional este ales preşedinte sau vicepreşedinte al Eurojust, mandatul acestuia, în calitate de membru naţional, nu poate înceta înainte de expirarea termenului pentru care a fost ales preşedinte sau vicepreşedinte al Colegiului Eurojust."
5. La articolul 8, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(1) Membrul naţional român la Eurojust are locul de muncã la sediul Eurojust, are dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiazã de drepturile salariale şi de alte drepturi bãneşti corespunzãtoare funcţiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentã în strãinãtate. Drepturile salariale şi celelalte drepturi bãneşti se suportã din bugetul Ministerului Public."
6. Articolul 10 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"ARTICOLUL 10
Raport anual
(1) Membrul naţional român la Eurojust prezintã ministrului justiţiei, pânã la data de 1 februarie a fiecãrui an pentru anul precedent, un raport referitor la activitatea Biroului român la Eurojust. Ministrul justiţiei transmite o copie a raportului de activitate Parlamentului, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Membrul naţional român la Eurojust poate fi chemat pentru a informa comisiile juridice şi comisiile pentru afaceri europene ale celor douã Camere ale Parlamentului României despre activitatea desfãşuratã."
7. Articolul 11 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"ARTICOLUL 11
Biroul român la Eurojust
"(1) Biroul român la Eurojust este format din membrul naţional la Eurojust, adjunctul acestuia şi un asistent. În funcţie de volumul de activitate al biroului pot fi numiţi mai mulţi adjuncţi sau mai mulţi asistenţi ai membrului naţional.
(2) Adjunctul membrului naţional la Eurojust este numit prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Adjunctul membrului naţional la Eurojust este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii sau judecãtorii cu o vechime în magistraturã de minimum 12 ani, cu experienţã în combaterea formelor grave ale criminalitãţii transnaţionale organizate, a corupţiei sau a terorismului, precum şi cu experienţã practicã în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale.
(3) Mandatul adjunctului membrului naţional la Eurojust este de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii. În cazul în care se numeşte un singur adjunct al membrului naţional la Eurojust, acesta are locul de muncã la sediul Eurojust, are dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiazã de drepturile salariale şi de alte drepturi bãneşti corespunzãtoare funcţiei diplomatice de consilier diplomatic, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentã în strãinãtate. Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1)-(3) şi art. 10 se aplicã în mod corespunzãtor. În cazul în care se numeşte mai mult de un adjunct al membrului naţional la Eurojust, aceştia vor avea locul de muncã obişnuit la sediul Eurojust, numai dacã este necesar şi cu aprobarea Colegiului Eurojust. În cazul în care adjunctul membrului naţional la Eurojust este numit din rândul judecãtorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi bãneşti se suportã, dupã caz, din bugetul Ministerului Justiţiei sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru adjunctul membrului naţional la Eurojust numit din rândul procurorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi bãneşti se suportã din bugetul Ministerului Public.
(4) Adjunctul membrului naţional la Eurojust poate acţiona în numele membrului naţional la Eurojust, la cererea acestuia, sau îl poate înlocui pe acesta, în funcţie de organizarea activitãţii Biroului român la Eurojust. În cazul în care membrul naţional este ales preşedinte sau vicepreşedinte, adjunctul îl poate înlocui pe membrul naţional în exercitarea competenţelor ce îi revin în aceastã calitate. Adjunctul îl înlocuieşte de drept pe membrul naţional în caz de absenţã, boalã, abţinere, concediu sau vacanţã a postului membrului naţional la Eurojust.
(5) Asistentul membrului naţional la Eurojust este numit prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Asistentul este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii, judecãtorii sau personalul asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor, cu o vechime în magistraturã de minimum 8 ani, cu experienţã practicã în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale. Mandatul acestuia este de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã.
(6) Asistentul membrului naţional la Eurojust are locul de muncã obişnuit la sediul Eurojust. În cazul în care se numeşte mai mult de un asistent, aceştia vor avea locul de muncã obişnuit la sediul Eurojust, numai dacã este necesar şi cu aprobarea Colegiului Eurojust. Asistentul care îşi are locul de muncã obişnuit în România îndeplineşte în principal atribuţiile pe care le are în aceastã calitate. Asistentul are dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiazã de drepturile salariale şi alte drepturi bãneşti aferente gradului diplomatic de secretar I. Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1)-(3) şi art. 10 se aplicã în mod corespunzãtor. În cazul în care asistentul membrului naţional la Eurojust este numit din rândul judecãtorilor sau al personalului de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi bãneşti se suportã din bugetul Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dupã caz. Pentru asistentul membrului naţional la Eurojust numit din rândul procurorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi bãneşti se suportã din bugetul Ministerului Public.
(7) Asistentul membrului naţional la Eurojust poate acţiona în numele membrului naţional la Eurojust sau îl poate înlocui pe acesta, în funcţie de organizarea activitãţii Biroului român la Eurojust şi de decizia membrului naţional.
(8) În cazul în care membrul naţional la Eurojust, adjunctul sau asistentul acestuia este selecţionat pentru a fi trimis magistrat de legãturã al Eurojust în state terţe, consimţãmântul la numirea acestuia de cãtre Eurojust este dat de ministrul justiţiei. Persoana trimisã magistrat de legãturã este înlocuitã în funcţia sa, dupã caz, de ceilalţi membri ai Biroului român la Eurojust şi nu mai poate exercita atribuţiile prevãzute la art. 14^1 şi 14^2. Autoritãţile române pot contacta în mod direct magistratul de legãturã al Eurojust, inclusiv în cazul în care acesta este selectat din cadrul altor birouri naţionale la Eurojust, cu excepţia cazului în care România are un magistrat de legãturã trimis în acel stat.
(9) În vederea coordonãrii şi pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Biroul român la Eurojust menţine legãturi strânse cu Biroul român de legãturã la Europol."
8. Dupã articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu urmãtorul cuprins:
"ARTICOLUL 11^1
Experţii naţionali detaşaţi la Eurojust
(1) Fãrã a aduce atingere dispoziţiilor art. 11, în cadrul administraţiei Eurojust sau pentru a-l asista pe membrul naţional pot fi detaşaţi experţi naţionali, potrivit modalitãţilor de aplicare adoptate de Colegiul Eurojust, în temeiul art. 30 din Decizia Eurojust, în scopul consolidãrii luptei împotriva formelor grave de criminalitate şi în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene privind regimul experţilor naţionali detaşaţi la instituţiile Uniunii Europene.
(2) Experţii naţionali pot fi detaşaţi din rândul judecãtorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor, cu experienţã practicã în domeniul cooperãrii judiciare în materie penalã, respectiv din rândul ofiţerilor de poliţie, cu experienţã practicã de minimum 8 ani în domeniul cooperãrii internaţionale în materie penalã.
(3) Experţii naţionali detaşaţi la Eurojust au dreptul la paşaport diplomatic."
9. Articolul 12 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"ARTICOLUL 12
Corespondenţi naţionali ai Eurojust
(1) Şeful Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este corespondentul naţional al Eurojust pentru probleme legate de terorism. Ceilalţi corespondenţi naţionali ai Eurojust sunt:
a) şefii Serviciului de prevenire şi combatere a criminalitãţii organizate, Serviciului de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri, Serviciului de prevenire şi combatere a criminalitãţii economico-financiare, Serviciului de prevenire şi combatere a criminalitãţii informatice şi Biroului pentru cooperare, reprezentare şi asistenţã judiciarã internaţionalã din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) şeful Biroului de cooperare judiciarã internaţionalã din cadrul Serviciului de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) şeful Serviciului de cooperare internaţionalã, de informare şi relaţii publice din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
d) şeful Centrului de cooperare poliţieneascã internaţionalã din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor;
e) şeful Departamentului de Luptã Antifraudã;
f) directorul Direcţiei generale operative din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spãlãrii Banilor;
g) corespondentul naţional pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã.
(2) Fãrã a aduce atingere principiului contactului direct dintre membrul naţional la Eurojust, adjunctul sau asistentul acestuia şi autoritãţile judiciare ori autoritãţile poliţieneşti competente, corespondenţii naţionali constituie puncte de contact privilegiate ale acestuia.
(3) Corespondentul naţional al Eurojust pentru probleme de terorism exercitã atribuţiile prevãzute în Decizia Eurojust şi în Decizia 2005/671/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 privind schimbul de informaţii şi cooperarea referitoare la infracţiunile de terorism, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 253 din 29 septembrie 2005. În acest scop, corespondentul are acces la informaţiile relevante care privesc cercetarea penalã şi condamnãrile pentru infracţiuni de terorism, pe care le centralizeazã şi le transmite cãtre Eurojust. Informaţiile care trebuie transmise Eurojust sunt:
a) datele care permit identificarea persoanei, grupului sau entitãţii care face obiectul unei anchete penale;
b) infracţiunea cercetatã şi circumstanţele sale specifice;
c) condamnãrile definitive pentru infracţiuni de terorism;
d) legãturile cu alte cauze conexe;
e) cererile de cooperare judiciarã internaţionalã, inclusiv cele având ca obiect recunoaşterea şi executarea hotãrârilor judecãtoreşti care au legãturã cu infracţiunile de terorism adresate unui alt stat membru sau primite din partea altui stat membru, în mãsura în care nu au caracter confidenţial, iar autoritatea solicitantã este de acord cu aceasta. Rãspunsul primit, în baza unor cereri de cooperare poliţieneascã sau judiciarã, se va transmite Eurojust, numai în mãsura în care aceasta nu contravine prevederilor tratatelor internaţionale la care România este parte ori condiţiilor stabilite de statele solicitate.
(4) Ministerul Justiţiei notificã Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene corespondenţii naţionali la Eurojust."
10. Articolul 13 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"ARTICOLUL 13
Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust
(1) Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust este compus din:
a) corespondenţii naţionali la Eurojust;
b) douã dintre punctele naţionale de contact pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã, un punct pentru Ministerul Justiţiei, în calitate de autoritate centralã în domeniul cooperãrii judiciare în materie penalã, şi un reprezentant al autoritãţii judecãtoreşti;
c) câte un membru naţional sau un punct de contact din Reţeaua echipelor comune de anchetã şi din reţelele instituite prin Decizia 2002/494/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 de înfiinţare a unei reţele europene de puncte de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanitãţii şi crime de rãzboi, prin Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmãririi şi identificãrii produselor provenite din sãvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legãturã cu infracţiunile şi prin Decizia 2008/852/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind o reţea de puncte de contact de combatere a corupţiei.
(2) Ministerul Justiţiei notificã Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust. Membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust îşi menţin funcţia şi statutul în conformitate cu dreptul intern.
(3) În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, persoanele menţionate la alin. (1) se conecteazã la Sistemul de gestionare a cazurilor al Eurojust şi au acces cel puţin la datele şi informaţiile prevãzute în Decizia Eurojust. Gradul de acces al acestora la date şi informaţii este stabilit de membrul naţional la Eurojust, cu consultarea corespondenţilor naţionali ai Eurojust. Conectarea la Sistemul de gestionare a cazurilor al Eurojust se suportã potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (6) din Decizia 2002/187/JAI .
(4) Responsabil de funcţionarea Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust este şeful Biroului pentru cooperare, reprezentare şi asistenţã judiciarã internaţionalã din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În caz de absenţã, boalã sau concediu al acestuia, responsabil de funcţionarea Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust este corespondentul naţional pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã.
(5) În vederea coordonãrii şi pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust se consultã periodic cu Biroul român la Eurojust. În acest scop, la propunerea oricãruia dintre membri sau a membrului naţional la Eurojust, Biroul român la Eurojust organizeazã trimestrial întâlniri de lucru sau reuniuni de consultare. În cazul întâlnirilor organizate la sediul Eurojust, cheltuielile de deplasare sunt suportate pentru fiecare din membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust din bugetul instituţiei sau autoritãţii publice pe care o reprezintã, în afarã de cazul în care sunt suportate din bugetul Eurojust.
(6) Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust are urmãtoarele funcţii:
a) de coordonare, în mãsura în care este necesar, a acţiunilor întreprinse de cãtre membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust. În procesul de coordonare, relaţiile dintre membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust nu sunt relaţii de subordonare şi se bazeazã pe consultare şi complementaritate;
b) de facilitare, atunci când este necesar, a îndeplinirii pe teritoriul României a atribuţiilor Eurojust.
(7) Pentru a facilita îndeplinirea pe teritoriul României a atribuţiilor Eurojust, autoritãţile române furnizeazã Sistemului de gestionare a cazurilor al Eurojust, prin intermediul Biroului român la Eurojust sau direct, cu informarea în prealabil a Biroului român la Eurojust, informaţii cu privire la:
a) cazurile în care cel puţin 3 state membre ale Uniunii Europene sunt implicate în mod direct şi pentru care au fost transmise direct, prin intermediul autoritãţilor centrale sau al magistraţilor români de legãturã, cereri de cooperare judiciarã ori decizii privind cooperarea judiciarã, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, cãtre cel puţin douã state membre ale Uniunii Europene:
(i) atunci când minimul pedepsei prevãzute de legea românã pentru infracţiunea în cauzã este de 5 ani închisoare sau sancţiunea prevãzutã de lege pentru acea infracţiune este o mãsurã de siguranţã privativã de libertate cu o duratã de minimum 5 ani, iar infracţiunea face parte din una dintre urmãtoarele categorii: trafic de fiinţe umane, exploatare sexualã a copiilor şi pornografie infantilã, trafic de droguri, trafic de arme de foc, piese şi componente ale acestora şi de muniţie, corupţie, fraudã care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, falsificarea monedei euro, spãlare de bani, atacul împotriva sistemelor informatice; sau
(ii) existã indicii cã este implicatã o organizaţie criminalã; sau
(iii) existã indicii conform cãrora cazul poate avea un impact grav la nivel transfrontalier sau repercusiuni la nivelul Uniunii Europene ori ar putea afecta alte state membre ale Uniunii Europene decât cele implicate direct;
b) cazurile în care au apãrut sau este posibilã apariţia unor conflicte de jurisdicţie;
c) livrãrile supravegheate care afecteazã cel puţin 3 state, dintre care cel puţin douã sunt state membre ale Uniunii Europene;
d) constituirea unei echipe comune de anchetã;
e) dificultãţile sau refuzurile de executare a cererilor ori deciziilor de cooperare judiciarã, inclusiv a celor formulate sau emise în baza instrumentelor de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce.
(8) Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust menţine legãturi strânse cu Unitatea Naţionalã Europol. În acest scop, şeful Unitãţii Naţionale Europol participã la întâlnirile membrilor Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust şi informeazã cu privire la cererile de cooperare poliţieneascã gestionate de Biroul român de legãturã la Europol, în special cu privire la solicitãrile Europol adresate autoritãţilor române de participare a personalului Europol în cadrul echipelor comune de anchetã desfãşurate pe teritoriul României sau de iniţiere, derulare şi coordonare de anchete penale."
11. Dupã articolul 13 se introduc douã noi articole, articolele 13^1 şi 13^2, cu urmãtorul cuprins:
"ARTICOLUL 13^1
Reguli şi restricţii privind transmiterea şi folosirea informaţiilor
(1) Informaţiile menţionate la art. 13 se transmit Eurojust atunci când sunt disponibile, într-un mod structurat, şi vor include cel puţin tipurile de date cuprinse în lista prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta ordonanţã de urgenţã.
(2) În cazul în care informaţiile au fost furnizate autoritãţilor române de state terţe, în baza unor cereri de cooperare poliţieneascã sau judiciarã, acestea se vor transmite Eurojust numai în mãsura în care nu se aduce atingere prevederilor tratatelor internaţionale la care România este parte ori condiţiilor stabilite de statele solicitate. Totodatã, informaţiile nu se vor transmite Eurojust în mãsura în care aceasta presupune atingerea intereselor de suveranitate, securitate, ordine publicã şi a altor interese ale României, definite prin Constituţie, sau punerea în pericol a siguranţei ori a vieţii unei persoane.
(3) Înaintea oricãrui schimb între Eurojust şi un stat terţ sau o organizaţie, precum organizaţiile internaţionale şi organismele lor subordonate de drept public, alte organisme de drept public constituite în baza unui acord între douã sau mai multe state ori Organizaţia Internaţionalã a Poliţiei Judiciare, privind informaţiile transmise de autoritãţile române, membrul naţional la Eurojust consultã autoritatea care a furnizat informaţia şi comunicã decizia luatã.
(4) Autoritãţile române pot solicita Eurojust, prin intermediul Biroului român la Eurojust, transmiterea de date cu privire la rezultatele prelucrãrii informaţiilor transmise potrivit alin. (1), precum şi, dacã este posibil şi au legãturã cu cauza instrumentatã la nivel naţional, informaţii primite de Eurojust din partea entitãţilor prevãzute la alin. (3).
"ARTICOLUL 13^2
Cooperarea Biroului român la Eurojust şi a corespondenţilor naţionali ai Eurojust cu punctele naţionale de contact la Reţeaua Judiciarã Europeanã
(1) Relaţiile dintre membrii Biroului român la Eurojust şi corespondenţii naţionali ai Eurojust cu punctele de contact la Reţeaua Judiciarã Europeanã se bazeazã pe consultare şi complementaritate.
(2) Atunci când, în cazul unei cereri de cooperare judiciarã care priveşte infracţiuni grave, aflatã în competenţa generalã a Eurojust, emisã de o autoritate judiciarã românã sau adresatã acesteia de cãtre o autoritate a altui stat membru al Uniunii Europene ori a unui stat terţ, transmisã membrului naţional la Eurojust sau primitã de cãtre acesta din partea unui membru naţional al unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al unui magistrat de legãturã la Eurojust al unui stat terţ, membrul naţional la Eurojust apreciazã cã respectiva cerere este de competenţa Reţelei Judiciare Europene, acesta înainteazã cererea corespondentului naţional pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã, cu propunerea ca respectiva cerere sã fie soluţionatã, şi informeazã autoritatea emitentã în acest sens.
(3) În luarea unei decizii în sensul celor prevãzute la alin. (2), membrul naţional la Eurojust va ţine cont inclusiv de urmãtoarele criterii:
a) cererea de cooperare judiciarã a fost emisã într-o cauzã penalã care, pe lângã statul care o instrumenteazã, priveşte 3 sau mai multe state ori prezintã complexitate şi necesitã coordonare;
b) cererea de cooperare judiciarã a fost transmisã Sistemului de coordonare permanentã al Eurojust;
c) termenul stabilit de autoritatea emitentã pentru executarea cererii de cooperare judiciarã este mai mic de 10 zile lucrãtoare;
d) dat fiind obiectul sãu, executarea cererii de cooperare judiciarã necesitã coordonarea Eurojust;
e) cererea de cooperare judiciarã emisã de o autoritate judiciarã românã are legãturã cu o cerere de cooperare judiciarã a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat terţ, pentru care a fost solicitatã anterior asistenţa Eurojust;
f) autoritatea emitentã nu a putut obţine anterior asistenţa necesarã pentru executarea cererii de cooperare judiciarã, prin Reţeaua Judiciarã Europeanã.
(4) În cazul în care cererea de cooperare judiciarã nu priveşte infracţiuni care sunt de competenţa generalã a Eurojust sau are ca obiect identificarea autoritãţii competente sã o execute, membrul naţional la Eurojust înainteazã cererea corespondentului naţional sau unuia dintre punctele naţionale de contact pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã şi informeazã autoritatea solicitantã în acest sens.
(5) În cazul în care cererea de cooperare judiciarã face parte din categoria celor care, potrivit instrumentelor juridice ale Uniunii Europene, inclusiv celor de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, pot fi transmise prin intermediul Reţelei Securizate a Reţelei Judiciare Europene, iar asistenţa membrului naţional la Eurojust a fost solicitatã exclusiv pentru transmiterea cererii, membrul naţional la Eurojust înainteazã cererea corespondentului naţional pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã şi informeazã autoritatea solicitantã în acest sens.
(6) Atunci când, în cazul unei cereri de cooperare judiciarã care priveşte infracţiuni grave, emisã de o autoritate judiciarã românã sau adresatã acesteia de cãtre o autoritate a altui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat terţ, transmisã unuia dintre punctele naţionale pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã, punctul naţional de contact apreciazã cã respectiva cerere este de competenţa Eurojust, înainteazã cererea, dupã consultarea corespondentului naţional la Reţeaua Judiciarã Europeanã, membrului naţional la Eurojust, cu propunerea ca respectiva cerere sã fie soluţionatã de cãtre acesta, şi informeazã autoritatea emitentã în acest sens.
(7) Când membrul naţional la Eurojust şi punctul naţional de contact pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã se recunosc competenţi pentru a prelua cererea de cooperare judiciarã sau îşi declinã competenţa, membrul naţional la Eurojust ori punctul naţional de contact poate solicita asistenţa Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust în luarea unei decizii.
(8) În aplicarea prezentului articol, membrul naţional la Eurojust poate organiza întâlniri periodice de consultare sau coordonare cu punctele naţionale de contact şi corespondentul tehnic pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã.
(9) Punctele naţionale de contact pentru Reţeaua Judiciarã Europeanã constituie puncte privilegiate de contact ale Biroului român la Eurojust pentru aspectele de cooperare judiciarã internaţionalã. În cadrul Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust punctele naţionale de contact acordã asistenţã în materiile care ţin de cooperarea judiciarã internaţionalã, în funcţie de experienţa şi domeniile în care îşi desfãşoarã activitatea."
12. Articolul 14 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"ARTICOLUL 14
Atribuţiile de cooperare judiciarã
(1) Atunci când într-un proces penal care priveşte infracţiuni care sunt de competenţa generalã a Eurojust contactul direct nu a fost posibil sau autoritatea judiciarã emitentã solicitã expres asistenţã în acest sens şi nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 13, membrul naţional la Eurojust are urmãtoarele atribuţii:
a) poate primi şi transmite, spre executare, cererile de cooperare judiciarã formulate de autoritãţile judiciare române sau de cele ale altor state membre, iar în cazul cererilor de cooperare judiciarã pentru care, potrivit legii române, au fost desemnate autoritãţi competente sã primeascã cererile, acestea se vor transmite respectivelor autoritãţi;
b) poate primi şi transmite, spre executare, cererile de cooperare judiciarã formulate de autoritãţile judiciare române, adresate autoritãţilor judiciare din cel puţin douã state membre şi ale unui stat terţ;
c) faciliteazã coordonarea dintre autoritãţile judiciare române şi cele ale altor state;
d) faciliteazã executarea cererilor de cooperare judiciarã, astfel încât acestea sã fie executate, în mãsura în care este posibil, în conformitate cu formalitãţile şi procedurile indicate de autoritatea judiciarã emitentã;
e) furnizeazã informaţii suplimentare legate de executarea cererilor de cooperare judiciarã.
(2) În cazurile prevãzute la alin. (1), membrul naţional la Eurojust informeazã de îndatã autoritatea judiciarã românã emitentã cu privire la mãsurile luate.
(3) În cazul în care cererea de cooperare judiciarã nu a fost executatã în conformitate cu formalitãţile şi procedurile indicate de autoritatea judiciarã a altui stat membru sau a fost executatã parţial, iar contactul direct nu a fost posibil sau autoritatea judiciarã emitentã solicitã asistenţã în acest sens, membrul naţional la Eurojust poate solicita autoritãţii judiciare române sã ia mãsuri suplimentare astfel încât cererea sã fie executatã pe deplin.
(4) În aplicarea alin. (3), membrul naţional la Eurojust nu poate solicita mãsuri suplimentare în cazul în care formalitãţile şi procedurile indicate de autoritatea judiciarã a altui stat membru sunt contrare principiilor fundamentale de drept sau dacã executarea totalã ori parţialã a cererii de cooperare judiciarã ar aduce atingere intereselor de suveranitate, securitate, ordine publicã şi altor interese ale României, definite prin Constituţie, sau ar compromite desfãşurarea unei cercetãri penale în curs. Totodatã, în cazul cererilor de cooperare judiciarã privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, membrul naţional la Eurojust nu poate solicita mãsuri suplimentare, în cazul în care hotãrârea judecãtoreascã datã de instanţa românã competentã este definitivã şi executorie."
13. Dupã articolul 14 se introduc douã noi articole, articolele 14^1 şi 14^2, cu urmãtorul cuprins:
"ARTICOLUL 14^1
Atribuţii operative de cooperare judiciarã
(1) Atribuţiile prevãzute în prezentul articol sunt exercitate în principal de cãtre autoritãţile naţionale competente. Exercitarea lor de cãtre membrul naţional la Eurojust are caracter excepţional şi poate fi realizatã numai în condiţiile legii române şi potrivit instrumentului juridic aplicabil între România şi celãlalt stat membru.
(2) Atunci când cererile sau deciziile urmeazã sã fie transmise spre executare autoritãţilor din douã sau mai multe state membre, membrul naţional la Eurojust poate emite, la solicitarea scrisã a autoritãţii naţionale competente, cereri de cooperare judiciarã sau decizii privind cooperarea judiciarã, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, cu excepţia celor care, potrivit legii, sunt de competenţa instanţelor judecãtoreşti.
(3) Dacã membrul naţional la Eurojust constatã cã nu este competent sã emitã cereri de cooperare judiciarã sau decizii privind cooperarea judiciarã, inclusiv cele în aplicarea instrumentelor de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, înştiinţeazã de îndatã autoritatea naţionalã solicitantã.
(4) În cazul în care membrul naţional la Eurojust primeşte din partea autoritãţilor altor state membre cereri de cooperare judiciarã sau decizii privind cooperarea judiciarã, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, acesta le transmite autoritãţii naţionale competente sã le primeascã ori sã le execute, dupã caz, ori poate sã le efectueze el însuşi.
(5) Membrul naţional la Eurojust nu poate executa cererile de cooperare judiciarã care au legãturã cu un proces penal aflat în curs de desfãşurare şi nici pe cele care au ca obiect folosirea pe teritoriul României a unor investigatori sub acoperire sau interceptarea de convorbiri telefonice şi comunicaţii. Totodatã, membrul naţional la Eurojust nu poate executa deciziile de cooperare judiciarã a cãror executare este, potrivit legii, de competenţa instanţelor judecãtoreşti ori cele în a cãror soluţionare sunt date rezoluţii, ordonanţe sau hotãrâri judecãtoreşti care, potrivit legii, sunt supuse unor plângeri ori cãi de atac, dupã caz.
(6) În cazul în care membrul naţional la Eurojust înţelege sã procedeze el însuşi la executarea cererilor de cooperare judiciarã sau a deciziilor de cooperare judiciarã, îl înştiinţeazã în prealabil, dupã caz, pe procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel sau pe preşedintele curţii de apel, în a cãrui/cãrei razã teritorialã va efectua actele necesare executãrii cererilor sau deciziilor. Odatã cu înştiinţarea, membrul naţional la Eurojust transmite şi o copie a cererii de cooperare judiciarã sau a deciziei judiciare pe care o executã.
(7) În cazul în care, pentru obţinerea unor mijloace de probã, este obligatorie, potrivit legii, o autorizaţie datã de judecãtor, competenţa de a dispune luarea mãsurii respective, la cererea membrului naţional la Eurojust, aparţine curţii de apel în a cãrei razã teritorialã vor fi efectuate actele necesare executãrii cererilor sau deciziilor.
(8) Atunci când autoritatea strãinã emitentã sau membrul naţional la Eurojust al statului membru solicitant a solicitat sã asiste la executarea cererii de cooperare judiciarã sau a deciziei de cooperare, membrul naţional la Eurojust va solicita avizul procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel sau preşedintelui curţii de apel, dupã caz. În acest caz cheltuielile legate de executarea cererii de cooperare judiciarã sau a deciziilor judiciare sunt suportate de autoritatea judiciarã emitentã.
"ARTICOLUL 14^2
Atribuţii operative de cooperare judiciarã exercitate de cãtre membrul naţional la Eurojust în caz de urgenţã
(1) Atribuţiile prevãzute în prezentul articol sunt exercitate exclusiv în caz de urgenţã şi numai atunci când identificarea sau contactarea în timp util a autoritãţii române competente, de cãtre autoritatea emitentã din alt stat membru sau de cãtre membrul naţional la Eurojust, nu este posibilã. În acest caz, membrul naţional la Eurojust îl înştiinţeazã, imediat dupã luarea mãsurii, pe procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau pe procurorul desemnat de acesta.
(2) În condiţiile prevãzute de legea românã şi potrivit instrumentului juridic aplicabil în relaţia dintre România şi statul solicitant, membrul naţional la Eurojust poate autoriza, prin ordonanţã, livrãrile supravegheate. Livrarea supravegheatã este pusã în aplicare de cãtre poliţie sau de altã autoritate competentã. Membrul naţional la Eurojust stabileşte modul de punere în aplicare a livrãrii supravegheate. Cheltuielile efectuate în executarea cererii de cooperare judiciarã sunt suportate de statul emitent al cererii.
(3) În condiţiile prevãzute de legea românã şi potrivit instrumentului juridic aplicabil în relaţia dintre România şi statul solicitant, membrul naţional la Eurojust poate autoriza urmãrirea sau supravegherea transfrontalierã solicitatã de cãtre autoritatea competentã din alt stat membru. Membrul naţional la Eurojust poate solicita încetarea urmãririi sau supravegherii transfrontaliere autorizate."
14. Articolul 21 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"ARTICOLUL 21
Preluarea procedurilor penale iniţiate în alt stat membru al Uniunii Europene
(1) Reprezentarea României în Autoritatea comunã de supraveghere a Eurojust se asigurã de un judecãtor care oferã toate garanţiile de independenţã şi care se bucurã de înaltã reputaţie profesionalã şi moralã, numit de ministrul justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadã de cel puţin 3 ani. Mandatul reprezentantului în Autoritatea comunã de supraveghere a Eurojust va înceta la expirarea termenului pentru care a fost numit.
(2) Ministerul Justiţiei va notifica numirea şi încetarea mandatului acestuia Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
(3) Reprezentantul României în Autoritatea comunã de supraveghere a Eurojust va prezenta Autoritãţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal, anual, un raport cu privire la activitatea desfãşuratã. Raportul se va transmite, dacã este cazul, şi altor instituţii şi autoritãţi interesate."
15. Dupã articolul 25 se introduce o anexã, având cuprinsul prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
IOAN OLTEAN
PREŞEDINTELE SENATULUI
VASILE BLAGA
Bucureşti, 19 martie 2012.
Nr. 35.
ANEXÃ
(Anexã la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 123/2007)
LISTA
menţionatã la art. 13^1 alin. (1) cuprinzând tipurile de informaţii
minime care trebuie transmise Eurojust, atunci când sunt disponibile,
în temeiul art. 13 alin. (7)
1. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. a):
a) datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entitãţii care face obiectul unei cercetãri sau urmãriri penale;
b) statele membre în cauzã;
c) infracţiunea în cauzã şi circumstanţele sale;
d) datele referitoare la cererile de cooperare judiciarã sau deciziile privind cooperarea judiciarã, inclusiv cele privind instrumentele de cerere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce emise, inclusiv:
(i) data cererii;
(ii) autoritatea solicitantã sau emitentã;
(iii) autoritatea solicitatã sau de executare;
(iv) tipul cererii, mãsurile solicitate;
(v) menţiunea dacã cererea a fost sau nu executatã şi, dacã nu, din ce motive.
2. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. b):
a) statele membre şi autoritãţile competente în cauzã;
b) datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entitãţii care face obiectul unei cercetãri sau urmãriri penale;
c) infracţiunea în cauzã şi circumstanţele sale.
3. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. c):
a) statele membre şi autoritãţile competente în cauzã;
b) datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entitãţii care face obiectul unei cercetãri sau urmãriri penale;
c) tipul livrãrii;
d) tipul infracţiunii în legãturã cu care se efectueazã livrarea supravegheatã.
4. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. d):
a) statele membre participante;
b) tipul de infracţiuni în cauzã;
c) data acordului de constituire a echipei;
d) perioada pentru care a fost constituitã echipa, inclusiv modificãrile acestei perioade;
e) detalii privind şeful echipei pentru fiecare stat membru participant;
f) scurt rezumat al rezultatelor echipelor comune de anchetã.
5. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. e):
a) statul solicitant sau emitent;
b) statul solicitat sau de executare;
c) descrierea dificultãţilor.
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
