Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008
Comenteaza legea

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

TITLUL I
Alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Prezentul titlu stabileşte cadrul juridic general pentru organizarea şi desfãşurarea alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
ART. 2
În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
1. afiş electoral - apel, declaraţie, fotografie şi alt material sub formã tipãritã, utilizat de competitorii electorali în scop de informare şi propagandã electoralã;
2. alegãtor - orice cetãţean al României cu drept de vot şi care a împlinit vârsta de 18 ani pânã în ziua alegerilor inclusiv;
3. alegeri - în cazul în care nu se face altã menţiune, acţiuni de desemnare a membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului;
4. alegeri parlamentare - alegeri pentru desemnarea membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului ale Parlamentului României;
5. alegeri generale - orice tip de alegeri care au loc într-o singurã zi, pe întreg teritoriul ţãrii;
6. alegeri anticipate - alegeri organizate în cazul dizolvãrii înainte de termen a organului ales;
7. alianţã electoralã - asociere între partide politice şi/sau alianţe politice şi/sau organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, în scopul participãrii la alegeri, înregistratã la organismul electoral competent potrivit prezentului titlu;
8. alianţã politicã - asociere între partide politice pe baza unui protocol de asociere înregistrat la Tribunalul Bucureşti, potrivit <>Legii partidelor politice nr. 14/2003 , cu completãrile ulterioare;
9. circumscripţie electoralã - unitate administrativ-teritorialã - judeţ sau municipiul Bucureşti - sau circumscripţia electoralã pentru românii cu domiciliul în afara ţãrii, în care se organizeazã alegeri şi la nivelul cãreia se atribuie mandate, în funcţie de rezultatele alegerilor;
10. colegiu uninominal - subunitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit un singur mandat;
11. birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare şi desfãşurare a alegerilor la nivel naţional, la nivel de circumscripţie electoralã şi la nivel de secţie de votare;
12. oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, fãrã a avea atribuţia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel, însã având rolul de a contribui la buna organizare şi desfãşurare a alegerilor din Circumscripţia Electoralã Bucureşti, inclusiv prin totalizarea rezultatului alegerilor la nivel de sector;
13. campanie electoralã - perioadã în care competitorii electorali desfãşoarã activitãţi de propagandã cu scopul de a-i determina pe alegãtori sã îşi exprime voturile în favoarea lor;
14. candidat - persoanã care participã la alegeri în urma propunerilor înaintate de competitori electorali sau în nume propriu pentru a obţine un mandat de deputat sau de senator, în condiţiile în care candidatura sa este declaratã definitivã de cãtre organismul electoral corespunzãtor, potrivit prezentului titlu;
15. candidat independent - persoanã care participã la alegeri pentru a obţine un mandat de deputat sau de senator şi care se autopropune pentru aceasta, fiind susţinutã de un anumit numãr de alegãtori, în condiţiile în care candidatura sa este declaratã definitivã de cãtre organismul electoral corespunzãtor, potrivit prezentului titlu;
16. competitori electorali - partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile legal constituite ale cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale reprezentate în Consiliul Minoritãţilor Naţionale, care înainteazã propuneri de candidaturã, precum şi candidaţii independenţi;
17. contestaţie - cale de atac prin care orice parte interesatã - cetãţeni, candidaţi, competitori electorali - solicitã birourilor electorale abilitate sau instanţelor judecãtoreşti competente respectarea prevederilor menţionate ca atare în prezentul titlu;
18. desemnarea candidaţilor - procedurã de adoptare de cãtre partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale a deciziilor cu privire la propunerile de candidaturi;
19. domiciliu - adresa la care persoana fizicã declarã cã are locuinţa principalã şi care este înscrisã în actul de identitate;
20. reşedinţã - adresa la care persoana fizicã declarã cã are locuinţa secundarã, alta decât cea de domiciliu şi care este menţionatã în actul de identitate;
21. listã electoralã - listã ce cuprinde toţi alegãtorii care îşi exercitã dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare;
22. listã de susţinãtori - listã cuprinzând unele date personale şi semnãturile alegãtorilor care susţin o anumitã propunere de candidaturã pentru înscrierea acesteia în alegeri;
23. observator intern - reprezentant al unei organizaţii neguvernamentale legal constituite, care are ca obiect principal de activitate apãrarea democraţiei şi a drepturilor omului, acreditat pentru a observa procesul electoral de cãtre autoritatea competentã, potrivit prezentului titlu. Respectivul reprezentant nu poate fi membru al unui partid politic;
24. observator internaţional - reprezentant al unei organizaţii sau instituţii strãine acreditat pentru a observa procesul electoral de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã;
25. perioadã electoralã - intervalul de timp cuprins între ziua aducerii la cunoştinţã publicã a datei la care vor avea loc alegerile şi data în care rezultatele finale ale acestora sunt aduse la cunoştinţã publicã prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, dupã expirarea tuturor termenelor pentru contestaţii şi rãspunsuri la acestea;
26. propunere de candidaturã - act de înscriere în competiţia electoralã a persoanei care doreşte sã concureze în alegeri pentru câştigarea unui mandat, în condiţiile în care este propusã şi susţinutã de un concurent electoral sau se autopropune şi este susţinutã de un anumit numãr de alegãtori, în conformitate cu prevederile prezentului titlu;
27. prag electoral - procentajul minim din voturile valabil exprimate separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat sau numãrul minim de colegii uninominale în care se situeazã pe primul loc în ordinea numãrului de voturi valabil exprimate, pentru un partid politic, o alianţã politicã sau electoralã, necesar pentru a intra în procesul de distribuire a mandatelor;
28. incompatibilitate - situaţie, prevãzutã în Constituţia României, republicatã, în care o persoanã nu poate fi deputat sau senator;
29. minoritate naţionalã - acea etnie care este reprezentatã în Consiliul Minoritãţilor Naţionale;
30. fraudã electoralã - orice acţiune ilegalã care are loc înaintea, în timpul sau dupã încheierea votãrii ori în timpul numãrãrii voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegãtorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid politic, o alianţã politicã, o alianţã electoralã sau un candidat independent;
31. registrul electoral - o bazã de date centralizatã în care sunt înscrişi toţi cetãţenii români, inclusiv cei cu domiciliul în strãinãtate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetãţenilor cu domiciliul în strãinãtate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia generalã de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip CRDS;
32. act de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul tip CRDS, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar;
33. întâmpinare - cale de atac prin care orice parte interesatã - cetãţeni, candidaţi, competitori electorali - solicitã unei autoritãţi publice sau unui birou electoral care a emis actul atacat respectarea prevederilor prezentului titlu;
34. alegeri parţiale - alegeri organizate în cazul anulãrii alegerilor într-o circumscripţie electoralã, precum şi în cazul în care un mandat de deputat sau de senator a devenit vacant.
ART. 3
(1) Alegerile parlamentare în România se desfãşoarã cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, în condiţiile prezentului titlu.
(2) Cetãţenii români au dreptul de vot şi de a fi aleşi, indiferent de rasã, sex, naţionalitate, origine etnicã, limbã vorbitã, religie, opinie politicã, avere sau de origine socialã, în condiţiile prezentului titlu.
(3) Cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate beneficiazã de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetãţean român, conform dispoziţiilor prezentului titlu.
(4) Cetãţenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacã aceastã vârstã a fost împlinitã pânã în ziua alegerilor inclusiv.
(5) Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã.
ART. 4
(1) Fiecare alegãtor are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.
(2) Fiecare alegãtor îşi exprimã votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegãtor este interzisã.
(3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret. Orice control asupra modului în care voteazã un alegãtor este interzis.
(4) Participarea cetãţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţãmânt al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegãtor pentru a-l determina pe acesta sã participe sau sã nu participe la alegeri.
ART. 5
(1) Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentãrii proporţionale.
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.
(4) Numãrul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma ultimului recensãmânt al populaţiei, publicat de Institutul Naţional de Statisticã.
ART. 6
Alegerile se desfãşoarã într-o singurã zi care poate fi numai duminica.
ART. 7
(1) Aducerea la cunoştinţã publicã a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votãrii prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotãrârii Guvernului privind data alegerilor.
(2) Campania electoralã începe cu 30 de zile înainte de ziua votãrii şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votãrii.
ART. 8
(1) Fiecare alegãtor îşi exercitã dreptul de vot în secţia de votare în a cãrei listã electoralã este înscris, de pe raza localitãţii în care îşi are domiciliul sau reşedinţa, cu excepţia candidaţilor care pot vota la una dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal unde candideazã.
(2) Cetãţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în strãinãtate, îşi exercitã dreptul de vot în una dintre secţiile de votare din acea ţarã în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile prezentului titlu.
(3) Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercitã dreptul de vot la secţia de votare constituitã pe lângã misiunea diplomaticã sau oficiul consular la care îşi desfãşoarã activitatea. Acesta va fi înscris în lista electoralã suplimentarã de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu.
ART. 9
(1) Organizaţiile cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicatã, la un mandat de deputat, dacã au obţinut, pe întreaga ţarã, un numãr de voturi egal cu cel puţin 10% din numãrul mediu de voturi valabil exprimate pe ţarã pentru alegerea unui deputat.
(2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale reprezentate în Parlament.
(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publicã şi care prezintã Biroului Electoral Central o listã de membri cuprinzând un numãr de cel puţin 15% din numãrul total al cetãţenilor care, la ultimul recensãmânt, s-au declarat ca aparţinând minoritãţii respective.
(4) Dacã numãrul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (3) este mai mare de 20.000 de persoane, lista membrilor trebuie sã cuprindã cel puţin 20.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţãrii şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.
(5) Lista membrilor se întocmeşte pe localitãţi şi pe judeţe şi trebuie sã cuprindã: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, codul numeric personal, data naşterii, domiciliul, denumirea, seria şi numãrul actului de identitate, semnãturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligatã sã depunã şi o declaraţie pe propria rãspundere, prin care sã ateste veridicitatea semnãturii membrilor, precum şi faptul cã lista a fost întocmitã în vederea participãrii la alegerile parlamentare din anul respectiv.
(6) În sensul prezentului titlu, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, prevãzute la alin. (1)-(3), le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice în procesul electoral.
(7) Beneficiazã de prevederile alin. (1) şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care au participat la alegeri propunând candidaţi comuni cu douã sau mai multe organizaţii; în acest caz, dacã niciun candidat comun nu a fost ales, se atribuie pentru toate organizaţiile care au propus candidaţi în comun un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (1), candidatului care a obţinut cel mai mare numãr de voturi.
(8) Prevederile alin. (1) nu se aplicã organizaţiei cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care a participat la alegeri într-o alianţã electoralã.
(9) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) se acordã peste numãrul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare.
(10) Organizaţiile prevãzute la alin. (1)-(3) pot participa la alegeri şi pot depune candidaturi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii.
(11) Prin excepţie de la prevederile art. 29 alin. (2), organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale pot depune aceeaşi candidaturã pentru Camera Deputaţilor în mai multe colegii uninominale. O organizaţie a unei minoritãţi naţionale poate propune acelaşi candidat pentru mai multe colegii uninominale aparţinând diferitelor circumscripţii electorale, numai în condiţiile în care propune un singur candidat la nivel naţional şi doar pentru alegerea Camerei Deputaţilor.

CAP. II
Circumscripţiile electorale, colegiile uninominale şi organismele electorale

ART. 10
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separatã pentru românii cu domiciliul în afara României. Numãrul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea şi numerotarea circumscripţiilor electorale sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul titlu.
ART. 11
(1) În cadrul fiecãreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, dupã cum urmeazã:
a) numãrul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determinã prin raportarea numãrului de locuitori al fiecãrei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevãzute la art. 5 alin. (2) şi (3), la care se adaugã un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depãşeşte jumãtatea normei de reprezentare, fãrã ca numãrul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electoralã sã fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2;
b) numãrul de locuitori avut în vedere la calculul numãrului de colegii uninominale care se delimiteazã în cadrul fiecãrui judeţ este cel prevãzut la art. 5 alin. (4).
(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de urmãtoarele reguli:
a) o circumscripţie electoralã poate fi compusã numai din colegii uninominale întregi;
b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie sã se afle pe teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ sau al municipiului Bucureşti;
c) pe teritoriul unei localitãţi pot fi delimitate, de regulã, doar colegii uninominale întregi;
d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulã, una sau mai multe localitãţi întregi;
e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu trebuie sã depãşeascã limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare;
f) în circumscripţia electoralã specialã pentru cetãţenii români cu domiciliu în afara graniţelor României se vor forma 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi douã colegii uninominale pentru alegerea Senatului. Arondarea geograficã a celor 4 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a celor douã colegii uninominale pentru Senat va fi stabilitã prin hotãrâre a Guvernului, conform hotãrârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalitãţii reprezentãrii parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu;
g) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mãrimea acestora, calculatã în numãr de locuitori, sã fie de aşa naturã încât cel mai mare colegiu uninominal sã fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condiţiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e);
h) întotdeauna un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului este format dintr-un numãr întreg de colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor, întregi şi alãturate, din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale.
ART. 12
(1) Prima delimitare a colegiilor uninominale va fi efectuatã prin hotãrâre a Guvernului, conform hotãrârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalitãţii reprezentãrii parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(2) Delimitarea colegiilor uninominale se actualizeazã de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã. Operaţiunea de delimitare se actualizeazã dupã fiecare recensãmânt al populaţiei, cu cel puţin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotãrâri a Autoritãţii Electorale Permanente, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Modificarea colegiilor uninominale nu poate fi fãcutã decât dacã faţã de delimitarea anterioarã a apãrut o variaţie pozitivã sau negativã de minimum 10% din populaţia respectivului colegiu uninominal.
ART. 13
(1) Pentru organizarea procesului electoral funcţioneazã în mod permanent Autoritatea Electoralã Permanentã, care emite hotãrâri, decizii şi instrucţiuni. În perioada organizãrii alegerilor se formeazã Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al municipiului Bucureşti, oficii electorale de sector, în cazul municipiului Bucureşti, şi un birou electoral de circumscripţie externã pentru cetãţenii români cu domiciliul în afara graniţelor României, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcãtuite numai din cetãţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţul/soţia, rudele şi afinii acestora pânã la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercitã o funcţie ce implicã autoritatea de stat.
Exercitarea corectã şi imparţialã a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage rãspunderea juridicã, civilã sau penalã, dupã caz.
ART. 14
(1) La nivel naţional se constituie un Birou Electoral Central, format din 3 judecãtori ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale care participã la alegeri, conform legii, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minoritãţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
(2) Desemnarea celor 3 judecãtori se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţã publicã, în cea de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi dintre judecãtorii în exerciţiu ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ora şi locul şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţã în scris, de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu o zi înainte de ziua desfãşurãrii, partidelor politice parlamentare şi se aduce la cunoştinţã publicã prin presa scrisã şi audiovizualã. La organizarea şi desfãşurarea tragerii la sorţi are dreptul sã participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procesul-verbal constituie actul de învestire.
(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecãtorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completeazã cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, precum şi cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minoritãţilor naţionale din Camera Deputaţilor, comunicaţi în scris de cãtre acestea. Completarea Biroului Electoral Central se consemneazã într-un proces-verbal care constituie actul de învestire. În aceastã organizare Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentului titlu.
(4) În termen de douã zile de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora care participã la alegeri comunicã, în scris, Biroului Electoral Central, numele şi prenumele reprezentanţilor. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare.
(5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescãtoare a numãrului de candidaturi rãmase definitive din colegiile uninominale.
(6) În cazul în care la desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianţe care au depus acelaşi numãr de candidaturi, desemnarea reprezentanţilor acestora se face, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauzã.
(7) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (4), de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanţilor constituie actul de atestare a calitãţii acestora de membri în Biroul Electoral Central.
(8) Competitorii electorali care desemneazã reprezentanţi în Biroul Electoral Central potrivit prevederilor alin. (3) şi (4) pot desemna şi câte un locţiitor al acestora. Locţiitorul poate înlocui, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, titularul respectiv numai când acesta nu poate participa la şedinţele Biroului Electoral Central.
(9) În componenţa prevãzutã la alin. (1) Biroul Electoral Central adoptã, în termen de douã zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile electorale.
(10) Aparatul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central este asigurat de Autoritatea Electoralã Permanentã împreunã cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, iar statisticienii necesari, de cãtre Institutul Naţional de Statisticã.
ART. 15
(1) Biroul Electoral Central are urmãtoarele atribuţii principale:
a) urmãreşte aplicarea unitarã a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de cãtre birourile electorale de circumscripţie;
b) asigurã publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite, care au dreptul sã participe la alegeri, şi comunicã lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat dupã constituirea acestora;
c) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripţie; contestaţiile se soluţioneazã prin hotãrâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauzã, precum şi pentru autoritãţile şi instituţiile publice la care se referã, sub sancţiunile prevãzute de prezentul titlu;
d) face publicaţiile şi afişãrile prevãzute de prezentul titlu cu privire la candidaturi;
e) centralizeazã, pe baza comunicãrilor primite de la birourile electorale de circumscripţie, numãrul de candidaturi definitive din colegiile uninominale depuse de cãtre partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale; comunicã situaţia centralizatã, în termen de 24 de ore de la întocmire, comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru atribuirea timpilor de antenã, precum şi Societãţii Române de Televiziune şi Societãţii Române de Radiodifuziune;
f) stabileşte, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripţie, lista partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care au întrunit şi care nu au întrunit pragul electoral şi comunicã birourilor electorale de circumscripţie şi dã publicitãţii, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste;
g) anuleazã alegerile dintr-o secţie de votare în cazul în care constatã cã votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudã electoralã;
h) poate dispune renumãrarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizãrii voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-un colegiu uninominal în situaţia în care constatã, pe baza probelor administrate, cã au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale;
i) totalizeazã rezultatul naţional, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la nivele inferioare;
j) transmite Autoritãţii Electorale Permanente, dupã publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactãrii Cãrţii Albe a Alegerilor;
k) stabileşte, la nivel naţional, numãrul de mandate ce revin în fiecare circumscripţie electoralã fiecãrui partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale, candidat independent care participã în alegeri în condiţiile prezentului titlu;
l) atestã atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care a întrunit condiţiile prevãzute la art. 9 alin. (1) şi elibereazã certificatul doveditor deputatului desemnat pe aceastã bazã;
m) trimite spre publicare rezultatele finale ale alegerilor cãtre Regia Autonomã "Monitorul Oficial";
n) organizeazã şi implementeazã un sistem de colectare de date şi de informare periodicã a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional;
o) îndeplineşte orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentului titlu.
(2) În cazul în care pentru soluţionarea unei contestaţii sunt necesare verificãri de fapt, acestea se efectueazã în prezenţa unui judecãtor din Biroul Electoral Central. Asemenea verificãri nu se pot face în ziua alegerilor.
(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-un colegiu uninominal pentru fraudã electoralã se poate face numai de cãtre competitorii electorali care au participat la alegeri în colegiul respectiv. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votãrii, sub sancţiunea decãderii. Cererea trebuie temeinic motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisã numai dacã cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacã se stabileşte cã aceasta a fost de naturã sã modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de cãtre Biroul Electoral Central se poate face numai pânã la data publicãrii rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizeazã un nou scrutin în secţiile de votare unde s-a constatat frauda electoralã. Biroul de circumscripţie electoralã împreunã cu autoritãţile publice locale vor asigura buna desfãşurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzãtoare a dispoziţiilor prezentului titlu. Pânã la obţinerea noilor rezultate se suspendã operaţiunile electorale privind numãrarea voturilor şi constatarea rezultatelor.
(4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentului titlu, Biroul Electoral Central adoptã hotãrâri care se aduc la cunoştinţã în şedinţã publicã şi prin orice mijloc de publicitate. Hotãrârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritãţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electoralã, de la data aducerii la cunoştinţã în şedinţã publicã.
(5) Hotãrârile Biroului Electoral Central se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) Biroul Electoral Central îşi înceteazã activitatea dupã 48 de ore de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentului titlu.
ART. 16
(1) La nivelul fiecãreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale, se constituie un birou electoral de circumscripţie, format din 3 judecãtori, un reprezentant al Autoritãţii Electorale Permanente şi din cel mult 9 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri, conform prezentului titlu, în circumscripţia electoralã respectivã. Biroul electoral de circumscripţie pentru circumscripţia electoralã pentru cetãţenii cu domiciliul în afara României are sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Desemnarea celor 3 judecãtori se face în şedinţã publicã, în termen de 5 zile de la începerea perioadei electorale, de cãtre preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecãtorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti pentru Circumscripţia Electoralã Bucureşti şi pentru circumscripţia electoralã pentru românii cu domiciliul în afara ţãrii. Data şedinţei se aduce la cunoştinţã publicã, prin presã, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecãtorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral de circumscripţie şi locţiitorul acestuia. Din acel moment biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentului titlu, urmând a fi completat cu reprezentantul Autoritãţii Electorale Permanente, reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu.
(3) În termen de 24 de ore de la data rãmânerii definitive a candidaturilor, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu vor comunica, în scris, respectivului birou electoral de circumscripţie, numele şi prenumele reprezentanţilor lor în biroul electoral. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare.
(4) Reprezentanţii Autoritãţii Electorale Permanente vor fi desemnaţi de cãtre aceasta prin hotãrâre, în 24 de ore de la desemnarea judecãtorilor.
(5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, ai alianţelor politice, ai alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri în condiţiile prezentului titlu în biroul electoral de circumscripţie se face aplicând în mod corespunzãtor prevederile art. 14 alin. (3) - (6).
(6) Oficiile electorale se organizeazã la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt alcãtuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autoritãţii Electorale Permanente şi din cel mult 7 membri, reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri în municipiul Bucureşti. Desemnarea acestor reprezentanţi se face prin aplicarea corespunzãtoare a prevederilor art. 14 alin. (3) - (6).
(7) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti cu cel mult 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi pe funcţii, dintre judecãtorii în exerciţiu ai judecãtoriei sectorului.
(8) În 24 de ore de la desemnarea magistraţilor, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri vor comunica în scris numele reprezentanţilor lor în oficiul electoral.
(9) În 24 de ore de la desemnarea magistraţilor, Autoritatea Electoralã Permanentã comunicã numele reprezentanţilor ei, desemnaţi prin hotãrâre, în fiecare oficiu electoral.
(10) Oficiile electorale se vor completa prin aplicarea corespunzãtoare a prevederilor alin. (5), în 24 de ore de la comunicãrile realizate de competitorii electorali.
ART. 17
(1) Birourile electorale de circumscripţie au urmãtoarele atribuţii:
a) vegheazã la organizarea din timp a secţiilor de votare, urmãresc şi asigurã aplicarea unitarã şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de cãtre toate autoritãţile, instituţiile şi organismele cu responsabilitãţi în materie electoralã din cadrul circumscripţiei;
b) înregistreazã candidaturile depuse la nivelul circumscripţiei şi constatã rãmânerea definitivã a acestora;
c) comunicã, în termen de 24 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, Biroului Electoral Central, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale cu reprezentare în Parlament prin grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, celelalte partide politice, alianţe politice şi organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care au depus candidaţi la nivelul colegiilor uninominale de pe raza circumscripţiei, cât şi numãrul de candidaturi depuse de acestea;
d) fac publicaţiile şi afişãrile prevãzute de prezentul titlu cu privire la candidaturi;
e) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare sau, dupã caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţioneazã; contestaţiile se soluţioneazã prin hotãrâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauzã, precum şi pentru autoritãţile şi instituţiile publice la care se referã, sub sancţiunile prevãzute de prezentul titlu;
f) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bazã de proces-verbal de predare-primire, buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral. Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti distribuie aceste materiale oficiilor electorale;
g) stabilesc mandatele ce revin, la nivelul circumscripţiei, fiecãrui partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale, candidat independent care participã în alegeri în condiţiile prezentului titlu, în conformitate cu prevederile art. 48;
h) elibereazã candidaţilor declaraţi aleşi certificatul doveditor al alegerii;
i) înainteazã Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripţia electoralã în care funcţioneazã şi rezultatul alegerilor la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţioneazã, precum şi întâmpinãrile, contestaţiile şi proceseleverbale primite de la birourile electorale judeţene;
j) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentului titlu;
k) aduc la cunoştinţã publicã, în termen de 48 de ore de la constituire, numãrul alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente ale fiecãrui colegiu uninominal.
(2) Hotãrârile biroului electoral de circumscripţie se aduc la cunoştinţã în şedinţã publicã.
(3) Oficiile electorale de sector au urmãtoarele atribuţii:
a) urmãresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în sectoarele la nivelul cãrora funcţioneazã şi vegheazã la organizarea din timp a secţiilor de votare;
b) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare de pe teritoriul sectorului la nivelul cãruia funcţioneazã;
c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral;
d) totalizeazã rezultatul alegerilor, conform proceselor-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare din subordine pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor de pe teritoriul sectorului la nivelul cãruia funcţioneazã şi transmit rezultatele cãtre Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti cãruia i se subordoneazã;
e) înainteazã biroului electoral de circumscripţie cãruia i se subordoneazã procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, de pe raza sectorului respectiv, precum şi întâmpinãrile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;
f) în termen de 24 de ore de la împlinirea termenului prevãzut la alin. (1) lit. c), oficiul electoral de sector le va comunica preşedinţilor secţiilor de votare care sunt partidele politice şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale reprezentate în Parlament prin grup parlamentar propriu, celelalte partide politice şi alianţe politice care au depus candidaţi la nivelul colegiilor uninominale, precum şi numãrul de candidaturi depuse de acestea, în scopul completãrii birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(4) Hotãrârile oficiului electoral de sector se aduc la cunoştinţã în şedinţã publicã.

CAP. III
Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare

ART. 18
(1) Pentru organizarea alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului se înfiinţeazã Registrul secţiilor de votare, administrat de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã, cuprinzând delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de pe teritoriul României.
(2) În cadrul localitãţilor delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreunã cu prefecţii şi cu direcţiile judeţene ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
(3) Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte la nivelul fiecãrei circumscripţii electorale, începând cu localitatea reşedinţã de judeţ şi continuând cu cele din municipii, celelalte oraşe şi apoi din comune în ordinea alfabeticã a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevãzutã de lege.
(4) Prefecţii comunicã Autoritãţii Electorale Permanente, pentru înregistrarea în Registrul secţiilor de votare, delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de la nivelul circumscripţiei electorale.
(5) Secţiile de votare rãmân fixe, cu excepţia modificãrilor ce necesitã actualizarea. Modificãrile de orice naturã, inclusiv cele intervenite în structura unitãţilor administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localitãţilor, se comunicã de îndatã Autoritãţii Electorale Permanente.
(6) Secţiile de votare se organizeazã dupã cum urmeazã:
a) în localitãţile cu populaţie de peste 1.500 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000 -1.500 de locuitori;
b) în localitãţile cu populaţie sub 1.500 locuitori, o singurã secţie de votare;
c) se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie pânã la 1.000 de locuitori, situate la o distanţã mai mare de 3 km faţã de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei.
(7) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor sau municipiilor, precum şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor vor asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de cãtre prefecţi a obligaţiilor prevãzute la alin. (5).
(8) Pe lângã misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizeazã una sau mai multe secţii de votare pentru alegãtorii care au domiciliul în strãinãtate. În afara secţiilor de votare prevãzute la alin. (1) pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivã, secţii de votare şi în alte localitãţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegãtorii care au domiciliul într-un alt stat decât România îşi exercitã dreptul de vot la una din secţiile de votare din acea ţarã în care îşi au domiciliul, constituite în condiţiile prezentului titlu.
ART. 19
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcãtuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulã, magistraţi sau jurişti, precum şi din 7 membri.
(2) Desemnarea juriştilor se face în şedinţã publicã, cu 15 zile înainte de ziua votãrii, de cãtre preşedintele tribunalului în şedinţã publicã anunţatã cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de cãtre preşedintele tribunalului, iar cea a altor jurişti, de cãtre prefect, împreunã cu preşedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un numãr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervã la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele persoanelor în cauzã sã fie în localitatea în care îşi are sediul biroul electoral al secţiei de votare sau cât mai aproape de aceasta.
(3) În lista prevãzutã la alin. (2) vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri şi nu sunt rude pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi.
(4) În cazul în care numãrul juriştilor este insuficient, lista va fi completatã, la propunerea prefectului cu avizul Autoritãţii Electorale Permanente, cu alte persoane cu o reputaţie bunã în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri şi care nu sunt rude pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi.
(5) Lista propusã de prefect va cuprinde un numãr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervã la dispoziţia preşedintelui tribunalului. Lista va conţine: numele, prenumele, adresele, telefoanele şi semnãturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însoţitã de declaraţii pe propria rãspundere ale persoanelor propuse, privind îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (4).
(6) Gruparea în listã a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestor persoane sã fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului judeţean. Procesul-verbal constituie actul de învestiturã. Atât lista întocmitã de preşedintele tribunalului, cât şi lista întocmitã de prefect vor fi avizate de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã pe baza analizei experienţei anterioare ca preşedinţi şi locţiitori de preşedinţi de birou electoral de secţie de votare reieşitã din analiza proceselor-verbale semnate şi predate de aceştia birourilor electorale de circumscripţie sau oficiilor electorale, dupã caz.
(7) Preşedintele tribunalului va desemna pe preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 48 de ore de la desemnarea acestora, comunicã biroului electoral judeţean despre aceasta.
(8) În termen de douã zile de la împlinirea termenului prevãzut la alin. (7), competitorii electorali sunt obligaţi sã comunice la biroul electoral de circumscripţie reprezentanţii în fiecare birou electoral al secţiei de votare sub forma unei liste ce trebuie sã cuprindã urmãtoarele: numãrul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, mijlocul de contact - telefon, fax, e-mail. Un competitor electoral poate avea într-un birou electoral al secţiei de votare cel mult 3 reprezentanţi.
(9) În termen de 3 zile de la comunicarea reprezentanţilor competitorilor electorali de cãtre aceştia, biroul electoral de circumscripţie completeazã, în prezenţa reprezentanţilor competitorilor electorali, birourile electorale ale secţiilor de votare cu cei 7 reprezentanţi ai acestora aplicând corespunzãtor prevederile art. 14 alin. (3) - (6). Cu aceastã ocazie se încheie câte un proces-verbal semnat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie pentru fiecare birou al secţiei de votare. Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnãrii membrilor acestora. La solicitarea scrisã a reprezentanţilor competitorilor electorali li se pune la dispoziţie o copie certificatã a fiecãrui proces-verbal.
(10) În termen de douã zile de la încheierea termenului de completare a birourilor secţiilor de votare biroul electoral de circumscripţie comunicã prin intermediul prefecţilor la fiecare primãrie componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare aflate în raza acestora.
(11) Reprezentanţii în birourile electorale ale secţiilor de votare ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu nu pot primi alte atribuţii decât cele prevãzute de prezentul titlu.
ART. 20
Birourile electorale ale secţiilor de votare au urmãtoarele atribuţii:
a) primesc de la Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative prin intermediul primarilor în termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral al secţiei de votare douã copii ale listelor electorale permanente, una dintre copii afişând-o într-un loc vizibil pentru a putea fi consultatã de alegãtori; copia afişatã nu conţine codul numeric personal, seria şi numãrul actului de identitate;
b) primesc, pe bazã de proces-verbal, de la biroul electoral de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegãtorii ce urmeazã sã voteze la secţia de votare, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele de procese-verbale şi alte materiale necesare votãrii, cât şi douã buletine de vot anulate, câte unul pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, de cãtre preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe care le va afişa într-un loc vizibil, în ziua premergãtoare alegerilor;
c) conduc operaţiunile de votare, iau toate mãsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;
d) numãrã voturile şi consemneazã rezultatele votãrii;
e) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria lor activitate;
f) înainteazã birourilor electorale de circumscripţie sau oficiului electoral de sector procesele-verbale cuprinzând rezultatele votãrii, buletinele de vot nule şi cele contestate împreunã cu contestaţiile depuse şi materialele la care acestea se referã, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste;
g) predau, cu proces-verbal, judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã îşi au sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfãşurarea votãrii;
h) elibereazã fiecãrui reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din componenţa biroului câte o copie dupã fiecare proces-verbal, certificatã de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare;
i) elibereazã, la cererea observatorilor organizaţiilor neguvernamentale, cât şi a reprezentanţilor presei acreditaţi pe lângã respectivele secţii de votare, prin preşedintele secţiei de votare, câte o copie a fiecãrui proces-verbal care consemneazã rezultatul alegerilor în secţia respectivã;
j) furnizeazã, în ziua alegerilor, date privind prezenţa populaţiei la vot, conform unui calendar de termene stabilit de cãtre Biroul Electoral Central.
ART. 21
(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, dupã caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţioneazã de cãtre organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţioneazã biroul la care se referã contestaţia sau de cãtre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referã la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult douã zile de la înregistrare. Hotãrârea datã este definitivã.

CAP. IV
Registrul electoral, listele electorale şi cãrţile de alegãtor

SECŢIUNEA 1
Registrul electoral

ART. 22
(1) Registrul electoral reprezintã o bazã de date centralizatã în care sunt înscrişi toţi cetãţenii români, inclusiv cei cu domiciliul în strãinãtate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetãţenilor cu domiciliul în strãinãtate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia generalã de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip CRDS.
(2) Registrul electoral pentru cetãţenii români cu domiciliul în România este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, iar pentru cei cu domiciliul în strãinãtate, pe ţãri şi localitãţi.
(3) Autoritatea Electoralã Permanentã întocmeşte, pãstreazã şi actualizeazã în permanenţã, pânã la data de 31 martie a fiecãrui an, Registrul electoral. La nivelul fiecãrui judeţ şi sector al municipiului Bucureşti, Registrul electoral care cuprinde alegãtorii cu domiciliul sau reşedinţa pe teritoriului unitãţii administrativ-teritoriale este pãstrat şi actualizat de cãtre biroul teritorial al Autoritãţii Electorale Permanente.
(4) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, precum şi Direcţia generalã de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pun la dispoziţia Autoritãţii Electorale Permanente datele şi informaţiile necesare întocmirii şi actualizãrii Registrului electoral.
(5) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegãtor sunt urmãtoarele:
a) data naşterii;
b) codul numeric personal;
c) ţara în care îşi are domiciliul sau reşedinţa;
d) adresa de domiciliu;
e) adresa de reşedinţã;
f) seria şi numãrul cãrţii de alegãtor;
g) seria şi numãrul actului de identitate.
(6) Odatã înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu, alegãtorul poate sã adreseze Autoritãţii Electorale Permanente o cerere pentru înscrierea sa cu adresa de reşedinţã.
(7) Cetãţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în strãinãtate, precum şi cetãţenii români cu domiciliul în ţarã aflaţi temporar în strãinãtate, la cererea lor, se înscriu în Registrul electoral cu datele corespunzãtoare ultimei adrese de domiciliu sau de reşedinţã.
ART. 23
(1) Persoanele decedate se radiazã din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidenţã a populaţiei, în termen de 24 de ore.
(2) Persoanele care şi-au pierdut cetãţenia românã se radiazã din Registrul electoral, pe baza comunicãrii Ministerului Justiţiei, în termen de 24 de ore de la primirea acesteia.
(3) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiazã din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidenţã a populaţiei, în termen de 24 de ore.
ART. 24
(1) Datele şi informaţiile conţinute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale.
(2) Orice persoanã înscrisã în Registrul electoral poate solicita informaţii numai cu privire la datele personale care sunt conţinute în acesta.
(3) Întâmpinãrile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricãror erori din Registrul electoral se fac la biroul teritorial judeţean al Autoritãţii Electorale Permanente competent, acesta fiind obligat sã se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(4) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţioneazã, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de cãtre judecãtoria în a cãrei razã teritorialã domiciliazã alegãtorul.

SECŢIUNEA a 2-a
Listele electorale

ART. 25
Listele electorale cuprind cetãţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.
ART. 26
(1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de cãtre primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, dupã caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de cãtre biroul teritorial al Autoritãţii Electorale Permanente care funcţioneazã la nivelul judeţului pe teritoriul cãruia se aflã localitatea. Listele electorale permanente ce cuprind cetãţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în strãinãtate se întocmesc de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã şi vor sta la baza delimitãrii secţiilor de votare ce vor fi organizate în strãinãtate.
(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localitãţi şi cuprind pe toţi cetãţenii cu drept de vot care domiciliazã în localitatea pentru care ele au fost întocmite.
(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, dupã caz, strãzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe strãzi şi, dupã caz, blocuri.
(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numãrului imobilelor în care locuiesc alegãtorii, numele şi prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria şi numãrul actului de identitate, seria şi numãrul cãrţii de alegãtor, numãrul circumscripţiei electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, dupã caz, al colegiului uninominal şi numãrul secţiei de votare.
(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semneazã de primar şi de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale şi se pãstreazã în 3 registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale, unul de judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se aflã localitatea pentru care au fost întocmite şi unul de Autoritatea Electoralã Permanentã.
(6) Listele electorale se întocmesc şi se fac publice pânã cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor.
(7) Alegãtorii au dreptul sã verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinãrile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricãror erori din liste se fac la primarul localitãţii sau la reprezentanţa diplomaticã, aceasta fiind obligatã sã se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(8) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare şi se soluţioneazã, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de cãtre judecãtoria în a cãrei razã teritorialã domiciliazã alegãtorul. Pentru circumscripţia electoralã pentru românii cu domiciliul în afara ţãrii contestaţiile se depun la Tribunalul Bucureşti.
(9) Primarul sau membrul desemnat al reprezentanţelor diplomatice este obligat sã comunice judecãtoriei şi Autoritãţii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale.
(10) Douã copii ale exemplarului oficial al listei electorale permanente pãstrat de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale sau la sediul misiunii diplomatice, conform art. 20 lit. a), vor fi înaintate birourilor electorale ale secţiilor de votare, prin grija primarului sau a unei persoane desemnate de şeful misiunii diplomatice, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora.
(11) Modificãrile intervenite dupã trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunicã judecãtoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.
ART. 27
(1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevãzute de prezentul titlu şi vor cuprinde elementele prevãzute la art. 26 alin. (4). Listele se semneazã de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.
(2) În lista electoralã suplimentarã vor fi trecute, de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintã la vot şi fac dovada cã domiciliazã pe raza secţiei de votare respective, însã au fost omise din listã. Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a cãrţii de alegãtor.
(3) Întâmpinãrile formulate cu privire la listele suplimentare se soluţioneazã de cãtre biroul electoral al secţiei de votare, prin hotãrâre.

SECŢIUNEA a 3-a
Cãrţile de alegãtor

ART. 28
(1) Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate şi a cãrţii de alegãtor, eliberatã în condiţiile prezentului titlu. Cetãţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în strãinãtate pot vota şi fãrã carte de alegãtor.
(2) Modelul cãrţii de alegãtor va fi stabilit prin hotãrâre a Guvernului în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(3) Cartea de alegãtor se întocmeşte de cãtre serviciile publice comunitare de evidenţã a persoanelor.
(4) Eliberarea cãrţii de alegãtor se face pe baza actului de identitate, numai cãtre titular şi sub semnãtura acestuia, de cãtre serviciile publice comunitare de evidenţã a persoanelor.
(5) Serviciile publice comunitare de evidenţã a persoanelor vor îndeplini obligaţiile ce le revin conform alin. (3) şi (4), în colaborare cu Autoritatea Electoralã Permanentã, şi pentru cetãţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în strãinãtate.
(6) Eliberarea cãrţii de alegãtor neridicate poate fi efectuatã numai cãtre titular şi sub semnãtura acestuia şi de cãtre biroul electoral al secţiei de votare, în ziua votãrii, alegãtorilor care, pânã în acea zi, nu şi-au ridicat cartea de alegãtor de la serviciul public comunitar de evidenţã a persoanelor, pe baza actului de identitate.
(7) Domiciliul se dovedeşte numai cu actul de identitate.
(8) Un alegãtor nu poate primi decât o singurã carte de alegãtor.
(9) Întâmpinãrile şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea cãrţilor de alegãtor se fac cãtre serviciul public comunitar de evidenţã a persoanelor care le va soluţiona în termen de 3 zile.
(10) Cãrţile de alegãtor sunt permanente şi valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numãrului de scrutine prevãzut în cuprinsul lor, şi se elibereazã alegãtorilor înscrişi în Registrul electoral.
(11) Cartea de alegãtor se pãstreazã şi se foloseşte numai de cãtre titular.
(12) În cazul pierderii sau distrugerii cãrţii de alegãtor, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de cãtre serviciul public comunitar de evidenţã a persoanelor.
(13) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe rãspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.
(14) Cartea de alegãtor a persoanei care este radiatã din Registrul electoral este nulã de drept. Autoritatea Electoralã Permanentã va asigura informarea serviciilor publice comunitare de evidenţã a persoanelor, a primarilor, a misiunilor diplomatice şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare asupra numelor cetãţenilor ale cãror cãrţi de alegãtor devin nule de drept.

CAP. V
Candidaturile

ART. 29
(1) În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singurã propunere de candidaturã.
(2) Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral într-un singur colegiu uninominal.
(3) Propunerile de candidaţi se depun la birourile electorale de circumscripţie care funcţioneazã la nivelul la care sunt aleşi candidaţii respectivi, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.
(4) Propunerea de candidaturã fãcutã de organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, în condiţiile art. 9 alin. (11) se depune la Biroul Electoral Central.
(5) La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, candidat independent trebuie sã facã dovada constituirii unui depozit, în contul Autoritãţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţarã pentru fiecare candidat.
(6) Pentru constituirea depozitelor, Autoritatea Electoralã Permanentã va deschide câte un cont în fiecare judeţ, respectiv pentru municipiul Bucureşti. Pentru circumscripţia electoralã nr. 43 contul se deschide în municipiul Bucureşti.
(7) Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrãtoare de la data rãmânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripţia electoralã, numai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, care obţin un numãr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Depozitul se restituie şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obţin un mandat de deputat din partea acestor organizaţii în condiţiile prezentului titlu. Depozitul se restituie şi candidaţilor independenţi care obţin cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat.
(8) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de cãtre partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu, sub semnãtura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinãtorilor.
(9) În cazul alianţelor politice şi al alianţelor electorale, propunerile de candidaţi vor fi semnate de conducerile fiecãrui partid din alianţã.
(10) Propunerile de candidaturã trebuie sã cuprindã circumscripţia electoralã şi colegiul uninominal în care candideazã, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia, iar în cazul alianţelor politice, partidul care i-a propus, cât şi apartenenţa politicã a candidaţilor. Nu sunt permise candidaturi independente pentru partide politice, alianţe politice sau electorale.
(11) Propunerile de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de declaraţia de avere şi declaraţia de interese ale fiecãrui candidat.
(12) Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde circumscripţia electoralã şi colegiul uninominal în care candideazã, numele, prenumele, codul numeric personal, partidul politic sau alianţa care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa politicã a candidatului, consimţãmântul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivã, precum şi precizarea cã întruneşte condiţiile prevãzute de lege pentru a candida.
(13) Toţi candidaţii nãscuţi înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declaraţie pe propria rãspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa la securitate ca poliţie politicã.
(14) O persoanã nu poate accepta candidatura decât pentru o singurã circumscripţie electoralã, iar în cadrul acesteia, pentru un singur colegiu uninominal. Excepţie fac persoanele care candideazã fiind propuse de organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale în conformitate art. 9 alin. (11).
(15) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 37 din Constituţia României, republicatã, pentru a fi alese.
(16) Nu pot candida, în circumscripţiile electorale constituite în unitãţile administrativ-teritoriale în care îşi exercitã sau şi-au exercitat funcţiile în ultimele 60 de zile anterioare datei alegerilor, prefecţii, subprefecţii şi conducãtorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi guvernamentale, deconcentrate în aceste unitãţi administrativ-teritoriale.
ART. 30
(1) Candidaţii independenţi trebuie sã fie susţinuţi de minimum 4% din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candideazã, dar nu mai puţin de 2.000 de alegãtori pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegãtori pentru Senat.
(2) Lista susţinãtorilor trebuie sã cuprindã data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, colegiul uninominal în care candideazã, numele şi prenumele susţinãtorului, codul numeric personal, data naşterii susţinãtorului, adresa susţinãtorului, denumirea, seria şi numãrul actului de identitate al susţinãtorului, precum şi semnãtura acestuia. În listã se vor menţiona, de asemenea, numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligatã sã depunã o declaraţie pe propria rãspundere prin care sã ateste veridicitatea semnãturilor susţinãtorilor.
(3) Lista susţinãtorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevãzute de lege.
(4) Susţinãtorii pot fi numai cetãţeni cu drept de vot. Un susţinãtor poate sprijini câte un singur candidat pentru fiecare dintre funcţiile pentru care se organizeazã alegeri.
(5) Adeziunile susţinãtorilor se dau pe propria rãspundere a acestora.
(6) Lista de susţinãtori va fi însoţitã de declaraţia de acceptare a candidaturii.
ART. 31
(1) Biroul electoral de circumscripţie examineazã respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoanã sã poatã candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formã ale listei susţinãtorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale.
(2) Douã exemplare ale propunerii de candidaturã se pãstreazã la biroul electoral de circumscripţie, iar celelalte douã, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnãtura preşedintelui acestuia, cu menţionarea datei, a numãrului de înregistrare şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunãtorului; unul dintre exemplarele restituite depunãtorului se înregistreazã de cãtre acesta la judecãtoria, respectiv la tribunalul în a cãrei razã teritorialã se aflã circumscripţia electoralã. Pentru circumscripţia electoralã pentru românii cu domiciliul în afara ţãrii înregistrarea se face la Tribunalul Bucureşti.
(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecãrei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidaturã se afişeazã de cãtre biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia într-un loc vizibil.
(4) Candidaţii pot renunţa la candidaturã, pânã la data rãmânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauzã va da o declaraţie pe proprie rãspundere.
ART. 32
(1) Acceptarea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestatã de cãtre cetãţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.
(2) Respingerea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestatã de cãtre candidat sau de cãtre competitorii electorali care au propus candidatura respectivã, în termen de 3 zile de la respingere.
(3) Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatarului, numele şi prenumele persoanei a cãrei candidaturã a fost admisã sau respinsã, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnãtura contestatarului şi indicarea, dacã este cazul, a persoanei desemnate sã-l reprezinte.
(4) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competentã, sub sancţiunea nulitãţii.
(5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţioneazã în termen de 48 de ore de la înregistrare, de cãtre tribunalul în a cãrui razã teritorialã se aflã circumscripţia electoralã. Contestaţiile înregistrate la candidaturile pentru circumscripţia electoralã pentru românii cu domiciliul în afara României se soluţioneazã de cãtre Tribunalul Bucureşti. Hotãrârea datã se afişeazã, în mod vizibil, la sediul instanţei care a emis-o.
(6) Împotriva hotãrârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioarã. Recursul se soluţioneazã în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(7) Hotãrârea pronunţatã în recurs este definitivã şi irevocabilã.
ART. 33
Dupã expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugã termenele prevãzute la art. 32 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constatã rãmânerea definitivã a candidaturilor, dispun imprimarea buletinelor de vot, afişeazã la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, dupã constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenenţei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi fãcute publice prin presã şi prin orice mijloace de informare în masã, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi.

CAP. VI
Buletinele de vot şi ştampilele de vot

ART. 34
(1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral care funcţioneazã la nivelul circumscripţiei pentru care trebuie tipãrite buletinele de vot, ţinându-se seama, dupã caz, de numãrul de candidaţi reprezentând partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi al candidaţilor independenţi care participã la alegeri conform prezentului titlu, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor.
(2) Ordinea în care se tipãresc numele candidaţilor pe buletinul de vot se stabileşte de biroul electoral de circumscripţie, prin trageri succesive la sorţi: întâi pentru partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului şi alianţele politice sau electorale ce cuprind cel puţin un partid politic parlamentar, apoi pentru partidele politice neparlamentare şi alianţele politice sau electorale dintre acestea, apoi pentru organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale. Candidaţii independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finalã a acestuia, în ordinea înregistrãrii candidaturilor.
(3) Autoritatea Electoralã Permanentã decide asupra grosimii hârtiei pe care se vor imprima buletinele de vot, mãsuratã în grame pe metru pãtrat. Hotãrârea va fi comunicatã prefecţilor cu cel puţin 21 de zile înainte de data alegerilor.
(4) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în numãr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afarã de ultima paginã, pe care se aplicã ştampila de control. Paginile se numeroteazã.
(5) În unghiul din partea stângã sus a patrulaterului se va imprima denumirea integralã a partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, a organizaţiei cetãţenilor aparţinând minoritãţii naţionale sau, dupã caz, sintagma "candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptã sus se tipãreşte, dupã caz, semnul electoral. Numele candidatului va fi tipãrit în mijlocul patrulaterului.
(6) Buletinele de vot se capseazã.
ART. 35
(1) Semnele electorale se stabilesc de cãtre fiecare partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã sau organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri în condiţiile prezentului titlu, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(2) Semnele electorale trebuie comunicate Biroului Electoral Central în vederea înregistrãrii şi trebuie sã se deosebeascã clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisã utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometricã în care sunt încadrate. Partidele şi alianţele politice pot întrebuinţa, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul Bucureşti.
(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specificã.
(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparţine de drept dacã l-a folosit primul, respectiv prima, şi nu poate fi însuşit sau utilizat de alt partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã sau organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale înregistratã ulterior, decât cu consimţãmântul celor cãrora le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcãtuit alianţa politicã sau alianţa electoralã iniţialã.
(5) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri în condiţiile prezentului titlu, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetãţenilor aparţinând minoritãţii naţionale care a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.
(6) Contestaţiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1) şi se soluţioneazã de cãtre Tribunalul Bucureşti în cel mult douã zile de la primirea contestaţiilor. Hotãrârea se comunicã pãrţilor. Hotãrârea este definitivã şi irevocabilã şi se comunicã de îndatã Biroului Electoral Central.
(7) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
(8) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţã publicã a semnelor electorale a doua zi dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (1) sau, dupã caz, dupã rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti.
(9) Candidaţii independenţi nu pot folosi semne electorale.
(10) Alianţa politicã sau alianţa electoralã care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate pãstra numai dacã nu şi-a schimbat componenţa iniţialã sau dacã niciunul dintre partidele politice care au pãrãsit alianţa nu înainteazã Biroului Electoral Central o adresã în care precizeazã cã nu este de acord ca denumirea respectivã sã fie pãstratã de cãtre alianţa respectivã în noua sa formã. De asemenea, denumirea respectivã nu poate fi utilizatã de o altã alianţã politicã sau alianţã electoralã.
ART. 36
(1) Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mãrime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cernealã în atâtea exemplare câţi alegãtori sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%.
(2) Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvântul "VOTAT", scris cu majuscule.
(3) Imprimarea buletinelor de vot şi confecţionarea ştampilelor de vot se asigurã de birourile electorale de circumscripţie, prin intermediul prefecţilor. Prefecţii rãspund ca toate buletinele de vot necesare sã fie imprimate şi ştampilele sã fie confecţionate cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor.
(4) Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin douã zile înainte de data alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de câte 100 de bucãţi sau multiplu de 100 de bucãţi, pe bazã de proces-verbal.
(5) Câte douã exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecãtoriilor, precum şi la sediul fiecãrei secţii de votare.
(6) La cererea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, organizaţiei cetãţenilor aparţinând minoritãţii naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu sau a candidaţilor independenţi, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte douã buletine de vot, vizate şi anulate.

CAP. VII
Campania electoralã

ART. 37
(1) În campania electoralã, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, cât şi cetãţenii cu drept de vot au dreptul sã-şi exprime opiniile în mod liber şi fãrã nicio discriminare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice şi a celorlalte mijloace de informare în masã.
(2) Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept.
(3) Este interzisã organizarea acţiunilor de campanie electoralã în unitãţile militare.
ART. 38
(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu şi candidaţii independenţi au acces gratuit la serviciile publice de radio şi televiziune proporţional cu numãrul de candidaturi propuse şi rãmase definitive. Fiecare societate publicã de radio şi televiziune va lua în considerare numãrul de candidaturi propuse de fiecare competitor electoral în aria geograficã acoperitã de postul respectiv de radio sau televiziune.
(2) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu, precum şi candidaţii independenţi sunt obligaţi sã solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votãrii, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune, acordarea timpilor de antenã. Solicitãrile peste acest termen nu se iau în considerare.
(3) Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toţi competitorii electorali care participã în alegeri, conform prezentului titlu, iar timpii de antenã oferiţi competitorilor electorali trebuie sã fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice.
(4) Este interzisã introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.
ART. 39
(1) Primarii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile de la anunţarea datei alegerilor, sã stabileascã locuri speciale pentru afişajul electoral ţinând seama de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, precum şi de candidaţii independenţi care sunt înregistraţi legal la data anunţãrii datei alegerilor.
(2) Primarii vor asigura ca locurile speciale pentru afişaj sã fie situate în pieţe, pe strãzi şi în alte locuri publice frecventate de cetãţeni, fãrã stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activitãţi din localitãţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi sã asigure înlãturarea oricãror afişe, înscrisuri şi însemne rãmase de la campaniile electorale precedente.
(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisã numai pentru partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, candidaţii independenţi care participã la alegeri în condiţiile prezentului titlu.
(4) Este interzisã utilizarea de cãtre partidul politic, alianţa politicã, alianţa electoralã, organizaţia cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât sã împiedice folosirea acestora de cãtre un alt partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri ori alt candidat independent.
(5) În alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2), afişajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dupã caz, al deţinãtorilor.
(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevãzute la alin. (1) nu poate depãşi dimensiunile de 500 mm o laturã şi 300 mm cealaltã laturã, iar cel prin care se convoacã o reuniune electoralã, 400 mm o laturã şi 250 mm cealaltã laturã.
(7) Sunt interzise afişele electorale care combinã culorile astfel încât sã evoce drapelul României sau al altui stat.
(8) Poliţia, inclusiv poliţia comunitarã, este obligatã sã asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale.
ART. 40
(1) Birourile electorale de circumscripţie vegheazã la corecta desfãşurare a campaniei electorale în circumscripţia electoralã în care funcţioneazã, soluţionând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu ori a unui candidat independent de a-şi desfãşura campania electoralã în condiţiile prevãzute de prezentul titlu şi cu respectarea deontologiei electorale.
(2) Dacã biroul electoral de circumscripţie considerã, cu ocazia soluţionãrii plângerii, cã este necesarã luarea unor mãsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizeazã autoritãţile competente.
(3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central. Soluţia datã asupra contestaţiei este definitivã.
(4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotãrârile date se afişeazã, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

CAP. VIII
Votarea

ART. 41
(1) Fiecare secţie de votare trebuie sã posede un numãr suficient de cabine, urne fixe în raport cu fiecare tip de alegere, urnã mobilã şi ştampile de votare proporţional cu numãrul alegãtorilor de pe listele electorale permanente comunicate de primari.
(2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încãpere în care se aflã biroul preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Cabinele, urnele, ştampilele şi celelalte materiale necesare biroului electoral al secţiei de votare se asigurã de cãtre primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreunã cu prefecţii.
(3) Numãrul urnelor folosite într-o secţie de votare va corespunde fiecãrui tip de alegeri.
(4) Materialele necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare se predau, pe bazã de proces-verbal, de primari, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin douã zile înainte de data alegerilor. Dupã preluarea buletinelor de vot şi a ştampilelor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigurã pãstrarea acestora în deplinã siguranţã.
(5) Formularele şi celelalte imprimate necesare votãrii se predau biroului electoral al secţiei de votare pe bazã de borderou de predare-primire, cuprinzând felul şi numãrul de exemplare din fiecare imprimat.
(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreunã cu membrii acestuia, trebuie sã fie prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sã dispunã mãsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare dispune îndepãrtarea materialelor de propagandã electoralã de orice tip din şi de pe clãdirea sediului secţiei de votare.
(7) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pazã în jurul localului de vot.
(8) În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, dupã caz, a persoanelor oficial acreditate, verificã urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând în procesul-verbal numãrul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, numãrul buletinelor de vot pentru fiecare tip de alegeri în parte şi numãrul ştampilelor care se utilizeazã în secţia de votare respectivã. Dupã încheierea acestei operaţii închide şi sigileazã urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.
(9) Preşedintele este obligat sã asigure aplicarea ştampilei de control şi pe ultima paginã a fiecãrui buletin de vot.
(10) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sã ia mãsurile necesare pentru ca alegerile sã decurgã în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în aceastã privinţã, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrãrile în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe strãzi şi în pieţe publice pânã la o distanţã de 500 m.
(11) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreunã cu reprezentanţii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
(12) În afarã de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii şi observatorii acreditaţi, nicio altã persoanã nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(13) Pe durata votãrii se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate sã poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandã electoralã.
ART. 42
(1) Votarea începe la ora 7,00 şi are loc pânã la ora 21,00, când secţia de votare se închide. Pe uşa secţiei de votare se vor afişa orele între care se desfãşoarã procesul de votare.
(2) În situaţia în care alegãtorul, din motive bine întemeiate, constatate de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electoralã, se va face menţiunea în listã, cu confirmarea, pe bazã de semnãturã, a unui membru al biroului electoral.
(3) Accesul alegãtorilor în sala de vot are loc în serii corespunzãtoare numãrului cabinelor. Fiecare alegãtor va prezenta cartea de alegãtor şi actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, dupã verificarea înscrierii în lista electoralã permanentã, pe baza semnãturii în lista electoralã permanentã, îi va încredinţa buletinele de vot şi ştampila pentru votare. Alegãtorului care refuzã sã semneze lista electoralã permanentã i se va refuza exercitarea dreptului de vot. Dacã un alegãtor se prezintã cu duplicatul cãrţii de alegãtor, biroul electoral al secţiei de votare va menţiona aceasta în lista electoralã.
(4) Alegãtorii care ridicã cartea de alegãtor de la secţia de votare vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la predarea de cãtre serviciul public comunitar de evidenţã a persoanelor a cãrţilor de alegãtor neridicate.
(5) Alegãtorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, cã domiciliazã în zona arondatã secţiei de votare respective şi au fost omişi din listele electorale permanente pot vota la acea secţie de votare, doar pe baza cãrţii de alegãtor şi a actului de identitate şi vor fi înscrişi în lista electoralã suplimentarã. O copie a acestei liste electorale suplimentare se va transmite serviciului public comunitar de evidenţã a persoanelor, prin grija Autoritãţii Electorale Permanente, pentru aducerea la zi a evidenţei.
(6) Alegãtorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poartã menţiunea "VOTAT" înãuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului pe care îl voteazã.
(7) Ştampila cu menţiunea "VOTAT" trebuie astfel dimensionatã încât sã fie mai micã decât patrulaterul.
(8) Dupã ce au votat, alegãtorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipãritã care poartã ştampila de control sã rãmânã în afarã, şi le vor introduce în urnã, având grijã sã nu se deschidã.
(9) Îndoirea greşitã a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
(10) La cererea alegãtorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnã, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singurã datã, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi fãcând menţiunea corespunzãtoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
(11) Ştampila încredinţatã pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, dupã care preşedintele sau acel membru o va aplica pe cartea de alegãtor în locul corespunzãtor numãrului de scrutin.
(12) Preşedintele poate lua mãsuri ca staţionarea unui alegãtor în cabina de votare sã nu se prelungeascã nejustificat.
(13) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însãrcinate cu menţinerea ordinii vor vota în secţia la care îşi desfãşoarã activitatea, dupã înscrierea lor în lista electoralã suplimentarã, dacã este cazul, doar dacã domiciliazã pe raza acelui colegiu uninominal în care se aflã secţia de votare respectivã şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altã secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal.
(14) Candidaţii şi oricare alegãtor au dreptul sã conteste identitatea persoanei care se prezintã la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale.
(15) În cazul în care contestaţia este întemeiatã, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va opri de la votare pe alegãtorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceastã situaţie autoritãţilor competente.
(16) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
(17) Durata totalã a suspendãrilor nu poate depãşi o orã şi nu pot fi mai mult de douã suspendãri. Suspendarea va fi anunţatã prin afişare la uşa localului de vot imediat ce s-a produs evenimentul ce a declanşat suspendarea.
(18) În timpul suspendãrii, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rãmâne sub pazã permanentã. În timpul suspendãrii nu pot pãrãsi sala de votare mai mult de jumãtate din numãrul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp.
(19) Candidaţii şi persoanele acreditate care asistã la votare în condiţiile prezentului titlu nu pot fi obligate sã pãrãseascã sala de votare în acest timp.
(20) Prezenţa oricãrei persoane în cabinele de vot, în afara celei care voteazã, este interzisã.
(21) Alegãtorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate sã voteze singur are dreptul sã cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
(22) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat sã primeascã şi sã înregistreze orice sesizare scrisã cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintatã de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţii, observatorii acreditaţi, jurnaliştii acreditaţi sau alegãtorii prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înainteazã sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia care rãmâne la persoana care înainteazã sesizarea faptul cã a luat cunoştinţã de sesizarea respectivã şi numãrul sub care aceasta este înregistratã.
(23) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declarã votarea încheiatã şi dispune închiderea secţiei de votare.
(24) Persoanelor existente la ora 21,00 în sala în care se aflã secţia de votare li se permite sã îşi exercite dreptul de vot.
(25) În situaţia prevãzutã la alin. (24), preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligaţia de a informa biroul sau oficiul electoral care funcţioneazã la nivelul imediat superior cu privire la decizia de prelungire a duratei votãrii, de îndatã ce adoptã o astfel de decizie, precum şi cu privire la închiderea secţiei atunci când perioada de prelungire se încheie, de îndatã ce acest lucru se produce.
(26) Birourile şi oficiile electorale care primesc informãri în conformitate cu prevederile alin. (25) au obligaţia de a transmite informãrile respective organismelor electorale care funcţioneazã la nivelele imediat superioare pânã când toate informãrile se centralizeazã la Biroul Electoral Central.

CAP. IX
Observarea alegerilor

ART. 43
(1) În afara membrilor birourilor electorale şi a candidaţilor, la toate operaţiunile din secţiile de votare, cât şi la toate operaţiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelele pot asista:
a) observatori interni acreditaţi;
b) reprezentanţi acreditaţi ai unor organizaţii strãine;
c) reprezentanţi acreditaţi ai presei scrise, radioului şi televiziunii, români şi strãini.
(2) Pot fi acreditaţi, ca observatori interni, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apãrarea democraţiei şi a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data desfãşurãrii alegerilor şi în ale cãror organe de conducere nu se aflã niciun membru al vreunui partid politic sau organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau ai vreunei organizaţii a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale care participã în alegeri conform prezentului titlu.
(3) Acreditarea reprezentanţilor presei scrise, radioului şi televiziunilor din România se face de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã. Contestaţia privind acreditarea sau respingerea solicitãrii de acreditare se soluţioneazã de Curtea de Apel Bucureşti în termen de douã zile de la înregistrare. Hotãrârea datã este definitivã şi irevocabilã.
(4) Pot fi acreditate, ca observatori interni, doar persoanele propuse de cãtre acele organizaţii neguvernamentale în privinţa cãrora Autoritatea Electoralã Permanentã stabileşte cã îndeplinesc prevederile alin. (2). Acreditarea observatorilor interni se face de cãtre birourile electorale de circumscripţie.
(5) Acreditarea reprezentanţilor presei, radioului şi posturilor de televiziune strãine, precum şi a reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale cu activitate în domeniul democraţiei şi al drepturilor omului care solicitã acest lucru se face de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.
(6) Încãlcarea condiţiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditãrii.
(7) Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votãrii, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnãrii, de cãtre membrii biroului electoral al secţiei de votare, a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votãrii în secţia respectivã, numai dacã prezintã actul de acreditare. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfãşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatãrii unei neregularitãţi. Orice act de propagandã pentru sau împotriva unui partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã sau organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale care participã la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegãtorului, precum şi încãlcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditãrii de cãtre biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votãrii, îndepãrtarea imediatã a persoanei respective din secţia de votare.

CAP. X
Numãrarea voturilor şi constatarea rezultatelor

ART. 44
La toate operaţiunile ce ţin de numãrarea voturilor participã membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi pot asista candidaţii şi persoanele acreditate în condiţiile prezentului titlu.
ART. 45
(1) Dupã încheierea votãrii, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare, anuleazã buletinele de vot rãmase neîntrebuinţate.
(2) Se consemneazã distinct, în procesele-verbale pentru fiecare tip de alegere, numãrul buletinelor de vot anulate.
(3) Se numãrã toţi alegãtorii din listele electorale permanente şi suplimentare care au participat la vot şi se consemneazã numãrul lor în rubricile corespunzãtoare din procesele-verbale. Se îndosariazã listele electorale suplimentare în ordinea întocmirii lor.
(4) Pentru fiecare tip de alegere se adunã buletinele de vot utilizate aşa cum rezultã din listele de alegãtor cu buletinele de vot neutilizate şi anulate. Suma acestora, care trebuie sã corespundã cu numãrul de buletine primite în cadrul secţiei de votare, se consemneazã în procesul-verbal. În cazul în care suma lor este alta decât numãrul de buletine de vot primite, se precizeazã în procesul-verbal motivul pentru care apare eroarea, luându-se în considerare şi întâmpinãrile şi contestaţiile adresate biroului electoral al secţiei de votare.
(5) În cazul în care suma nu se verificã, membrii biroului electoral al secţiei de votare pot avea opinii separate. Acestea se consemneazã în procesul-verbal.
(6) Dupã aceste operaţiuni, se procedeazã la deschiderea urnelor. Deschiderea urnelor se face în mod succesiv. Urmãtoarea urnã se deschide numai dupã ce se efectueazã numãrãtoarea buletinelor de vot şi se consemneazã rezultatele în procesul-verbal de la urna anterioarã.
(7) Preşedintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecãrui buletin, numele şi prenumele candidatului votat şi va arãta buletinul de vot celor prezenţi.
(8) Pe formularul tipizat elaborat de Autoritatea Electoralã Permanentã, unul dintre membrii biroului electoral asistat de cel puţin încã un membru al acestuia consemneazã opţiunea ce rezultã prin citirea fiecãrui buletin de vot.
(9) Fiecare buletin de vot citit şi consemnat în formular este aşezat de cãtre preşedinte, ajutat de ceilalţi membri ai biroului electoral, într-un pachet separat pentru fiecare partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi candidat independent.
(10) Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, precum şi pentru cele contestate se fac pachete separate.
(11) Sunt nule buletinele de vot care nu poartã ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicatã pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intrã în calculul voturilor valabil exprimate.
(12) În cazul în care existã buletine de vot pentru care existã opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul în funcţie de pãrerea majoritãţii membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
(13) Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicatã ştampila "VOTAT". Aceste buletine nu intrã în calculul voturilor valabil exprimate.
(14) Rezultatul se consemneazã în câte un tabel separat şi se încheie în douã exemplare originale, câte un proces-verbal.
(15) Procesul-verbal cuprinde:
a) numãrul alegãtorilor potrivit listelor electorale permanente;
b) numãrul alegãtorilor potrivit listelor electorale permanente, care s-au prezentat la urne;
c) numãrul alegãtorilor potrivit listelor electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;
d) numãrul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei: lit. d) ≥ lit. e) + lit. f) + lit. g) + lit. h);
e) numãrul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
f) numãrul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulelor:
- lit. f ) = suma voturilor valabil exprimate la lit. i);
- lit. f ) ≤ lit. b) + lit. c) - lit. g) - lit. h);
g) numãrul de voturi nule;
h) numãrul de voturi albe;
i) numãrul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare candidat;
j) numãrul de voturi contestate;
k) expunerea pe scurt a întâmpinãrilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
l) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votãrii.
(16) Procesele-verbale se semneazã de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila acesteia.
(17) Lipsa semnãturilor unor membri ai biroului electoral al secţiei de votare nu influenţeazã asupra valabilitãţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.
(18) Fiecare membru al biroului electoral al secţiei de votare are dreptul de a obţine o copie a procesului-verbal, semnatã de cãtre preşedintele secţiei de votare, sau de cãtre locţiitorul acestuia, dupã caz, şi de cãtre ceilalţi membri ai biroului.
(19) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinãri şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni. Acestea se soluţioneazã pe loc de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
(20) Contestaţiile se prezintã preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Ele se formuleazã în scris în douã exemplare, din care unul, semnat şi ştampilat de preşedinte, rãmâne la contestator.
(21) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare hotãrãşte, de îndatã, asupra contestaţiilor a cãror rezolvare nu suferã întârziere.
(22) Pentru fiecare tip de alegeri se întocmeşte câte un dosar care va cuprinde: douã exemplare originale din procesul-verbal, contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ce ţin de acele alegeri, buletinele de vot nule şi cele contestate, formularele tipizate care au folosit la calculul rezultatelor. Dosarele, sigilate şi stampilate, se vor înainta biroului electoral de circumscripţie care funcţioneazã la nivelul imediat superior, în cel mult 24 de ore de la încheierea votãrii, de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pazã militarã şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din biroul electoral al secţiei de votare, candidaţii sau persoanele acreditate conform prezentului titlu.
ART. 46
(1) Biroul electoral de circumscripţie centralizeazã informaţiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscripţie electoralã, pentru fiecare tip de alegere.
(2) Biroul electoral de circumscripţie întocmeşte şi câte un proces-verbal pentru fiecare tip de alegere.
(3) Procesul-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripţie trebuie sã cuprindã urmãtoarele date şi informaţii:
a) numãrul alegãtorilor din circumscripţia electoralã, potrivit listelor electorale permanente, defalcat pe colegii uninominale;
b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne, potrivit listelor electorale permanente, defalcat pe colegii uninominale;
c) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne, potrivit listelor electorale suplimentare, defalcat pe colegii uninominale;
d) numãrul total al voturilor valabil exprimate, defalcat pe colegii uninominale, cu menţionarea numãrului de voturi exprimate în secţiile de votare;
e) numãrul total al voturilor nule, defalcat pe colegii uninominale, cu menţiunea numãrului de voturi exprimate în secţiile de votare;
f) numãrul total al voturilor albe, defalcat pe colegii uninominale, cu menţionarea numãrului de voturi exprimate în secţiile de votare;
g) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;
h) expunerea pe scurt a întâmpinãrilor, contestaţiilor şi hotãrârilor luate de biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive.
(4) Procesele-verbale se întocmesc în douã exemplare în original, se semneazã de cãtre preşedinte şi ceilalţi membrii ai biroului electoral de circumscripţie şi vor purta ştampila acestuia.
(5) Un exemplar al procesului-verbal, împreunã cu întâmpinãrile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie, se transmite organismului electoral care funcţioneazã la nivel superior, cu pazã militarã, în cel mult 48 de ore, în vederea validãrii alegerilor.
(6) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la organismul electoral care funcţioneazã la nivel superior.

CAP. XI
Constatarea rezultatelor alegerilor

ART. 47
(1) Dupã primirea dosarelor prevãzute la art. 45, respectiv a proceselor-verbale şi dosarelor prevãzute la art. 46, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru candidaţii fiecãrui partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi pentru fiecare candidat independent, în toate colegiile uninominale de pe raza teritorialã a circumscripţiei electorale, pe care îl înainteazã în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.
(2) Dupã primirea proceselor-verbale încheiate de cãtre birourile electorale ale circumscripţiilor electorale, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Pragul electoral reprezintã numãrul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentarã sau de colegii uninominale în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, calculat dupã cum urmeazã:
a) pentru Camera Deputaţilor, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţarã, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale;
b) pentru Senat, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţarã, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale;
c) pentru Camera Deputaţilor şi Senat, prin îndeplinirea cumulativã a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale se situeazã pe primul loc, în ordinea numãrului de voturi valabil exprimate, chiar dacã acestea nu au îndeplinit condiţiile prevãzute la lit. a) sau b);
d) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevãzut la lit. a) şi b) se adaugã, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţarã şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate pe întreaga ţarã, fãrã a se putea depãşi 10% din aceste voturi.
(3) Pentru organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care nu au îndeplinit condiţiile prevãzute la alin. (2) şi care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputaţilor se stabileşte un coeficient electoral la nivel naţional reprezentând numãrul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat, pentru a determina acele organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care pot avea reprezentanţi în Camera Deputaţilor.
(4) Coeficientul electoral la nivel naţional se stabileşte prin împãrţirea numãrului total de voturi valabil exprimate la nivel naţional pentru alegerea Camerei Deputaţilor la numãrul de colegii uninominale constituite la nivel naţional pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Are dreptul la reprezentare organizaţia cetãţenilor aparţinând minoritãţii naţionale care a obţinut cel puţin 10% din coeficientul electoral. Se declarã ales acel reprezentant al organizaţiei cetãţenilor aparţinând minoritãţii naţionale care a obţinut cel mai mare numãr de voturi.
(5) Rezultatul operaţiunilor prevãzute la alin. (2)-(4) se transmite de cãtre Biroul Electoral Central, pe bazã de proces-verbal, fiecãruia dintre birourile electorale de circumscripţie.
ART. 48
(1) Dupã primirea de la Biroul Electoral Central a constatãrii cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de circumscripţie procedeazã la prima etapã de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscripţie electoralã.
(2) La lucrãrile efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul sã asiste candidaţii şi persoanele acreditate.
(3) Biroul electoral de circumscripţie stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei electorale, prin împãrţirea numãrului total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care întrunesc condiţia prevãzutã la art. 47 alin. (2) şi pentru candidaţii independenţi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat la numãrul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmeazã sã fie aleşi în acea circumscripţie electoralã.
(4) Pentru fiecare competitor electoral se împarte numãrul total de voturi valabil exprimate obţinut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidaţilor sãi din colegiile uninominale de pe raza circumscripţiei electorale la coeficientul electoral, reţinându-se partea întreagã, nerotunjitã, a câtului. Rezultatul obţinut reprezintã numãrul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscripţie competitorului electoral la nivelul circumscripţiei electorale în prima etapã de repartizare a mandatelor. Candidaţilor independenţi li se atribuie câte un mandat de cãtre biroul electoral de circumscripţie dacã au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.
(5) Voturile rãmase, adicã cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de competitorii electorali ce întrunesc condiţia prevãzutã la art. 47 alin. (2), precum şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripţie se comunicã de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapã, la nivel naţional.
(6) Biroul Electoral Central însumeazã, pe întreaga ţarã, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţã politicã sau alianţã electoralã care întruneşte condiţia prevãzutã la art. 47 alin. (2); numãrul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţã politicã şi alianţã electoralã se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., fãcându-se atâtea operaţii de împãrţire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscripţiilor electorale; câturile rezultate din împãrţire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasificã în ordine descrescãtoare, pânã la concurenţa numãrului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe ţarã, pentru deputaţi şi, separat, pentru senatori; fiecãrui competitor electoral care a întrunit condiţia prevãzutã la art. 47 alin. (2) i se repartizeazã atâtea mandate de deputaţi sau, dupã caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral pe ţarã se cuprinde în numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţã politicã sau alianţã electoralã respectivã, rezultat din însumarea pe ţarã a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale.
(7) Desfãşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, dupã cum urmeazã:
a) pentru fiecare partid politic, alianţã politicã sau alianţã electoralã care întruneşte condiţia prevãzutã la art. 47 alin. (2), se împarte numãrul voturilor neutilizate şi al celor inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale, din fiecare circumscripţie electoralã, la numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, alianţã politicã sau alianţã electoralã avut în vedere la repartizarea mandatelor pe ţarã. Rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie electoralã se înmulţeşte cu numãrul de mandate cuvenite partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale. Datele obţinute se ordoneazã descrescãtor la nivelul ţãrii şi separat descrescãtor în cadrul fiecãrei circumscripţii electorale. Pentru fiecare circumscripţie electoralã se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, în limita mandatelor ce au rãmas de repartizat în circumscripţia electoralã respectivã. Ultimul numãr din aceastã operaţiune reprezintã repartitorul acelei circumscripţii electorale. În continuare, se procedeazã la repartizarea mandatelor pe circumscripţii electorale în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor electorale din lista ordonatã pe ţarã, astfel: primul numãr din lista ordonatã pe ţarã se împarte la repartitorul circumscripţiei electorale de la care provine, rezultând numãrul de mandate ce îi revin în circumscripţia electoralã respectivã. În continuare, se procedeazã identic cu numerele urmãtoare din lista ordonatã pe ţarã. În situaţia în care s-a epuizat numãrul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice sau unei alianţe electorale ori dintr-o circumscripţie electoralã, operaţiunea se continuã fãrã acestea. Dacã numãrul din lista ordonatã pe ţara este mai mic decât repartitorul de circumscripţie electoralã, se acordã un mandat;
b) în cazul în care nu este posibilã acordarea mandatelor în ordinea ce rezultã din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electoralã în care partidul politic, alianţa politicã sau alianţa electoralã are cel mai mare numãr de candidaţi, iar dacã şi astfel au rãmas mandate nerepartizate pe circumscripţii electorale, circumscripţia electoralã în care partidul politic, alianţa politicã sau alianţa electoralã respectivã are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie;
c) dacã dupã aplicarea prevederilor lit. a) şi b) au mai rãmas mandate nedesfãşurate pe circumscripţii electorale, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale cãrora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.
(8) Alocarea pe colegii uninominale şi atribuirea de mandate candidaţilor se fac de cãtre biroul electoral de circumscripţie, avându-se în vedere numai competitorii electorali care au întrunit pragul electoral prevãzut la art. 47 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.
(9) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaţilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator.
(10) Atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se face în douã etape, la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul fiecãrei circumscripţii electorale.
(11) În prima etapã, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaţilor care aparţin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2) şi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.
(12) În cea de a doua etapã, de alocare pe colegii şi atribuire de mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie va întocmi, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, o listã ordonatã cu toţi candidaţii cãrora nu li s-au atribuit mandate în prima etapã, dispuşi în ordinea descrescãtoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective, calculate pânã la a opta zecimalã inclusiv.
(13) Dacã pentru un competitor electoral numãrul de mandate atribuite potrivit prevederilor alin. (11) este mai mare sau egal cu numãrul de mandate repartizate competitorului electoral respectiv în acea circumscripţie electoralã, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), acestuia nu i se va mai aloca niciun mandat în etapa a doua prevãzutã la alin. (12), acesta reţinând mandatele atribuite potrivit prevederilor alin. (11).
(14) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numãrul de mandate repartizat în acea circumscripţie electoralã, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), se scade numãrul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin. (11), rezultatul reprezentând numãrul de mandate de atribuit fiecãrui competitor electoral la nivelul circumscripţiei electorale în cea de a doua etapã de atribuire şi alocare de mandate. Numãrul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se alocã pentru candidaţii acestora în ordine descrescãtoare în funcţie de clasarea în lista prevãzutã la alin. (12). În cazul în care urmãtorul candidat cãruia urmeazã sã i se atribuie mandat din lista ordonatã prevãzutã la alin. (12) aparţine unui competitor electoral care a epuizat numãrul de mandate la care are dreptul în acea circumscripţie electoralã sau dacã în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la urmãtorul candidat din lista ordonatã, pânã la atribuirea tuturor mandatelor.
(15) În cazul în care, în urma atribuirii de mandate în cele douã etape potrivit prevederilor alin. (11)-(14), unuia sau mai multor competitori electorali care au întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) nu li s-a atribuit numãrul de mandate la care au dreptul în acea circumscripţie electoralã, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), acestora li se vor atribui atâtea mandate pânã la concurenţa cu acest numãr. Mandatele se alocã suplimentar candidaţilor competitorilor electorali respectivi cei mai bine plasaţi în lista ordonatã prevãzutã la alin. (12) cãrora nu li s-a alocat mandat, în colegiul uninominal în care au candidat, prin creşterea corespunzãtoare a numãrului de mandate din circumscripţia electoralã respectivã şi prin excepţie de la prevederile alin. (9).
(16) În caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, pentru ocuparea mandatului vacantat se organizeazã alegeri parţiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor prezentului titlu. Alegerile se organizeazã doar dacã nu ar urma sã aibã loc cu mai puţin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.
(17) Alegerile parţiale se desfãşoarã într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigãtor.

CAP. XII
Publicarea rezultatelor alegerilor

ART. 49
(1) În fiecare circumscripţie electoralã, biroul electoral de circumscripţie aduce la cunoştinţã publicã rezultatele preliminare ale alegerilor cel puţin o datã la 24 de ore, înainte de a obţine procesele-verbale şi rezultatele votãrii de la toate birourile electorale care funcţioneazã la nivele inferioare nivelului sãu.
(2) Dupã obţinerea rezultatelor votãrii de la toate birourile electorale care funcţioneazã la nivele inferioare nivelului sãu, organismul electoral responsabil de stabilirea rezultatelor alegerilor la nivelul circumscripţiei electorale aduce la cunoştinţã publicã rezultatele finale ale alegerilor, în cazul în care contestaţiile prezentate lui sau instanţei de judecatã nu afecteazã rezultatele alegerilor. Rezultatele finale ale alegerilor sunt stabilite dupã rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârilor judecãtoreşti prin care se soluţioneazã contestaţiile înaintate.
(3) Biroul Electoral Central publicã rezultatele alegerilor în presã şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util.

CAP. XIII
Contravenţii şi infracţiuni

ART. 50
Constituie contravenţii, dacã acestea nu constituie infracţiuni, urmãtoarele fapte:
a) înscrierea, cu bunã-ştiinţã, a unui alegãtor în mai multe liste electorale ale localitãţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
b) semnarea listei de susţinãtori cu încãlcarea dispoziţiilor legii;
c) încãlcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi sau la folosirea semnelor electorale;
d) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisã a celui interesat, a cãrţii de alegãtor sau neîntocmirea cãrţii de alegãtor în termenele stabilite;
e) neluarea, de cãtre organizatori, a mãsurilor necesare desfãşurãrii normale a adunãrilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de bãuturi alcoolice în timpul acestor adunãri;
f) distrugerea, deteriorarea, murdãrirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricãror alte afişe ori anunţuri de propagandã electoralã tipãrite;
g) afişarea mijloacelor de propagandã electoralã în alte locuri decât cele permise sau cu încãlcarea prevederilor prezentului titlu;
h) acceptarea de cãtre un cetãţean a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi, exceptând cazurile candidaţilor propuşi de organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, în condiţiile prezentului titlu;
i) refuzul de a se permite alegãtorului, care face dovada faptului cã are dreptul, sã voteze în secţia de votare la care se prezintã pentru exercitarea dreptului de vot, în condiţiile prezentului titlu;
j) refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor sau al persoanelor acreditate sã asiste la desfãşurarea operaţiunilor electorale;
k) refuzul de a se primi şi înregistra o sesizare scrisã înaintatã în conformitate cu prevederile prezentului titlu;
l) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;
m) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegãtorului care a semnat în lista electoralã, înmânarea buletinului de vot unui alegãtor care nu prezintã cartea de alegãtor şi actul de identitate ori care refuzã sã semneze pentru primirea acestora în lista electoralã în care este înscris;
n) întocmirea, de cãtre birourile electorale ale secţiilor de votare, a proceselor-verbale cu încãlcarea dispoziţiilor prezentului titlu;
o) continuarea propagandei electorale dupã încheierea acesteia, precum şi sfãtuirea, în ziua votãrii, a alegãtorilor la sediul secţiilor de votare sã voteze sau sã nu voteze un anumit partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale sau un candidat independent;
p) purtarea, pe durata votãrii, de cãtre membrii birourilor secţiilor de votare sau de cãtre persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandã electoralã;
q) încãlcarea, de cãtre membrii birourilor electorale, a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri.
ART. 51
(1) Contravenţiile prevãzute la art. 50 lit. c), f), g), h), k), o) şi q) se sancţioneazã cu amendã de la 1.000 la 2.500 lei, cele de la lit. b), l) şi p), cu amendã de la 1.500 la 4.500 lei, iar cele de la lit. a), d), e), i), j), m) şi n), cu amendã de la 4.500 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 50 şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la alin. (1) se fac de cãtre:
a) poliţişti, pentru faptele prevãzute la art. 50 lit. e), f), g), i), j), l), m) şi o);
b) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevãzute la art. 50 lit. a), f), h), n), o), p) şi q);
c) preşedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevãzute la art. 50 lit. b), c) şi h);
d) preşedintele biroului electoral, în cazul sãvârşirii contravenţiilor de cãtre membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul sãvârşirii contravenţiilor de cãtre preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de cãtre locţiitorii acestora, pentru faptele prevãzute la art. 50 lit. i), k), o), p) şi q);
e) împuterniciţii preşedintelui Autoritãţii Electorale Permanente, pentru faptele prevãzute la art. 50 lit. a), b), d) şi o).
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la alin. (1), agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.
(4) Prevederile prezentului articol se completeazã cu dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobata cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 52
(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 53
(1) Înscrierea, cu bunã-ştiinţã, în copia de pe lista electoralã permanentã a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electoralã constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 54
(1) Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de cãtre membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de cãtre alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 55
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinãrii alegãtorului sã voteze sau sã nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de cãtre alegãtor, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
(3) Nu intrã în categoria bunurilor prevãzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolicã, inscripţionate cu însemnele partidului respectiv.
ART. 56
(1) Fapta unei persoane de a vota fãrã a avea drept de vot ori de a vota de douã sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 57
(1) Utilizarea unei cãrţi de alegãtor nule sau a unei cãrţi de alegãtor false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urnã a unui numãr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegãtor sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 58
(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacã fapta nu constituie o infracţiune mai gravã.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 59
(1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilitã pentru închiderea votãrii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 60
Introducerea în uz şi folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereazã înregistrarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare, totalizeazã cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor prezentului titlu, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
ART. 61
Introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

CAP. XIV
Autoritatea Electoralã Permanentã

ART. 62
În scopul asigurãrii condiţiilor logistice necesare aplicãrii întocmai a dispoziţiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum şi a condiţiilor corespunzãtoare pentru buna desfãşurare a operaţiunilor electorale, funcţioneazã Autoritatea Electoralã Permanentã.
ART. 63
(1) Autoritatea Electoralã Permanentã este o instituţie administrativã autonomã cu personalitate juridicã şi cu competenţã generalã, care asigurã aplicarea unitarã, în intervalul dintre douã perioade electorale, a dispoziţiilor legale privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor sau a altor consultãri cu caracter naţional sau local. Autoritatea Electoralã Permanentã urmãreşte şi sprijinã dotarea secţiilor de votare cu logistica necesarã, precum şi realizarea operaţiunilor specifice în intervalul dintre douã perioade electorale.
(2) În înţelesul prezentului titlu, perioada electoralã este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoştinţã publicã a zilei alegerilor şi se încheie odatã cu comunicarea oficialã a rezultatului scrutinului. Perioada electoralã cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoştinţã publicã a zilei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electoralã, desfãşurarea efectivã a votãrii, numãrarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votãrii, atribuirea mandatelor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Autoritatea Electoralã Permanentã este condusã de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat.
(4) Preşedintele este numit prin hotãrâre adoptatã în şedinţã comunã a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitãţile cu pregãtire şi experienţã în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor.
(5) Preşedintele este ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, unul numit de Preşedintele României, iar celãlalt de primul-ministru.
(6) Preşedintele si vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic.
(7) Mandatul preşedintelui şi mandatele vicepreşedinţilor Autoritãţii Electorale Permanente sunt de câte 8 ani şi pot fi reînnoite o singurã datã.
(8) Mandatul preşedintelui sau vicepreşedinţilor înceteazã în urmãtoarele situaţii:
a) expirarea mandatului;
b) demisie;
c) revocare;
d) deces.
(9) Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de cãtre autoritãţile care i-au numit.
(10) Autoritatea Electoralã Permanentã, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, îşi aprobã proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, şi îl înainteazã Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.
(11) Preşedintele Autoritãţii Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, preşedintele emite ordine.
(12) Autoritatea Electoralã Permanentã are un secretar general numit de primul-ministru pe bazã de concurs, în condiţiile legii.
(13) În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi stabilit prin ordin.
ART. 64
(1) Autoritatea Electoralã Permanentã are un aparat propriu de specialitate.
(2) Organizarea şi funcţionarea aparatului propriu al Autoritãţii Electorale Permanente, numãrul de posturi, statutul personalului, atribuţiile acestuia şi structura organizatoricã se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotãrâre a birourilor permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului, la propunerea Autoritãţii Electorale Permanente. Personalul Autoritãţii Electorale Permanente are acelaşi statut cu personalul din aparatul celor douã Camere ale Parlamentului. La organizarea şi funcţionarea aparatului propriu nu se aplicã prevederile <>art. XVI din titlul III al cãrţii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Autoritatea Electoralã Permanentã poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înfiinţarea filialelor regionale, numãrul de posturi, atribuţiile şi raporturile acestora cu Autoritatea Electoralã Permanentã se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia.
(4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autoritãţii Electorale Permanente se face la nivelul prevãzut de lege pentru personalul din aparatul celor douã Camere ale Parlamentului.
ART. 65
(1) Autoritatea Electoralã Permanentã exercitã urmãtoarele atribuţii principale în intervalul dintre douã perioade electorale:
a) elaboreazã propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfãşurãrii alegerilor, pe care le transmite spre însuşire Guvernului şi autoritãţilor administraţiei publice locale, şi urmãreşte modul de îndeplinire a propunerilor;
b) urmãreşte modul de stabilire a localurilor secţiilor de votare şi a sediilor birourilor electorale;
c) urmãreşte şi asigurã realizarea din timp a dotãrilor specifice secţiilor de votare: urne şi cabine tipizate, ştampile, tuşiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot şi altele asemenea; controleazã modul de pãstrare a acestora între perioadele electorale;
d) urmãreşte modul de asigurare a fondurilor necesare realizãrii eşalonate, din timp, a logisticii necesare desfãşurãrii procesului electoral;
e) elaboreazã sisteme de protecţie a secţiilor de votare, a buletinelor de vot şi a celorlalte documente şi materiale specifice perioadei electorale;
f) monitorizeazã şi controleazã modul de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente şi de pãstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum şi modul de efectuare a comunicãrilor prevãzute de lege şi de operare a acestora, la timp, în listele electorale;
g) urmãreşte modul de întocmire şi eliberare a cãrţilor de alegãtor, în concordanţã cu listele electorale permanente;
h) urmãreşte şi controleazã modul de asigurare a concordanţei dintre conţinutul listelor electorale permanente existente la primãrii şi exemplarul aflat la judecãtorii;
i) asigurã, în limita competenţelor sale, aplicarea unitarã a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;
j) elaboreazã studii şi propuneri vizând îmbunãtãţirea sistemului electoral, pe care le dã publicitãţii şi le prezintã autoritãţilor publice, partidelor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate;
k) prezintã Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, pentru Preşedintele României şi pentru autoritãţile administraţiei publice locale sau a unui referendum naţional, un raport asupra organizãrii şi desfãşurãrii alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfãşurare a acestuia, abaterile şi neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate şi rezultatul consultãrii. Raportul se dã publicitãţii sub forma unei Cãrţi Albe;
l) elaboreazã materiale şi programe de informare şi instruire a alegãtorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra respectãrii deontologiei electorale şi asigurã popularizarea acestora;
m) elaboreazã programe specifice de instruire în materie electoralã, pentru primarii şi secretarii unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizeazã desfãşurarea acestor programe, împreunã cu Institutul Naţional de Administraţie şi cu filialele regionale;
n) elaboreazã programe şi stabileşte reguli unitare privind exercitarea votului de cãtre persoanele neştiutoare de carte sau cu handicap şi asigurã popularizarea acestora;
o) elaboreazã proiectul bugetului propriu, care se aprobã prin legea bugetului de stat;
p) întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Naţional de Statisticã, care participã la centralizarea, prelucrarea datelor şi constatarea rezultatelor alegerilor;
q) sprijinã constituirea bazei materiale specifice sistemului informaţional la nivel naţional, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;
r) organizeazã licitaţii în vederea selecţionãrii programelor de calculator care urmeazã a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votãrii;
s) elaboreazã şi supune Guvernului spre aprobare, împreunã cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale;
ş) elaboreazã şi supune Guvernului spre aprobare, împreunã cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, proiectele de hotãrâri specifice bunei organizãri şi desfãşurãri a alegerilor;
t) elaboreazã proiecte de acte normative pentru îmbunãtãţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analizã şi exercitare a dreptului de iniţiativã legislativã;
ţ) prezintã Guvernului spre aprobare, împreunã cu Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, proiectul hotãrârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor; hotãrârea se aprobã în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoştinţã publicã a zilei alegerilor;
u) certificã spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecţionate în urma licitaţiei organizate potrivit prevederilor legale în vigoare şi le pune la dispoziţie partidelor înscrise în competiţia electoralã, la cererea acestora;
v) ţine evidenţa comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale şi face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare şi desfãşurare a noilor alegeri;
x) sprijinã organizarea şi desfãşurarea alegerilor parţiale.
(2) Autoritatea Electoralã Permanentã prezintã Parlamentului anual un raport asupra activitãţii sale.
(3) Autoritatea Electoralã Permanentã îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege.
(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea Electoralã Permanentã adoptã decizii, hotãrâri şi instrucţiuni, care se semneazã de preşedinte şi se contrasemneazã de vicepreşedinţi. Hotãrârile Autoritãţii Electorale Permanente se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru toate organismele şi autoritãţile cu atribuţii electorale.

CAP. XV
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 66
(1) Birourile şi oficiile electorale lucreazã în prezenţa majoritãţii membrilor lor şi iau hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
(2) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotãrâtor.
ART. 67
(1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportã de la bugetul de stat.
(2) Sediul şi dotarea Biroului Electoral Central şi ale biroului electoral de circumscripţie a românilor din strãinãtate se asigurã de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripţie, de cãtre prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti, iar ale oficiilor electorale, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, de cãtre primar, împreunã cu prefecţii.
(3) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevãzute în prezentul titlu sunt scutite de taxa de timbru.
ART. 68
(1) Guvernul asigurã, pentru sprijinirea activitãţii birourilor electorale, statisticienii necesari, iar Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, împreunã cu Autoritatea Electoralã Permanentã, personalul tehnic auxiliar necesar.
(2) Pe perioada cât funcţioneazã birourile şi oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar se considerã detaşaţi şi primesc o indemnizaţie stabilitã prin hotãrâre a Guvernului. Preşedinţii birourilor electorale, locţiitorii acestora şi membrii primesc indemnizaţia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.
ART. 69
(1) În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte, la propunerea Autoritãţii Electorale Permanente şi a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare, al listei susţinãtorilor, al listei membrilor organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, al ştampilei birourilor electorale şi al ştampilei cu menţiunea "VOTAT", al timbrului autocolant, precum şi al certificatului doveditor al alegerii deputaţilor şi senatorilor. De asemenea, Guvernul stabileşte, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, la propunerea Institutului Naţional de Statisticã, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votãrii.
(2) Guvernul stabileşte prin hotãrâre durata şi condiţiile de pãstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, a celor contestate, precum şi a celor neîntrebuinţate, a ştampilelor şi a celorlalte materiale utilizate în procesul electoral.
ART. 70
(1) Judecarea de cãtre instanţe a întâmpinãrilor, a contestaţiilor sau a oricãror alte cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţialã, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Împotriva hotãrârilor definitive, pronunţate de instanţele judecãtoreşti potrivit prezentului titlu, nu existã cale de atac.
ART. 71
(1) Termenele pe zile, prevãzute de prezentul titlu, se calculeazã din ziua când încep sã curgã, care este luatã în calcul, pânã inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacã acestea nu sunt zile lucrãtoare, pânã la ora 24,00 a zilei respective.
(2) Pe întreaga perioadã a alegerilor, birourile electorale şi instanţele judecãtoreşti trebuie sã asigure permanenţa activitãţii în vederea exercitãrii de cãtre cetãţeni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instanţele de judecatã asigurã permanenţa activitãţii.
ART. 72
Prevederile prezentului titlu referitoare la utilizarea cãrţilor de alegãtor se aplicã începând cu alegerile parlamentare din anul 2012.
ART. 73
(1) Prevederile prezentului titlu referitoare la Registrul electoral naţional se aplicã începând cu alegerile parlamentare din 2012.
(2) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative selecteazã şi prelucreazã datele privind cetãţenii cu drept de vot cuprinse în Registrul naţional de evidenţã a persoanelor, tipãreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente, în douã exemplare. Actualizarea listelor electorale permanente se realizeazã de cãtre primarul unitãţii administrativ-teritoriale împreunã cu serviciul public comunitar local de evidenţã a persoanelor. Termenul de punere la dispoziţia primarilor a listelor electorale permanente de cãtre Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor este de 45 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor.
(3) În termen de 10 zile de la primirea listelor electorale permanente, potrivit prevederilor alin. (2), primarul este obligat sa punã la dispoziţia partidelor politice, a alianţelor politice şi a alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente.
(4) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pune la dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegãtorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se predau de cãtre primar, în douã exemplare, pe bazã de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecãrei secţii de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegãtorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se pãstreazã de cãtre primar.
(5) Copiile de pe listele electorale permanente se semneazã de primar, de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţã a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
(6) Prevederile art. 26 se aplicã în mod corespunzãtor.
ART. 74
Prezentul titlu intrã în vigoare la 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 75
(1) Guvernul asigurã Autoritãţii Electorale Permanente sediul şi mijloacele materiale şi financiare necesare bunei funcţionãri. În acest sens, va prevedea în proiectul bugetului de stat sumele necesare pentru activitatea Autoritãţii Electorale Permanente.
(2) Guvernul aprobã în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor bugetul perioadei electorale.
ART. 76
Pe data intrãrii în vigoare a prezentului titlu se abrogã <>Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

TITLUL II
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale

ART. 77
<>Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1, alineatele (1), (2), (4) şi (5) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeazã regimul alegerilor pentru autoritãţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene.
(2) Consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
...........................................................
(4) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.
(5) Vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de cãtre consiliile judeţene, respectiv consiliile locale."
2. La articolul 3, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, a primarului, precum şi a preşedintelui consiliului judeţean fiecare alegãtor are dreptul la câte un singur vot."
3. La articolul 4, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri, primari sau preşedinţi ai consiliilor judeţene cetãţenii cu drept de vot care au împlinit, pânã în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicatã."
4. La articolul 6, alineatele (1), (5) şi (6) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene se propun de partidele politice sau de alianţele politice constituite potrivit <>Legii partidelor politice nr. 14/2003 . Se pot depune candidaturi şi de cãtre alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de cãtre organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale prevãzute la art. 7, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât sã asigure reprezentarea ambelor sexe.
................................................................
(5) O persoanã poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singurã funcţie de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean.
(6) O persoanã poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de consilier local ori de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean."
5. La articolul 10, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Pentru alegerea consiliilor judeţene, a preşedintelui consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electoralã. Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotãrâre a Guvernului."
6. La articolul 14, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 14. - (1) La aceeaşi secţie de votare alegãtorii voteazã pentru consiliul local, consiliul judeţean, pentru primar şi pentru preşedintele consiliului judeţean."
7. La articolul 24, alineatul (14) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(14) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, de cãtre preşedintele biroului electoral, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţi, în ordinea descrescãtoare a numãrului de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţã politicã sau alianţã electoralã pentru consiliul local în cauzã, la care se adaugã, dacã este cazul, candidatul la funcţia de primar, precum şi candidatul pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean. În cazul biroului electoral de circumscripţie judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, se are în vedere numãrul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianţã politicã sau alianţã electoralã pentru consiliul judeţean sau pentru preşedintele acestuia, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti. Dacã numãrul total de reprezentanţi comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operaţiunea de desemnare a reprezentanţilor se repetã pânã la ocuparea tuturor locurilor. La aceastã fazã participã numai partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au propus mai mulţi reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. Un partid politic, o alianţã politicã sau o alianţã electoralã nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi în biroul electoral al aceleiaşi circumscripţii."
8. La articolul 25 alineatul (1), litera j) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"j) biroul electoral de circumscripţie judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, totalizeazã voturile exprimate pentru consiliul judeţean, pentru preşedintele consiliului judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, şi stabileşte rezultatul alegerilor; elibereazã consilierilor, respectiv preşedintelui consiliului judeţean şi primarului general al municipiului Bucureşti, certificatul doveditor al alegerii, dupã care transmite consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, procesele-verbale şi celelalte documente privind rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevãzute la art. 99 alin. (5), în vederea validãrii mandatelor;".
9. La articolul 29, litera d) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"d) numãrã voturile şi consemneazã rezultatul votãrii pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectivã, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean şi pentru preşedintele consiliului judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti;".
10. La articolul 32, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Prevederile art. 24 se aplicã şi în cazul în care se organizeazã alegeri pentru consiliul judeţean şi/sau pentru preşedintele consiliului judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi/sau pentru primarul general al municipiului Bucureşti."
11. La articolul 37 alineatul (1), litera g) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeţeanã şi a municipiului Bucureşti, împreunã cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunalã, orãşeneascã, municipalã şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizeazã rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene şi asigurã publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presã;".
12. Articolul 44 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 44. - Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni, pentru primari şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor."
13. Articolul 47 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 47. - Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot propune câte o listã de candidaţi în fiecare circumscripţie electoralã pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, un candidat pentru funcţia de primar şi un candidat pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean."
14. La articolul 48, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie sã prezinte o listã de susţinãtori, care trebuie sã cuprindã minimum 2% din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candideazã, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti. Candidaţii independenţi pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean trebuie sã prezinte o listã de susţinãtori, care sã cuprindã minimum 2% din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candideazã, dar nu mai puţin de 3.000."
15. Articolul 54 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 54. - Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene."
16. La articolul 55, alineatele (5), (8), (9) şi (10) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(5) Pentru alegerea primarului şi a preşedintelui consiliului judeţean se imprimã în patrulaterele buletinului de vot, în afara elementelor prevãzute la alin. (3), numele şi prenumele candidatului.
...................................................
(8) Pentru stabilirea numãrului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri, pentru primari, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene se procedeazã astfel:
a) în prima etapã, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi efectuatã de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenţa majoritãţii membrilor acestuia;
b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se imprimã în urmãtoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi efectuatã de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunalã, orãşeneascã, municipalã şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeanã şi a municipiului Bucureşti.
(9) Ordinea stabilitã potrivit alin. (8) lit. a) este valabilã pentru toate circumscripţiile electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, inclusiv pentru circumscripţia electoralã judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti. Ordinea stabilitã potrivit alin. (8) lit. a) şi b) este valabilã şi în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului şi a preşedintelui consiliului judeţean.
(10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii independenţi la funcţia de primar şi cea de preşedinte al consiliului judeţean, se imprimã un patrulater distinct în partea finalã a buletinului de vot, în care aceştia sunt înscrişi în ordinea înregistrãrii candidaturilor."
17. La articolul 89, alineatele (4) şi (5) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(4) Rezultatul votului se consemneazã în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean. Tabelele se întocmesc de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacã la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul sã întocmeascã şi ei un tabel. Pentru municipiul Bucureşti se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
(5) În tabelele prevãzute la alin. (4) se înscriu numãrul total al votanţilor, numãrul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, dupã caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, de preşedinte al consiliului judeţean, precum şi numãrul voturilor valabil exprimate pentru fiecare."
18. La articolul 90, alineatul (1) şi litera f) a alineatului (3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 90. - (1) Dupã numãrarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, precum şi pentru preşedintele consiliului judeţean câte un proces-verbal, în douã exemplare.
....................................................
f) numãrul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar şi, dupã caz, la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean;".
19. La articolul 92, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 92. - (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigileazã, se ştampileazã, se transportã cu pazã militarã şi se predau biroului electoral de circumscripţie de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votãrii. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de cãtre preşedinte."
20. Articolul 95 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 95. - Alegerile pentru consilieri, pentru primari şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene sunt valabile, indiferent de numãrul alegãtorilor care au participat la vot."
21. Dupã articolul 97 se introduce un nou articol, articolul 97^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 97^1 - (1) Pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie judeţeanã.
(2) Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean candidatul care a întrunit cel mai mare numãrul de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin.
(3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la douã sãptãmâni de la primul tur, la care vor participa numai candidaţii care se aflã în aceastã situaţie."
22. La articolul 99, alineatul (1), literele f) şi h) ale alineatului (2) şi alineatul (5) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 99. - (1) Biroul electoral de circumscripţie comunalã, orãşeneascã, municipalã, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti încheie separat câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru primar, respectiv pentru consiliul judeţean şi pentru preşedintele consiliului judeţean, precum şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, dupã caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.
......................................................
f) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, de preşedinte al consiliului judeţean, respectiv de primar general al municipiului Bucureşti;
....................................................
h) numele şi prenumele primarului, preşedintelui consiliului judeţean, respectiv ale primarului general al municipiului Bucureşti ales şi partidul politic, alianţa politicã sau alianţa electoralã care l-a propus ori menţiunea de candidat independent;
...................................................
(5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreunã cu întâmpinãrile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înainteazã consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, dupã caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validãrii mandatelor, potrivit prevederilor <>Legii nr. 215/2001 , republicatã. Pentru primar şi pentru preşedintele consiliului judeţean, dosarul format potrivit prezentului alineat se înainteazã, cu pazã militarã, în cel mult 48 de ore, la judecãtoria sau, dupã caz, la tribunalul în a cãrui razã teritorialã se aflã circumscripţia electoralã pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validãrii mandatelor, potrivit prevederilor <>Legii nr. 215/2001 , republicatã."
23. La articolul 100, alineatul (1) şi litera f) a alineatului (2) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 100. - (1) Pe baza proceselor-verbale prevãzute la art. 99 alin. (5) şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti centralizeazã voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar, pentru preşedintele consiliului judeţean şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
.........................................................
f) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii pentru funcţia de primar şi de cei pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, grupate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi;".
24. Dupã articolul 100 se introduce un nou articol, articolul 100^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 100^1. - Candidatul care a fost ales în funcţia de preşedinte al consiliului judeţean face parte din acesta, are drept de vot şi conduce şedinţele consiliului judeţean, conform prevederilor legale."

TITLUL III
Modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

ART. 78
<>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 3, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Acest drept se exercitã de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, autoritãţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat."
2. Articolul 25 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 25. - Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publicã, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implicã exerciţiul autoritãţii de stat."
3. Articolul 26 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului judeţean este de 4 ani. Mandatul se exercitã în condiţiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judeţean, primarul, precum şi preşedintele consiliului judeţean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvãrii consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, încheie mandatul precedentei autoritãţi a administraţiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul sau preşedintele consiliului judeţean, aleşi în urma organizãrii unor noi unitãţi administrativ-teritoriale sau în urma dizolvãrii unor consilii, respectiv vacantãrii unor posturi de primari sau de preşedinţi ai consiliilor judeţene, îşi exercitã mandatul numai pânã la organizarea urmãtoarelor alegeri locale generale."
4. Articolul 88 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 88. - (1) Numãrul membrilor fiecãrui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numãrul locuitorilor judeţului, raportat de Institutul Naţional de Statisticã la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care precedã alegerile, dupã cum urmeazã:


───────────────────────────────────────────────
       Numãrul                       Numãrul
    locuitorilor judeţului       consilierilor
───────────────────────────────────────────────
 - pânã la 350.000                     30
 - între 350.001-500.000               32
 - între 500.001-650.000               34
 - peste 650.000                       36
───────────────────────────────────────────────


(2) Consiliul judeţean ales în conformitate cu prevederile legii se completeazã cu preşedintele consiliului judeţean, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia."
5. La articolul 91 alineatul (2), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, 2 vicepreşedinţi;".
6. La articolul 101, alineatele (1), (2) şi (3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 101. - (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii sãi 2 vicepreşedinţi.
(2) Vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majoritãţii consilierilor judeţeni în funcţie.
(3) Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majoritãţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numãrul acestora. Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean."
7. La articolul 102, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Preşedintele consiliului judeţean rãspunde în faţa alegãtorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene."
8. Dupã articolul 102 se introduce un nou articol, articolul 102^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 102^1. - Preşedintelui consiliului judeţean i se aplicã în mod corespunzãtor prevederile art. 69, 70, art. 71 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 72."
9. La articolul 108, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 108. - (1) Vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi pãstreazã calitatea de consilier judeţean."
10. La articolul 108, alineatul (2) se abrogã.

TITLUL IV
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

ART. 79
<>Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de cãtre cetãţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorialã în care urmeazã sã-şi exercite mandatul, potrivit <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã.
(3) Viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã."
2. Articolul 13 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - Primarul şi preşedintele consiliului judeţean îşi exercitã drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle ce le revin pe întreaga duratã a mandatului pentru care au fost aleşi."
3. La articolul 18, alineatele (1), (3) şi (4) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Vicepreşedinţii consiliului judeţean, precum şi viceprimarii intrã în exercitarea mandatului dupã declararea lor ca legal aleşi, potrivit <>Legii nr. 215/2001 , republicatã.
.......................................................
(3) Încetarea mandatului de consilier, în condiţiile art. 9 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeaşi datã, şi a mandatului de vicepreşedinte al consiliului judeţean.
(4) Mandatul de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberãrii sau revocãrii acestuia din funcţie, în condiţiile <>Legii nr. 215/2001 , republicatã."
ART. 80
Titlurile II, III şi IV din prezenta lege intrã în vigoare la data începerii procedurilor prevãzute de lege pentru primele alegeri locale organizate dupã publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 81
La data intrãrii în vigoare a titlurilor II, III şi IV din prezenta lege orice dispoziţie contrarã se abrogã.
ART. 82
<>Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã, <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã, şi <>Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 13 martie 2008.
Nr. 35.

ANEXĂ
-----
la titlul I
-----------


       Denumirea şi numerotarea circumscripţiilor electorale

───────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Numãrul circumscripţiei                Delimitarea teritorialã a
         electorale                         circumscripţiei electorale
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
Circumscripţia electoralã nr. 1             judeţul Alba
Circumscripţia electoralã nr. 2             judeţul Arad
Circumscripţia electoralã nr. 3             judeţul Argeş
Circumscripţia electoralã nr. 4             judeţul Bacãu
Circumscripţia electoralã nr. 5             judeţul Bihor
Circumscripţia electoralã nr. 6             judeţul Bistriţa-Nãsãud
Circumscripţia electoralã nr. 7             judeţul Botoşani
Circumscripţia electoralã nr. 8             judeţul Braşov
Circumscripţia electoralã nr. 9             judeţul Brãila
Circumscripţia electoralã nr. 10            judeţul Buzãu
Circumscripţia electoralã nr. 11            judeţul Caraş-Severin
Circumscripţia electoralã nr. 12            judeţul Cãlãraşi
Circumscripţia electoralã nr. 13            judeţul Cluj
Circumscripţia electoralã nr. 14            judeţul Constanţa
Circumscripţia electoralã nr. 15            judeţul Covasna
Circumscripţia electoralã nr. 16            judeţul Dâmboviţa
Circumscripţia electoralã nr. 17            judeţul Dolj
Circumscripţia electoralã nr. 18            judeţul Galaţi
Circumscripţia electoralã nr. 19            judeţul Giurgiu
Circumscripţia electoralã nr. 20            judeţul Gorj
Circumscripţia electoralã nr. 21            judeţul Harghita
Circumscripţia electoralã nr. 22            judeţul Hunedoara
Circumscripţia electoralã nr. 23            judeţul Ialomiţa
Circumscripţia electoralã nr. 24            judeţul Iaşi
Circumscripţia electoralã nr. 25            judeţul Ilfov
Circumscripţia electoralã nr. 26            judeţul Maramureş
Circumscripţia electoralã nr. 27            judeţul Mehedinţi
Circumscripţia electoralã nr. 28            judeţul Mureş
Circumscripţia electoralã nr. 29            judeţul Neamţ
Circumscripţia electoralã nr. 30            judeţul Olt
Circumscripţia electoralã nr. 31            judeţul Prahova
Circumscripţia electoralã nr. 32            judeţul Satu Mare
Circumscripţia electoralã nr. 33            judeţul Sãlaj
Circumscripţia electoralã nr. 34            judeţul Sibiu
Circumscripţia electoralã nr. 35            judeţul Suceava
Circumscripţia electoralã nr. 36            judeţul Teleorman
Circumscripţia electoralã nr. 37            judeţul Timiş
Circumscripţia electoralã nr. 38            judeţul Tulcea
Circumscripţia electoralã nr. 39            judeţul Vaslui
Circumscripţia electoralã nr. 40            judeţul Vâlcea
Circumscripţia electoralã nr. 41            judeţul Vrancea
Circumscripţia electoralã nr. 42            municipiul Bucureşti
Circumscripţia electoralã nr. 43            Circumscripţia electoralã
                                            pentru românii cu
                                            domiciliul în afara ţãrii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────


--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 35 din 13 martie 2008

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016