Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezenta lege reglementeazã cadrul de orientare a dezvoltãrii pomiculturii, înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor pomicole, producerea şi valorificarea fructelor, pe baza fundamentarii ştiinţifice şi extensiei susţinute a progresului tehnic, în condiţiile organizãrii comune de piata în sectorul fructelor. ART. 2 (1) Organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniu, care elaboreazã strategia de dezvoltare a pomiculturii, este Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului. (2) Obiectivele strategice ale dezvoltãrii pomiculturii sunt: a) concentrarea şi specializarea producţiei pomicole; b) dezvoltarea centrelor şi bazinelor cu tradiţie în domeniu, care sa asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geograficã. ART. 3 (1) Organizarea comuna de piata în sectorul fructelor conţine reguli privind: a) patrimoniul pomicol şi potenţialul de producţie pomicola; b) producerea materialului sãditor pomicol; c) securitatea alimentara, precum şi valorificarea fructelor şi produselor din fructe; d) organizaţiile profesionale, interprofesionale şi organismele pe filiera; e) instrumentele şi mecanismele de reglementare a pieţei. (2) Speciile de pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni cultivate în România sunt prevãzute în anexa nr. 1. CAP. II Producţia pomicola SECŢIUNEA 1 Patrimoniul pomicol ART. 4 (1) Patrimoniul pomicol este alcãtuit din: pomi şi arbuşti fructiferi, indiferent de sistemul de cultura, capsunarii, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregãtire pentru plantare şi terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni. (2) În România pãstrarea patrimoniului pomicol, menţinerea şi ridicarea valorii biologice şi a potenţialului productiv al plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi protejarea mediului înconjurãtor constituie o obligaţie a cultivatorilor. ART. 5 (1) Patrimoniul pomicol se clasifica în urmãtoarele categorii: a) plantaţii ţinere, pana la intrarea pe rod; b) plantaţii pe rod, în plinã producţie; c) plantaţii pe rod, în declin; d) pepiniere pomicole; e) colecţii pomologice, culturi de concurs şi loturi experimentale; f) terenuri în pregãtire pentru înfiinţarea plantaţiilor. (2) Sistemul de cultura se defineste prin densitate, sortimente, tehnologii, performanţe tehnice şi economice şi se clasifica astfel: a) sistem extensiv; b) sistem intensiv; c) sistem superintensiv; d) pomi razleti. ART. 6 (1) Plantaţiile de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi capsuni se realizeazã în România cu precãdere pe arealele consacrate, situate în special în zona colinarã, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii ecologice favorabile, denumite areale pomicole, care sunt supuse delimitãrii teritoriale. (2) Arealele pomicole reprezintã zona geograficã a culturii pomilor şi arbustilor fructiferi, constituie o categorie distinctã a fondului funciar şi sunt prevãzute în anexa nr. 2. (3) Din punct de vedere teritorial, patrimoniul pomicol se delimiteaza în zone, bazine, centre şi exploataţii pomicole, alcãtuite din livezi, astfel cum vor fi definite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (4) Pomii şi arbustii fructiferi situati în curţi, pãşuni, fanete, aliniamente şi perdele de protecţie, denumiţi pomi razleti, şi ale cãror produse nu fac obiectul comercializãrii pe piata nu fac parte din cadastrul pomicol. (5) Evidenta pomilor razleti se tine separat. ART. 7 (1) Delimitarea teritorialã a patrimoniului pomicol se înregistreazã în cadastrul agricol ca poziţie distinctã, numita cadastru pomicol, şi urmãreşte: a) stabilirea perimetrelor patrimoniului pomicol; b) structura patrimoniului pomicol pe sisteme de cultura, specii, parcele şi deţinãtori. (2) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului împreunã cu Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc normele metodologice de realizare şi ţinere a evidentei cadastrului pomicol, ca o componenta a cadastrului agricol, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. (3) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului, cu sprijinul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", efectueazã delimitarea şi actualizarea lucrãrilor de zonare şi microzonare a arealelor pomicole. ART. 8 Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor organizeazã recensãmântul patrimoniului pomicol, din 10 în 10 ani, începând cu anul 2005. ART. 9 Normele tehnice de înfiinţare şi defrişare a plantaţiilor pomicole, denumite livezi, indiferent de forma de proprietate, vor fi reglementate prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului sãditor ART. 10 Producerea materialului sãditor pomicol se face numai de cãtre pepinierele pomicole autorizate, potrivit <>Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calitãţii, comercializarea seminţelor şi materialului sãditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante. ART. 11 (1) Pipinierele pomicole au obligaţia sa producã material sãditor numai din categoriile biologice prevãzute în sortimentul aprobat prin Catalogul oficial al soiurilor de plante şi hibrizi cultivate în România şi cataloagele oficiale ale soiurilor şi hibrizilor cultivati în Uniunea Europeanã. (2) Categoriile biologice superioare de material sãditor pomicol, prebaza şi baza se produc în unitãţi autorizate. ART. 12 În pomicultura se admit la plantare urmãtoarele categorii de material sãditor: a) pomi altoiti, formati în pepiniere; b) pomi pe rãdãcini proprii, din sortimentul admis la înmulţire, obţinuţi prin metode clasice sau culturi de meristeme; c) butaşi inradacinati, marcote, drajoni, stoloni. ART. 13 Pentru producerea materialului sãditor pomicol sunt folosite urmãtoarele categorii de material iniţial: a) portaltoi obţinuţi pe cale generativa din samburi şi seminţe, proveniţi din plantaţii semincere autorizate; b) portaltoi obţinuţi pe cale vegetativa - clone - din plantaţii mama de butaşi, marcotiere şi drajoniere autorizate sau prin culturi de meristeme; c) altoi, prelevat sub forma de ramuri sau muguri, din plantaţii mama autorizate. ART. 14 Baza materialã aferentã sectorului de producere a materialului sãditor pomicol este protejata, deţinãtorii fiind obligaţi sa respecte destinaţia iniţialã a acesteia. SECŢIUNEA a 3-a Înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea plantaţiilor pomicole ART. 15 Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni, organizate în exploataţii pomicole amplasate în zone, bazine, centre pomicole de o anumitã suprafata şi o anumitã structura de specii şi soiuri, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi ale <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 166/2002 , este opţiunea libera a oricãrui proprietar sau deţinãtor de teren. ART. 16 (1) Soiurile fiecãrei specii de pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni se clasifica în urmãtoarele categorii: recomandate, autorizate, autorizate temporar şi interzise. (2) Definiţiile categoriilor de soiuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (3) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului, prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura, asigura elaborarea lucrãrilor de zonare a speciilor de pomi şi arbuşti fructiferi recomandate şi autorizate pentru cultura în cadrul fiecãrei zone, bazin şi centru pomicol, precum şi actualizarea periodicã a acestora. ART. 17 (1) Exploatatiile pomicole beneficiazã de facilitãţi financiare din partea statului, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Înfiinţarea exploataţiilor pomicole în zonele, bazinele şi centrele pomicole beneficiazã de sprijin financiar din partea statului. ART. 18 Amenajarea unor terenuri în panta, slab fertile şi cu fenomene de eroziune a solului şi valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activitãţi de interes naţional pentru protejarea mediului şi se bucura de sprijinul statului asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislaţiei în vigoare. ART. 19 (1) Plantaţiile de pomi cu suprafata mai mare de 0,5 ha şi cele de arbuşti fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine şi centre consacrate, se înfiinţeazã în baza autorizaţiei de plantare, eliberata de direcţiile generale pentru agricultura şi dezvoltare ruralã judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, conform reglementãrilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) Pentru plantaţiile de pomi cu suprafata mai mare de 2 ha şi pentru plantaţiile de arbuşti fructiferi cu suprafata mai mare de 0,5 ha, autorizaţia de plantare se elibereazã în baza unui proiect de înfiinţare a exploatatiei pomicole, elaborat de persoane autorizate şi avizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de staţiunea de cercetare şi dezvoltare pomicola din zona. (3) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de plantare colectiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de concurs şi parcelele experimentale. ART. 20 Toate plantaţiile pomicole organizate în exploataţii agricole se înfiinţeazã numai cu soiuri din categoriile recomandate şi autorizate. ART. 21 (1) Defrişarea plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi de interes comercial aparţinând persoanelor fizice sau juridice se face numai în baza autorizaţiei de defrişare, eliberata de cãtre direcţiile generale pentru agricultura şi dezvoltare ruralã judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare. (2) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de defrişare colectiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de concurs şi parcelele experimentale, care se aproba de consiliile ştiinţifice ale unitãţilor respective. ART. 22 (1) Durata de funcţionare a plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi, în condiţiile de exploatare normalã, precum şi modalitatea defrişãrii acestora sunt prevãzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) În cazul în care, dupã defrişare, terenul respectiv nu se replanteaza, deţinãtorii au obligaţia sa înainteze la direcţiile generale pentru agricultura şi dezvoltare ruralã judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, cu 3 luni înaintea defrişãrii, documentaţia necesarã pentru schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (3) Regimul de exploatare a plantaţiilor pomicole şi arbustilor fructiferi aparţinând instituţiilor de învãţãmânt, cu scop didactic, şi al parcelelor experimentale ale unitãţilor de cercetare se va stabili prin planurile de învãţãmânt, respectiv prin programele de cercetare ale unitãţilor respective. ART. 23 (1) Cultura speciilor de nuc, migdal, castan comestibil, alun, denumite în continuare nucifere, este supusã şi urmãtoarelor prevederi speciale: a) înfiinţarea plantaţiilor de nucifere se face cu material sãditor selecţionat de cãtre pepinierele autorizate. Pe terenurile supuse eroziunii se pot planta şi biotipuri locale provenite de la pepinierele silvice; b) taierea unui nuc sau castan comestibil, indiferent de sistemul de cultura sau de forma de proprietate, se face pe baza autorizaţiei-model prevãzute în anexa nr. 3a) sau 3b) la prezenta lege, cu obligaţia plantarii prealabile a 5 pomi tineri din soiurile recomandate şi autorizate; c) cererea pentru taierea nucilor şi castanilor comestibili razleti, solicitatã de persoane fizice sau juridice, se depune cu cel puţin 3 luni înaintea executãrii tãierii, iar aceasta se verifica şi se aproba de direcţiile generale pentru agricultura şi dezvoltare ruralã judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti; d) în cazurile când se solicita defrişarea plantaţiilor de nuc şi castan comestibil în masiv, este obligatorie expertiza tehnica efectuatã de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de staţiunea de cercetare şi dezvoltare pomicola din zona. Termenul de depunere a documentaţiei de defrişare este de cel puţin 6 luni înaintea datei propuse pentru defrişare; e) criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizãrii tãierii exemplarelor de nuc şi castan comestibil, precum şi defrişarea lor când sunt în masiv se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 24 În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor şi a castanilor comestibili aflaţi în plantaţii sau ca pomi razleti, cu consemnarea proprietarilor şi a parcelelor cadastrale în care se gãsesc. ART. 25 În programele de impadurire şi combatere a eroziunii solului din zonele de cultura a nucului şi castanului se vor introduce şi aceste specii. Regia Nationala a Pãdurilor şi alţi deţinãtori de terenuri forestiere vor utiliza la plantare material sãditor din soiuri autorizate şi recomandate, precum şi biotipurile locale. CAP. III Valorificarea fructelor ART. 26 În funcţie de însuşirile specifice, fructele au urmãtoarele destinaţii: a) consum în stare proaspãta; b) consum sub forma prelucrata industrial. ART. 27 (1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifica în categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobândesc caracterul de obligativitate. (2) Se supun standardelor de calitate urmãtoarele fructe: ciresele, visinele, caisele, piersicile şi nectarinele, capsunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile în coaja, fructele de arbuşti fructiferi, precum şi fructele de orice fel care fac obiectul importului. (3) Se excepteazã de la cerinţele de conformitate cu standardele de calitate: a) produsele oferite de cãtre producãtori la centrele speciale de preluare, pregãtire, ambalare, marcare, destinate vânzãrilor de gros sau în detaliu; b) produsele expediate în vrac cãtre unitãţile şi fabricile de procesare. ART. 28 (1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1), este supusã controlului de conformitate pe filiera produsului. (2) Controlul de conformitate se face la fata locului, în toate stadiile de comercializare, de cãtre organismele autorizate prin lege. ART. 29 (1) În cazul unor accidente de sãnãtate în consum, analiza fructelor care au fãcut obiectul vânzãrii pe piata, privind conţinutul de reziduuri de pesticide, contaminanti şi alte substanţe, este obligatorie şi se efectueazã de laboratoarele acreditate. (2) Evidenta tratamentelor şi a substanţelor utilizate în plantaţiile pomicole destinate comercializãrii fructelor se tine de cãtre producãtor şi se supune controlului Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor. ART. 30 (1) Fructele proaspete destinate consumului uman circula pe filiera de produs însoţite de certificate de conformitate cu standardele de calitate, eliberate de cãtre organismul de certificare instituit în acest scop. (2) Modelul certificatului de conformitate se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 31 (1) Prelucrarea fructelor în scop comercial poate fi facuta de cãtre agenţi economici autorizaţi pentru aceasta activitate, cu mijloace proprii sau grupati în diferite forme de cooperare. (2) Fructele destinate prelucrãrii industriale circula însoţite de certificatul de destinaţie industriala emis de cãtre organismele de control, al cãrui model se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 32 Prin prelucrarea fructelor se obţin urmãtoarele produse: a) fructe deshidratate, întregi sau portionate, fainuri de fructe; b) fructe congelate, individual sau în bloc; c) sucuri: cu pulpa de fruct, limpezi, filtrate, conservate prin pasteurizare, nectaruri; d) sucuri concentrate; e) conserve: compoturi, dulceţuri, gemuri, magiun de prune, marmelada, piureuri; f) distilate: tuica, palinca, rachiuri; g) fermentate: cidru, oţet; h) alte produse. ART. 33 (1) Dreptul de folosire de cãtre producãtori a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate se acorda prin certificat de atestare a originii geografice. (2) Certificatul se elibereazã de cãtre organele abilitate în acest scop, pe baza verificãrilor fãcute de specialişti împuterniciţi pentru controlul respectãrii condiţiilor impuse pentru producerea fructelor şi prelucrarea acestora. ART. 34 Producãtorii şi comercianţii de produse alcoolice din fructe în vrac sunt obligaţi sa ţinã evidenta acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 35 Etichetarea fructelor şi a produselor din fructe se face conform standardelor şi normelor de calitate. ART. 36 (1) Distilatele, care se disting prin originalitatea însuşirilor lor imprimata de locul de producere, soiul sau sortimentul de soiuri, tehnologia de distilare folositã, modul de pãstrare şi invechire, se pot încadra în categoria bãuturilor alcoolice din fructe, de calitate superioarã, cu indicaţia geograficã din care provin. (2) Comercializarea distilatelor din fructe de calitate superioarã, cu indicaţia geograficã, se face sub numele arealului de producţie pomicola delimitata, în mod obişnuit, al bazinului sau al centrului pomicol, eventual al localitãţii în care se afla exploatatia pomicola. ART. 37 (1) Tuica este o bãutura alcoolicã româneascã, obţinutã în mod expres prin fermentarea fructelor din speciile samburoase ori a maceratului din aceste fructe, în prezenta sau nu a samburelui, urmatã de o distilare sau redistilare, la o concentraţie alcoolicã determinata la temperatura de 20°C, specifica fiecãrui sortiment, în funcţie de tradiţie, de indicarea arealului de producere a acesteia şi de calitatea ei. (2) În funcţie de zona în care s-au produs fructele, de tehnologia specifica aplicatã, maturare sau invechire, bãutura astfel obţinutã poarta denumirea de: "palinca", "horinca", "turt". (3) Concentratia alcoolicã minima este diferenţiatã în funcţie de procesul tehnologic de obţinere, dar nu mai mica de 24% în volum la comercializarea pentru consum. ART. 38 (1) Rachiul de fructe este bãutura alcoolicã obţinutã în mod exclusiv prin fermentarea fructelor din speciile semintoase, a marcului sau sucului din aceste fructe, urmatã de distilare la concentratia alcoolicã specifica, astfel încât produsul obţinut în urma distilarii sa aibã aroma şi gustul fructului din care provine. (2) Termenul Williams este admis pentru rachiul de pere produs în exclusivitate din soiul de pere Williams. (3) Concentratia alcoolicã a rachiului de fructe la temperatura de 20°C este de minimum 37,5% în volum. ART. 39 În producerea tuicii, palincii şi a rachiurilor de fructe nu este admis adaosul de alcool etilic din cereale, coloranti sau arome obţinute pe cale sinteticã. ART. 40 Se interzic producerea şi comercializarea tuicii, a palincii şi a rachiurilor provenite din spirt, arome şi coloranti sintetici. ART. 41 Statul sprijinã constituirea organizaţiilor de producãtori şi a organizaţiei interprofesionale pentru fructe, pe baza iniţiativei libere a producãtorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare. CAP. IV Inspecţia şi controlul calitãţii fructelor şi a produselor obţinute din fructe ART. 42 (1) În vederea implementarii prevederilor prezentei legi se înfiinţeazã ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului Inspecţia de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, denumita în continuare I.S.C.T.P.V.L.F., cu structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultura şi dezvoltare ruralã judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului, cu respectarea numãrului de personal, în limita bugetului aprobat. (2) Atribuţiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice. CAP. V Sancţiuni ART. 43 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. ART. 44 Defrişarea fãrã autorizaţie a plantaţiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafata mai mare de 0,5 ha, sau a plantaţiilor de arbuşti fructiferi cu o suprafata mai mare de 0,2 ha, precum şi a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultura, constituie infracţiunea de distrugere şi se pedepseşte potrivit art. 217 din Codul penal. ART. 45 (1) Falsificarea bãuturilor distilate sau a altor bãuturi şi produse obţinute din fructe, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea unor astfel de bãuturi sau produse ştiind ca sunt falsificate constituie infracţiunea de falsificare de alimente sau alte produse şi se pedepseşte potrivit art. 313 din Codul penal. (2) Bãuturile sau produsele care au fãcut obiectul infracţiunii se confisca. ART. 46 Constituie contravenţie urmãtoarele fapte: a) înfiinţarea plantaţiilor cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi şi a suprafeţelor mai mari de 0,2 ha de arbuşti fructiferi de fiecare agent economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a celor existente, fãrã autorizaţie de plantare, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 19; b) înfiinţarea de plantaţii noi de pomi cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha şi 0,2 ha arbuşti fructiferi sau extinderea celor existente cu alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate, cu nerespectarea prevederilor art. 20; c) nerespectarea prevederilor art. 29 privind analiza conţinutului de reziduuri, contaminanti şi alte substanţe, precum şi a celor privind evidenta tratamentelor şi a substanţelor utilizate; d) nerespectarea prevederilor art. 30 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (2) privind obligativitatea insotirii produselor de certificat de conformitate cu standardele de calitate pentru fructele destinate consumului uman în stare proaspãta, respectiv de certificat de destinaţie industriala pentru fructele proaspete destinate procesarii; e) nerespectarea prevederilor art. 27 şi 31 privind punerea în consum şi comercializarea fructelor şi a distilatelor din fructe şi a altor produse din fructe; f) nerespectarea prevederilor art. 34 privind obligaţia ţinerii evidentelor produselor din fructe; g) nerespectarea prevederilor art. 33 referitoare la folosirea denumirii de origine a produselor distilate din fructe din zona de cultura care are drept de indicaţie geograficã; h) nerespectarea prevederilor art. 35 privind etichetarea fructelor şi a produselor din fructe. ART. 47 (1) Contravenţiile prevãzute la art. 46 se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele prevãzute la lit. a) şi b); b) cu amenda de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele prevãzute la lit. c)-f); c) cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevãzute la lit. g) şi h). (2) Amenda contravenţionalã se aplica persoanelor fizice şi juridice. ART. 48 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de organele de control abilitate din Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sãnãtãţii, Autoritatea Nationala pentru Protecţia Consumatorilor, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii. ART. 49 Contravenţiilor prevãzute la <>art. 46 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare. CAP. VI Dispoziţii finale ART. 50 (1) Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea de plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi şi capsunarii, condiţiile pe care trebuie sa le îndeplineascã fructele pentru valorificare în stare proaspãta şi conservate, precum şi produsele distilate obţinute din fructe, condiţiile de atribuire a denumirii produselor cu indicaţie geograficã, normele de comercializare, precum şi alte mãsuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului, cu avizul Ministerului Sãnãtãţii, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Integrãrii Europene, Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerului Justiţiei. (2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se supun Guvernului spre aprobare. ART. 51 (1) Prezenta lege intra în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea pomiculturii nr. 11/1974 , publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din 29 iulie 1974. ART. 52 Anexele nr. 1, 2, 3a) şi 3b) fac parte integrantã din prezenta lege. Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 23 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 24 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VIOREL HREBENCIUC Bucureşti, 10 iulie 2003. Nr. 348.
ANEXA 1
SPECIILE
de pomi, arbuşti fructiferi şi capsuni cultivate în România
┌─────────────────────────────────┐
│ Specia │
├─────────────────────────────────┤
│A. Pomi fructiferi │
├─────────────────────────────────┤
│Mar │
├─────────────────────────────────┤
│Par │
├─────────────────────────────────┤
│Gutui │
├─────────────────────────────────┤
│Prun │
├─────────────────────────────────┤
│Cires │
├─────────────────────────────────┤
│Visin │
├─────────────────────────────────┤
│Cais │
├─────────────────────────────────┤
│Piersic şi Nectarin │
├─────────────────────────────────┤
│Nuc │
├─────────────────────────────────┤
│Migdal │
├─────────────────────────────────┤
│Alun │
├─────────────────────────────────┤
│Castan │
├─────────────────────────────────┤
│B. Arbuşti fructiferi │
├─────────────────────────────────┤
│Coacaz negru │
├─────────────────────────────────┤
│Coacaz roşu │
├─────────────────────────────────┤
│Coacaz alb │
├─────────────────────────────────┤
│Agris │
├─────────────────────────────────┤
│Zmeura de gradina │
├─────────────────────────────────┤
│Afin de cultura │
├─────────────────────────────────┤
│Mur de gradina │
├─────────────────────────────────┤
│Maces │
├─────────────────────────────────┤
│Soc negru │
├─────────────────────────────────┤
│Trandafir pentru petale │
├─────────────────────────────────┤
│Lonicera caerulea │
├─────────────────────────────────┤
│Corn │
├─────────────────────────────────┤
│Catina │
├─────────────────────────────────┤
│C. Capsun │
└─────────────────────────────────┘
ANEXA 2
ZONAREA SPECIILOR POMICOLE
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Formatiunea de vegetaţie│ Spaţiul geografic ocupat│ Specii cultivate │
│ naturala │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Subzona pãdurilor de fag │Dealuri între 500-800 m │Coacaz, agris, afin, │
│-subetajul │altitudine │unele soiuri de mar │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Subzona pãdurilor de │Dealuri mijlocii şi │Zmeur, mar, prun, visin,│
│gorun │partea inferioarã a celor│unele soiuri de par │
│ │înalte, 300-800 m │ │
│ │altitudine │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Subzona pãdurilor de cer,│Partea nordica a Campiei │Mar, par, prun, gutui, │
│garnita şi stejar │Romane, Piemontul Getic │cires, visin, nuc, alun,│
│ │şi rama externa a │capsun │
│ │dealurilor din vestul │ │
│ │tarii; 50-500 m │ │
│ │altitudine │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Zona de silvostepa │Suprafeţe mai mari sau │Toate speciile pomicole,│
│ │mai mici în toate │cultivate cu deosebire │
│ │provinciile; 50-500 m │în regim irigat │
│ │altitudine │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Zona stepei danubiene │Partea de est şi de sud a│Cais, piersic, migdal, │
│ │Campiei Romane, Dobrogea,│prun, cires, visin, │
│ │Platforma Barladului, │soiuri varatice de mar │
│ │insule în Campia │şi par, nuc, în │
│ │Siretului; 0-200 m │condiţii de irigare │
│ │altitudine │ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
ANEXA 3a)
│┌────────────────────────────────────────┐
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, ││ MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, │
APELOR ŞI MEDIULUI ││ APELOR ŞI MEDIULUI │
││ │
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURA ││ DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURA │
ŞI DEZVOLTARE RURALĂ ............ ││ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ ............. │
││ │
AUTORIZAŢIE Nr. .../... ││ AUTORIZAŢIE Nr. ..../..... │
││ │
Domnul/doamna ....................., ││În conformitate cu prevederile Legii │
cu domiciliul în comuna/oraşul ...., ││pomiculturii nr. ..., se autorizeaza │
judeţul ..........................., ││domnul/doamna ..................., │
solicita taierea a ................ ││cu domiciliul în comuna/oraşul ......, │
bucãţi nuci/castani comestibili. ││judeţul ............................., │
││pentru taierea de ... nuci/castani │
Director general, ││comestibili, pomi razleti │
....................... ││din locurile urmãtoare: .............. │
(numele şi prenumele) ││...................................... .│
││Solicitantul a plantat nuci/ │
┌─────────────────────┐ ││castani ... bucãţi │
│Semnatura şi ştampila│ ││în zona ...................... . │
└─────────────────────┘ ││ │
││ Director general, │
Data eliberãrii ............... ││ .................. │
││(numele şi prenumele) │
N.B.: Autorizaţia se tipareste pe o ││ ┌─────────────────────┐│
singura fata în registre de ││ │Semnatura şi ştampila││
100 de file şi se completeazã ││ └─────────────────────┘│
într-un singur exemplar. ││Data eliberãrii ........... │
│└────────────────────────────────────────┘
ANEXA 3b)
│┌────────────────────────────────────────┐
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, ││ MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, │
APELOR ŞI MEDIULUI ││ APELOR ŞI MEDIULUI │
││ │
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURA ││ DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURA │
ŞI DEZVOLTARE RURALĂ ............ ││ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ ............. │
││ │
AUTORIZAŢIE Nr. .../... ││ AUTORIZAŢIE Nr. .......... │
││ │
Agent economic ...................., ││În conformitate cu prevederile Legii │
cu sediul în comuna/oraşul ........, ││pomiculturii nr. ..., se autorizeaza │
judeţul ..........................., ││agentul economic ................, │
solicita taierea/defrişarea a ....ha/││cu sediul în comuna/oraşul .........., │
bucãţi nuci/castani comestibili. ││judeţul ............................., │
││pentru taierea/defrişarea de ... ha/ │
Director general, ││bucãţi nuci/castani comestibili │
....................... ││din locurile urmãtoare: .............. │
(numele şi prenumele) ││...................................... .│
││Solicitantul a plantat nuci/ │
┌─────────────────────┐ ││castani ... bucãţi │
│Semnatura şi ştampila│ ││în zona ...................... . │
└─────────────────────┘ ││ │
││ Director general, │
Data eliberãrii ............... ││ .................. │
││(numele şi prenumele) │
N.B.: Autorizaţia se tipareste pe o ││ ┌─────────────────────┐│
singura fata în registre de ││ │Semnatura şi ştampila││
100 de file şi se completeazã ││ └─────────────────────┘│
într-un singur exemplar. ││Data eliberãrii ........... │
│└────────────────────────────────────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
