Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 346 din 5 iunie 2002 (*republicatã*)
privind asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale*)
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 12 noiembrie 2009
--------------
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Legea nr. 258/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 10 noiembrie 2008, dându-se textelor o nouã numerotare.
<>Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002 şi a mai fost modificatã şi completatã prin:
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 13 noiembrie 2002, aprobatã prin <>Legea nr. 41/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003;
- <>Legea nr. 232/2003 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscalã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 31 mai 2003;
- <>Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor mãsuri în materie financiar-fiscalã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 609/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 23 decembrie 2003;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 598/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie 2003;
- <>Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 129/2004 pentru modificarea <>Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.228 din 21 decembrie 2004, aprobatã prin <>Legea nr. 57/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 28 martie 2005;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 399/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 6 noiembrie 2006;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.126 din 13 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 186/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 22 mai 2006;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 200/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 27 octombrie 2008.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale reprezintã o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurãri sociale, este garantatã de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigurã protecţia socialã a salariaţilor împotriva diminuãrii sau pierderii capacitãţii de muncã şi decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale.
ART. 2
Asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale garanteazã un ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea:
a) promovãrii sãnãtãţii şi a securitãţii în muncã şi prevenirii accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
b) diminuãrii şi compensãrii consecinţelor accidentelor de muncã şi ale bolilor profesionale.
ART. 3
Asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale se fundamenteazã pe urmãtoarele principii:
a) asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizeazã forţã de muncã angajatã cu contract individual de muncã;
b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiazã de rezultatul muncii prestate;
c) constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care încheie asigurare, potrivit prevederilor prezentei legi;
d) creşterea rolului activitãţii de prevenire în vederea reducerii numãrului accidentelor de muncã şi al bolilor profesionale;
e) solidaritatea socialã, prin care participanţii la sistemul de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale îşi asumã reciproc obligaţii şi beneficiazã de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevãzute de lege;
f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevãzute de lege;
g) asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor;
h) repartiţia fondurilor în conformitate cu obligaţiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale prin prezenta lege.
ART. 4
(1) Prin asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale rãspunderea civilã a persoanei fizice sau juridice pentru prestaţiile prevãzute în prezenta lege şi pentru care s-a plãtit contribuţia de asigurare este preluatã de asigurãtor.
(2) În situaţia în care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, în mod subsidiar şi complementar, intrã în funcţiune rãspunderea civilã, potrivit dreptului comun.
CAP. II
Raporturile de asigurare şi riscurile asigurate
ART. 5
(1) Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
a) persoanele care desfãşoarã activitãţi pe baza unui contract individual de muncã, indiferent de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici;
b) persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autoritãţii executive, legislative ori judecãtoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugãreşti, ale cãror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevãzute la lit. a);
c) şomerii, pe toatã durata efectuãrii practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
d) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toatã durata efectuãrii practicii profesionale.
(2) Prevederile prezentei legi nu se aplicã personalului militar şi civil angajat pe bazã de contract şi personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pazã, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi în cel al Ministerului Justiţiei şi Libertãţilor Cetãţeneşti - Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor şi Direcţia Generalã de Protecţie şi Anticorupţie*).
-----------
*) Direcţia Generalã de Protecţie şi Anticorupţie a fost desfiinţatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 127/2006 privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 9 februarie 2006, cu modificãrile ulterioare.
ART. 6
(1) Se pot asigura în condiţiile prezentei legi, pe bazã de contract individual de asigurare, persoanele care se aflã în una sau mai multe dintre urmãtoarele situaţii:
a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
b) comanditaţi, administratori sau manageri;
c) membri ai asociaţiei familiale;
d) persoane autorizate sã desfãşoare activitãţi independente;
e) persoane angajate în instituţii internaţionale;
f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;
g) persoane care desfãşoarã activitãţi agricole în cadrul gospodãriilor individuale sau activitãţi private în domeniul forestier;
h) membri ai societãţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agriculturã;
i) alte persoane interesate, care îşi desfãşoarã activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior.
(2) Conţinutul contractului individual de asigurare se stabileşte în normele metodologice**) de aplicare a prezentei legi.
------------
**) Normele metodologice de aplicare a <>Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei şi al ministrului sãnãtãţii publice <>nr. 450 /<>825/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 17 august 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 7
(1) Prevederile art. 5 sunt aplicabile şi angajaţilor români care presteazã muncã în strãinãtate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii.
(2) Au calitatea de asigurat şi cetãţenii strãini sau apatrizii care presteazã muncã pentru angajatori români, pe perioada în care au, potrivit legii, domiciliul sau reşedinţa în România.
ART. 8
(1) Are calitatea de asigurãtor, potrivit prezentei legi, Casa Naţionalã de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, denumitã în continuare CNPAS.
(2) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale se exercitã de casele teritoriale de pensii.
(3) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, în calitate de prestatori de servicii, pot fi realizate, în condiţiile prezentei legi, şi de asociaţii profesionale de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naţionale.
(4) Asociaţiile profesionale de asigurare funcţioneazã pe bazã de statut propriu, cu respectarea prevederilor prezentei legi şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 246/2005 , cu modificãrile ulterioare.
ART. 9
(1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi şi din contractele de asigurare, se stabilesc între:
a) angajatori şi asigurãtor, pentru persoanele asigurate prevãzute la art. 5 şi 7;
b) asiguraţi şi asigurãtor, pentru persoanele asigurate prevãzute la art. 6.
(2) Calitatea de asigurat se dobândeşte, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: încheierii contractului individual de muncã, stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcţionarilor publici, validãrii mandatului pentru persoanele care desfãşoarã activitãţi în funcţii elective, numirii în cadrul autoritãţii executive, legislative ori judecãtoreşti, depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru şomeri, ucenici, elevi şi studenţi sau încheierii contractului individual de asigurare, dupã caz.
ART. 10
(1) În vederea încheierii asigurãrii pentru accidente de muncã şi boli profesionale şi a stabilirii cotei contribuţiei datorate, angajatorul are obligaţia de a comunica asigurãtorului, printr-o declaraţie pe propria rãspundere, domeniul de activitate conform Clasificãrii Activitãţilor din Economia Naţionalã - CAEN, numãrul de angajaţi, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop.
(2) Modelul şi conţinutul declaraţiei prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi***).
(3) Declaraţia se depune la sediul asigurãtorului, în termen de 30 de zile de la data dobândirii personalitãţii juridice sau a începerii raporturilor de muncã ori de serviciu între pãrţi, dupã caz.
(4) În cazul modificãrii uneia sau mai multor informaţii din declaraţia prevãzutã la alin. (1), angajatorul are obligaţia sã anunţe asigurãtorul în termen de 15 zile.
-------------
***) A se vedea nota de subsol corespunzãtoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).
ART. 11
Persoana asiguratã potrivit art. 6, o datã cu încheierea contractului individual de asigurare, are obligaţia de a depune o declaraţie de venituri şi de a comunica, în termen de 15 zile, asigurãtorului orice modificare intervenitã cu privire la situaţia şi statutul ei.
ART. 12
Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi înceteazã odatã cu aceste raporturi.
ART. 13
(1) În cazul în care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe bazã de contract individual de asigurare nu s-a plãtit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevãzute de prezenta lege şi efectuate de cãtre asigurãtor se recupereazã de la angajator sau de la persoana asiguratã pe bazã de contract individual de asigurare.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã în cazurile prevãzute la art. 22 alin. (2) şi la art. 23 alin. (2), dar se aplicã în cazurile confirmate dupã data de 1 ianuarie 2003.
ART. 14
(1) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, în timpul activitãţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetãrii raporturilor de muncã/serviciu şi a contractelor individuale de asigurare.
(2) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetãrii raporturilor de muncã şi a contractelor de asigurare, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acordã dacã fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, cã boala a fost cauzatã de factori profesionali specifici locului de muncã.
ART. 15
Riscurile asigurate în condiţiile prezentei legi sunt accidentele de muncã şi bolile profesionale definite în conformitate cu prevederile <>Legii securitãţii şi sãnãtãţii în muncã nr. 319/2006 .
CAP. III
Obiectivele asigurãrii
ART. 16
Asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale are urmãtoarele obiective:
a) prevenirea accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
b) reabilitarea medicalã şi socioprofesionalã a asiguraţilor, victime ale accidentelor de muncã şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacitãţii de muncã a acestora;
c) acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub formã de indemnizaţii şi alte ajutoare, în condiţiile prevãzute de prezenta lege.
ART. 17
Asigurãtorul are obligaţia de a-şi organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor prevãzute la art. 16, precum şi de a pãstra confidenţialitatea tuturor informaţiilor la care are acces în scopul realizãrii acestor obiective.
CAP. IV
Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale
ART. 18
Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale au dreptul la urmãtoarele prestaţii şi servicii:
a) reabilitare medicalã şi recuperarea capacitãţii de muncã;
b) reabilitare şi reconversie profesionalã;
c) indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de muncã;
d) indemnizaţie pentru trecerea temporarã în alt loc de muncã şi indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncã;
e) compensaţii pentru atingerea integritãţii;
f) despãgubiri în caz de deces;
g) rambursãri de cheltuieli.
ART. 19
(1) Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporarã de muncã, pentru reducerea timpului de muncã sau pentru trecerea temporarã în alt loc de muncã se calculeazã ca medie a veniturilor brute realizate lunar de cãtre salariat în ultimele 6 luni anterioare manifestãrii riscului, respectiv a veniturilor stipulate în contractele individuale de asigurare, pe baza cãrora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale.
(2) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporarã de muncã, pentru reducerea timpului de muncã sau pentru trecerea temporarã în alt loc de muncã o constituie media veniturilor brute realizate lunar, respectiv a veniturilor stipulate în contractul individual de asigurare, pe baza cãrora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale.
(3) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lunã, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul lunar brut din prima lunã de activitate pentru care s-a stabilit sã se plãteascã contribuţia.
(4) Pentru calculul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporarã de muncã, pentru reducerea timpului de muncã sau pentru trecerea temporarã în alt loc de muncã se utilizeazã numãrul de zile lucrãtoare din luna în care se acordã concediul medical sau, dupã caz, se solicitã alte drepturi de asigurãri sociale.
(5) La stabilirea numãrului de zile lucrãtoare din luna în care se acordã dreptul de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale se vor avea în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sãrbãtori legale în care nu se lucreazã.
SECŢIUNEA 1
Prestaţii şi servicii pentru investigare, diagnosticare medicalã, reabilitare medicalã şi recuperarea capacitãţii de muncã
ART. 20
Asiguraţii au dreptul la prestaţii medicale pentru investigarea, diagnosticarea, reabilitarea stãrii de sãnãtate, precum şi recuperarea capacitãţii de muncã, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 21
(1) Asigurãtorul are obligaţia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate pânã când se realizeazã:
a) restabilirea stãrii de sãnãtate sau ameliorarea deficienţelor de sãnãtate survenite în urma unui risc asigurat;
b) prevenirea diminuãrii ori a pierderii capacitãţii de muncã şi a necesitãţii de îngrijire permanentã.
(2) Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asigurãtorului celor care se aflã în incapacitate temporarã de muncã, ca urmare în exclusivitate a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale, se suportã integral din contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale.
ART. 22
(1) Asiguraţii au dreptul la servicii medicale corespunzãtoare leziunilor şi afecţiunilor cauzate prin accidente de muncã sau boli profesionale, dupã cum urmeazã:
a) asistenţã medicalã de urgenţã la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate şi în unitãţile spitaliceşti;
b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente, prescrise de medic;
c) servicii medicale în spitale sau în clinici specializate pentru boli profesionale;
d) tratament de recuperare a capacitãţii de muncã în unitãţi de specialitate;
e) servicii de chirurgie reparatorie;
f) cure balneoclimaterice;
g) investigaţii de specialitate şi analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.
(2) Pentru bolile profesionale confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 şi pentru care se continuã reabilitarea medicalã ulterior acestei date ca urmare exclusivã a cauzei profesionale, se deconteazã urmãtoarele prestaţii şi servicii:
a) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente;
b) servicii medicale în spitale, în secţii sau unitãţi sanitare cu personalitate juridicã, specializate pentru boli profesionale;
c) tratament de recuperare a capacitãţii de muncã în unitãţi de specialitate;
d) servicii de chirurgie reparatorie;
e) cure balneoclimaterice;
f) dispozitive medicale în vederea corectãrii şi recuperãrii deficienţelor organice, funcţionale sau fizice.
(3) Fondurile necesare decontãrii prestaţiilor şi serviciilor prevãzute la alin. (2) se suportã de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 23
(1) În vederea corectãrii şi recuperãrii deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncã şi boli profesionale, asiguraţii au dreptul la dispozitive medicale, care se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi*).
(2) Pentru cazurile de accident de muncã confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 şi care necesitã dispozitive medicale în vederea corectãrii şi recuperãrii deficienţelor organice, funcţionale sau fizice, costurile acestora se suportã din fondurile bugetului de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
------------
*) A se vedea nota de subsol corespunzãtoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).
ART. 24
(1) Pentru reabilitarea medicalã şi recuperarea capacitãţii de muncã asiguraţii beneficiazã de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asigurãtorului, în funcţie de natura şi de diagnosticul bolii.
(2) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, în funcţie de tipul bolii.
(3) Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul asigurãtorului, în funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului.
(4) Criteriile pe baza cãrora se acordã biletele pentru tratament balnear se aprobã anual de CNPAS.
ART. 25
(1) Asiguraţii au obligaţia sã urmeze şi sã respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist al asigurãtorului.
(2) Dreptul la prestaţii şi servicii pentru reabilitarea medicalã şi recuperarea capacitãţii de muncã se suspendã în cazul în care asiguraţii nu urmeazã sau nu respectã programul individual de recuperare.
ART. 26
Tratamentul medical în perioada programului individual de recuperare, precum şi cazarea şi masa în unitãţile medicale se suportã de cãtre asigurãtor cu respectarea tarifelor şi criteriilor stabilite prin contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobat anual prin hotãrâre a Guvernului, şi prin normele metodologice de aplicare a acestui contract.
ART. 27
(1) Unitãţile care efectueazã prestaţii şi servicii medicale se stabilesc de asigurãtor în vederea reabilitãrii medicale şi recuperãrii capacitãţii de muncã a asiguraţilor care au suferit accidente de muncã şi boli profesionale.
(2) Tarifele pentru prestaţiile şi serviciile medicale aferente reabilitãrii medicale şi recuperãrii capacitãţii de muncã se stabilesc pe baza prevederilor existente în contractul-cadru al sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate.
SECŢIUNEA a 2-a
Prestaţii şi servicii pentru reabilitare şi reconversie profesionalã
ART. 28
Prestaţiile şi serviciile pentru reabilitare şi reconversie profesionalã se acordã de cãtre asigurãtor la solicitarea asiguraţilor care, deşi nu şi-au pierdut complet capacitatea de muncã, nu mai pot desfãşura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale.
ART. 29
Asigurãtorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru urmãtoarele prestaţii şi servicii de reabilitare şi reconversie profesionalã:
a) cheltuielile privind serviciile medicale şi psihologice pentru aprecierea stãrii fizice, mentale şi aptitudinale în vederea reconversiei profesionale;
b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie;
c) plata unei indemnizaţii pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie.
ART. 30
(1) Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordã lunar şi reprezintã 70% din salariul de bazã brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de muncã sau a bolii profesionale.
(2) Indemnizaţia se acordã numai dacã persoana asiguratã nu beneficiazã, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de muncã sau de pensie de invaliditate gradul III, acordatã potrivit legii.
ART. 31
Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordã numai dacã persoana asiguratã respectã dispoziţiile asigurãtorului cu privire la:
a) instituţia la care urmeazã sã se desfãşoare cursul;
b) programul de instruire;
c) modalitatea de absolvire.
SECŢIUNEA a 3-a
Indemnizaţia pentru incapacitate temporarã de muncã
ART. 32
(1) Asiguraţii beneficiazã de o indemnizaţie pe perioada în care se aflã în incapacitate temporarã de muncã în urma unui accident de muncã sau a unei boli profesionale.
(2) În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncã, certificatul medical se vizeazã în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv de casa teritorialã de pensii în a cãrei razã se aflã sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.
ART. 33
(1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporarã de muncã reprezintã 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni anterioare manifestãrii riscului.
(2) În cazul asiguraţilor prevãzuţi la art. 6, cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporarã de muncã reprezintã 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestãrii riscului.
(3) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporarã de muncã în cazul urgenţelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestãrii riscului.
ART. 34
Indemnizaţia pentru incapacitate temporarã de muncã în cazul accidentului de muncã sau al bolii profesionale se suportã în primele 3 zile de incapacitate de cãtre angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale.
ART. 35
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporarã de muncã este de 180 de zile în intervalul de un an, socotitã din prima zi de concediu medical.
ART. 36
(1) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperãrii medicale şi profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile.
(2) Medicul asigurãtorului poate decide, dupã caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activitãţii în acelaşi loc de muncã sau în alt loc de muncã ori poate propune pensionarea de invaliditate.
(3) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, în funcţie de evoluţia cazului şi de rezultatele acţiunilor de recuperare, conform procedurilor stabilite de CNPAS.
ART. 37
Indemnizaţia pentru incapacitate temporarã de muncã datoratã accidentelor de muncã şi bolilor profesionale se acordã pe baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale.
ART. 38
În situaţia în care medicul expert al asigurãrilor sociale din sistemul public de pensii decide încadrarea într-un grad de invaliditate, indemnizaţia se va acorda pânã la sfârşitul lunii urmãtoare celei în care s-a dat avizul de pensionare, fãrã a se depãşi durata maximã de acordare a concediului medical, prevãzutã la art. 36.
SECŢIUNEA a 4-a
Indemnizaţia pentru trecerea temporarã în alt loc de muncã şi indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncã
ART. 39
(1) Asiguraţii care, datoritã unei boli profesionale sau unui accident de muncã, nu îşi mai pot desfãşura activitatea la locul de muncã anterior manifestãrii riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de muncã.
(2) Indemnizaţia pentru trecerea temporarã în alt loc de muncã se acordã în condiţiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncã este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistãrii afecţiunii.
ART. 40
Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pãtrime din durata normalã, ca urmare a unor afecţiuni cauzate de accidente de muncã sau boli profesionale, se acordã asiguraţilor care, în aceste condiţii, nu mai pot realiza durata normalã de muncã.
ART. 41
(1) Indemnizaţiile prevãzute la art. 39 alin. (2) şi la art. 40 se acordã la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asigurãtorului, pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.
(2) Cuantumul lunar al indemnizaţiilor prevãzute la alin. (1) este egal cu diferenţa dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncã sau prin reducerea timpului normal de muncã, fãrã a se depãşi 25% din baza de calcul.
SECŢIUNEA a 5-a
Compensaţii pentru atingerea integritãţii
ART. 42
Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integritãţii asiguraţii care, în urma accidentelor de muncã sau a bolilor profesionale, rãmân cu leziuni permanente care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncã între 20-50%.
ART. 43
Compensaţia se acordã la solicitarea persoanei îndreptãţite, pe baza deciziei medicului asigurãtorului, cu îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 42.
ART. 44
(1) Compensaţia pentru atingerea integritãţii reprezintã o sumã fixã în bani şi se acordã integral, o singurã datã, fãrã a afecta celelalte drepturi sau indemnizaţii la care este îndreptãţit asiguratul, şi nu este luatã în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
(2) Cuantumul compensaţiei pentru atingerea integritãţii se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statisticã.
(3) Criteriile şi grilele pe baza cãrora se acordã compensaţia pentru atingerea integritãţii se stabilesc prin decizie a preşedintelui CNPAS.
SECŢIUNEA a 6-a
Despãgubiri în caz de deces
ART. 45
(1) În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale, beneficiazã de despãgubire în caz de deces o singurã persoanã, care poate fi, dupã caz: soţul supravieţuitor, copilul, pãrintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte cã a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(2) Cuantumul despãgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statisticã.
ART. 46
Cererea pentru obţinerea despãgubirii în caz de deces se depune la sediul asigurãtorului, însoţitã de actele din care rezultã dreptul solicitantului, potrivit prezentei legi.
ART. 47
(1) Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisã de asigurãtor în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.
(2) Decizia se comunicã în scris solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii ei.
ART. 48
Plata despãgubirii în caz de deces se face în termen de 15 zile de la data comunicãrii deciziei prevãzute la art. 47.
SECŢIUNEA a 7-a
Rambursãri de cheltuieli
ART. 49
(1) Asigurãtorul acordã rambursãri de cheltuieli în urmãtoarele situaţii:
a) transportul de urgenţã, în cazuri temeinic justificate, când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale;
b) confecţionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, în situaţia în care acestea au fost deteriorate în urma unui accident de muncã soldat cu vãtãmãri corporale;
c) în cazul aplicãrii dispozitivelor medicale implantabile prin intervenţie chirurgicalã în vederea recuperãrii deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncã şi boli profesionale.
(2) Costurile suportate de asigurãtor sunt destinate sã asigure recuperarea funcţionalitãţii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual prin decizie a preşedintelui CNPAS.
CAP. V
Comunicarea şi constatarea accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale
ART. 50
(1) Angajatorii au obligaţia de a comunica asigurãtorului accidentele soldate cu incapacitate de muncã sau cu decesul asiguraţilor.
(2) Comunicarea trebuie realizatã de îndatã ce angajatorul a luat cunoştinţã despre accident.
(3) Obligaţia privind comunicarea revine şi persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmaşilor acestora, în cazul în care accidentul de muncã s-a soldat cu decesul asiguratului.
ART. 51
(1) Dacã în urma controalelor medicale periodice personalul din structurile de medicina muncii, care asigurã servicii medicale angajatorului, constatã cã existã riscul unei îmbolnãviri profesionale, acesta are obligaţia de a semnala de îndatã cazul asigurãtorului.
(2) Declararea bolilor profesionale se realizeazã conform prevederilor <>Legii securitãţii şi sãnãtãţii în muncã nr. 319/2006 , iar un exemplar din formularul de declarare a bolii respective va fi înaintat CNPAS de cãtre autoritatea competentã.
ART. 52
(1) Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare, asigurãtorul are acces şi recurge la procesul-verbal de cercetare, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentã care efectueazã cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporarã de muncã, invaliditate şi deces.
(2) Asigurãtorul verificã modalitatea în care a fost efectuatã cercetarea şi decide asupra caracterului de muncã al accidentului urmat de incapacitate temporarã de muncã.
(3) În scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporarã de muncã, asigurãtorul poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o anchetã proprie sau poate evalua dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului, dupã caz.
ART. 53
Drepturile de asigurare prevãzute de prezenta lege se acordã astfel:
a) pentru accidente de muncã, în baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncã, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentã;
b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finalã a bolii profesionale, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentã.
ART. 54
Pânã la stabilirea caracterului de muncã al accidentului sau caracterului profesional al bolii, conform documentelor prevãzute la art. 53, contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportatã din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, urmând ca decontarea sã se realizeze ulterior din contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, dupã caz.
CAP. VI
Prevenirea accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale
ART. 55
Rãspunderea pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sãnãtate la locurile de muncã revine angajatorilor sau, dupã caz, persoanelor asigurate conform art. 6.
ART. 56
(1) Angajatorii au obligaţia de a asigura informarea, participarea şi colaborarea angajaţilor pentru adoptarea şi aplicarea mãsurilor de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale.
(2) Angajaţii au obligaţia de a participa la acţiuni privind adoptarea unor mãsuri de securitate şi sãnãtate în muncã, atunci când sunt solicitaţi în acest scop de cãtre angajatori.
ART. 57
Angajaţii nu suportã în nicio situaţie costul mãsurilor de prevenire aplicate în condiţiile art. 56.
ART. 58
Angajatorii au obligaţia de a furniza toate informaţiile solicitate de asigurãtor în legãturã cu riscurile de la locurile de muncã.
ART. 59
Angajaţii sunt obligaţi sã cunoascã şi sã respecte mãsurile tehnice şi organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale, aduse la cunoştinţã în cadrul instructajului de protecţie a muncii.
ART. 60
Angajaţii au dreptul, fãrã ca acest lucru sã atragã consecinţe asupra lor, de a sesiza Inspecţia Muncii, asigurãtorul sau comitetele de sãnãtate şi securitate în muncã asupra neluãrii de cãtre angajator a unor mãsuri de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale.
ART. 61
Asigurãtorul are obligaţia de a promova şi de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale, în scopul:
a) menţinerii integritãţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate;
b) îmbunãtãţirii condiţiilor de muncã;
c) eliminãrii sau reducerii riscurilor de accidente de muncã şi boli profesionale.
ART. 62
(1) Asigurãtorul coordoneazã activitatea de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale la nivel naţional.
(2) Activitãţile de prevenire se realizeazã de cãtre CNPAS, în conformitate cu atribuţiile stabilite prin lege.
(3) Pentru activitãţile de prevenire care nu se suportã de cãtre sistemul de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale, CNPAS abiliteazã persoane juridice în calitate de prestatori de servicii externe de prevenire.
(4) Criteriile privind abilitarea persoanelor juridice care au calitatea de prestatori de servicii externe de prevenire se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Pentru coordonarea activitãţii legate de prevenirea bolilor profesionale, precum şi de verificare, în vederea decontãrii, a documentelor prin care s-a confirmat caracterul profesional al bolii, CNPAS organizeazã un compartiment de medicina muncii în cadrul Institutului Naţional de Expertizã Medicalã şi Recuperare a Capacitãţii de Muncã.
ART. 63
(1) Personalul tehnic al asigurãtorului, care desfãşoarã activitãţi de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale, precum şi personalul medical specializat în medicina muncii au urmãtoarele atribuţii:
a) participã la stabilirea de programe de prevenire prioritare la nivel naţional, prin identificarea situaţiilor cu riscuri mari de accidente de muncã şi boli profesionale;
b) acordã consultanţã cu privire la mãsurile şi mijloacele de prevenire a accidentelor de muncã şi bolilor profesionale;
c) propun efectuarea şi finanţarea de studii şi analize institutelor de cercetare de specialitate, în vederea fundamentãrii mãsurilor de prevenire prioritare la nivel naţional;
d) acordã asistenţã tehnicã angajatorilor pentru elaborarea instrucţiunilor de prevenire;
e) cerceteazã accidentele cu incapacitate temporarã de muncã şi stabilesc caracterul de muncã al acestora în conformitate cu prevederile prezentei legi;
f) ţin evidenţa accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
g) recomandã mãsuri de prevenire şi controleazã aplicarea lor;
h) propun asigurãtorului majorãri sau reduceri ale contribuţiei pentru stimularea activitãţii de prevenire;
i) stabilesc programe de prevenire în baza situaţiilor concrete identificate la locurile de muncã;
j) consiliazã angajatorii cu privire la securitatea şi sãnãtatea în muncã.
(2) Personalul medical specializat în medicina muncii are şi atribuţii legate de depistarea, investigarea şi stabilirea caracterului profesional al bolii.
ART. 64
În exercitarea atribuţiilor sale personalul tehnic şi medical specializat este autorizat:
a) sã dispunã de acces liber în sediile angajatorilor sau la locurile de muncã organizate de aceştia şi sã fie însoţit de persoanele desemnate de angajator;
b) sã beneficieze de concluziile cercetãrii accidentelor de muncã sau a bolilor profesionale, efectuatã de autoritãţile de stat competente;
c) sã sesizeze autoritãţile de stat când constatã încãlcãri ale legislaţiei în vigoare privind protecţia muncii;
d) sã propunã angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protecţie a muncii în funcţie de riscurile de la locurile de muncã;
e) sã consulte rezultatele examenelor medicale la angajare şi ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate;
f) sã solicite orice informaţii şi documente necesare realizãrii sarcinilor de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
g) sã recomande angajatorului mãsuri de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale.
ART. 65
În activitatea exercitatã personalul de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale este obligat sã pãstreze confidenţialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, tehnologice şi de fabricaţie din unitatea controlatã, precum şi a celorlalte date furnizate de autoritãţile de stat competente sau de orice alt organism ori persoanã interesatã în activitatea de prevenire, precum şi confidenţialitatea datelor medicale ale angajaţilor.
ART. 66
(1) Cheltuielile asigurãtorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale se evidenţiazã într-un cont analitic separat.
(2) Cuantumul maxim alocat în acest scop nu poate depãşi 10% din sumele încasate cu titlu de contribuţie pe parcursul unui an calendaristic.
CAP. VII
Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale
ART. 67
CNPAS administreazã, gestioneazã, coordoneazã şi controleazã întreaga activitate de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale.
ART. 68
În vederea realizãrii activitãţii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, CNPAS are, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) coordoneazã şi controleazã activitatea în acest domeniu, desfãşuratã de casele teritoriale de pensii;
b) poate cofinanţa programe în proiecte de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
c) aplicã mãsuri pentru îmbunãtãţirea serviciilor şi prestaţiilor de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale;
d) elaboreazã criteriile şi metodologia care stau la baza calculului contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale;
e) îndrumã şi controleazã activitatea de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
f) controleazã modul de acordare a prestaţiilor şi serviciilor de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, prevãzute de prezenta lege;
g) controleazã modul de acordare a majorãrilor sau reducerilor contribuţiei pentru stimularea activitãţii de prevenire;
h) poate organiza la nivel naţional, la propunerea caselor teritoriale de pensii, activitatea de recuperare funcţionalã, protezare, reorientare şi reconversie, în vederea reintegrãrii profesionale pentru persoanele care au suferit accidente de muncã şi boli profesionale;
i) organizeazã evidenţa cazurilor asigurate, precum şi a costurilor de asigurare la nivel naţional;
j) emite şi retrage autorizaţia de funcţionare a asociaţiilor profesionale de asigurare;
k) poate finanţa la nivel naţional studii de cercetare aplicativã în vederea elaborãrii de soluţii, dispozitive şi metode de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
l) poate organiza instruirea, formarea şi perfecţionarea personalului din domeniul asigurãrii pentru accidente de muncã şi boli profesionale;
m) face propuneri privind cheltuielile ce se finanţeazã din veniturile provenite din contribuţiile de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale;
n) urmãreşte execuţia veniturilor şi cheltuielilor activitãţii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale şi prezintã ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetarã;
o) coordoneazã activitatea de management al securitãţii şi sãnãtãţii în muncã;
p) verificã modalitatea de efectuare a cercetãrii accidentelor de muncã urmate de incapacitate temporarã de muncã, prin participarea directã la investigaţie sau prin analiza documentelor justificative, dupã caz;
r) stabileşte caracterul profesional al accidentului cu incapacitate temporarã de muncã.
ART. 69
Conducerea activitãţii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale este asiguratã de preşedintele CNPAS şi de un consiliu tripartit.
ART. 70
(1) Activitatea de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale este organizatã la nivel de direcţie generalã în cadrul CNPAS.
(2) Conducerea executivã a activitãţii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale este asiguratã de un director general cu rang de înalt funcţionar public, numit în condiţiile legii de cãtre preşedintele CNPAS.
(3) Ocuparea funcţiei de director general se face în condiţiile legii.
(4) Salarizarea directorului general se face la nivelul salariului stabilit de lege pentru funcţia de secretar general din ministere.
ART. 71
(1) Consiliul tripartit este format din 9 membri:
a) 3 reprezentanţi ai Guvernului, dintre care preşedintele CNPAS şi directorul general prevãzut la art. 70 alin. (2) - membri de drept, iar al treilea, un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, desemnat de Ministerul Finanţelor Publice;
b) 3 reprezentanţi ai salariaţilor, desemnaţi prin consens de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, conform <>Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
c) 3 reprezentanţi ai patronilor, desemnaţi prin consens de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, conform <>Legii nr. 130/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Membrii consiliului tripartit îşi desfãşoarã activitatea în baza unui mandat pe o duratã de 4 ani.
(3) Preşedintele CNPAS este şi preşedintele consiliului tripartit.
(4) Indemnizaţia de şedinţã pentru membrii consiliului tripartit, cu excepţia preşedintelui CNPAS şi a directorului general, este egalã cu 10% din indemnizaţia lunarã a unui secretar de stat.
(5) Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului tripartit ca urmare a participãrii la şedinţe nu poate depãşi, într-o lunã, 20% din indemnizaţia lunarã a unui secretar de stat.
ART. 72
(1) În îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la art. 68, în structura organizatoricã a CNPAS se înfiinţeazã structuri specializate pentru urmãrirea şi asigurarea:
a) activitãţii de prevenire a accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
b) activitãţii de reabilitare medicalã, reabilitare socioprofesionalã şi tratament medical;
c) evidenţei contribuţiilor, prestaţiilor şi serviciilor acordate şi a costurilor de asigurare.
(2) Organizarea structurilor prevãzute la alin. (1) se aprobã prin hotãrâre a Guvernului de modificare a Statutului CNPAS*).
-------------
*) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 227/2009 pentru modificarea şi completarea Statutului Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 13/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 13 martie 2009.
ART. 73
Prin Statutul CNPAS se stabilesc atribuţiile, organizarea şi funcţionarea la nivel central şi teritorial a structurilor care asigurã desfãşurarea activitãţii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, precum şi atribuţiile consiliului tripartit.
ART. 74
(1) La nivelul caselor teritoriale de pensii, pentru activitatea de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale se constituie consilii tripartite consultative.
(2) Componenţa, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea consiliilor tripartite consultative se stabilesc prin Statutul CNPAS**).
(3) Membrii desemnaţi în consiliile tripartite consultative nu beneficiazã de indemnizaţie de şedinţã.
-----------
**) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea Statutului Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 23 ianuarie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 75
(1) Persoanele care datoreazã contribuţii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale pot constitui asociaţii la nivelul sectoarelor de activitate ale economiei naţionale.
(2) Asociaţiile profesionale de asigurare sunt organisme paritare, care se constituie şi funcţioneazã ca persoane juridice în condiţiile prezentei legi şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 246/2005 , cu modificãrile ulterioare.
(3) Asociaţiile profesionale de asigurare îşi pot elabora regulamente şi instrucţiuni proprii.
(4) În vederea funcţionãrii asociaţiile profesionale de asigurare sunt obligate sã solicite autorizarea de cãtre CNPAS.
ART. 76
Solicitarea în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare se depune la sediul CNPAS, însoţitã de urmãtoarele documente:
a) actul constitutiv, un memoriu de fundamentare cuprinzând obiectul, scopul activitãţii, precum şi orice alte elemente necesare, potrivit cerinţelor prevãzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi***);
b) statutul asociaţiei profesionale de asigurare.
------------
***) A se vedea nota de subsol corespunzãtoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).
ART. 77
CNPAS analizeazã solicitarea, luând în considerare criteriile de oportunitate, urmând ca în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii sã emitã autorizaţia sau sã respingã, prin decizie motivatã, solicitarea de autorizare.
ART. 78
Asociaţiile profesionale de asigurare exercitã urmãtoarele atribuţii:
a) presteazã servicii în scopul prevenirii accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
b) acordã prestaţiile de asigurare prevãzute în prezenta lege şi întocmesc documentaţia necesarã în vederea acordãrii acestora;
c) elaboreazã studii şi evaluãri privind riscul de accidentare şi îmbolnãvire profesionalã;
d) ţin evidenţa accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale, a prestaţiilor acordate şi a costurilor aferente;
e) asigurã acordarea de prestaţii medicale prin servicii proprii sau pe bazã de contract încheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii;
f) verificã modul în care sunt utilizate prestaţiile bãneşti acordate pentru serviciile de reabilitare medicalã şi socioprofesionalã.
ART. 79
Asociaţiile profesionale de asigurare au obligaţia de a supune anual aprobãrii CNPAS situaţia financiarã şi bugetul de venituri şi cheltuieli.
CAP. VIII
Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale
ART. 80
(1) Datoreazã contribuţii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale urmãtorii:
a) angajatorii, pentru asiguraţii prevãzuţi la art. 5 şi 7;
b) asiguraţii prevãzuţi la art. 6.
(2) Contribuţia de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale, în cazul şomerilor, se suportã integral din bugetul asigurãrilor pentru şomaj, se datoreazã pe toatã durata efectuãrii practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii şi se stabileşte în cotã de 1% aplicatã asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectivã.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), angajatorii nu datoreazã contribuţii pentru persoanele prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. d).
ART. 81
Contribuţia se stabileşte astfel încât sã acopere costul prestaţiilor şi serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale, precum şi cheltuielile administrative.
ART. 82
(1) Contribuţiile se stabilesc în funcţie de tarife şi clase de risc.
(2) Tariful de risc se determinã pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul de accidentare şi de îmbolnãvire profesionalã din cadrul sectorului respectiv.
(3) În cadrul tarifelor de risc diferenţierea pe categorii de activitãţi se realizeazã prin clase de risc.
ART. 83
(1) Tarifele şi clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, elaborate de CNPAS şi aprobate prin hotãrâre a Guvernului*).
(2) Tarifele şi clasele de risc se revizuiesc o datã la 4 ani.
(3) Pentru prima perioadã de funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, tarifele şi clasele de risc se pot modifica şi la un interval de timp mai scurt de 4 ani, dar numai o singurã datã.
-----------
*) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 144/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2008, cu modificãrile ulterioare.
ART. 84
(1) Încadrarea în clasele de risc se face de cãtre asigurãtor, corespunzãtor activitãţii principale desfãşurate în fiecare unitate.
(2) În sensul prezentei legi se va considera activitate principalã activitatea cu numãrul cel mai mare de angajaţi.
ART. 85
(1) Baza lunarã de calcul la care angajatorul datoreazã contribuţia de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale pentru persoanele prevãzute la art. 5 şi 7 o constituie:
a) suma veniturilor brute realizate lunar;
b) salariul de bazã minim brut pe ţarã garantat în platã, corespunzãtor numãrului zilelor lucrãtoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncã sau boalã profesionalã.
(2) Cotele de contribuţie**) datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc se stabilesc prin Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat şi se aplicã asupra bazei lunare de calcul prevãzute la alin. (1).
(3) Contribuţia de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale nu se aplicã asupra sumelor reprezentând:
a) prestaţii suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncã şi boli profesionale;
b) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer, drepturile de autor, precum şi veniturile primite în baza unor convenţii civile sau contracte de colaborare;
c) participarea salariaţilor la profit.
(4) Sumele asupra cãrora nu se datoreazã contribuţia de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale, prevãzute la alin. (3) lit. b) şi c), nu se iau în considerare la stabilirea prestaţiilor din sistemul de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale.
------------
**) A se vedea <>Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009, cu modificãrile ulterioare.
ART. 86
(1) Contribuţia datoratã de persoanele fizice prevãzute la art. 6 este unicã, în valoare de 1%, aplicatã asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestatã.
(2) Baza lunarã de calcul pentru aceste contribuţii o reprezintã venitul lunar prevãzut în contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decât salariul de bazã minim brut pe ţarã.
ART. 87
Clasa de risc şi cota de contribuţie datoratã se comunicã de cãtre asigurãtor angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie.
ART. 88
Asigurãtorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele comunicate de angajator pentru încadrarea în clasele de risc.
ART. 89
Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, dupã calculare şi reţinere, se vireazã pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se datoreazã drepturile salariale.
ART. 90
În cazul reorganizãrii judiciare sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta pentru asigurare vor fi recuperate potrivit legii.
ART. 91
(1) Neplata contribuţiei de asigurare de cãtre asiguraţii prevãzuţi la art. 6 la termenul stabilit atrage neacordarea drepturilor la prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale.
(2) Neplata contribuţiei de asigurare de cãtre asiguraţii prevãzuţi la art. 6 pe o perioadã de 3 luni consecutive constituie pentru asigurãtor motiv de reziliere de drept a contractului individual de asigurare.
ART. 92
(1) Asigurãtorul poate sã aprobe anual majorãri sau reduceri ale cotelor contribuţiilor de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale.
(2) Nivelul majorãrii sau al reducerii cotelor se stabileşte în principal dupã urmãtoarele criterii:
a) numãrul accidentelor de muncã şi al bolilor profesionale pe o perioadã de referinţã;
b) gravitatea consecinţelor accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale;
c) volumul cheltuielilor pentru prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale;
d) existenţa locurilor de muncã încadrate în condiţii deosebite sau speciale.
CAP. IX
Veniturile şi cheltuielile asigurãrilor pentru accidente de muncã şi boli profesionale
ART. 93
Veniturile pentru asigurãrile de accidente de muncã şi boli profesionale se constituie din:
a) contribuţii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale datorate de persoanele juridice, precum şi de persoanele fizice care încheie asigurare;
b) majorãri de întârziere;
c) alte venituri, potrivit legii.
ART. 94
(1) Veniturile din contribuţiile de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale datorate de persoanele fizice şi juridice, în condiţiile prezentei legi, se prevãd distinct la partea de venituri a bugetului asigurãrilor sociale de stat.
(2) Veniturile prevãzute la art. 93 sunt destinate în exclusivitate pentru finanţarea prestaţiilor şi serviciilor de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale prevãzute de prezenta lege, precum şi pentru finanţarea organizãrii şi funcţionãrii sistemului de asigurare reglementat de prezenta lege.
ART. 95
(1) Cheltuielile pentru prestaţiile şi serviciile de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale şi cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea acestui sistem se prevãd distinct la partea de cheltuieli a bugetului asigurãrilor sociale de stat.
(2) Cheltuielile pentru prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale se efectueazã pentru:
a) reabilitarea medicalã şi recuperarea capacitãţii de muncã;
b) reabilitarea şi reconversia profesionalã;
c) investigaţii de specialitate şi analize de laborator, necesare stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor;
d) indemnizaţia pentru incapacitate temporarã de muncã;
e) indemnizaţia pentru trecerea temporarã în alt loc de muncã şi indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncã;
f) compensaţiile pentru atingerea integritãţii;
g) despãgubirile în caz de deces;
h) rambursãrile de cheltuieli;
i) activitatea de prevenire a accidentelor de muncã şi bolilor profesionale;
j) servicii medicale acordate în unitãţi sanitare cu personalitate juridicã şi secţii de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu prin cabinetele de medicina muncii aflate în structura spitalelor, inclusiv la Sanatoriul de boli profesionale Avrig, judeţul Sibiu*), persoanelor care suferã de boli profesionale.
(3) Cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale se asigurã în limita sumelor aprobate cu aceastã destinaţie în bugetul asigurãrilor sociale de stat.
(4) Lista serviciilor medicale acordate în unitãţi sanitare cu personalitate juridicã şi secţii de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu prin cabinetele de medicina muncii aflate în structura spitalelor, inclusiv la Sanatoriul de boli profesionale Avrig, se stabileşte prin norme metodologice**) aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
-----------
*) Sanatoriul de boli profesionale Avrig, judeţul Sibiu, a fost desfiinţat, activitatea sa fiind preluatã de Spitalul Clinic Judeţean Sibiu, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 418/2006 pentru desfiinţarea Sanatoriului de boli profesionale Avrig şi reorganizarea Spitalului Clinic Judeţean Sibiu, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 10 aprilie 2006.
**) A se vedea nota de subsol corespunzãtoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).
ART. 96
(1) Excedentele anuale rezultate în cazul în care veniturile depãşesc cheltuielile sistemului de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale se reporteazã în anul urmãtor, utilizându-se pentru finanţarea cheltuielilor prevãzute la art. 95 alin. (2).
(2) Eventualele deficite înregistrate pe parcursul execuţiei şi deficitul anual rezultat în cazul în care veniturile sunt depãşite de cheltuielile sistemului de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale se acoperã din disponibilitãţile înregistrate în anul precedent de sistem.
ART. 97
(1) Execuţia de casã a fondurilor aferente sistemului de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale se realizeazã prin Trezoreria Statului.
(2) Disponibilitãţile sistemului de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale se pãstreazã în Trezoreria Statului şi sunt purtãtoare de dobânzi.
ART. 98
Disponibilitãţile fondului iniţial pentru funcţionarea sistemului de asigurare înregistrate la data de 31 decembrie 2003, aşa cum au fost constituite conform <>Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , cu modificãrile ulterioare, se preiau de cãtre CNPAS spre administrare.
CAP. X
Rãspunderea juridicã
ART. 99
Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz, potrivit legii.
ART. 100
Fapta persoanei care utilizeazã sumele destinate asigurãrii pentru accidente de muncã şi boli profesionale în alte scopuri decât cele prevãzute de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendã.
ART. 101
Furnizarea de informaţii false la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite potrivit prezentei legi constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului penal.
ART. 102
(1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte şi se sancţioneazã cu amendã de la 200 lei la 500 lei:
a) nedepunerea la termen a declaraţiei prevãzute la art. 10 şi 11;
b) nerespectarea obligaţiei de comunicare prevãzute la art. 10, 11 şi 50;
c) refuzul de a pune la dispoziţie informaţiile solicitate potrivit art. 58;
d) nerespectarea metodologiei de încadrare în clasele de risc prevãzute la art. 83 şi 84;
e) nerespectarea prevederilor art. 85 alin. (1) şi ale art. 86 alin. (2) privind baza de calcul a contribuţiilor;
f) nerespectarea prevederilor art. 82, art. 85 alin. (2) şi ale art. 86 alin. (1) privind stabilirea contribuţiei de asigurare şi a cotelor acestei contribuţii;
g) furnizarea de informaţii eronate la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite, dacã fapta nu este sãvârşitã cu intenţie;
h) nerespectarea obligaţiei de platã prevãzute la art. 13.
(2) Cuantumul amenzilor prevãzute la alin. (1) se actualizeazã în raport cu rata inflaţiei, prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 103
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal de cãtre personalul împuternicit din cadrul CNPAS sau de cãtre autoritãţile publice abilitate potrivit legii.
(2) În caz de constatare a unei situaţii care se încadreazã la art. 100 şi 101, persoanele abilitate prevãzute la alin. (1) vor sesiza de îndatã organele de urmãrire penalã competente, potrivit legii.
(3) Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 104
(1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunii se comunicã contravenientului în termen de 15 zile de la întocmire şi constituie titlu executoriu de la data comunicãrii.
(2) Împotriva procesului-verbal se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa judecãtoreascã în a cãrei razã teritorialã a fost sãvârşitã contravenţia.
ART. 105
Sumele încasate din amenzile contravenţionale, aplicate conform prezentei legi, se fac venit la bugetul de stat.
CAP. XI
Jurisdicţia asigurãrilor pentru accidente de muncã şi boli profesionale
ART. 106
Jurisdicţia asigurãrilor pentru accidente de muncã şi boli profesionale se realizeazã prin secţiile de asigurãri sociale sau, dupã caz, prin completele specializate pentru asigurãri sociale, constituite la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, cu respectarea condiţiilor prevãzute de <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 107
În primã instanţã tribunalele soluţioneazã litigii privind:
a) modul de calcul al contribuţiei de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale, precum şi majorarea sau micşorarea cotei de contribuţie;
b) înregistrarea şi evidenţa contribuţiei de accidente de muncã şi boli profesionale;
c) încadrarea într-o clasã de risc a angajatorului;
d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale;
e) modul de stabilire şi de platã a prestaţiilor şi serviciilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale;
f) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate conform prezentei legi;
g) orice alte decizii ale asigurãtorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
ART. 108
(1) Sunt competente teritorial tribunalele în a cãror razã se aflã domiciliul pârâtului.
(2) În cazul în care, prin excepţii, obiectul litigiului îl formeazã o contestaţie împotriva CNPAS sau caselor teritoriale de pensii, competenţa teritorialã revine tribunalului în a cãrui razã se aflã domiciliul sau sediul reclamantului.
ART. 109
Împotriva hotãrârii tribunalului se poate face recurs la curtea de apel competentã.
ART. 110
Prevederile prezentei legi referitoare la jurisdicţia asigurãrilor pentru accidente de muncã şi boli profesionale se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedurã civilã, republicat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu orice alte dispoziţii în materie.
ART. 111
Acţiunile în instanţã şi toate actele procedurale în legãturã cu litigiile având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale sunt scutite de taxa judiciarã de timbru.
ART. 112
