Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 332 din 15 noiembrie 2005 privind ratificarea Conventiei-cadru WHO pentru controlul tutunului, adoptata la Geneva, Elvetia, la 21 mai 2003
ARTICOL UNIC Se ratificã Convenţia-cadru WHO pentru controlul tutunului, adoptatã la Geneva, Elveţia, la 21 mai 2003 şi semnatã de România la New York la 25 iunie 2004.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NĂSTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 15 noiembrie 2005. Nr. 332.
CONVENTIA -CADRU WO pentru controlul tutunului*) -------------------- *) Traducere.
1. Tutunul - livrare şi distribuţie 2. Industria tutunului - legislaţie 3. Poluarea fumului de tutun - prevenire şi control 4. Încetarea utilizãrii tutunului 5. Tratate I. Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii.
ISBN 92 4 159101 3 (clasificare LC/NLM: HD 9130.6)
° Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii 2003, reeditare actualizatã 2004
Toate drepturile rezervate. Publicaţiile Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii pot fi procurate de la Departamentul marketing şi difuzare (Marketing and Dissemination), Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, 20 Avenue Appia, 1211 Geneva 27, Elveţia (tel. +41 22 791 2476; fax: +41 22 791 4857; e-mail: bookorders@who.int). Cererile de permisiune pentru reproducerea sau traducerea publicaţiilor WHO - pentru vânzarea ori distribuirea necomercialã - trebuie adresate departamentului Publicaţii (Publications), la adresa de mai sus (fax: +41 22 791 4806; e-mail: permissions@who.int). Denumirile utilizate şi prezentarea materialului din aceastã publicaţie nu reprezintã exprimarea nici unor opinii ale Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii cu privire la statutul legal al vreunei ţãri, vreunui teritoriu, oraş sau al autoritãţilor acestora ori cu privire la delimitarea graniţelor sau limitelor. Liniile punctate de pe hãrţi reprezintã linii de graniţã aproximative asupra cãrora este posibil sã nu existe încã un consens absolut. Menţionarea anumitor firme sau a produselor anumitor fabricanţi nu înseamnã cã aceştia sunt susţinuţi sau recomandaţi de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii în defavoarea altora de acelaşi tip şi care nu sunt menţionaţi. Erorile sau omisiunile, precum şi numele unor produse patentate sunt distinse prin majuscule iniţiale. Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii nu garanteazã faptul cã informaţiile oferite în aceastã publicaţie sunt complete sau corecte şi nu va fi consideratã responsabilã de nici un fel de daune provocate de utilizarea acestora. Editatã la Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Geneva.
PREFAŢĂ Convenţia-cadru WHO pentru controlul tutunului (FCTC) reprezintã primul tratat negociat sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii. FCTC este un tratat bazat pe dovezi, care reafirmã dreptul tuturor persoanelor la cele mai ridicate standarde de sãnãtate. FCTC reprezintã o modificare de paradigmã în dezvoltarea unei strategii regulatorii pentru adresarea substanţelor care creeazã dependenţã; în contrast cu tratatele anterioare privitoare la combaterea drogurilor, FCTC afirmã importanţa strategiilor de reducere a cererii, precum şi a problemelor legate de furnizare. FCTC a fost dezvoltatã ca rãspuns la globalizarea epidemiilor provocate de tutun. Rãspândirea epidemiilor provocate de tutun este facilitatã de o varietate de factori complecşi cu efecte peste graniţe, incluzând liberalizarea comerţului şi investiţiile strãine directe. Alţi factori, cum ar fi marketingul global, reclama transnaţionalã la tutun, promovarea şi sponsorizarea, precum şi traficul internaţional de ţigarete de contrabandã şi contrafãcute au contribuit la creşterea explozivã a consumului de tutun. Din primul paragraf din "Cuvânt înainte", unde se afirmã cã "pãrţile convenţiei [sunt] hotãrâte sã acorde prioritate dreptului lor de a proteja sãnãtatea publicã", FCTC este un deschizãtor de drumuri global. Prevederile esenţiale de reducere a cererii sunt cuprinse în art. 6-14 din FCTC: ● Mãsuri referitoare la preţuri şi taxe pentru reducerea cererii de tutun; şi ● Mãsuri nereferitoare la preţuri pentru reducerea cererii de tutun, şi anume: - Protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun; - Norme referitoare la constituenţii produselor ce conţin tutun; - Norme referitoare la divulgarea informaţiilor cu privire la produsele ce conţin tutun; - Ambalarea şi etichetarea produselor ce conţin tutun; - Educaţie, comunicare, pregãtire şi conştientizare publicã; - Reclamã, promovarea şi sponsorizarea tutunului; şi - Mãsuri de reducere a cererii, referitoare la dependenţa şi renunţarea la fumat. Prevederile esenţiale din FCTC referitoare la reducerea furnizãrii sunt cuprinse în art. 15-17: ● Comerţul ilicit cu produse ce conţin tutun; ● Vânzãrile cãtre sau de cãtre minori; şi ● Acordarea de sprijin pentru activitãţile alternative viabile din punct de vedere economic. O altã caracteristicã nouã a FCTC este includerea unei prevederi referitoare la responsabilitate. Mecanismele de cooperare ştiinţificã şi tehnicã şi schimb de informaţii sunt expuse în art. 20-22. FCTC intrã în vigoare la 90 de zile de la ratificarea acesteia de cãtre 40 de state membre. În acel moment, statele membre care au ratificat FCTC vor fi obligate prin lege sã respecte prevederile acesteia. FCTC a fost deschisã spre semnare de la data de 16 iunie pânã la 22 iunie 2003 la Geneva şi, ulterior, la sediul central al Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, depozitarul tratatului, de la 30 iunie 2003 pânã la 29 iunie 2004. Statele membre care semneazã FCTC demonstreazã faptul cã vor face eforturi sincere sã o ratifice şi cã vor da dovadã de angajament politic de a nu submina obiectivele definite în aceasta. Ţãrile care doresc sã devinã pãrţi ale FCTC dupã 29 iunie 2004 pot face acest lucru prin aderare, un proces constând într-o singurã etapã şi fiind echivalent cu o ratificare. Reţeaua globalã dezvoltatã pe parcursul perioadei negocierilor FCTC va fi importantã pentru pregãtirea în vederea implementãrii FCTC la nivel naţional. Conform spuselor directorului general al WHO, dr. Jong-Wook Lee: "Negocierile FCTC au declanşat deja un proces care a avut ca rezultat diferenţe vizibile la nivel naţional. Succesul FCTC ca instrument pentru sãnãtatea publicã va depinde de energia şi angajamentul politic pe care le dedicãm implementãrii acesteia în ţãri în anii urmãtori. Obţinerea unui succes va însemna câştiguri pentru toţi în ceea ce priveşte sãnãtatea publicã globalã." Pentru ca acestea sã fie materializate, este necesar ca dorinţa şi devotamentul, care au fost atât de evidente în timpul negocierilor, sã se rãspândeascã la nivel naţional şi local astfel încât FCTC sã devinã o realitate concretã acolo unde conteazã cel mai mult, în interiorul ţãrilor.
Cuvânt înainte
Pãrţile prezentei FCTC, hotãrâte sã acorde prioritate dreptului lor de a proteja sãnãtatea publicã, admiţând faptul cã rãspândirea epidemiilor provocate de tutun reprezintã o problemã globalã cu consecinţe grave asupra sãnãtãţii publice şi care necesitã cea mai extinsã colaborare internaţionalã posibilã şi participarea tuturor ţãrilor într-o reacţie internaţionalã eficientã, adecvatã şi multilateralã, reflectând preocuparea comunitãţii internaţionale cu privire la consecinţele devastatoare la nivel mondial asupra sãnãtãţii, a mediului înconjurãtor, precum şi la consecinţele sociale şi economice ale consumului de tutun şi expunerii la fumul de tutun, serios preocupate de creşterea la nivel mondial a consumului de ţigarete şi de alte produse ce conţin tutun, în special în ţãrile în curs de dezvoltare, precum şi de povara pe care acest lucru o reprezintã pentru familii, pentru sãraci şi pentru sistemele naţionale de sãnãtate, recunoscând cã dovezile ştiinţifice au stabilit clar cã atât consumul de tutun, cât şi expunerea la fumul de tutun provoacã moartea, îmbolnãvirea şi invaliditatea şi cã existã un interval de timp între expunerea la fumat şi alte utlizãri ale produselor din tutun şi declanşarea bolilor provocate de tutun, recunoscând, de asemenea, cã ţigaretele şi alte câteva produse care conţin tutun sunt prelucrate în aşa fel încât sã creeze şi sã menţinã dependenţa şi cã mulţi dintre compuşii conţinuţi şi fumul pe care îl produc sunt activi din punct de vedere farmacologic, toxici, mutageni şi carcinogeni şi cã dependenţa de tutun este în mod distinct clasificatã ca fiind o dereglare în majoritatea clasificãrilor internaţionale ale bolilor, confirmând existenţa unor dovezi ştiinţifice clare asupra faptului cã expunerea prenatalã la fumul de tutun are efecte adverse de sãnãtate şi dezvoltare pentru copii, profund îngrijorate de creşterea numãrului de fumãtori şi al altor forme de consum al tutunului în rândul copiilor şi adolescenţilor din întreaga lume, în special la vârste din ce în ce mai reduse, alarmate de creşterea numãrului de fumãtori şi al altor forme de consum al tutunului în rândul femeilor şi al tinerilor din întreaga lume şi ţinând cont de necesitatea unei participãri depline a femeilor la toate nivelurile generãrii şi implementãrii unor politici şi de necesitatea unor strategii de control al tutunului specifice fiecãrui sex, profund îngrijorate de numãrul mare de fumãtori şi de alte forme de consum al tutunului de cãtre persoane indigene, intens preocupate de impactul tuturor formelor de reclamã, promovare şi sponsorizare, care încurajeazã consumul produselor ce conţin tutun, admiţând cã este necesarã o acţiune comunã pentru eliminarea tuturor formelor de trafic ilicit de ţigarete şi de alte produse ce conţin tutun, inclusiv contrabanda, producerea ilegalã şi contrafacerea, confirmând cã pentru controlul tutunului la toate nivelurile şi în special în ţãrile în curs de dezvoltare şi în cele cu economii în tranziţie sunt necesare resurse financiare şi tehnice suficiente, proporţionale cu nevoia curentã şi estimatã de activitãţi de control al tutunului, recunoscând nevoia de a elabora mecanisme corespunzãtoare care sã abordeze implicaţiile sociale şi economice pe termen lung ale unor strategii eficiente de reducere a cererii de tutun, acordând atenţie dificultãţilor sociale şi economice pe care le pot crea programele de control al tutunului pe termen mediu şi lung în anumite ţãri în curs de dezvoltare şi în ţãri cu economii în tranziţie şi admiţând nevoia de asistenţã tehnicã şi financiarã în contextul unor strategii de dezvoltare durabilã aplicate la nivel naţional, conştiente de eforturile valoroase realizate de multe state în sensul combaterii consumului de tutun şi lãudând conducerea Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii, precum şi eforturile altor organizaţii şi entitãţi din sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a altor organizaţii interguvernamentale internaţionale şi regionale, pentru elaborarea de mãsuri de control al tutunului, subliniind contribuţia deosebitã a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor membri ai societãţii civile fãrã legãturã cu industria tutunului, incluzând aici organisme profesionale de sãnãtate, grupuri de femei, tineret, consumatori şi grupuri ecologice şi instituţii academice şi de îngrijire a sãnãtãţii, pânã la eforturi de control al tutunului la nivel naţional şi internaţional, şi importanţa vitalã a participãrii acestora la eforturile naţionale şi internaţionale de control al tutunului, recunoscând necesitatea de a fi avertizaţi în legãturã cu orice încercare a industriei tutunului de a submina eforturile de control al tutunului şi necesitatea de a fi la curent cu acele activitãţi din industria tutunului care au un impact negativ asupra eforturilor de control al tutunului, reamintind art. 12 din Acordul internaţional asupra drepturilor economice, sociale şi culturale, adoptat de Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966, care stipuleazã cã toţi oamenii au dreptul de a se bucura de cele mai înalte standarde de sãnãtate fizicã şi mentalã ce pot fi atinse, reamintind şi preambulul Constituţiei Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii, care prevede cã dreptul de a se bucura de cel mai înalt standard de sãnãtate ce poate fi atins reprezintã unul dintre drepturile fundamentale ale fiecãrui om, indiferent de rasã, religie, convingeri politice sau condiţie socialã, hotãrâte sã promoveze mãsuri de control al tutunului bazate pe consideraţii ştiinţifice, tehnice şi economice actuale şi relevante, reamintind Convenţia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, adoptatã de Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite la 18 decembrie 1979, care prevede cã statele participante la acea convenţie vor adopta mãsuri adecvate pentru eliminarea discriminãrii împotriva femeilor din domeniul îngrijirilor de sãnãtate, reamintind în continuare Convenţia asupra drepturilor copilului, adoptatã de Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, care prevede cã statele participante la acea convenţie recunosc dreptul copilului la cel mai înalt standard de sãnãtate ce poate fi atins, au hotãrât dupã cum urmeazã:
PARTEA I Introducere
ART. 1 Termeni utilizaţi În scopurile prezentei FCTC: a) comerţ ilicit indicã orice practicã sau comportament interzis de lege, asociat cu producerea, expedierea, primirea, deţinerea, distribuirea, vânzarea sau cumpãrarea, inclusiv orice practicã sau comportament menit sã faciliteze o astfel de activitate; b) organizaţie regionalã de integrare economicã se referã la o organizaţie compusã din mai multe state suverane şi cãreia statele membre i-au transferat jurisdicţia asupra unui grup de probleme, inclusiv autoritatea de a lua decizii cu privire la aceste probleme în numele statelor membre*1); -------------------- *1) Acolo unde este adecvat, termenul naţional se va referi în aceeaşi mãsurã la organizaţii regionale de integrare economicã.
c) reclama şi promovarea tutunului indicã orice formã de comunicare, recomandare ori activitate comercialã, care are drept scop, rezultat sau rezultat potenţial promovarea unui produs ce conţine tutun ori consumul de tutun în mod direct sau indirect; d) controlul tutunului indicã o serie de strategii de reducere a furnizãrii, cererii şi daunelor menite sã îmbunãtãţeascã sãnãtatea unei populaţii prin eliminarea sau reducerea consumului de produse ce conţin tutun ori a expunerii la fumul de ţigarã; e) industria tutunului se referã la producãtorii de tutun, distribuitorii angrosişti şi importatorii de produse ce conţin tutun; f) produsele ce conţin tutun indicã produsele fabricate parţial sau integral din frunzã de tutun ca materie primã şi care sunt produse pentru a fi fumate, supte, mestecate ori inhalate; g) sponsorizarea tutunului indicã orice fel de sprijin acordat oricãrui eveniment, activitate sau individ, având drept scop, rezultat sau rezultat potenţial promovarea unui produs ce conţine tutun ori utilizarea tutunului în mod direct sau indirect. ART. 2 Legãtura dintre prezenta FCTC şi alte acorduri şi instrumente legale 1. Pentru o mai bunã protejare a sãnãtãţii populaţiei, pãrţile sunt încurajate sã implementeze mãsuri adiţionale celor prevãzute de prezenta FCTC şi protocoalele sale şi nimic din aceste instrumente nu va împiedica o parte sã impunã cerinţe mai stricte în concordanţã cu prevederile lor şi care respectã legea internaţionalã. 2. Prevederile prezentei FCTC şi ale protocoalelor acesteia nu vor afecta în nici un fel dreptul pãrţilor de a se implica în acorduri bilaterale sau multilaterale, inclusiv regionale sau subregionale, cu privire la probleme relevante pentru sau adiţionale prezentei FCTC şi protocoalelor sale, cu condiţia ca aceste acorduri sã nu contrazicã obligaţiile lor în cadrul FCTC şi al protocoalelor acesteia. Pãrţile implicate vor comunica aceste acorduri Conferinţei pãrţilor prin intermediul secretariatului.
PARTEA a II-a Obiectiv, principii de bazã şi obligaţii generale
ART. 3 Obiectiv Obiectivul prezentei FCTC şi al protocoalelor acesteia este protejarea generaţiilor prezente şi viitoare de consecinţele devastatoare ale consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun asupra sãnãtãţii, a mediului înconjurãtor, mediului social şi economic, prin oferirea unui cadru pentru mãsurile de control al tutunului care sã fie implementate de pãrţi la nivel naţional, regional şi internaţional, cu scopul de a reduce constant şi considerabil prevalenţa utilizãrii tutunului şi a expunerii la fumul de tutun. ART. 4 Principii de bazã Pentru a atinge obiectivul prezentei FCTC şi al protocoalelor acesteia şi pentru a implementa prevederile, pãrţile vor fi îndrumate, printre altele, de principiile prezentate mai jos: 1. Fiecare persoanã trebuie informatã cu privire la consecinţele asupra sãnãtãţii, la caracterul ce creeazã dependenţã şi la pericolul de moarte pe care le reprezintã consumul de tutun şi expunerea la fumul de tutun, precum şi cu privire la mãsurile eficiente legislative, executive, administrative sau de altã naturã ce trebuie luate în considerare la nivelul guvernamental corespunzãtor pentru a proteja toate persoanele de expunerea la fumul de tutun. 2. Este necesar un angajament politic puternic pentru a dezvolta şi a susţine la nivel naţional, regional şi internaţional mãsuri globale multisectoriale şi rãspunsuri coordonate, luându-se în considerare: a) necesitatea de a adopta mãsuri pentru protejarea tuturor persoanelor de expunerea la fumul de tutun; b) necesitatea de a adopta mãsuri pentru prevenirea iniţierii, promovãrii şi pentru sprijinirea renunţãrii la fumat, precum şi pentru reducerea consumului de produse ce conţin tutun în orice formã; c) necesitatea de a adopta mãsuri pentru promovarea participãrii persoanelor şi comunitãţilor indigene la dezvoltarea, implementarea şi evaluarea programelor de control al tutunului, care sunt adecvate din punct de vedere social şi cultural nevoilor şi perspectivelor lor; şi d) necesitatea de a adopta mãsuri pentru tratarea riscurilor specifice fiecãrui sex, atunci când sunt dezvoltate mãsurile de control al tutunului. 3. Cooperarea internaţionalã, în special transferul de tehnologie, cunoştinţe şi asistenţã financiarã şi oferirea expertizei necesare, pentru stabilirea şi implementarea unor programe eficiente de control al tutunului, ţinând cont de cultura localã, precum şi de factorii sociali, economici, politici si legali reprezintã un aspect important al prezentei FCTC. 4. Mãsurile şi rãspunsurile multisectoriale globale pentru reducerea consumului tuturor produselor ce conţin tutun la nivel naţional, regional şi internaţional sunt esenţiale pentru prevenirea, în conformitate cu principiile de sãnãtate publicã, a frecvenţei bolilor, invaliditãţii premature şi mortalitãţii datorate consumului de tutun şi expunerii la fumul de tutun. 5. Problemele legate de responsabilitate, dupã cum este stabilitã aceasta de fiecare parte sub jurisdicţia sa, reprezintã o parte importantã a combaterii de ansamblu a tutunului. 6. Importanţa asistenţei tehnice şi financiare pentru sprijinirea tranziţiei economice a cultivatorilor şi lucrãtorilor de tutun a cãror existenţã este grav afectatã de programele de control al tutunului în pãrţile care reprezintã ţãri în curs de dezvoltare, precum şi în pãrţile cu o economie în tranziţie trebuie admisã şi abordatã în contextul strategiilor de dezvoltare susţinutã, dezvoltate la nivel naţional. 7. Participarea societãţii civile este esenţialã pentru atingerea obiectivului prezentei FCTC şi protocoalelor acesteia. ART. 5 Obligaţii generale 1. Fiecare parte va dezvolta, implementa, actualiza periodic şi va revizui strategiile naţionale multisectoriale de control al tutunului, proiectele şi programele, în conformitate cu prezenta FCTC a cãrei parte este şi cu protocoalele acesteia. 2. În acest scop, fiecare parte, conform capacitãţilor sale: a) va stabili sau va consolida şi va finanţa un mecanism naţional de coordonare ori puncte focale pentru controlul tutunului; şi b) va adopta şi va implementa mãsuri eficiente legislative, executive, administrative şi/sau de altã naturã şi va coopera cu alte pãrţi, în mod adecvat, pentru elaborarea politicilor necesare de prevenire şi reducere a consumului de tutun, a dependenţei de nicotinã şi a expunerii la fumul de tutun. 3. În stabilirea şi implementarea politicilor de sãnãtate publicã referitoare la controlul tutunului, pãrţile vor acţiona pentru protejarea acestor politici de interesele comerciale sau de alt tip din industria tutunului, în conformitate cu legea naţionalã. 4. Pãrţile vor coopera în formularea mãsurilor, procedurilor şi reperelor propuse pentru implementarea prezentei FCTC din care fac parte şi a protocoalelor acesteia. 5. Pãrţile vor coopera, în mod corespunzãtor, cu organizaţiile competente internaţionale şi regionale şi cu alte entitãţi pentru atingerea obiectivelor prezentei FCTC din care fac parte şi ale protocoalelor acesteia. 6. Pãrţile vor coopera, în limitele posibilitãţilor şi resurselor pe care le au la dispoziţie, pentru sporirea resurselor financiare în scopul implementãrii eficiente a prezentei FCTC prin mecanisme de finanţare multilaterale.
PARTEA a III-a Mãsuri legate de reducerea cererii de tutun
ART. 6 Mãsuri referitoare la preţuri şi taxe pentru reducerea cererii de tutun 1. Pãrţile admit cã mãsurile referitoare la preţuri şi taxe reprezintã o modalitate eficientã şi importantã de reducere a consumului de tutun de cãtre diverse segmente de populaţie, în special persoanele tinere. 2. Fãrã a prejudicia dreptul suprem al pãrţilor de a elabora şi de a stabili propriile politici de impozitare, fiecare parte trebuie sã ia în considerare obiectivele privitoare la sãnãtatea naţionalã în legãturã cu controlul tutunului şi sã adopte sau sã menţinã, dupã caz, mãsuri care pot include: a) implementarea unor politici fiscale şi, atunci când este cazul, a unor politici de preţ asupra produselor ce conţin tutun, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor de sãnãtate privitoare la reducerea consumului de tutun; şi b) interzicerea sau restricţia, în mod corespunzãtor, a vânzãrilor cãtre şi/sau a importurilor de cãtre voiajorii comerciali internaţionali care fac comerţ cu produse de tutun impozabile sau neimpozabile. 3. Pãrţile vor oferi rate ale impozitelor pentru produsele ce conţin tutun şi tendinţele consumului de tutun în rapoartele lor periodice cãtre Conferinţa pãrţilor, în conformitate cu art. 21. ART. 7 Mãsuri nereferitoare la preţuri pentru reducerea cererii de tutun Pãrţile admit cã mãsurile globale nereferitoare la preţuri reprezintã o metodã eficientã şi importantã de reducere a consumului de tutun. Fiecare parte va adopta şi va implementa mãsuri eficiente legislative, executive, administrative sau de altã naturã necesare pentru implementarea obligaţiilor sale conform art. 8 şi 13 şi va coopera cu celelalte pãrţi, în mod corespunzãtor, direct sau prin intermediul organismelor internaţionale competente, în scopul implementãrii acestora. Conferinţa pãrţilor va propune repere adecvate pentru implementarea prevederilor acestor articole. ART. 8 Protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun 1. Pãrţile admit cã dovezile ştiinţifice au stabilit clar faptul cã expunerea la fumul de tutun provoacã moartea, diverse boli şi invaliditatea. 2. Fiecare parte va adopta şi va implementa în zonele de jurisdicţie naţionalã existente, stabilite de legea naţionalã, şi va promova activ la nivelul sãu de autoritate adoptarea şi implementarea unor mãsuri eficiente legislative, executive, administrative şi/sau de altã naturã, asigurând protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun la locurile de muncã interioare, în mijloacele de transport public, locurile publice interioare şi, dupã caz, în alte locuri publice. ART. 9 Norme referitoare la constituenţii produselor ce conţin tutun Conferinţa pãrţilor, dupã consultarea cu organismele internaţionale competente, va propune repere pentru testarea şi mãsurarea constituenţilor şi emisiilor produselor ce conţin tutun şi pentru reglementarea acestora. Fiecare parte va adopta şi va implementa, cu aprobarea autoritãţilor naţionale competente, mãsuri eficiente legislative, executive şi administrative sau de altã naturã pentru astfel de testãri, mãsurãri şi reglementãri. ART. 10 Norme referitoare la divulgarea informaţiilor cu privire la produsele ce conţin tutun Fiecare parte, în conformitate cu legea naţionalã, va adopta şi va implementa mãsuri eficiente legislative, executive şi administrative sau de altã naturã pentru a obliga producãtorii şi importatorii de produse ce conţin tutun sã divulge autoritãţilor guvernamentale informaţii referitoare la conţinutul şi emisiile acestor produse. Fiecare parte va adopta în continuare şi va implementa mãsuri eficiente pentru dezvãluirea publicã a informaţiilor referitoare la constituenţii toxici din produsele ce conţin tutun şi din emisiile pe care acestea le pot produce. ART. 11 Ambalarea şi etichetarea produselor ce conţin tutun 1. Fiecare parte va adopta şi va implementa, într-un interval de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei FCTC pentru acea parte, în conformitate cu legislaţia naţionalã, mãsuri eficiente pentru a se asigura cã: a) ambalajele şi etichetele produselor ce conţin tutun nu promoveazã un produs prin mijloace false, care induc în eroare sau pot crea o impresie greşitã cu privire la caracteristicile produsului, la efectele sale asupra sãnãtãţii, pericole sau emisii, inclusiv vreun termen, specificare, marcaj, figurã sau orice alt semn care creeazã în mod direct sau indirect impresia greşitã cã un anumit produs ce conţine tutun este mai puţin dãunãtor decât altele. Aici putem include termeni ca "low tar" (conţinut redus de gudron), "light" (slabe), "ultralight" (ultraslabe), sau "mild" (slabe); şi b) pachetul sau ambalajul fiecãrei unitãţi de produse ce conţin tutun şi orice ambalaj sau etichetã exterioarã a acestora poartã, de asemenea, avertismente cu privire la sãnãtate care descriu efectele dãunãtoare ale consumului de tutun şi pot include şi alte mesaje adecvate. Aceste avertismente şi mesaje: (i) vor fi aprobate de autoritatea naţionalã competentã; (ii) se vor roti; (iii) vor fi mari, clare, vizibile şi lizibile; (iv) trebuie sã ocupe cel puţin 50% din zonele principale de afişare, dar nu mai puţin de 30% din acestea; (v) pot fi sub formã de sau pot include imagini ori pictograme. 2. Pachetul sau ambalajul fiecãrei unitãţi de produse ce conţin tutun şi orice ambalaj sau etichetã exterioarã a acestora, pe lângã avertismentele precizate în paragraful 1 b) din acest articol, va conţine informaţii cu privire la constituenţii principali şi emisiile produselor ce conţin tutun, dupã cum sunt definite de autoritãţile naţionale. 3. Fiecare parte va cere ca avertismentele şi alte informaţii textuale specificate în paragrafele 1 b) şi 2 ale acestui articol sã aparã pe pachetul sau ambalajul fiecãrei unitãţi de produse ce conţin tutun şi orice ambalaj sau etichetã exterioarã a acestora în limba ori în limbile sale principale. 4. În scopurile acestui articol, termenul "ambalaje şi etichete exterioare" cu referire la produsele ce conţin tutun se aplicã oricãror ambalaje sau etichete folosite în vânzarea cu amãnuntul a produsului. ART. 12 Educaţie, comunicare, pregãtire şi conştientizare publicã Fiecare parte va promova şi va consolida conştienţa publicã cu privire la problemele de control al tutunului, folosind toate mijloacele de comunicare pe care le are la dispoziţie, în mod adecvat. În acest scop, fiecare parte va adopta şi va implementa mãsuri eficiente legislative, executive, administrative sau de altã naturã pentru a promova: a) accesul larg la programe eficiente şi cuprinzãtoare educaţionale şi de conştientizare publicã a riscurilor de sãnãtate, inclusiv caracteristicile ce creeazã dependenţã ale consumului de tutun şi expunerii la fumul de tutun; b) conştientizarea de cãtre public a riscurilor de sãnãtate implicate de consumul de tutun şi expunerea la fumul de tutun, a beneficiilor renunţãrii la fumat şi adoptãrii unui stil de viaţã lipsit de tutun, dupã cum se specificã în art. 14.2; c) accesul public, în conformitate cu legea naţionalã, la o gamã largã de informaţii referitoare la industria tutunului, în mãsura în care sunt relevante pentru obiectivul prezentei FCTC; d) pregãtirea eficientã şi corespunzãtoare şi programe de sensibilizare şi conştientizare pentru controlul tutunului, adresate unor persoane, cum ar fi: lucrãtori din domeniul medical, asistenţi sociali, profesionişti din mass-media, educatori, persoane cu funcţii de conducere, administratori şi alte persoane implicate; e) conştientizarea şi participarea agenţiilor publice şi private şi a organizaţiilor neguvernamentale care nu fac parte din industria tutunului la dezvoltarea şi implementarea unor programe intersectoriale pentru controlul tutunului; şi f) conştientizarea de cãtre public şi accesul acestuia la informaţiile referitoare la efectele adverse ale prelucrãrii şi consumului de tutun asupra sãnãtãţii, economiei şi mediului înconjurãtor. ART. 13 Reclama, promovarea şi sponsorizarea tutunului 1. Pãrţile admit cã o interdicţie clarã asupra reclamei, promovãrii şi sponsorizãrii ar reduce consumul de produse ce conţin tutun. 2. Fiecare parte va implementa, în conformitate cu constituţia şi principiile sale constituţionale, o interdicţie asupra oricãrui tip de reclamã, promovare şi sponsorizare a tutunului. Aceasta va include, în funcţie de contextul legal şi de metodele tehnice pe care partea respectivã le are la dispoziţie, o interdicţie cuprinzãtoare asupra reclamei, promovãrii şi sponsorizãrii pornite din teritoriul sãu peste graniţã. În aceastã privinţã, într-un interval de timp de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei FCTC pentru partea respectivã, fiecare parte va declanşa mãsurile corespunzãtoare legislative, executive, administrative şi/sau de altã naturã şi va raporta rezultatele conform art. 21. 3. O parte care nu se aflã în postura de a implementa o interdicţie cuprinzãtoare din cauza constituţiei sau principiilor sale constituţionale va aplica restricţii asupra oricãrui tip de reclamã, promovare şi sponsorizare a tutunului. Acestea vor include, în funcţie de contextul legal şi de metodele tehnice pe care partea respectivã le are la dispoziţie, o interdicţie cuprinzãtoare asupra reclamei, promovãrii şi sponsorizãrii pornite din teritoriul sãu şi având efecte peste graniţã. În aceastã privinţã, fiecare parte va declanşa mãsurile corespunzãtoare legislative, executive, administrative şi/sau de altã naturã şi va raporta rezultatele conform art. 21. 4. Ca mãsuri minime şi în conformitate cu constituţia sau cu principiile sale constituţionale, fiecare parte va realiza urmãtoarele: a) va interzice orice formã de reclamã, promovare şi sponsorizare a tutunului, care promoveazã un produs ce conţine tutun printr-o modalitate falsã, înşelãtoare, care induce în eroare sau poate crea o impresie greşitã cu privire la caracteristicile produsului, efectele sale asupra sãnãtãţii, pericolele ori emisiile; b) va cere ca avertismente sau mesaje legate de sãnãtate ori altele adecvate sã însoţeascã toate reclamele la tutun şi, în mod corespunzãtor, promovarea şi sponsorizarea; c) va restricţiona utilizarea stimulentelor directe sau indirecte care încurajeazã achiziţionarea de cãtre public a produselor ce conţin tutun; d) va cere, dacã nu are o interdicţie cuprinzãtoare, divulgarea cãtre autoritãţile guvernamentale pertinente a cheltuielilor din industria tutunului pentru reclama, promovarea şi sponsorizarea care nu sunt încã interzise. Aceste autoritãţi pot decide, în funcţie de legislaţia naţionalã, sã punã aceste cifre la dispoziţia publicului şi Conferinţei pãrţilor, conform art. 21; e) va implementa o interdicţie cuprinzãtoare sau, în cazul unei pãrţi care nu se aflã în postura de a implementa o astfel de interdicţie din cauza constituţiei sau principiilor sale constituţionale, va restricţiona reclama, promovarea şi sponsorizarea tutunului prin intermediul radioului, televiziunii, presei şi, în mod corespunzãtor, prin intermediul altor mijloace de comunicare, cum ar fi internetul, într-o perioadã de maximum 5 ani; şi f) va interzice sau, în cazul unei pãrţi care nu se aflã în postura de a interzice din cauza constituţiei sau principiilor sale constituţionale, va restricţiona sponsorizarea de cãtre industria tutunului a evenimentelor internaţionale, activitãţilor şi/sau participanţilor din cadrul acestora. 5. Pãrţile sunt încurajate sã implementeze mãsuri adiţionale celor obligatorii prezentate în paragraful 4. 6. Pãrţile vor coopera pentru dezvoltarea de tehnologii şi alte mãsuri necesare pentru a facilita eliminarea reclamelor peste graniţe. 7. Pãrţile care au o interdicţie asupra anumitor forme de reclamã, promovare şi sponsorizare a tutunului au dreptul suprem de a interzice pãtrunderea acelor forme de reclamã, promovare şi sponsorizare pe teritoriul lor şi de a impune pedepse echivalente celor care se aplicã reclamei, promovãrii şi sponsorizãrii locale din teritoriul lor, în conformitate cu legislaţia lor naţionalã. Acest paragraf nu sprijinã şi nu aprobã o anumitã pedeapsã. 8. Pãrţile vor lua în considerare elaborarea unui protocol care sã prezinte mãsurile adecvate ce necesitã colaborare internaţionalã pentru o interdicţie cuprinzãtoare asupra reclamei, promovãrii şi sponsorizãrii peste graniţe. ART. 14 Mãsuri de reducere a cererii, referitoare la dependenţa şi renunţarea la tutun 1. Fiecare parte va dezvolta şi va rãspândi repere adecvate, cuprinzãtoare şi integrate, bazate pe dovezi ştiinţifice, şi cele mai bune practici, ţinând cont de contextul şi prioritãţile naţionale, şi va adopta mãsuri eficiente de promovare a renunţãrii la fumat şi a unui tratament adecvat pentru dependenţa de tutun. 2. În acest scop, fiecare parte va face eforturi pentru: a) a elabora şi implementa programe eficiente în scopul promovãrii renunţãrii la fumat, în locaţii precum instituţii educaţionale, puncte medicale, locuri de muncã şi medii sportive; b) a include diagnostice şi tratamente pentru dependenţa de tutun şi servicii de consultanţã pentru renunţarea la consumul de tutun în programele, proiectele şi strategiile naţionale pentru sãnãtate şi educaţie, cu participarea personalului sanitar, a muncitorilor în folosul comunitãţii şi a asistenţilor sociali, în funcţie de caz; c) a stabili, în cadrul centrelor medicale şi al centrelor de reabilitare, anumite programe pentru diagnosticarea, consultanţa, prevenirea şi tratarea dependenţei de tutun; şi d) a colabora cu alte pãrţi pentru facilitarea accesibilitãţii şi disponibilitãţii tratamentului împotriva dependenţei de tutun, incluzând produse farmaceutice conform art. 22. Astfel de produse şi constituenţii lor pot conţine medicamente, produse utilizate în administrarea medicamentelor şi diagnostice atunci când este cazul.
PARTEA a IV-a Mãsuri referitoare la reducerea livrãrii de tutun
ART. 15 Comerţul ilicit cu produse ce conţin tutun 1. Pãrţile admit cã eliminarea tuturor formelor de comerţ ilicit cu produse ce conţin tutun, inclusiv contrabanda, producerea ilegalã şi contrafacerea, şi dezvoltarea şi implementarea unei legislaţii naţionale în acest domeniu, în completarea acordurilor subregionale, regionale şi globale, reprezintã componente esenţiale în controlul tutunului. 2. Fiecare parte va adopta şi va implementa mãsuri eficiente legislative, executive, administrative sau de altã naturã pentru a se asigura cã pachetele şi ambalajele unitãţilor de tutun şi orice ambalaj exterior al unor astfel de produse sunt marcate pentru a facilita determinarea originii produsului şi pentru a facilita, în conformitate cu legislaţia naţionalã şi cu acordurile bilaterale sau multilaterale semnificative, determinarea punctului de deviere, monitorizarea, documentarea şi controlul mişcãrii produselor ce conţin tutun şi a statutului lor legal. În plus, fiecare parte va realiza urmãtoarele: a) va cere ca pachetele şi ambalajele unitãţilor de produse ce conţin tutun pentru vânzare cu amãnuntul şi cu ridicata pe piaţa localã sã conţinã menţiunea: "Vânzarea permisã doar în (se introduce numele ţãrii, al unitãţii subnaţionale, regionale ori federale)" sau orice alt marcaj eficient care sã indice destinaţia finalã ori care sã ajute autoritãţile la stabilirea legalitãţii vânzãrii produsului pe piaţa localã; şi b) va lua în considerare, dupã caz, elaborarea unui regim practic de descoperire şi detectare ce va asigura suplimentar sistemul de distribuire şi va ajuta la investigarea comerţului ilicit. 3. Fiecare parte va cere ca informaţiile de ambalare sau marcajele specificate în paragraful 2 din acest articol sã fie prezentate în formã lizibilã şi/sau sã aparã în limba ori în limbile principale ale pãrţii respective. 4. În scopul eliminãrii comerţului ilegal cu produse ce conţin tutun, fiecare parte va realiza urmãtoarele: a) va monitoriza şi va colecta date referitoare la comerţul peste graniţã cu produse ce conţin tutun, inclusiv comerţul ilicit, şi va efectua schimb de informaţii între vãmi, departamentul de taxe şi alte autoritãţi, dupã caz, şi în conformitate cu legislaţia naţionalã şi acordurile bilaterale şi multilaterale aplicabile; b) va aplica şi va consolida legislaţia, cu pedepsele şi compensaţiile adecvate, împotriva comerţului ilicit cu produse ce conţin tutun, inclusiv ţigaretele contrafãcute şi de contrabandã; c) va adopta mãsurile adecvate pentru a se asigura cã toate echipamentele de producţie confiscate, ţigaretele contrafãcute şi de contrabandã şi alte produse ce conţin tutun sunt distruse prin intermediul unor metode care nu afecteazã mediul înconjurãtor atunci când este posibil ori sunt eliminate în conformitate cu legislaţia naţionalã; d) va adopta şi va implementa mãsuri de monitorizare, documentare şi control al stocãrii şi distribuţiei produselor ce conţin tutun, depozitate sau transportate fãrã aplicarea de taxe sau impozite sub jurisdicţia sa; şi e) va adopta mãsuri adecvate pentru a permite confiscarea profiturilor obţinute din comerţul ilicit cu produse ce conţin tutun. 5. Informaţiile obţinute conform subparagrafelor 4a) şi 4d) din acest articol vor fi prezentate, în mod corespunzãtor şi în formã globalã, de cãtre pãrţi în rapoartele periodice cãtre Conferinţa pãrţilor, în conformitate cu art. 21. 6. Pãrţile vor promova, dupã caz şi în conformitate cu legislaţia naţionalã, cooperarea între agenţiile naţionale, precum şi organizaţiile interguvernamentale regionale şi internaţionale, datoritã legãturii acestora cu investigaţii, acuzãri şi proceduri juridice, în vederea eliminãrii comerţului ilicit cu produse ce conţin tutun. Se va acorda o atenţie deosebitã cooperãrii la nivel regional şi subregional pentru combaterea comerţului ilicit cu produse ce conţin tutun. 7. Fiecare parte se va strãdui sã adopte şi sã implementeze mãsuri adiţionale, inclusiv autorizarea, atunci când este cazul, pentru controlul şi reglementarea producerii şi distribuirii de produse ce conţin tutun, pentru a preveni comerţul ilicit. ART. 16 Vânzãrile cãtre sau de cãtre minori 1. Fiecare parte va adopta şi va implementa mãsuri eficiente legislative, executive, administrative şi de altã naturã la nivelul corespunzãtor al guvernului pentru a interzice vânzãrile de produse ce conţin tutun unor persoane cu o vârstã inferioarã celei stabilite de legislaţia localã, naţionalã sau inferioarã vârstei de 18 ani. Aceste mãsuri pot include: a) obligaţia tuturor vânzãtorilor de produse ce conţin tutun de a aşeza un indicator clar şi proeminent în interiorul punctului de vânzare, referitor la interzicerea vânzãrii de tutun cãtre minori şi, în caz de nesiguranţã, obligaţia fiecãrui cumpãrãtor de produse ce conţin tutun de a prezenta dovezi clare cã a împlinit vârsta legalã; b) interzicerea vânzãrii de produse ce conţin tutun într-un mod care le face direct accesibile, cum ar fi pe rafturile magazinelor; c) interzicerea producerii şi vânzãrii de dulciuri, snacks-uri, jucãrii sau alte obiecte în formã de produse ce conţin tutun, deoarece acestea îi atrag pe minori; şi d) asigurarea cã automatele pentru tutun sub jurisdicţia sa nu sunt accesibile minorilor şi nu promoveazã vânzarea de produse ce conţin tutun minorilor. 2. Fiecare parte va interzice sau va promova interzicerea distribuirii gratuite de produse ce conţin tutun cãtre public şi mai ales cãtre minori. 3. Fiecare parte se va strãdui sã interzicã vânzarea de ţigarete la bucatã sau în pachete mici care fac ca aceste produse sã fie mai uşor accesibile minorilor. 4. Pãrţile recunosc faptul cã pentru a creşte eficienţa, mãsurile de prevenire a vânzãrii produselor ce conţin tutun cãtre minori trebuie implementate, atunci când este cazul, alãturi de alte prevederi conţinute în prezenta FCTC. 5. În momentul semnãrii, ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii sau aderãrii la prezenta FCTC sau în orice moment ulterior, o parte poate, prin intermediul unei declaraţii scrise irevocabile, sã indice acest angajament de a interzice introducerea automatelor de tutun în jurisdicţia sa sau, dupã caz, de a aplica o interdicţie absolutã asupra automatelor de tutun. Declaraţia formulatã în conformitate cu acest articol va fi transmisã de cãtre depozitar tuturor pãrţilor FCTC. 6. Fiecare parte va adopta şi va implementa mãsuri eficiente legislative, executive, administrative sau de altã naturã, inclusiv amenzi, împotriva vânzãtorilor şi distribuitorilor, pentru a asigura respectarea obligaţiilor stipulate în paragrafele 1-5 din acest articol. 7. Fiecare parte ar trebui, în mod corespunzãtor, sã adopte şi sã implementeze mãsuri eficiente legislative, executive, administrative sau de altã naturã pentru a interzice vânzarea de produse ce conţin tutun de cãtre persoane cu o vârstã inferioarã celei stipulate de legislaţia localã, naţionalã sau inferioarã vârstei de 18 ani. ART. 17 Acordarea de sprijin pentru activitãţile alternative viabile din punct de vedere economic Pãrţile vor promova în mod corespunzãtor, în cooperare cu celelalte pãrţi şi cu organizaţiile interguvernamentale internaţionale şi regionale competente, alternative viabile din punct de vedere economic pentru lucrãtorii şi cultivatorii de tutun şi, dupã caz, pentru vânzãtorii individuali.
PARTEA a V-a Protecţia mediului înconjurãtor
ART. 18 Protecţia mediului înconjurãtor şi a sãnãtãţii persoanelor La îndeplinirea obligaţiilor prevãzute în prezenta FCTC, pãrţile convin sã acorde o atenţie corespunzãtoare protecţiei mediului şi sãnãtãţii persoanelor în relaţie cu mediul, cu referire la cultivarea şi producerea de tutun în cadrul teritoriilor respective.
PARTEA a VI-a Întrebãri legate de responsabilitate
ART. 19 Responsabilitatea 1. În scopul combaterii consumului de tutun, pãrţile vor lua în considerare iniţierea unor acţiuni legislative sau promovarea legislaţiei existente, acolo unde este necesar, pentru a se ocupa de rãspunderea penalã şi civilã, inclusiv despãgubirea atunci când este necesarã. 2. Pãrţile vor coopera între ele prin schimbul de informaţii prin intermediul Conferinţei pãrţilor, în conformitate cu art. 21, şi anume: a) informaţii referitoare la efectele asupra sãnãtãţii ale consumului de produse ce conţin tutun şi ale expunerii la fumul de tutun, în conformitate cu art. 20.3 a); şi b) informaţii referitoare la legislaţia şi normele în vigoare, precum şi la jurisprudenţa adecvatã. 3. Pãrţile, în mãsura în care este necesar şi stabilit de comun acord, în limitele legislaţiei, politicilor naţionale, ale practicilor legale şi convenţiilor existente aplicabile, îşi vor oferi una alteia sprijin în procedurile juridice referitoare la rãspunderea civilã şi penalã prevãzutã de prezenta FCTC. 4. Prezenta FCTC nu va afecta sau limita în nici un fel vreun drept de acces al pãrţilor la curţile celorlalte, acolo unde aceste drepturi existã. 5. Conferinţa pãrţilor poate sã ia în considerare, dacã este posibil într-o etapã de început, ţinând cont de progresele realizate de forumuri internaţionale importante, probleme legate de responsabilitate, inclusiv abordãri internaţionale adecvate ale acestor probleme şi metode potrivite de sprijinire a pãrţilor, la cerere, în activitãţile lor legislative şi de altã naturã, conform acestui articol.
PARTEA a VII-a Cooperarea ştiinţificã şi tehnicã şi comunicarea informaţiilor
ART. 20 Cercetare, supraveghere şi schimb de informaţii 1. Pãrţile îşi asumã responsabilitatea de a dezvolta şi promova cercetarea naţionalã şi de a coordona programele de cercetare la nivel regional şi internaţional în domeniul combaterii tutunului. În acest scop, fiecare parte va realiza urmãtoarele: a) va iniţia şi va coopera, direct sau prin intermediul organizaţiilor interguvernamentale internaţionale şi regionale competente şi al altor entitãţi, în coordonarea evaluãrilor ştiinţifice şi de cercetare, şi prin aceasta va promova şi va încuraja cercetarea asupra cauzelor şi efectelor consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun, precum şi cercetãrile pentru identificarea unor recolte alternative; şi b) va promova şi va consolida, cu sprijinul organizaţiilor interguvernamentale internaţionale şi regionale competente şi al altor entitãţi, pregãtirea şi sprijinirea tuturor celor implicaţi în activitãţi de control al tutunului, incluzând cercetare, implementare şi evaluare. 2. Pãrţile vor stabili, în mod adecvat, programe pentru supravegherea regionalã şi globalã a amplorii, caracterului, cauzelor şi efectelor consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun. În acest scop, pãrţile vor integra programele de supraveghere a tutunului în programe naţionale, regionale şi globale de supraveghere a sãnãtãţii, astfel încât datele sã poatã fi comparate şi analizate la nivel regional şi internaţional, dupã caz. 3. Pãrţile admit importanţa asistenţei financiare şi tehnice acordate de organizaţiile interguvernamentale internaţionale şi regionale şi de alte entitãţi. Fiecare parte se va strãdui: a) sã elaboreze treptat un sistem naţional pentru supravegherea epidemiologicã a consumului de tutun şi a indicatorilor sociali, economici şi de sãnãtate legaţi de acesta; b) sã coopereze cu organizaţiile interguvernamentale internaţionale şi regionale competente şi cu alte entitãţi, inclusiv cu agenţii guvernamentale şi neguvernamentale, în supravegherea regionalã şi globalã a tutunului şi în schimbul de informaţii referitoare la indicatorii specificaţi în paragraful 3 a) din acest articol; şi c) sã coopereze cu Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii în elaborarea unor repere sau proceduri generale pentru a defini colectarea, analizarea şi rãspândirea datelor referitoare la supravegherea tutunului. 4. Pãrţile vor promova şi vor facilita, în funcţie de legislaţia naţionalã, schimbul de informaţii ştiinţifice, socioeconomice, comerciale şi juridice care sunt oferite publicului, precum şi de informaţii cu privire la practicile din industria tutunului şi a cultivãrii tutunului, care sunt relevante pentru prezenta FCTC, şi în aceasta vor lua în considerare şi se vor adresa nevoilor speciale ale pãrţilor reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi pãrţilor cu economii în tranziţie. Fiecare parte se va strãdui: a) sã stabileascã treptat şi sã menţinã o bazã de date actualizatã de legi şi regulamente pentru controlul tutunului şi, dupã caz, informaţii cu privire la aplicarea acestora, precum şi jurisprudenţa adecvatã, şi sã coopereze în dezvoltarea de programe pentru controlul regional şi global al tutunului; b) sã stabileascã treptat şi sã menţinã date actualizate din programele naţionale de supraveghere în conformitate cu paragraful 3 a) din acest articol; şi c) sã coopereze cu organizaţiile internaţionale competente pentru stabilirea treptatã şi menţinerea unui sistem global de colectare şi rãspândire constantã a informaţiilor referitoare la producerea, prelucrarea tutunului şi la activitãţile din industria tutunului care au un impact asupra FCTC sau activitãţilor naţionale de control al tutunului. 5. Pãrţile vor coopera în cadrul organizaţiilor interguvernamentale regionale şi internaţionale şi al instituţiilor financiare şi de dezvoltare din care fac parte, pentru promovarea şi încurajarea furnizãrii de resurse financiare şi tehnice cãtre secretariat pentru a asista pãrţile reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi pãrţile cu economii în tranziţie în îndeplinirea obligaţiilor cu privire la cercetare, supraveghere şi schimb de informaţii. ART. 21 Raportare şi schimb de informaţii 1. Fiecare parte va supune Conferinţei pãrţilor, prin intermediul secretariatului, rapoarte periodice cu privire la implementarea prezentei FCTC, care ar trebui sã includã urmãtoarele: a) informaţii cu privire la mãsurile legislative, executive, administrative sau de altã naturã adoptate pentru implementarea prezentei FCTC; b) informaţii adecvate referitoare la orice constrângeri sau obstacole întâlnite în implementarea prezentei FCTC şi cu privire la mãsurile adoptate pentru depãşirea acestor obstacole; c) informaţii adecvate cu privire la sprijinul financiar şi tehnic oferit sau primit pentru activitãţile de control al tutunului; d) informaţii referitoare la supraveghere şi cercetare, conform specificaţiilor din art. 20; şi e) informaţiile specificate în art. 6.3, 13.2, 13.3, 13.4 d), 15.5 şi 19.2. 2. Frecvenţa şi formatul acestor rapoarte ale pãrţilor vor fi stabilite de Conferinţa pãrţilor. Fiecare parte va efectua raportul iniţial într-un interval de maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a FCTC pentru partea respectivã. 3. Conferinţa pãrţilor, în conformitate cu art. 22 şi 26, va lua în considerare elaborarea de înţelegeri pentru sprijinirea pãrţilor reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi a pãrţilor cu economii în tranziţie, la cererea acestora, în îndeplinirea obligaţiilor prevãzute în acest articol. 4. Raportarea şi schimbul de informaţii în cadrul FCTC vor fi supuse legislaţiei naţionale cu privire la confidenţialitate. Pãrţile vor proteja, cu acordul mutual, orice informaţii confidenţiale schimbate. ART. 22 Cooperare în domeniile ştiinţific, tehnic şi juridic şi furnizarea expertizelor efectuate 1. Pãrţile vor coopera în mod direct sau prin intermediul organismelor internaţionale competente pentru a-şi consolida capacitatea de a îndeplini obligaţiile rezultate din prezenta FCTC, luând în considerare necesitãţile pãrţilor reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi ale pãrţilor cu economii în tranziţie. O asemenea cooperare va promova transferul de expertizã tehnicã, ştiinţificã şi juridicã şi de tehnologie, cu acordul mutual, pentru stabilirea şi consolidarea strategiilor, proiectelor şi programelor naţionale de control al tutunului care au ca scop, printre altele: a) facilitarea dezvoltãrii, transferului şi achiziţiei de tehnologie, cunoştinţe, pricepere, abilitate şi expertizã cu privire la controlul tutunului; b) furnizarea de expertizã tehnicã, ştiinţificã, juridicã şi de altã naturã pentru a stabili şi consolida strategiile, proiectele şi programele naţionale de control al tutunului, cu scopul de a implementa prezenta FCTC cu ajutorul, printre altele, al: (i) asistenţei acordate la cerere dezvoltãrii unei puternice baze legislative, precum şi a unor programe tehnice, incluzând cele pentru prevenirea iniţierii, promovarea renunţãrii şi protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun; (ii) asistenţei corespunzãtoare acordate lucrãtorilor din industria tutunului la elaborarea de alternative de existenţã adecvate, viabile din punct de vedere economic şi juridic, într-o modalitate viabilã din punct de vedere economic; şi (iii) asistenţei corespunzãtoare acordate cultivatorilor de tutun în modificarea producţiei agricole prin trecerea la recolte alternative într-o modalitate viabilã din punct de vedere economic; c) sprijinirea pregãtirii adecvate sau a programelor de sensibilizare pentru personalul corespunzãtor, în conformitate cu art. 12; d) furnizarea, în mod adecvat, de materiale, echipamente şi provizii necesare, precum şi de suport logistic pentru strategiile, proiectele şi programele de control al tutunului; e) identificarea metodelor de control al tutunului, incluzând tratamentul global al dependenţei de nicotinã; şi f) promovarea corespunzãtoare a cercetãrii pentru a mãri accesibilitatea tratamentului global al dependenţei de nicotinã. 2. Conferinţa pãrţilor va promova şi va facilita transferul de expertizã tehnicã, ştiinţificã şi juridicã şi tehnologie cu sprijinul financiar asigurat conform art. 26.
PARTEA a VIII-a Acorduri instituţionale şi resurse financiare
ART. 23 Conferinţa pãrţilor Conferinţa pãrţilor se stabileşte în felul urmãtor: 1. Prima sesiune a Conferinţei va fi convocatã de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii la cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei FCTC. Conferinţa va determina jurisdicţia şi datele sesiunilor regulate ulterioare în cadrul acestei prime sesiuni. 2. Sesiunile extraordinare ale Conferinţei pãrţilor vor fi ţinute la date diferite atunci când Conferinţa considerã cã sunt necesare sau la cererea scrisã a oricãrei pãrţi, cu condiţia ca, în maximum 6 luni de la comunicarea cererii de cãtre Secretariatul FCTC, aceasta sã fie sprijinitã de minimum o treime din pãrţi. 3. Conferinţa pãrţilor va adopta prin consens general regulile de procedurã în cadrul primei sesiuni. 4. Conferinţa pãrţilor va adopta prin consens general reguli financiare pentru sine sau care sã dirijeze finanţarea oricãror organisme subsidiare pe care le înfiinţeazã, precum şi prevederile financiare pe baza cãrora va funcţiona secretariatul. La fiecare sesiune ordinarã, aceasta va adopta un buget pentru perioada financiarã de pânã la urmãtoarea sesiune ordinarã. 5. Conferinţa pãrţilor va menţine procesul de implementare a FCTC sub control permanent şi va lua deciziile necesare pentru promovarea unei implementãri eficiente; de asemenea, poate adopta protocoale, anexe şi amendamente la FCTC, în conformitate cu art. 28, 29 şi 33. În acest scop, va adopta urmãtoarele mãsuri: a) promovarea şi facilitarea schimbului de informaţii conform art. 20 şi 21; b) promovarea şi îndrumarea elaborãrii şi îmbunãtãţirii permanente a unor metodologii comparabile pentru cercetare şi colectare de date, adiţionale celor prevãzute în art. 20, şi care sunt relevante pentru implementarea FCTC; c) promovarea adecvatã a elaborãrii, implementãrii şi evaluãrii unor strategii, proiecte şi programe, precum şi a unor politici, legislaţii şi a altor mãsuri; d) luarea în considerare a rapoartelor înaintate de pãrţi conform art. 21 şi adoptarea unor rapoarte regulate asupra implementãrii FCTC; e) promovarea şi facilitarea mobilizãrii resurselor financiare pentru implementarea FCTC, conform art. 26; f) stabilirea organismelor subsidiare care sunt necesare pentru atingerea obiectivului FCTC; g) solicitarea, când este necesar, a serviciilor şi cooperãrii, precum şi a informaţiilor furnizate de organizaţii şi entitãţi competente şi relevante din cadrul sistemului Naţiunilor Unite şi de alte organizaţii interguvernamentale internaţionale şi regionale şi organizaţii şi entitãţi neguvernamentale, ca mãsurã de consolidare a implementãrii FCTC; şi h) luarea în considerare a altor acţiuni adecvate pentru atingerea obiectivului FCTC în lumina experienţei acumulate în implementarea acesteia. 6. Conferinţa pãrţilor va stabili criteriile de participare a observatorilor la procedurile sale. ART. 24 Secretariatul 1. Conferinţa pãrţilor va desemna un secretariat permanent şi va organiza funcţionarea acestuia. Conferinţa pãrţilor se va strãdui sã realizeze acest lucru în prima sesiune. 2. Pânã la desemnarea şi stabilirea unui secretariat permanent, funcţiile de secretariat al prezentei FCTC vor fi îndeplinite de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii. 3. Funcţiile secretariatului vor consta în: a) organizarea sesiunilor Conferinţei pãrţilor şi ale altor organisme subsidiare şi asigurarea serviciilor solicitate de acestea; b) transmiterea rapoartelor primite conform FCTC; c) acordarea de sprijin pãrţilor, la cerere, în special celor reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi celor cu economii în tranziţie, prin selectarea şi comunicarea informaţiilor solicitate în conformitate cu prevederile FCTC; d) pregãtirea rapoartelor asupra activitãţilor din cadrul prezentei FCTC sub dirijarea Conferinţei pãrţilor şi trimiterea acestora cãtre Conferinţa pãrţilor; e) asigurarea, sub dirijarea Conferinţei pãrţilor, a coordonãrii necesare cu organizaţiile interguvernamentale internaţionale şi regionale şi cu alte organisme competente; f) iniţierea, sub coordonarea Conferinţei pãrţilor, a acordurilor administrative şi contractuale care pot fi necesare pentru destituirea sa din funcţii; şi g) îndeplinirea altor funcţii secretariale specificate de FCTC şi de oricare dintre protocoalele acesteia sau care pot fi stabilite de Conferinţa pãrţilor. ART. 25 Legãturile dintre Conferinţa pãrţilor şi organizaţiile interguvernamentale Pentru asigurarea cooperãrii tehnice şi financiare pentru atingerea obiectivului prezentei FCTC, Conferinţa pãrţilor poate solicita cooperarea organizaţiilor interguvernamentale internaţionale şi regionale competente, inclusiv a instituţiilor financiare şi de dezvoltare. ART. 26 Resursele financiare 1. Pãrţile admit rolul semnificativ al resurselor financiare în atingerea obiectivului prezentei FCTC. 2. Fiecare parte va oferi sprijin financiar în ceea ce priveşte activitãţile sale naţionale îndreptate spre atingerea obiectivului FCTC, în conformitate cu proiectele, prioritãţile şi programele naţionale. 3. Pãrţile vor promova în mod corespunzãtor utilizarea canalelor bilaterale, regionale, subregionale şi a altor canale multilaterale pentru asigurarea fondurilor necesare dezvoltãrii şi consolidãrii unor programe multisectoriale globale de control al tutunului pentru pãrţile reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi de cele cu economii în tranziţie. În consecinţã, alternativele viabile din punct de vedere economic la producerea de tutun, inclusiv diversificarea recoltei, trebuie abordate şi sprijinite în contextul unor strategii de dezvoltare susţinutã elaborate la nivel naţional. 4. Pãrţile reprezentate în cadrul unor organizaţii interguvernamentale regionale şi internaţionale şi instituţii financiare şi de dezvoltare semnificative vor încuraja aceste entitãţi sã acorde asistenţã financiarã pãrţilor reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi celor cu economii în tranziţie, sã le sprijine în îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de FCTC, fãrã a limita drepturile de participare în cadrul acestor organizaţii. 5. Pãrţile stabilesc urmãtoarele: a) pentru sprijinirea pãrţilor în îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de FCTC, toate resursele semnificative potenţiale şi existente, financiare, tehnice sau de altã naturã, atât publice, cât şi private, care sunt disponibile pentru activitãţile de control al tutunului, trebuie mobilizate şi utilizate în beneficiul tuturor pãrţilor, în special al ţãrilor în curs de dezvoltare şi al celor cu economii în tranziţie; b) secretariatul va sfãtui pãrţile reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi ţãri cu economii în tranziţie, la cererea acestora, asupra surselor de fonduri disponibile pentru facilitarea implementãrii obligaţiilor lor în cadrul FCTC; c) prima sesiune a Conferinţei pãrţilor va evalua sursele existente şi potenţiale şi mecanismele de asistenţã bazate pe un studiu realizat de secretariat şi alte informaţii relevante şi va decide asupra caracterului lor adecvat; şi d) rezultatele acestei evaluãri vor fi luate în considerare de cãtre Conferinţa pãrţilor în stabilirea necesitãţii de a spori mecanismele existente sau de a stabili un fond global voluntar sau alte mecanisme financiare adecvate pentru canalizarea unor resurse adiţionale necesare pentru a asista pãrţile reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi ţãri cu economii în tranziţie în atingerea obiectivelor FCTC.
PARTEA a IX-a Soluţionarea conflictelor
ART. 27 Soluţionarea conflictelor 1. În cazul apariţiei unui conflict între douã sau mai multe pãrţi cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei FCTC, pãrţile implicate vor încerca pe cale diplomaticã sã soluţioneze disputele prin negociere sau prin altã metodã amiabilã preferatã, incluzând bunele oficii, medierea sau concilierea. Nerezolvarea conflictelor prin bune oficii, mediere sau conciliere nu va absolvi pãrţile implicate de responsabilitatea continuãrii eforturilor de a gãsi o soluţie. 2. În momentul ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii, confirmãrii formale sau aderãrii la FCTC sau în orice moment ulterior, un stat sau o organizaţie regionalã de integrare economicã poate declara în scris depozitarului cã, în cazul unui conflict nerezolvat conform paragrafului 1 al acestui articol, accceptã ca obligatorie arbitrarea ad-hoc în conformitate cu procedurile ce urmeazã a fi adoptate prin consens general de cãtre Conferinţa pãrţilor. 3. Prevederile acestui articol vor fi aplicate în legãturã cu orice protocol între pãrţile protocolului, cu excepţia cazului în care acesta prevede altceva.
PARTEA a X-a Evoluţia convenţiei
ART. 28 Amendamentele la prezenta FCTC 1. Orice parte poate propune amendamente la prezenta FCTC. Astfel de amendamente vor fi luate în considerare de cãtre Conferinţa pãrţilor. 2. Amendamentele la FCTC vor fi adoptate de cãtre Conferinţa pãrţilor. Textul oricãrui amendament propus pentru FCTC va fi comunicat pãrţilor de cãtre secretariat cu minimum 6 luni înaintea sesiunii în cadrul cãreia este propus spre adoptare. Secretariatul va comunica amendamentele propuse şi semnatarilor FCTC şi, pentru informare, depozitarului. 3. Pãrţile vor face toate eforturile posibile pentru a ajunge la o înţelegere prin consens general cu privire la amendamentele propuse. Dacã toate eforturile de a ajunge la un consens au fost epuizate, fãrã a se obţine o înţelegere, amendamentul va fi adoptat ca o ultimã strategie de votul unei majoritãţi de trei sferturi din pãrţile care sunt prezente şi voteazã în sesiunea respectivã. În scopurile acestui articol, pãrţile care sunt prezente şi voteazã se referã la pãrţile care sunt prezente şi exprimã un vot pro sau contra. Orice amendament adoptat va fi comunicat de cãtre secretariat depozitarului, care îl va transmite tuturor pãrţilor pentru acceptare. 4. Instrumentele de acceptare a unui amendament vor fi încredinţate depozitarului. Un amendament adoptat conform paragrafului 3 din acest articol va intra în vigoare pentru acele pãrţi care l-au acceptat în ziua a 19-a de la data primirii de cãtre depozitar a unui instrument de acceptare din partea a minimum douã treimi din pãrţile FCTC. 5. Amendamentul va intra în vigoare pentru oricare altã parte în ziua a 19-a de la data la care partea respectivã depune la depozitar instrumentul sãu de acceptare a amendamentului menţionat. ART. 29 Adoptarea şi modificarea anexelor la prezenta FCTC 1. Anexele la prezenta FCTC şi modificãrile acestora vor fi propuse, adoptate şi vor intra în vigoare conform procedurii prezentate în art. 28. 2. Anexele la prezenta FCTC vor forma o parte integrantã a acesteia şi, cu excepţia cazului în care se exprimã contrariul, o referire la FCTC reprezintã în acelaşi timp o referire la anexele acesteia. 3. Anexele se vor limita la liste, formulare şi orice alt material descriptiv referitor la chestiuni procedurale, ştiinţifice, tehnice sau administrative.
PARTEA a XI-a Prevederi finale
ART. 30 Restricţii Nu se aplicã nici o restricţie prezentei FCTC. ART. 31 Retragere 1. În orice moment dupã 2 ani de la data la care prezenta FCTC intrã în vigoare pentru o parte, partea respectivã se poate retrage din FCTC printr-o notificare scrisã adresatã depozitarului. 2. Orice astfel de retragere va intra în vigoare la expirarea termenului de un an de la data primirii de cãtre depozitar a notificãrii de retragere sau la o datã ulterioarã specificatã în notificare. 3. Orice parte care se retrage din FCTC va fi consideratã a se fi retras din orice protocol în care este parte. ART. 32 Dreptul la vot 1. Fiecare parte a prezentei FCTC va avea un vot, cu excepţia cazului prevãzut în paragraful 2 din acest articol. 2. Organizaţiile regionale de integrare economicã, în chestiuni care intrã în competenţa lor, îşi vor exercita dreptul la vot cu un numãr de voturi egal cu numãrul statelor membre care reprezintã pãrţi ale prezentei FCTC. O astfel de organizaţie nu îşi va exercita dreptul la vot dacã oricare dintre statele membre îşi exercitã dreptul şi viceversa. ART. 33 Protocoale 1. Orice parte poate propune protocoale. Astfel de propuneri vor fi luate în considerare de cãtre Conferinţa pãrţilor. 2. Conferinţa pãrţilor poate adopta protocoale la prezenta FCTC. În adoptarea acestora, se vor face toate eforturile posibile pentru a ajunge la un consens. Dacã toate eforturile de a ajunge la un consens au fost epuizate, fãrã a se obţine o înţelegere, protocolul va fi adoptat ca o ultimã strategie de votul unei majoritãţi de trei sferturi din pãrţile care sunt prezente şi voteazã în sesiunea respectivã. În scopurile acestui articol, pãrţile care sunt prezente şi voteazã se referã la pãrţile care sunt prezente şi exprimã un vot pro sau contra. 3. Textul oricãrui protocol propus va fi comunicat pãrţilor de cãtre secretariat cu minimum 6 luni înaintea sesiunii în cadrul cãreia este propus spre adoptare. 4. Doar pãrţile la prezenta FCTC pot fi pãrţi ale unui protocol. 5. Orice protocol la prezenta FCTC va fi irevocabil doar pentru pãrţile protocolului respectiv. Doar pãrţile unui protocol pot lua hotãrâri referitoare la probleme legate exclusiv de protocolul respectiv. 6. Cererile de intrare în vigoare a unui protocol vor fi stabilite de acel instrument. ART. 34 Semnare Prezenta FCTC va fi deschisã spre semnare tuturor membrilor Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii şi oricãror state care nu sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii, dar sunt membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi organizaţiilor regionale de integrare economicã, la sediul central al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii din Geneva, de la 16 iunie 2003 pânã la 22 iunie 2003, şi ulterior la sediul central al Naţiunilor Unite din New York, de la 30 iunie 2003 la 29 iunie 2004. ART. 35 Ratificare, acceptare, aprobare, confirmare formalã sau aderare 1. Prezenta FCTC va fi supusã ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii sau aderãrii statelor şi confirmãrii formale sau aderãrii organizaţiilor regionale de integrare economicã. Aceasta va fi deschisã pentru aderare din ziua urmãtoare datei de încheiere a intervalului de semnare a FCTC. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare, confirmare formalã sau aderare vor fi încredinţate depozitarului. 2. Orice organizaţie regionalã de integrare economicã ce devine parte a FCTC, fãrã ca oricare dintre statele sale membre sã reprezinte o parte, va fi supusã tuturor obligaţiilor prevãzute de FCTC. În cazul acelor organizaţii din care unul sau mai multe state membre reprezintã pãrţi ale FCTC, organizaţia şi statele membre vor decide asupra responsabilitãţilor lor pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de FCTC. În astfel de cazuri, organizaţiei şi statelor membre nu li se va permite sã îşi exercite simultan drepturile prevãzute de FCTC. 3. Organizaţiile regionale de integrare economicã vor declara, în instrumentele lor de confirmare formalã sau de aderare, gradul lor de competenţã asupra chestiunilor dirijate de FCTC. Aceste organizaţii vor mai informa depozitarul, care la rândul sãu va informa pãrţile, cu privire la orice modificare semnificativã în gradul lor de competenţã. ART. 36 Intrarea în vigoare 1. Prezenta FCTC va intra în vigoare în a 90-a zi dupã data depunerii celui de-al 40-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare, confirmare formalã sau de aderare la depozitar. 2. Pentru fiecare stat care ratificã, acceptã, aprobã sau aderã la FCTC dupã îndeplinirea condiţiilor prezentate în paragraful 1 din acest articol referitor la intrarea în vigoare, FCTC va intra în vigoare în ziua a 90-a dupã data depunerii instrumentului sãu de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. 3. Pentru fiecare organizaţie regionalã de integrare economicã ce depune un instrument de confirmare formalã sau de aderare dupã îndeplinirea condiţiilor prezentate în paragraful 1 din acest articol referitor la intrarea în vigoare, FCTC va intra în vigoare în ziua a 90-a dupã data depunerii instrumentului respectiv de confirmare formalã sau de aderare. 4. În scopul acestui articol, orice instrument depus de o organizaţie regionalã de integrare economicã nu va fi considerat ca adiţional celor depuse de statele membre ale organizaţiei. ART. 37 Depozitarul Secretarul general al Naţiunilor Unite va fi depozitarul prezentei FCTC şi amendamentelor la aceasta şi al protocoalelor şi anexelor adoptate în conformitate cu art. 28, 29 şi 33. ART. 38 Texte autentice Originalul prezentei FCTC, ale cãrui texte în limbile arabã, chinezã, englezã, francezã, rusã şi spaniolã sunt, de asemenea, autentice, va fi încredinţat secretarului general al Naţiunilor Unite. Ca martori la acestea, subsemnaţii, autorizaţi corespunzãtor în acest scop, am semnat prezenta FCTC. Întocmitã la Geneva la 21 mai 2003.
ANEXA 1 ------- la convenţie ------------
WHA 56.1 CONVENŢIA-CADRU WHO PENTRU CONTROLUL TUTUNULUI
Cea de-a 56-a Adunare Mondialã a Sãnãtãţii, amintind hotãrârile WHA 49.17 şi WHA 52.18 care solicitã realizarea unei convenţii-cadru WHO pentru controlul tutunului în conformitate cu art. 19 din Constituţia WHO, hotãrâtã sã protejeze generaţiile prezente şi viitoare de consumul de tutun şi expunerea la fumul de tutun, constatând cu profundã îngrijorare extinderea fumatului şi a altor forme de utilizare a tutunului în lume, luând act cu apreciere de raportul preşedintelui Corpului de negociere interguvernamental privind rezultatul activitãţii Corpului de negociere interguvernamental*1), ------------------ *1) Documentul A56/INF.DOC./7 Rev. 1.
având convingerea cã prezenta FCTC este o etapã fundamentalã pentru progresul acţiunii naţionale, regionale şi internaţionale şi al cooperãrii globale pentru protejarea sãnãtãţii umane împotriva impactului devastator al consumului de tutun şi al expunerii la fumul de tutun şi fiind conştientã cã trebuie acordatã o atenţie deosebitã situaţiei particulare a ţãrilor în curs de dezvoltare şi a celor cu economii în tranziţie, subliniind necesitatea aplicãrii urgente şi implementãrii efective a FCTC, 1. adoptã hotãrârile anexate la prezenta FCTC; 2. constatã, conform art. 34 din FCTC, cã aceasta va fi deschisã pentru semnare la sediul WHO din Geneva, de la 16 iunie 2003 pânã la 22 iunie 2003, şi ulterior la sediul Naţiunilor Unite din New York, de la 30 iunie 2003 pânã la 29 iunie 2004; 3. face apel la toate statele şi organizaţiile regionale de integrare economicã abilitate sã facã acest lucru sã ia în considerare semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea, confirmarea formalã şi aderarea la FCTC cu prima ocazie, în vederea intrãrii în vigoare a FCTC cât mai curând posibil; 4. îndeamnã toate statele şi organizaţiile regionale de integrare economicã ca pânã la intrarea în vigoare a FCTC sã ia toate mãsurile adecvate pentru combaterea consumului de tutun şi a expunerii la fumul de tutun; 5. îndeamnã toate statele membre, organizaţiile regionale de integrare economicã, observatorii şi alte pãrţi interesate sã sprijine activitãţile pregãtitoare la care se face referire în prezenta hotãrâre şi sã încurajeze în mod eficient intrarea în vigoare şi implementarea imediatã a FCTC; 6. îndeamnã Naţiunile Unite şi invitã alte organizaţii internaţionale importante sã continue acordarea de sprijin pentru consolidarea programelor naţionale şi internaţionale de control al tutunului; 7. hotãrãşte constituirea, conform regulii 42 din Regulile de procedurã ale Adunãrii Mondiale a Sãnãtãţii, a unui grup de lucru interguvernamental deschis care va fi accesibil tuturor statelor şi organizaţiilor regionale de integrare economicã la care se face referire în art. 34 din FCTC pentru a discuta şi a pregãti propuneri privind aspectele identificate în FCTC pentru discutare şi adoptare, dupã caz, de prima sesiune a Conferinţei pãrţilor, aceste aspecte incluzând: 1. reguli de procedurã pentru Conferinţa pãrţilor (art. 23.3 din FCTC), inclusiv criteriile de participare a observatorilor la sesiunile Conferinţei pãrţilor (art. 23.6 din FCTC); 2. opţiunile pentru desemnarea unui secretariat permanent şi organizarea funcţionãrii acestuia (art. 24.1 din FCTC); 3. regulile financiare pentru Conferinţa pãrţilor şi organismele auxiliare ale acesteia şi prevederi financiare de reglementare a funcţionãrii secretariatului (art. 23.4 din FCTC); 4. un proiect de buget pentru prima perioadã financiarã (art. 23.4 din FCTC); 5. o revizuire a surselor şi mecanismelor existente şi potenţiale pentru sprijinirea pãrţilor în îndeplinirea obligaţiilor lor din cadrul FCTC (art. 26.5 din FCTC); 8. hotãrãşte, de asemenea, ca Grupul de lucru interguvernamental deschis sã supravegheze şi pregãtirile pentru prima sesiune a Conferinţei pãrţilor şi sã fie direct subordonat acesteia; 9. hotãrãşte cã deciziile care au fost luate de Corpul de negociere interguvernamental în legãturã cu FCTC în ceea ce priveşte participarea organizaţiilor neguvernamentale se vor aplica activitãţilor Grupului de lucru interguvernamental deschis; 10. solicitã directorului general: 1. sã asigure funcţii de secretariat în cadrul FCTC pânã în momentul în care este desemnat şi constituit un secretariat permanent; 2. sã ia mãsurile necesare pentru a oferi sprijin statelor membre, în special ţãrilor în curs de dezvoltare şi celor cu economii în tranziţie, în pregãtirea pentru intrarea în vigoare a FCTC; 3. sã convoace, la intervalele necesare, între 16 iunie 2003 şi prima sesiune a Conferinţei pãrţilor, întruniri ale Grupului de lucru interguvernamental deschis; 4. sã continue sã asigure rolul fundamental deţinut de WHO în acordarea de consiliere, îndrumare şi sprijin tehnic pentru controlul global al tutunului; 5. sã ţinã la curent Adunarea Mondialã a Sãnãtãţii cu privire la progresul înregistrat pentru intrarea în vigoare a FCTC şi la pregãtirile efectuate pentru prima sesiune a Conferinţei pãrţilor.
ANEXA 2 ------- la convenţie ------------
ISTORICUL PROCESULUI FCTC
Ideea unui instrument internaţional pentru tutun a fost iniţiatã prin adoptarea Hotãrârii WHA 48.11 în mai 1995, care solicita directorului general sã raporteze celei de-a 49-a sesiuni a Adunãrii Mondiale a Sãnãtãţii cu privire la fezabilitatea elaborãrii unui instrument internaţional, cum ar fi linii directoare, o declaraţie sau o convenţie internaţionalã pentru controlul tutunului. Ca rezultat al Hotãrârii WHA 48.11, WHO a primit sarcina de a întocmi un studiu de fezabilitate care a fost prezentat de cãtre directorul general celei de-a 97-a sesiuni a Comitetului executiv WHO ("Fezabilitatea unui instrument internaţional pentru controlul tutunului") (EB97/INF.DOC.4). În cadrul aceleiaşi sesiuni, Comitetul executiv WHO a adoptat Hotãrârea EB97.R8 "Convenţia-cadru internaţionalã pentru controlul tutunului". La o datã ulterioarã din acelaşi an, cea de-a 49-a sesiune a WHA a adoptat Hotãrârea WHA 49.17 "Convenţia-cadru internaţionalã pentru controlul tutunului", solicitându-i directorului general sã iniţieze elaborarea unei convenţii-cadru pentru controlul tutunului. Ca urmare a acestei hotãrâri, a fost lansat în mod formal primul proiect WHO de întocmire a unui tratat. În anul 1998, noul director general al WHO, dr. Gro Harlem Brundtland, a transformat controlul global al tutunului într-o prioritate prin constituirea unui proiect de cabinet, Iniţiativa de renunţare la tutun, menit sã concentreze atenţia, resursele şi acţiunile internaţionale asupra epidemiei globale provocate de tutun. S-au dezvoltat noi parteneriate multisectoriale care reflectau natura acţiunilor. Mai important, domnul Brundtland a lucrat împreunã cu statele membre pentru asigurarea unui mandat de negociere pentru Convenţia-cadru WHO pentru controlul tutunului şi a iniţiat proiectul de mobilizare a opiniei publice şi politice în favoarea regulilor globale pentru controlul tutunului. În mai 1999, cea de-a 52-a Adunare Mondialã a Sãnãtãţii a pregãtit terenul pentru negocierile multilaterale cu privire la Convenţia-cadru WHO pentru controlul tutunului şi eventualele protocoale legate de aceasta. Hotãrârea WHA 52.18 a instituit douã organisme pentru întocmirea convenţiei-cadru, desfãşurarea de negocieri şi prezentarea textului final pentru discutare în cadrul celei de-a 56-a Adunãri Mondiale a Sãnãtãţii. Aceste douã organisme cuprindeau un grup de lucru tehnic pentru pregãtirea elementelor propuse ale Convenţiei-cadru WHO şi un corp de negociere interguvernamental pentru întocmirea şi negocierea Convenţiei-cadru WHO propuse şi a eventualelor protocoale legate de aceasta. Ambele organisme au fost deschise tuturor statelor membre şi organizaţiilor regionale de integrare economicã cãrora statele membre le-au transferat competenţã asupra unor aspecte legate de controlul tutunului. Grupul de lucru a organizat douã sesiuni la Geneva (25-29 octombrie 1999 şi 27-29 martie 2000). Rezultatul a fost un document cu texte provizorii ale elementelor propuse pentru Convenţia-cadru WHO, prezentate celei de-a 53-a Adunãri Mondiale a Sãnãtãţii cu comentariile grupului de lucru*1). În Hotãrârea WHA 53.16, Adunarea Mondialã a Sãnãtãţii a solicitat Corpului de negociere interguvernamental sã înceapã negocierile, concentrându-se iniţial asupra proiectului Convenţiei-cadru WHO, fãrã a prejudicia discuţiile viitoare cu privire la eventualele protocoale, sã raporteze progresul realizat celei de-a 54-a Adunãri Mondiale a Sãnãtãţii şi sã examineze problema participãrii extinse a organizaţiilor neguvernamentale în calitate de observatori. ----------- *1) Documentul A53/12.
Prima sesiune a Corpului de negociere interguvernamental (Geneva, 16-21 octombrie 2000) a fost precedatã de o audiere publicã referitoare la aspectele legate de Convenţia-cadru WHO. Directorul general a convocat aceastã audiere în scopul de a oferi un forum comunitãţii de sãnãtate publicã, industriei tutunului şi grupurilor de fermieri, în care aceştia sã-şi prezinte cazul; procesele-verbale ale dezbaterilor au fost puse la dispoziţia Corpului de negociere interguvernamental şi, prin web site-ul WHO, la dispoziţia publicului. La prima sesiune, ambasadorul Braziliei, Celso Amorim, a fost ales preşedinte şi a fost constituit un birou cu vicepreşedinţi din Australia, India, Republica Islamicã Iran, Africa de Sud, Turcia şi Statele Unite ale Americii. Textele provizorii ale elementelor propuse pentru Convenţia-cadru WHO pentru controlul tutunului*2), care fuseserã pregãtite de grupul de lucru, au fost acceptate ca bazã solidã pentru iniţierea negocierilor. Ulterior, ambasadorul Amorim a pregãtit un text al preşedintelui pentru Convenţia-cadru WHO pentru controlul tutunului*3); acest prim proiect a fost emis în ianuarie 2001 ca bazã pentru negocierile ulterioare la a doua sesiune. ---------------------- *2) Documentul A/FCTC/INB1/2. *3) Documentul A/FCTC/INB2/2.
Un raport privind participarea organizaţiilor neguvernamentale la activitatea Corpului de negociere interguvernamental a fost prezentat Comitetului executiv la cea de-a 107-a sesiune a acestuia din ianuarie 2001*4). Conform prevederilor Hotãrârii EB107(2) a Comitetului executiv, preşedintele comitetului, acţionând împreunã cu preşedintele Comitetului permanent al organizaţiilor neguvernamentale, a admis douã organizaţii neguver-namentale, Coaliţia Neguvernamentalã Internaţionalã Împotriva Tutunului şi în relaţiile oficiale cu WHO începând cu 26 aprilie 2001*5). ---------------- *4) Documentul EB107/19. *5) Documentul A/FCTC/INB2/6 Add. 1.
În pregãtirea ulterioarã pentru a doua sesiune a Corpului de negociere interguvernamental, au fost convocate consultaţii regionale între sesiuni în majoritatea regiunilor şi subregiunilor. Au avut loc consultaţii suplimentare regionale şi subregionale în pregãtirea fiecãrei sesiuni ulterioare a Corpului de negociere interguverna-mental. La cea de-a doua sesiune a Corpului de negociere interguvernamental (Geneva, 30 aprilie - 5 mai 2001), responsabilitatea pentru discutarea elementelor propuse a fost împãrţitã între 3 grupuri de lucru. Rezultatul principal a fost stabilirea a 3 documente de lucru ale copreşedinţilor, un inventar al propunerilor textuale efectuate la sesiune, combinate cu textul original al preşedintelui. Aceste 3 documente de lucru au devenit proiectul de text pentru Convenţia-cadru WHO. La cea de-a 3-a sesiune (Geneva, 22-28 noiembrie 2001), douã grupuri de lucru au emis textele revizuite, iar apoi primul grup de lucru a întocmit un text. Aceste documente au fost utilizate la negocierile ulterioare în timpul celei de-a 4-a sesiuni. Fiind numit reprezentant permanent al Braziliei la Geneva în locul ambasadorului Amorim, ambasadorul Seixas Correa a fost ales preşedinte al Corpului de negociere interguvernamental al Convenţiei-cadru WHO pentru controlul tutunului în timpul celei de-a 4-a sesiuni (Geneva, 18-23 martie 2002). S-a convenit ca ambasadorul Seixas Correa sã întocmeascã un nou text al preşedintelui, care va constitui baza negocierilor în cea de-a 5-a sesiune a Corpului de negociere interguvernamental (14-25 octombrie 2002). Textul a fost emis în iulie 2002. O conferinţã tehnicã internaţionalã privind comerţul ilicit cu produse ce conţin tutun a fost gãzduitã de Statele Unite ale Americii la sediul Naţiunilor Unite din New York (30 iulie - 1 august 2002). Primele 4 sesiuni ale Corpului de negociere interguvernamental au discutat numeroase alternative de text. Deliberãrile concertate de la cea de-a 5-a sesiune au limitat opţiunile, rezultând în negocieri mai concentrate. Dupã o primã citire, în plen, a noului text al preşedintelui, 6 aspecte au fost identificate şi discutate în adunãri deschise neoficiale: publicitate, promovare şi sponsorizare; resurse financiare; comerţul ilicit cu produse ce conţin tutun; rãspundere şi compensare; ambalare şi etichetare şi comerţ şi sãnãtate. Grupurile neoficiale au purtat, de asemenea, discuţii referitoare la aspectele legale, instituţionale şi procedurale şi la utilizarea termenilor. În câteva domenii au fost înregistrate progrese considerabile ale negocierilor şi s-a ajuns la un consens. Pe baza rezultatelor sesiunilor neoficiale şi consultaţiilor între sesiuni cu diverse delegaţii şi grupuri de delegaţii, ambasadorul Seixas Correa a emis un text revizuit al preşedintelui pentru Convenţia-cadru pentru controlul tutunului la 15 ianuarie 2003. A 6-a şi cea din urmã sesiune a Corpului de negociere interguvernamental s-a desfãşurat în perioada 17 februarie -1 martie 2003. Negocierile au fost intense şi ample. Douã aspecte importante, publicitatea, promovarea şi sponsorizarea şi resursele financiare, au fost discutate în douã grupuri neoficiale. La şedinţa plenarã finalã, Corpul de negociere interguvernamental a fost de acord cu transmiterea textului celei de-a 56-a Adunãri Mondiale a Sãnãtãţii pentru a discuta adoptarea acestuia conform art. 19 din Constituţia WHO. De asemenea, a convenit cã discutarea protocoalelor trebuie amânatã pânã la Adunarea Mondialã a Sãnãtãţii la care va exista timp pentru luarea în considerare a acestui aspect. La aceastã şedinţã plenarã finalã, Corpul de negociere interguvernamental a convenit ca preşedintele acestuia sã întocmeascã o hotãrâre care sã recomande adoptarea Convenţiei-cadru WHO pentru controlul tutunului de cãtre Adunarea Mondialã a Sãnãtãţii*6). Proiectul final al Convenţiei-cadru WHO pentru controlul tutunului*7) a fost prezentat Adunãrii Mondiale a Sãnãtãţii pentru a discuta adoptarea acestuia, conform Hotãrârii WHA 52.18. ---------------- *6) Acest proiect de hotãrâre este conţinut în documentul A56/8/REV.1. *7) Vezi documentul A56/8, anexã.
La 21 mai 2003, cea de-a 56-a Adunare Mondialã a Sãnãtãţii a adoptat în unanimitate Convenţia-cadru WHO pentru controlul tutunului*8). Aceastã convenţie a fost deschisã pentru semnare pentru o perioadã de un an, de la 16 iunie 2003 la 22 iunie 2003, la sediul WHO din Geneva, şi ulterior la sediul Naţiunilor Unite din New York, de la 30 iunie 2003 la 29 iunie 2004. ---------- *8) Documentul WHO WHA 56.1.
Convenţia-cadru WHO pentru controlul tutunului reprezintã un moment hotãrâtor pentru viitorul sãnãtãţii publice globale şi are implicaţii majore pentru obiectivele de sãnãtate ale WHO. Încheierea procesului de negociere şi adoptarea în unanimitate a Convenţiei-cadru WHO pentru controlul tutunului, în deplinã conformitate cu hotãrârile Adunãrii Mondiale a Sãnãtãţii, reprezintã o piatrã de hotar pentru promovarea sãnãtãţii publice şi oferã noi dimensiuni legale pentru cooperarea internaţionalã în domeniul sãnãtãţii.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
