Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 33 din 27 mai 1994 (*republicata*) privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica
------- *) Republicatã în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 2 iunie 1994.
În vederea realizãrii unor lucrãri care servesc unor utilitãţi publice şi ţinând seama de caracterul de excepţie conferit de Constituţia României şi de Codul civil cedãrii prin expropriere a dreptului de proprietate privatã, drept a cãrui protecţie se realizeazã, de altfel, prin garantarea şi ocrotirea sa de cãtre lege, în mod egal, indiferent de titular, se adoptã prezenta lege, care cuprinde dispoziţii de naturã sã asigure atât cadrul legal adecvat procedurilor de expropriere şi stabilire a despãgubirilor, cât şi apãrarea dreptului de proprietate privatã.
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauzã de utilitate publicã, dupã o dreaptã şi prealabilã despãgubire, prin hotãrâre judecãtoreascã. ART. 2 Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice cu sau fãrã scop lucrativ, precum şi cele aflate în proprietatea privatã a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. ART. 3 Instanţele judecãtoreşti competente vor putea hotãrî exproprierea numai dupã ce utilitatea publicã s-a declarat potrivit prezentei legi. ART. 4 (1) Cei interesaţi pot conveni atât asupra modalitãţii de transfer al dreptului de proprietate, cât şi asupra cuantumului şi naturii despãgubirii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond, de formã şi de publicitate, fãrã a se declanşa procedura de expropriere prevãzutã în prezenta lege. (2) În cazul în care acordul de voinţã al pãrţilor priveşte numai modalitatea de transfer al dreptului de proprietate, dar nu şi cuantumul sau natura despãgubirii, instanţele judecãtoreşti vor lua act de înţelegerea pãrţilor şi vor stabili numai cuantumul sau natura despãgubirii, potrivit cap. IV din prezenta lege.
CAP. II Utilitatea publicã şi declararea ei
ART. 5 Utilitatea publicã se declarã pentru lucrãri de interes naţional sau de interes local. ART. 6 Sunt de utilitate publicã lucrãrile privind: prospecţiunile şi explorãrile geologice; extracţia şi prelucrarea substanţelor minerale utile; instalaţii pentru producerea energiei electrice; cãile de comunicaţii, deschiderea, alinierea şi lãrgirea strãzilor; sistemele de alimentare cu energie electricã, telecomunicaţii, gaze, termoficare, apã, canalizare; instalaţii pentru protecţia mediului; îndiguiri şi regularizãri de râuri, lacuri de acumulare pentru surse de apã şi atenuarea viiturilor; derivaţii de debite pentru alimentãri cu apã şi pentru devierea viiturilor; staţii hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de alarmare a populaţiei, sisteme de irigaţii şi desecãri; lucrãri de combatere a eroziunii de adâncime; clãdirile şi terenurile necesare construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective sociale de învãţãmânt, sãnãtate, culturã, sport, protecţie şi asistenţã socialã, precum şi de administraţie publicã şi pentru autoritãţile judecãtoreşti; salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii; prevenirea şi înlãturarea urmãrilor dezastrelor naturale - cutremure, inundaţii, alunecãri de terenuri; apãrarea ţãrii, ordinea publicã şi siguranţa naţionalã. ART. 7 (1) Utilitatea publicã se declarã de cãtre Guvern pentru lucrãrile de interes naţional şi de cãtre consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru lucrãrile de interes local. (2) Pentru lucrãrile de interes local care se desfãşoarã pe teritoriul mai multor judeţe, utilitatea publicã este declaratã de o comisie compusã din preşedinţii consiliilor judeţene respective. În caz de dezacord, utilitatea publicã în cauzã poate fi declaratã de cãtre Guvern. (3) Pentru orice alte lucrãri decât cele prevãzute la art. 6, utilitatea publicã se declarã, pentru fiecare caz în parte, prin lege. (4) Tot prin lege se poate declara utilitatea publicã în situaţii excepţionale, în cazul în care - indiferent de natura lucrãrilor - sunt supuse exproprierii lãcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezãminte de valoare naţionalã deosebitã ori localitãţi urbane sau rurale în întregime. ART. 8 Declararea utilitãţii publice se face numai dupã efectuarea unei cercetãri prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrãrii în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localitãţi sau zone unde se intenţioneazã executarea ei. ART. 9 (1) Cercetarea prealabilã pentru lucrãrile de interes naţional se face de cãtre comisii numite de Guvern, iar pentru lucrãrile de interes local de cãtre comisii numite de delegaţia permanentã*) a consiliului judeţean sau de primarul general al municipiului Bucureşti. (2) Comisiile numite de Guvern, pentru lucrãrile de interes naţional, vor fi alcãtuite din: reprezentantul administraţiei publice centrale care coordoneazã domeniul de activitate pentru care se realizeazã lucrarea de utilitate publicã, reprezentantul Ministerului Dezvoltãrii Regionale şi Turismului, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, preşedintele consiliului judeţean şi şefii compartimentelor de resort, precum şi primarii localitãţilor pe raza cãrora se desfãşoarã lucrarea de utilitate publicã. (3) Comisiile pentru lucrãrile de interes local vor fi alcãtuite din reprezentantul consiliului judeţean sau al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi din reprezentanţii consiliilor locale interesate. (4) Procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetãrii prealabile se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern**). ----------- *) Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care reglementa constituirea şi atribuţiile principale ale delegaţiei permanente a consiliului judeţean, a fost abrogatã prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care nu mai prevede aceastã structurã a consiliului judeţean. **) A se vedea Hotãrârea Guvernului nr. 583/1994 de aprobare a Regulamentului privind procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetãrii prealabile în vederea declarãrii utilitãţii publice pentru lucrãri de interes naţional sau de interes local, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 26 septembrie 1994.
ART. 10 (1) Cercetarea prealabilã va stabili dacã existã elemente care sã justifice interesul naţional sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice altã naturã care susţin necesitatea lucrãrilor şi nu pot fi realizate pe alte cãi decât prin expropriere, precum şi încadrarea în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. (2) Rezultatul cercetãrii prealabile va fi consemnat într-un proces-verbal ce se va înainta Guvernului sau, dupã caz, consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ART. 11 (1) Actul de declarare a utilitãţii publice de interes naţional se aduce la cunoştinţa publicã prin afişare la sediul consiliului local în a cãrui razã este situat imobilul şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, iar actul de declarare a utilitãţii publice de interes local se afişeazã la sediul consiliului local în a cãrui razã este situat imobilul şi se publicã în presa localã. (2) Nu sunt supuse publicitãţii actele prin care se declarã utilitatea publicã în vederea executãrii unor lucrãri privind apãrarea ţãrii şi siguranţa naţionalã.
CAP. III Mãsuri premergãtoare exproprierii
ART. 12 (1) Dupã declararea utilitãţii publice, expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinzând terenurile şi construcţiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum şi a ofertelor de despãgubire. Aceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei, oraşului sau municipiului pe teritoriul cãrora sunt situate imobilele ce se supun aprobãrii pentru expropriere, în vederea consultãrii de cãtre cei interesaţi, cu excepţia documentelor lucrãrilor privind apãrarea ţãrii şi siguranţa naţionalã. În aceste cazuri se depune la consiliul local numai lista cu imobilele propuse exproprierii, proprietarii acestora şi ofertele de despãgubire. (2) Expropriator, în înţelesul prezentei legi, este statul, prin organismele desemnate de Guvern, pentru lucrãrile de interes naţional, şi judeţele, municipiile, oraşele şi comunele, pentru lucrãrile de interes local. ART. 13 Propunerile de expropriere a imobilelor şi procesul-verbal prevãzut de art. 10 alin. (2) se vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale, în termen de 15 zile de la publicare. ART. 14 (1) Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii şi titularii altor drepturi reale asupra imobilelor în cauzã pot face întâmpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificãrii. (2) Întâmpinarea se depune la primarul comunei, oraşului sau al municipiului pe al cãror teritoriu se aflã imobilul. (3) Primarul va primi şi va înregistra întâmpinarea şi va consemna ofertele de despãgubire şi pretenţiile proprietarilor sau ale persoanelor titulare de alte drepturi reale. În termen de 30 de zile, întregul dosar cuprinzând documentele prevãzute la art. 12, precum şi eventualele întâmpinãri, va fi înaintat la Secretariatul General al Guvernului, pentru lucrãrile de interes naţional, iar pentru cele de interes local, la consiliul judeţean sau la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. ART. 15 (1) Întâmpinãrile vor fi soluţionate în termen de 30 de zile de o comisie constituitã prin hotãrâre a Guvernului pentru lucrãrile de interes naţional, prin decizia delegaţiei permanente*) a consiliului judeţean sau prin dispoziţia primarului municipiului Bucureşti pentru cele de interes local. --------- *) A se vedea nota de subsol de la art. 9 alin. (1).
(2) Comisia va fi alcãtuitã din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se realizeazã lucrarea de utilitate publicã, 3 proprietari de imobile din municipiul, oraşul sau comuna în care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere, aleşi prin tragere la sorţi dintr-o listã de minimum 25 de proprietari, precum şi primarul localitãţii. Comisia va lucra sub conducerea unui delegat al Guvernului, în cazul lucrãrilor de interes naţional, sau a unui delegat al consiliului judeţean ori al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în cazul lucrãrilor de interes local, ca preşedinte. (3) Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor care sunt în cauzã, rudele şi afinii lor pânã la al patrulea grad inclusiv, persoanele care deţin funcţii în administraţia publicã localã sau centralã şi care au interes în executarea lucrãrilor şi nici membrii comisiei care au declarat utilitatea publicã. ART. 16 (1) Comisia constituitã potrivit art. 15 poate lucra valabil în prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii sãi. (2) Decizia comisiei se ia prin vot secret. Preşedintele nu are drept de vot, el asigurând cadrul organizatoric al activitãţii comisiei. În caz de paritate a voturilor, votul primarului este preponderent. ART. 17 Comisia analizeazã documentele prezentate, ascultând pe cei interesaţi, putând cere informaţii şi date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretenţiile proprietarilor şi ale titularilor altor drepturi reale, precum şi susţinerile acestora se vor formula şi se vor depune în scris, consemnându-se într-un proces-verbal. ART. 18 (1) În urma deliberãrii, comisia poate sã accepte punctul de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge şi va consemna aceasta într-o hotãrâre motivatã. (2) Comisia va consemna, dacã este cazul, şi învoiala dintre pãrţi, sub semnãtura acestora. (3) Hotãrârea se comunicã pãrţilor în termen de 15 zile de la adoptare. ART. 19 (1) În cazul în care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta are posibilitatea sã revinã cu noi propuneri, cu refacerea corespunzãtoare a planurilor. (2) Noile propuneri vor urma procedura stabilitã în prezentul capitol. ART. 20 (1) În cazul în care şi noile propuneri vor fi respinse, expropriatorul, precum şi proprietarii sau celelalte persoane titulare de drepturi reale asupra imobilului propus spre expropriere pot contesta hotãrârea comisiei, constituitã potrivit art. 15, la Curtea de apel în raza cãreia se aflã situat imobilul, în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Contestaţia este scutitã de taxã şi se soluţioneazã de urgenţã şi cu precãdere.
CAP. IV Exproprierea şi stabilirea despãgubirilor
ART. 21 (1) Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului judeţean sau a Tribunalului Bucureşti în raza cãruia este situat imobilul propus pentru expropriere. (2) Tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunţa cu privire la expropriere, în cazul în care nu s-a fãcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere sau dacã aceastã cale de atac a fost respinsã în condiţiile art. 18-20. ART. 22 Preşedintele instanţei va fixa termen şi va dispune citarea proprietarilor sau, dupã caz, a posesorilor, a altor titulari de drepturi reale sau a oricãror persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor propuse a fi expropriate. ART. 23 (1) Soluţionarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Instanţa va verifica dacã sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege pentru expropriere şi va stabili cuantumul despãgubirilor şi suma cuvenitã fiecãrei pãrţi din cele menţionate la art. 22. Hotãrârea este supusã cãilor de atac prevãzute de lege. ART. 24 (1) În cazul în care pãrţile se învoiesc în faţa instanţei asupra exproprierii şi asupra despãgubirii, aceasta va lua act de învoialã şi va pronunţa o hotãrâre definitivã. (2) Atunci când pãrţile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere, dar nu şi asupra despãgubirii, instanţa va lua act de învoialã şi va stabili despãgubirea. (3) În cazul în care una sau mai multe pãrţi titulare de drepturi asupra imobilelor, deşi legal citate, nu s-au prezentat, instanţa va putea hotãrî în lipsã. (4) În cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei pãrţi de teren sau din construcţie, iar proprietarul cere instanţei exproprierea totalã, instanţa va aprecia, în raport cu situaţia realã, dacã exproprierea în parte este posibilã. În caz contrar, va dispune exproprierea totalã. ART. 25 Pentru stabilirea despãgubirilor instanţa va constitui o comisie de experţi compusã dintr-un expert numit de instanţã, unul desemnat de expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. ART. 26 (1) Despãgubirea se compune din valoarea realã a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptãţite. (2) La calcularea cuantumului despãgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorialã, la data întocmirii raportului de expertizã, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, dupã caz, altor persoane îndreptãţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia. (3) Experţii vor defalca despãgubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale. (4) În cazul exproprierii parţiale, dacã partea de imobil rãmasã neexpropriatã va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrãrilor ce se vor realiza, experţii, ţinând seamã de prevederile alineatului precedent, vor putea propune instanţei o eventualã reducere numai a daunelor. ART. 27 (1) Primind rezultatul expertizei, instanţa îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate de pãrţi şi va hotãrî. (2) Despãgubirea acordatã de cãtre instanţã nu va putea fi mai micã decât cea oferitã de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitatã de expropriat sau de altã persoanã interesatã. ART. 28 (1) Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului se produce îndatã ce obligaţiile impuse lui prin hotãrâre judecãtoreascã au fost îndeplinite. (2) Ipoteca şi privilegiul se strãmutã de drept asupra despãgubirilor stabilite, dispoziţiile art. 22 rãmânând aplicabile, iar servituţile stabilite prin fapta omului se sting în mãsura în care devin incompatibile cu situaţia naturalã şi juridicã a obiectivului urmãrit prin expropriere, raporturile obligaţionale dintre vechiul şi noul proprietar rãmânând supuse dreptului comun. (3) Uzul, uzufructul, abitaţia şi superficia, precum şi orice alte drepturi reale, cât şi concesionarea şi atribuirea în folosinţã se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora având dreptul la despãgubiri. (4) Hotãrârea de expropriere va stabili despãgubirea ţinând seamã, pentru drepturile reale prevãzute la alin. (3), de dispoziţiile art. 26. ART. 29 (1) Orice locaţiune înceteazã de drept la data rãmânerii definitive a hotãrârii de expropriere. (2) În cazul exproprierii unor clãdiri cu destinaţie de locuinţã, evacuarea persoanelor care le ocupã în mod legal în calitate de proprietari şi a chiriaşilor al cãror contract de închiriere a fost legal perfectat, înainte de înscrierea lucrãrii în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, nu se va putea face decât dupã asigurarea de cãtre expropriator a spaţiului de locuit, potrivit legii, la cererea acestor persoane, în modalitatea prevãzutã în hotãrârea judecãtoreascã de expropriere, cu respectarea dispoziţiilor art. 26.
CAP. V Plata despãgubirilor şi punerea în posesie a expropriatorului
ART. 30 Plata despãgubirilor se va face în orice mod convenit între pãrţi; în lipsa acordului pãrţilor, instanţa va hotãrî, stabilind şi termenul de platã, care nu va depãşi 30 de zile de la data rãmânerii definitive a hotãrârii. ART. 31 (1) Eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropriatorului vor putea fi fãcute numai pe baza unei încheieri a instanţei, care constatã îndeplinirea obligaţiilor privind despãgubirea, nu mai târziu de 30 de zile de la data plãţii acesteia. (2) Punerea în posesie asupra terenurilor cultivate sau a celor cu plantaţii se va face numai dupã ce recolta a fost culeasã, cu excepţia cazului în care în valoarea despãgubirii a fost cuprinsã şi valoarea estimativã a recoltei neculese. ART. 32 În caz de extremã urgenţã impusã de executarea imediatã a unor lucrãri care intereseazã apãrarea ţãrii, ordinea publicã şi siguranţa naţionalã, şi în caz de calamitãţi naturale, instanţa, stabilind cã utilitatea publicã este declaratã, poate dispune prin hotãrâre punerea de îndatã în posesie a expropriatorului, cu obligaţia pentru acesta de a consemna în termenul de 30 de zile, pe numele expropriaţilor, sumele stabilite drept despãgubire, potrivit procedurii prevãzute. ART. 33 În situaţia în care existã creditori privilegiaţi sau alţi creditori stabiliţi prin hotãrâre judecãtoreascã, aceştia vor fi plãtiţi din drepturile cuvenite cu titlu de despãgubire. Pentru plata lor, suma se va consemna de cãtre expropriator, urmând sã fie împãrţitã potrivit legii civile.
CAP. VI Dreptul de folosinţã şi de retrocedare
ART. 34 Dacã imobilul expropriat este oferit pentru închiriere înaintea utilizãrii lui în scopul pentru care a fost expropriat, iar expropriatul este în situaţia de a-l utiliza, el are un drept de prioritate pentru a-i fi închiriat în condiţiile legii. ART. 35 Dacã în termen de un an bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat sau, dupã caz, lucrãrile nu au fost începute, foştii proprietari pot sã cearã retrocedarea lor, dacã nu s-a fãcut o nouã declarare de utilitate publicã. În acest scop, foştii proprietari vor fi notificaţi la adresa iniţialã comunicatã expropriatorului în vederea plãţii despãgubirii cuvenite pentru imobilul expropriat. ART. 36 (1) Cererea de retrocedare se introduce la tribunal, în termenul general de prescripţie, care curge de la data notificãrii prevãzute la art. 35. (2) În acest caz, tribunalul, verificând temeiurile cererii, va dispune retrocedarea, iar preţul imobilului se va stabili ca şi în situaţia exproprierii, fãrã a putea însã depãşi despãgubirea actualizatã. ART. 37 (1) În cazul în care lucrãrile pentru care s-a fãcut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreşte înstrãinarea imobilului, expropriatul - fost proprietar - are un drept prioritar la dobândire, la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despãgubirea actualizatã. (2) În acest scop, expropriatorul îl va notifica pe fostul proprietar în condiţiile art. 35, iar, dacã acesta nu opteazã pentru cumpãrare în termen de douã luni de la primirea notificãrii, imobilul poate fi înstrãinat în mod liber. (3) Dacã dreptul prioritar de dobândire este încãlcat, fostul proprietar se poate substitui în drepturile cumpãrãtorului, plãtind acestuia preţul, în limita prevãzutã la alin. (2), precum şi cheltuielile ocazionate de vânzare. Dreptul de substituire se exercitã în termen de douã luni de la data comunicãrii încheierii prin care s-a dispus înscrierea în cartea funciarã în folosul cumpãrãtorului. (4) În acest caz, fostul proprietar preia locul cumpãrãtorului, substituindu-se acestuia din urmã în toate drepturile şi obligaţiile nãscute din contractul încheiat cu încãlcarea dreptului prioritar de dobândire. (5) Dispoziţiile privind oferta de platã urmatã de consemnaţiune se aplicã în mod corespunzãtor. (6) Procesul-verbal încheiat de executorul judecãtoresc pentru a constata primirea plãţii de cãtre terţul cumpãrãtor sau, dupã caz, încheierea executorului judecãtoresc de constatare a consemnãrii plãţii preţului de cãtre terţul cumpãrãtor rãmasã definitivã ţine loc de titlu de proprietate. Dispoziţiile în materie de carte funciarã rãmân aplicabile.
CAP. VII Dispoziţii finale
ART. 38 Toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurilor de expropriere şi retrocedare, inclusiv înaintea instanţelor judecãtoreşti, se suportã de expropriator. ART. 39 Planurile ce urmeazã sã fie executate, potrivit prevederilor art. 12 din prezenta lege, de cãtre expropriator, vor fi vizate de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliarã teritoriale, pentru autenticitate şi neschimbare, pentru fiecare caz în parte. ART. 40 Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu cele ale Codului civil şi ale Codului de procedurã civilã, în mãsura în care nu contravin prezentei legi. ART. 41 Decretul Consiliului de Stat nr. 467/1979 privind evaluarea construcţiilor, terenurilor şi plantaţiilor ce se preiau, cu platã, în proprietatea statului prin expropriere sau în alte cazuri prevãzute de lege, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 4 ianuarie 1980, precum şi orice dispoziţii contrare se abrogã.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
