Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 32 din 12 noiembrie 1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor
CAP. 1 ART. 1 Contravenţie este fapta sãvîrşitã cu vinovãţie, care prezintã un pericol social mai redus decît infracţiunea şi este prevãzutã şi sancţionatã ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor arãtate în legea de fata. ART. 2 Au dreptul sa emita acte normative de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor: a) Consiliul de Miniştri; b) consiliile populare judeţene, Consiliul popular al municipiului Bucureşti şi consiliile populare municipale şi orãşeneşti, în urmãtoarele sectoare de activitate: întreţinerea şi folosirea fondului locativ de stat, a drumurilor, strazilor şi celorlalte cai de comunicaţie, a plantaţiilor, parcurilor şi surselor naturale de importanta localã; menţinerea liniştii publice, ocrotirea sãnãtãţii, salubritatea, menţinerea esteticii localitãţilor, transportul în comun în cuprinsul localitãţilor, aplicarea regimului preţurilor, precum şi comerţul în pieţe, tîrguri şi oboare. În cazuri de epidemii, epizootii, inundatii sau alte calamitati, precum şi în orice alte situaţii care reclama mãsuri urgente, au dreptul sa emita acte normative de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor şi comitetele executive ale consiliilor populare prevãzute în alineatul precedent. ART. 3 Actele normative emise de organele arãtate în art. 2 vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmeazã a se aplica pentru fiecare contravenţie, iar în cazul amenzii, limita minima şi maxima a acesteia; de asemenea, ele pot cuprinde tarife de stabilire a despãgubirilor pentru pagubele pricinuite prin sãvîrşirea contravenţiilor. ART. 4 Actele normative prin care se stabilesc şi se sancţioneazã contravenţii intra în vigoare în termen de 10 zile de la aducerea lor la cunostinta publica, în afarã de cazul cînd ele prevãd un termen mai lung. În cazuri urgente, actele normative pot prevedea intrarea lor în vigoare într-un termen mai scurt. Aducerea la cunostinta publica se face prin mijloacele prevãzute de lege. ART. 5 Contravenţiile se sancţioneazã cu avertisment sau cu amenda. Sancţiunile se aplica persoanelor fizice care au savirsit contravenţiile. Prin derogare de la dispoziţiile alineatului precedent, sancţiunile pot fi aplicate şi persoanelor juridice, dar numai dacã aceasta se prevede prin lege sau prin decret. Amenzile aplicate persoanelor juridice vor fi imputate de acestea persoanelor fizice vinovate. În celelalte cazuri în care se savirsesc contravenţii la norme ce prevãd obligaţii pentru organizaţiile socialiste, sancţiunea se aplica angajatului, membrului cooperativei sau al altei organizaţii obşteşti, care are îndatorirea sa ducã la îndeplinire aceste norme, fie în baza dispoziţiilor unui act normativ, a contractului de munca, regulamentului de ordine interioarã sau statutului, fie în baza unei însãrcinãri scrise, date în acest scop de conducãtorul organizaţiei socialiste care avea atributia de a da o astfel de însãrcinare. Sancţiunea se aplica conducatorului organizaţiei socialiste, dacã însãrcinarea scrisã nu a fost data, deşi era necesarã. ART. 6 Prin avertisment se atrage atenţia contravenientului asupra pericolului faptei sãvîrşite şi i se recomanda ca pe viitor sa se respecte dispoziţiile legale. Avertismentul se aplica în cazurile în care fapta este de mica importanta şi se apreciazã ca acela care a savirsit-o nu o va mai repeta chiar fãrã aplicarea unei amenzi. Avertismentul se poate aplica chiar dacã actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede aceasta sancţiune. ART. 7 Amenda are caracter administrativ. Pentru contravenţiile stabilite prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri se pot prevedea amenzi între 20 şi 1500 lei, iar în cazuri deosebite pînã la 3000 lei. Pentru contravenţiile stabilite prin hotãrîri ale consiliilor populare sau decizii ale comitetelor lor executive se pot prevedea amenzi între 20 şi 50 lei. Amenzile se fac venit la bugetul de stat. ART. 8 Sînt supuse confiscãrii, dacã confiscarea este prevãzutã expres în actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei: a) lucrurile produse prin contravenţie; b) lucrurile care au servit la sãvîrşirea contravenţiei, dacã sînt ale contravenientului; c) lucrurile dobîndite prin sãvîrşirea contravenţiei, dacã nu sînt restituite persoanei vãtãmate. Lucrurile a cãror deţinere sau circulaţie este interzisã vor fi supuse confiscãrii independent de condiţiile prevãzute în alineatul precedent. ART. 9 Dacã aceeaşi persoana a savirsit mai multe contravenţii sancţionate cu amenda, sancţiunea se aplica pentru fiecare contravenţie în parte. Cînd contravenţiile au fost constatate prin acelaşi proces-verbal, amenzile totalizate potrivit dispoziţiilor alineatului 1 nu pot depãşi dublul maximului prevãzut prin actul normativ pentru contravenţia cea mai grava. În cazul în care la sãvîrşirea unei contravenţii au luat parte mai multe persoane, sancţiunea se aplica fiecãrui participant, separat. ART. 10 Fapta prevãzutã de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie se sancţioneazã chiar dacã este sãvîrşitã fãrã intenţie, în afarã de cazul în care prin actul normativ se dispune altfel. Nu constituie contravenţie fapta sãvîrşitã în stare de legitima apãrare, din cauza unei intimplari ce nu putea fi prevãzutã sau înlãturatã, precum şi aceea sãvîrşitã din constringere, eroare de fapt sau în stare de necesitate. De asemenea, nu constituie contravenţie fapta sãvîrşitã de o persoana care din cauza stãrii mintale sau a vreunei infirmitãţi nu poate rãspunde de fapta imputatã. ART. 11 Fapta sãvîrşitã de un minor sub 14 ani nu constituie contravenţie. Pentru contravenţiile sãvîrşite de minorii care au împlinit 14 ani, minimul şi maximul amenzii se reduc la jumãtate din minimul şi maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta sãvîrşitã. ART. 12 Dacã printr-un nou act normativ fapta nu mai este socotitã contravenţie, ea nu se mai sancţioneazã, chiar dacã a fost sãvîrşitã înainte de data intrãrii în vigoare a noului act normativ, iar sancţiunea aplicatã şi neexecutata pînã la aceasta data nu se mai executa. Dacã sancţiunea prevãzutã în noul act normativ este mai uşoarã, se va aplica aceasta sancţiune, iar amenda aplicatã potrivit vechiului act normativ se va executa numai pînã la limita maximului prevãzut în noul act normativ. În cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai grava, contravenţia sãvîrşitã anterior va fi sancţionatã în conformitate cu prevederile actului normativ în vigoare la data sãvîrşirii ei. ART. 13 Aplicarea sancţiunii pentru contravenţii se prescrie în termen de 3 luni de la data sãvîrşirii faptei. Cînd fapta a fost urmãritã ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit ca ea constituie contravenţie, prescripţia aplicãrii sancţiunii nu curge pe tot timpul cît pricina s-a aflat în fata organului de urmãrire penalã sau a instanţei de judecata, dacã sesizarea s-a fãcut înãuntrul termenului prevãzut la alineatul 1. Prescripţia opereazã totuşi, dacã sancţiunea nu a fost aplicatã în termen de 1 an de la data sãvîrşirii faptei. Dispoziţiile alineatului precedent se aplica şi în cazurile în care pricina s-a aflat în fata comisiei de judecata. În cazul contravenţiilor la normele privind impozitele, taxele, primele de asigurare prin efectul legii şi disciplina financiarã, aplicarea sancţiunii se prescrie în termen de 1 an de la data sãvîrşirii faptei. ART. 14 Executarea sancţiunii se prescrie, dacã procesul-verbal de constatare a contravenţiei, precum şi, cînd este cazul, înştiinţarea de plata a amenzii nu au fost comunicate celui sancţionat în termen de o luna de la data aplicãrii sancţiunii. Executarea sancţiunii se prescrie, de asemenea, în termenul de 1 an de la data aplicãrii ei, chiar dacã contravenientul a exercitat calea de atac. Prescripţia executãrii sancţiunii nu curge pe tot timpul cît, la cererea contravenientului, executarea a fost amînatã sau esalonata. ART. 15 Dispoziţiile art. 13 şi 14 nu impiedica urmãrirea despãgubirilor şi confiscarea lucrurilor supuse acestei mãsuri. CAP. 2 ART. 16 Contravenţia se constata printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevãzute în actul normativ care stabileşte şi sancţioneazã contravenţia, de primar, de ofiţerii ori subofiterii de militie, precum şi de şefii de servicii sau secţii, ori asimilaţii acestora în organizaţiile de stat, anume împuterniciţi de conducãtorul organizaţiei. Primarul constata contravenţiile stabilite prin actele normative emise de consiliile populare şi comitetele lor executive, precum şi contravenţiile la dispoziţiile legale privind: apãrarea ordinii publice, regulile generale de comerţ, vînzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare, circulaţia produselor agricole, producţia, vînzarea, circulaţia şi desfacerea vinurilor şi rachiurilor naturale, pescuitul, vinatul, prevenirea şi combaterea epidemiilor, întreţinerea drumurilor naţionale şi locale, a podurilor şi accesoriilor acestora, executarea lucrãrilor edilitare, regimul construcţiilor, folosirea fondului locativ de stat, ocrotirea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare şi a lucrãrilor de gospodãrire a apelor, precum şi contravenţiile silvice. Ofiţerii şi subofiterii de militie constata contravenţiile la dispoziţiile legale privind: apãrarea ordinii publice şi celelalte sectoare de activitate care intra în atribuţiile militiei, regulile generale de comerţ, vînzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare, circulaţia produselor agricole, producţia, vînzarea, circularea şi desfacerea vinului şi rachiurilor naturale, pescuitul, vinatul, întreţinerea drumurilor naţionale şi locale, a podurilor şi accesoriilor acestora şi regimul construcţiilor. Prin actele normative de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor pot fi prevãzute şi alte persoane care constata contravenţiile arãtate în alineatele 2 şi 3, precum şi alte contravenţii care se constata de primar sau de ofiţerii ori subofiterii de militie. Contravenţiile sãvîrşite de angajaţii organizaţiilor de stat la locul de munca se constata atît de persoanele prevãzute în actele normative care stabilesc şi sancţioneazã contravenţiile, cît şi de şefii de servicii sau secţii ori asimilaţii acestora, anume împuterniciţi de conducãtorul organizaţiei, dacã ele au fost sãvîrşite de personalul în subordine. Aceleaşi persoane constata şi contravenţiile sãvîrşite în incinta organizaţiilor de stat de cãtre cei care nu sînt angajaţi ai acestora. Dispoziţiile alineatului precedent se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul contravenţiilor sãvîrşite la locul de munca de angajaţii sau membrii organizaţiilor cooperatiste ori ai altor organizaţii obşteşti, precum şi în cazul contravenţiilor sãvîrşite în incinta acestor organizaţii de cãtre alte persoane, dacã prin actele normative de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor se prevede expres aceasta. Dacã o persoana sãvîrşeşte mai multe contravenţii, constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal. ART. 17 Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde: data şi locul unde este încheiat, numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie; numele, prenumele, domiciliul, ocupaţia şi locul de munca al contravenientului, numãrul şi data actului de identitate al acestuia, cu menţiunea organului care l-a emis; descrierea faptei ce constituie contravenţie, cu indicarea datei şi orei cînd a fost sãvîrşitã, precum şi cu arãtarea tuturor împrejurãrilor ce pot servi la aprecierea gravitatii acesteia şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţioneazã contravenţia; menţiunea ca contravenientul poate achitã în termen de 48 ore jumãtate din minimul amenzii în condiţiile art. 26. În cazul în care contravenientul este minor, procesul verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul pãrinţilor sau ale tutorelui. Agentul constatator va consemna în procesul-verbal, la cererea contravenientului, obiectiunile acestuia cu privire la conţinutul procesului-verbal şi mijloacele de proba de care înţelege sa se serveascã în cauza. Lipsa din procesul-verbal a mentiunilor privind numele şi prenumele contravenientului, fapta sãvîrşitã şi data comiterii acesteia sau a semnãturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata şi din oficiu. ART. 18 Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cererea acestuia, actul de identitate, iar pentru determinare locului sau de munca, şi alte acte pe care le are asupra sa. Pentru legitimarea contravenientului, agentul constatator poate apela, în caz de nevoie, la ofiţerii şi subofiterii de militie, care sînt obligaţi sa-i acorde sprijin. ART. 19 Procesul-verbal se semneazã pe fiecare pagina de cel care încheie şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurãri, care trebuie sa fie adeverite de cel puţin un martor. Procesul-verbal, în acest caz, va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul martorului, numãrul şi data actului sau de identitate cu menţiunea organului care l-a emis, precum şi semnatura martorului. În lipsa de martori, agentul constatator va arata în procesul-verbal din ce cauza acesta a fost încheiat astfel. ART. 20 Dacã prin actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica şi sancţiunea. Sancţiunea se aplica în limitele prevãzute de actul normativ, tinindu-se seama de împrejurãrile în care fapta a fost sãvîrşitã, de starea materialã a fãptuitorului, precum şi de celelalte date privitoare la contravenient cuprinse în procesul-verbal. ART. 21 În cazul în care prin sãvîrşirea contravenţiei s-a pricinuit o paguba şi exista tarif de evaluare a acesteia, agentul constatator, dacã are dreptul sa aplica sancţiunea, stabileşte şi despãgubirea pe baza de tarif, fãcînd menţiunea corespunzãtoare în procesul-verbal. Dacã nu exista tarif de evaluare a pagubei, partea vãtãmatã îşi va putea valorifica pretenţiile potrivit legii civile. ART. 22 În cazul în care agentul constatator aplica sancţiunea, el dispune şi confiscarea. În acest caz, cît şi atunci cînd sancţiunea se aplica de un alt organ, agentul constatator va descrie în procesul-verbal lucrurile supuse confiscãrii şi va lua în privinta lor mãsurile de conservare sau de valorificare prevãzute de dispoziţiile legale. Despre mãsurile luate se fac menţiunile corespunzãtoare în procesul-verbal. Dacã lucrurile confiscate aparţin altei persoane decît contravenientului, în procesul-verbal se vor arata numele, prenumele şi domiciliul persoanei fizice, ori denumirea şi sediul persoanei juridice, în mãsura în care aceste date sînt cunoscute. ART. 23 Dacã potrivit actului normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, agentul constatator nu este în drept sa aplice şi sancţiunea, procesul-verbal de constatare se trimite îndatã organului competent, care aplica sancţiunea potrivit art. 20 alin. 2, prin rezoluţie pe procesul-verbal. Odatã cu aplicarea sancţiunii, organul competent stabileşte despãgubirea pe baza de tarif şi dispune confiscarea sau, dupã caz, restituirea cãtre cel în drept a lucrurilor ori a sumelor rezultate din valorificarea acestora, procedînd potrivit dispoziţiilor art. 21 şi 22 care se aplica în mod corespunzãtor. ART. 24 Procesul-verbal se comunica în copie contravenientului, partii vãtãmate şi persoanei fizice sau juridice prevãzute în art. 22 alin. 2, de cãtre organul care a aplicat sancţiunea, în termen de cel mult o luna de la data aplicãrii sancţiunii. Dacã contravenientul a fost sancţionat cu amenda, precum şi în cazul în care a fost obligat la despãgubire, odatã cu procesul-verbal i se va comunica şi înştiinţarea de plata. În înştiinţarea de plata se va arata ca dacã nu se achitã amenda şi despãgubirea în termen de 15 zile de la comunicare, se va proceda la executare silitã. În cazul în care agentul constatator aplica şi sancţiunea, iar contravenientul este de fata la încheierea procesului-verbal, copia acestuia şi înştiinţarea de plata se inmineaza contravenientului, facindu-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal. Dispoziţiile alineatului precedent se aplica şi fata de celelalte persoane cãrora trebuie sa li se comunice copia procesului-verbal. ART. 25 În cazul în care contravenientul achitã pe loc agentului constatator jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ pentru fapta sãvîrşitã, iar prin contravenţie nu s-a cauzat o paguba şi nu exista lucruri supuse confiscãrii, procesul-verbal nu se mai încheie şi orice urmãrire înceteazã. Plata amenzii se face contra chitanţa, în care se va specifica contravenţia pentru care a fost încasatã amenda. Procesul-verbal nu se încheie nici dacã agentul constatator aplica avertismentul, iar prin contravenţie nu s-a cauzat o paguba şi nu exista lucruri supuse confiscãrii, cu excepţia cazului cînd în actul normativ care stabileşte şi sancţioneazã contravenţia se prevede altfel. ART. 26 Dacã contravenientul se angajeazã sub semnatura sa achite, în cel mult 48 ore de la încheierea procesului verbal, jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ pentru fapta sãvîrşitã, agentul constatator va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal. Plata amenzii se face la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la organizaţia socialistã arãtatã în procesul-verbal, iar chitanţa se preda de cãtre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care face parte agentul constatator, în termenul prevãzut în alineatul precedent. Dacã contravenientul achitã în termenul pentru care s-a angajat jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ pentru fapta sãvîrşitã, orice urmãrire în ceea ce priveşte amenda înceteazã. În cazul în care contravenientul nu achitã în acest termen jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ, se vor aplica dispoziţiile art. 20 sau 23 alin. 1, dupã caz. ART. 27 Dispoziţiile art. 25 şi 26 se aplica şi în cazurile prevãzute de art. 9 alin. 2, dacã contravenientul achitã pe loc sau, dupã caz, în cel mult 48 ore, jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ pentru fiecare dintre contravenţiile constatate, fãrã ca prin totalizare sa se depãşeascã maximul prevãzut pentru contravenţia cea mai grava. ART. 28 Dacã în cazurile prevãzute în art. 25, 26 şi 27, prin contravenţie s-a cauzat o paguba ori sînt lucruri supuse confiscãrii, organul competent potrivit dispoziţiilor prezentei legi stabileşte despãgubirea pe baza de tarif şi dispune confiscarea. ART. 29 Dacã organul în drept sa aplice sancţiunea apreciazã ca fapta socotitã contravenţie a fost sãvîrşitã în astfel de condiţii încît potrivit legii penale ea constituie infracţiune, sesizeazã organul de urmãrire penalã competent. ART. 30 În cazul în care fapta a fost urmãritã ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit, prin rezoluţia sau ordonanta procurorului ori prin hotãrîre judecãtoreascã, ca ea ar putea constitui contravenţie, actul de sesizare sau constatare a faptei, împreunã cu copia ordonanţei sau hotãrîrii, se trimit de îndatã organului în drept sa constate contravenţia. CAP. 3 Cãile de atac şi sancţiune, a despãgubirilor stabilite pe baza de tarif şi a confiscarilor ART. 31 Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la data comunicãrii acestuia. Partea vãtãmatã poate face plîngere numai în ceea ce priveşte despãgubirea stabilitã pe baza de tarif, iar cel cãruia îi aparţin lucrurile confiscate, altul decît contravenientul, numai în ceea ce priveşte mãsura confiscãrii. Plîngerea suspenda executarea. Plîngerea persoanelor prevãzute în alineatul 2 suspenda executarea numai în ceea ce priveşte despãgubirea sau mãsura confiscãrii. ART. 32 Dacã agentul constatator a aplicat sancţiunea, a stabilit despãgubirea sau a dispus confiscarea, plîngerea se soluţioneazã dupã cum urmeazã: a) în cazul contravenţiilor prevãzute în actele normative emise de Consiliul de Miniştri, plîngerea se soluţioneazã de cãtre conducãtorul organului din care face parte agentul constatator sau de cãtre un alt angajat, ierarhic superior agentului constatator, împuternicit de conducãtorul acestui organ. Dacã contravenţia a fost constatatã de conducãtorul organului, plîngerea se soluţioneazã de cãtre conducãtorul organului ierarhic superior. În cazul în care procesul-verbal a fost întocmit de primar, plîngerea se soluţioneazã de comitetul executiv al consiliului popular. Dacã procesul-verbal a fost întocmit de şeful de serviciu sau secţie al unei organizaţii socialiste, ori de cei asimilaţi acestora, plîngerea se soluţioneazã de conducãtorul organizaţiei în care a fost sãvîrşitã contravenţia; b) în cazul contravenţiilor prevãzute în actele normative emise de organele locale, plîngerea se soluţioneazã de primarul comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, pe al cãrui teritoriu a fost sãvîrşitã fapta. Dispoziţiile lit. a) alin. 3 se aplica în mod corespunzãtor. ART. 33 Dacã un alt organ decît agentul constatator a aplicat sancţiunea, a stabilit despãgubirea sau a dispus confiscarea, plîngerea se soluţioneazã de organul prevãzut în actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei. Dacã actul normativ nu prevede un asemenea organ, plîngerea se soluţioneazã de organul ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea. ART. 34 În cazul contravenţiilor pentru care actul normativ prevede o amenda de peste 1.000 lei, sau dacã despãgubirea stabilitã pe baza de tarif ori valoarea lucrurilor confiscate depãşeşte 1.000 lei, plîngerea se soluţioneazã de judecãtoria în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia. ART. 35 În cazul amenzii aplicate unei persoane juridice, plîngerea acesteia se rezolva de organul indicat în legea sau decretul care prevede sancţionarea persoanei juridice. Dacã legea sau decretul nu indica un asemenea organ, plîngerea se rezolva de conducãtorul organului central al administraţiei de stat în a cãrui ramura sau domeniu de activitate s-a comis contravenţia ori de un angajat, avînd cel puţin funcţia de director, împuternicit de conducãtorul organului central. ART. 36 Plîngerea se depune la organul din care face parte agentul constatator şi va fi însoţitã de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei. Plîngerea cît şi celelalte acte de procedura privind soluţionarea acesteia sînt scutite de taxa de timbru. ART. 37 Plîngerea împreunã cu dosarul cauzei se trimit de îndatã organului în drept sa o soluţioneze, care citeaza pe cel care a fãcut plîngerea, precum şi orice alta persoana în mãsura sa contribuie la rezolvarea justa a acesteia. Agentul constatator şi organul care a aplicat sancţiunea nu se citeaza. ART. 38 Organul care soluţioneazã plîngerea, dupã ce constata ca aceasta a fost introdusã în termen, asculta pe cel care a fãcut-o şi celelalte persoane citate, dacã aceştia s-au prezentat, administreazã orice alte probe prevãzute de lege, necesare verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal şi hotãrãşte asupra sancţiunii, despãgubirii stabilite pe baza de tarif, precum şi asupra mãsurii confiscãrii, printr-o încheiere motivatã care are caracterul unui act jurisdicţional sau, dupã caz, prin hotãrîre judecãtoreascã, în termen de cel mult 30 zile de la data înregistrãrii plingerii. Încheierea prin care s-a soluţionat plîngerea şi hotãrîrea judecãtoreascã sînt definitive şi executorii. ART. 39 În caz de anulare a procesului-verbal, lucrurile confiscate, cu excepţia celor a cãror deţinere sau circulaţie este interzisã, se restituie celui în drept. Dacã lucrurile prevãzute la alineatul 1 au fost valorificate, se va dispune sa se achite celui în drept o despãgubire bãneascã egala cu suma realizatã prin valorificare. ART. 40 Punerea în executare a amenzii se face: a) de cãtre organul care a aplicat amenda, ori de cîte ori procesul-verbal de constatare a contravenţiei a rãmas definitiv prin neexercitarea caii de atac în termenul prevãzut de lege; b) de cãtre organul care a soluţionat plîngerea, în celelalte cazuri. În vederea executãrii amenzii, organele prevãzute în alineatul precedent vor comunica din oficiu, organului financiar al comitetului executiv al consiliului popular al localitãţii în care domiciliazã sau îşi are sediul contravenientul, procesul-verbal de constatare a contravenţiei sau, dupã caz, o copie a închirierii ori a dispozitivului hotãrîrii judecãtoreşti de soluţionare a plingerii. Executarea se face asupra veniturilor sau celorlalte bunuri ale contravenientului, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale. Fiecare dintre actele prevãzute în alineatul 2 constituie titlu executor. ART. 41 În scopul executãrii despãgubirii stabilite pe baza de tarif, actele prevãzute în art. 40 alin. 2 se comunica şi partii vãtãmate, care va proceda potrivit dispoziţiilor legale privitoare la executarea silitã a creanţelor, dispoziţiile art. 40 alin. ultim fiind aplicabile. ART. 42 Confiscarea se aduce la îndeplinire de organul care a dispus aceasta mãsura, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 43 Avertismentul se adreseazã oral ori de cîte ori contravenientul este prezent la constatarea contravenţiei şi sancţiunea este aplicatã de agentul constatator. În celelalte cazuri, avertismentul se socoteşte executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei cu rezoluţia corespunzãtoare, iar dacã sancţiunea a fost aplicatã de organul care a soluţionat plîngerea, prin încunoştiinţare scrisã. CAP. 4 Dispoziţii speciale şi tranzitorii ART. 44 Sancţiunile prevãzute în prezenta lege nu se aplica în cazul contravenţiilor sãvîrşite de militarii în termen. Procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unitãţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica, dacã procesul-verbal este întemeiat, mãsuri disciplinare. Dacã prin contravenţia sãvîrşitã de un militar în termen s-a cauzat o paguba sau dacã sînt lucruri supuse confiscãrii, organul competent potrivit dispoziţiilor prezentei legi va stabili despãgubirea pe baza de tarif şi va dispune asupra confiscãrii. Copie de pe procesul-verbal se comunica contravenientului, partii vãtãmate şi celui cãruia îi aparţin lucrurile confiscate. ART. 45 Ministerul Forţelor Armate, Ministerul Afacerilor Interne şi Consiliul Securitãţii Statului vor stabili organele care constata şi sancţioneazã contravenţiile sãvîrşite de ofiţeri, subofiteri, maiştri militari sau angajaţi civili în cadrul unitãţilor, formatiunilor, esaloanelor şi comenzilor respective în legatura cu serviciul, precum şi organele care soluţioneazã plingerile contra proceselor-verbale de constatare a acestor contravenţii. ART. 46 Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu dispoziţiile Codului de procedura civilã, care se aplica în mod corespunzãtor ART. 47 Dispoziţiile legii de fata nu se aplica contravenţiilor la regimul vamilor. De asemenea, dispoziţiile art. 25, 26 şi 27 nu se aplica în cadrul contravenţiilor prevãzute în Decretul nr. 887 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor privind poluarea apelor marii de cãtre nave maritime, din 8 septembrie 1967. ART. 48 Termenele de prescripţie prevãzute în Decretul nr. 184/1954 rãmîn aplicabile prescripţiilor neimplinite la data intrãrii în vigoare a legii de fata, dacã nu sînt aplicabile dispoziţiile art. 12 alin. 1. ART. 49 Dispoziţiile prezentei legi se aplica şi în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor încheiate pînã la data intrãrii acesteia în vigoare şi care se mai afla la agenţii constatatori. Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, care la data intrãrii în vigoare a legii de fata se afla înaintate la organele prevãzute în <>art. 19 din Decretul nr. 184/1954 , vor fi rezolvate de aceste organe. Plingerile impotriva încheierilor de aplicare a sancţiunii şi a mãsurii confiscãrii, precum şi de stabilire a despãgubirilor, date de organele prevãzute în <>art. 19 din Decretul nr. 184/1954 , se soluţioneazã de organele imediat superioare acestora. Dacã prin actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei se prevede pentru contravenţia sãvîrşitã o amenda mai mare de 1.000 lei sau dacã despãgubirea stabilitã pe baza de tarif ori valoarea lucrurilor confiscate depãşeşte 1.000 lei, plîngerea persoanei fizice se soluţioneazã de judecãtoria în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia. Dacã încheierea de aplicare a sancţiunii şi a mãsurii confiscãrii, precum şi de stabilire a despãgubirilor a fost data de una dintre comisiile prevãzute în <>art. 19 alin. 1 lit. b) din Decretul nr. 184/1954 , plîngerea se soluţioneazã de preşedintele comitetului executiv al consiliului popular pe lîngã care funcţioneazã comisia. Plingerile impotriva încheierilor de aplicare a sancţiunii şi a mãsurii confiscãrii, precum şi de stabilire a despãgubirilor, pendinte la judecãtorii la data intrãrii în vigoare a legii de fata, vor fi soluţionate de cãtre acestea. ART. 50 Decretul nr. 184/1954 pentru reglementarea sanctionarii contravenţiilor, republicat la 28 mai 1955, cu modificãrile ulterioare, Decretul nr. 420 pentru exceptarea personalului Ministerului Forţelor Armate, respectiv Ministerului Afacerilor Interne, de la prevederile <>art. 25 din Decretul nr. 184/1954 în cazul contravenţiilor privind disciplina financiarã, în 19 noiembrie 1959, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga. Rãmîn în vigoare dispoziţiile Decretului nr. 329 privind sancţionarea unor contravenţii la regulile de cãlãtorie cu trenul, din 3 mai 1966, precum şi dispoziţiile din legi sau decrete care stabilesc fapte ce constituie contravenţii şi sancţiunile corespunzãtoare. Dispoziţiile art. 21 din Decretul nr. 379 privind stabilirea impozitului pe veniturile agricole ale populaţiei, din 8 august 1957, art. 37 din Decretul nr. 18 pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale, din 18 ianuarie 1952 şi art. 38 din Decretul nr. 153 privitor la impozitul pe veniturile populaţiei, din 11 mai 1954, continua sa se aplice numai pînã la intrarea în vigoare a hotãrîrii Consiliului de Miniştri pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind impozitele şi taxele. ART. 51 Prezenta lege intra în vigoare la 1 ianuarie 1969. Pînã la intrarea în vigoare a actelor normative de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor ce se vor emite potrivit prezentei legi de organele arãtate în art. 2, dar nu mai tirziu de 1 an de la data prevãzutã în alineatul 1, rãmîn aplicabile dispoziţiile privind determinarea faptelor ce constituie contravenţii, sancţiunile corespunzãtoare şi persoanele cãrora le sînt aplicabile, cuprinse în actele normative emise în temeiul Decretului nr. 184/1954 .
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
