──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) b) c) d) e)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Sec- Arti- Para- Prevederi de aplicat de România în conformitate
crt. tiu- colul graful cu acest acord
nea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. A 3 1 Pe baza unor analize de la caz la caz privind
capacitatea de coordonare a unui program/proiect
la nivel naţional şi sectorial, procedurile de
control financiar şi structurile finanţelor publice,
Comisia poate decide amânarea cererii de aprobare
ex-ante la care se referã pct. 3 şi atribuirea de
asistenta agentiilor de implementare, pe baze
descentralizate.
O astfel de amânare va fi subiect pentru:
- criteriile minimale pentru evaluarea abilitãţilor
agentiilor de implementare din ţara candidata de a
coordona asistenta acordatã şi condiţiile minimale
aplicabile de cãtre aceste agenţii, dupã cum este
stabilit la pct. 3;
- prevederi specifice în ceea ce priveşte, printre
altele, invitaţii la licitaţii, scrutine şi
evaluãri ale licitaţiilor, obţinerea contractelor
şi implementarea directivelor în ceea ce priveşte
achiziţiile publice ale Comunitãţii, care trebuie
sa se înscrie în acordurile financiare cu fiecare
ţara beneficiara.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. F pct. 1 Selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea vor
fi subiecte ale aprobãrii ex-ante de cãtre Comisie.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. A 3 şi pct. 1 1 Criteriile minimale şi condiţiile pentru un
management descentralizat la agenţiile de
implementare din ţãrile candidate
1. Criteriile minimale pentru evaluarea abilitãţilor
agentiilor de implementare din ţara candidata de a
coordona asistenta acordatã Comisia va aplica
urmãtoarele criterii în vederea stabilirii
agentiilor de implementare din ţãrile partenere,
care vor putea coordona asistenta acordatã pe baze
descentralizate:
(i) va exista un sistem bine pus la punct de
coordonare a Programului, cu reguli interne
ale procedurilor, responsabilitãţi clare
instituţionale şi personale;
(ii) principiul separarii puterilor trebuie sa fie
respectat astfel încât sa nu apara conflicte
de interese în ceea ce priveşte achiziţiile
şi plãţile;
(iii) trebuie sa existe un personal adecvat pentru
îndeplinirea sarcinilor. Acesta trebuie sa
aibã experienta şi abilitaţi corespunzãtoare în
audit, sa cunoascã limbi strãine şi sa fie
pregãtit pentru desfãşurarea activitãţii de
implementare a programelor Comunitãţii.
2. Condiţii minimale pentru managementul descentralizat
la agenţiile de implementare din ţãrile candidate
Descentralizarea în ţãrile candidate cu controlul
ex-post de cãtre Comisie poate fi consideratã
pentru o agenţie de implementare în care sunt
îndeplinite urmãtoarele condiţii:
(i) demonstrarea unui control intern eficace,
inclusiv funcţia de audit independenta şi
un sistem de raportare contabil şi financiar
la standarde internaţionale;
(ii) un audit (un raport) financiar şi
operational recent, arãtând în mod efectiv
şi la timp gestionarea fondurilor Comunitãţii
sau mãsuri naţionale de natura similarã;
(iii) un sistem de control financiar naţional în
agenţia de implementare;
(iv) reguli de achizitionare care sa fie andosate de
Comisie, asa cum se prevede la titlul IX din
Regulamentul financiar aplicabil la bugetul
general al Comunitãţii Europene (a se vedea art.
14 pct. 2.6. din secţiunea A din anexa la acest
acord);
(v) angajamentul responsabilului naţional cu
autorizarea finanţãrii de a-şi asuma intreaga
rãspundere şi responsabilitate pentru Program.
Aceasta apreciere nu va prejudicia dreptul Comisiei
şi al Curţii de Conturi de a verifica cheltuielile.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. A 13 6 Punctul 4
Prevederile acestui punct nu vor afecta aplicarea în
România a legilor care se referã la urmãriri penale
sau cooperare juridicã între ţãrile candidate
menţionate la pct. 8 şi statele membre.
Subpunctul 4.1
Atunci când Comisia decide sa realizeze controale pe
teren şi inspecţii conform prevederilor acestui punct,
trebuie sa se asigure ca nu sunt realizate inspecţii
de acest gen în acelaşi timp asupra aceluiaşi obiectiv
şi cu privire la aceiaşi operatori economici implicaţi
(a se vedea pct. 6).
În plus se vor lua în considerare inspectiile în curs
sau cele deja efectuate de România conform legislaţiei
sale în legatura cu aceleaşi obiective care privesc
operatorii economici în cauza.
Subpunctul 4.2
Verificãrile la fata locului şi inspectiile vor fi
pregãtite şi conduse de Comisie în cooperare cu
autoritãţile din România, care va fi anunţatã în timp
util despre obiectul, scopul şi bazele legale ale
verificãrilor şi inspectiilor, în asa fel încât sa
poatã acorda ajutorul cerut. Astfel oficialii din
România pot participa la inspecţii şi verificãri pe
teren.
În plus, dacã România doreşte, verificãrile pe teren
şi inspectiile pot fi realizate împreunã de cãtre
Comisie şi autoritãţile responsabile din România.
Subpunctul 4.3
Verificãrile pe teren şi inspectiile vor fi
realizate de Comisie la operatori economici cãrora
le vor fi aplicate în conformitate cu prevederile
pct. 6 mãsuri administrative şi penalizãri în cazul
în care exista motive sa se creadã ca au fost comise
neregularitãţi.
Pentru a se facilita desfãşurarea de cãtre Comisie a
verificãrilor operatorii economici vor fi apelati
pentru a asigura accesul la sedii, terenuri, mijloace
de transport sau la alte asemenea mijloace folosite
în scopul desfãşurãrii afacerilor.
Acolo unde este necesar, pentru stabilirea existenţei
neregularitãţilor, Comisia poate efectua inspecţii
pe teren şi inspecţii la alţi operatori economici,
în scopul de a se asigura accesul la informaţiile
necesare.
Subpunctul 4.4
4.4.1. Verificãrile pe teren şi inspectiile vor fi
executate de autoritãţi ale Comisiei şi
responsabilitatea va fi a oficialilor şi a altor
funcţionari guvernamentali autorizaţi, aceştia fiind
numiţi inspectorii Comisiei. Persoanele aflate la
dispoziţia Comisiei în calitate de experţi nationali
prin detaşare pot asista la aceste verificãri şi
inspecţii.
Inspectorii Comisiei îşi vor exercita atribuţiile
prin autorizaţii scrise, în care sunt precizate
identitatea şi funcţia, împreunã cu un document care
sa arate scopul şi subiectul verificãrii pe teren sau
al inspecţiei.
În conformitate cu cerinţele acestui acord ei vor
trebui sa acţioneze conform legilor României.
4.4.2. Cu condiţia respectãrii acestui acord Comisia,
cu acordul României, poate apela la colaborarea în
calitate de observatori a reprezentanţilor din alte
tari candidate specificate la pct. 8 şi poate
solicita altor organisme externe sa acţioneze sub
responsabilitatea sa în vederea acordãrii asistenţei
tehnice.
Comisia trebuie sa se asigure ca reprezentanţii şi
organismele menţionate mai sus oferã toate garanţiile
cu privire la competenta tehnica, independenta şi
pãstrarea secretului profesional.
Subpunctul 4.5
4.5.1. Inspectorii Comisiei trebuie sa aibã acces,
fãrã a prejudicia prevederile acestui acord şi în
aceleaşi condiţii ca şi inspectorii administrativi
nationali şi în concordanta cu legislaţia nationala,
la toate informaţiile şi documentaţia cu privire la
operaţiunile care sunt cerute pentru coordonarea
adecvatã a verificãrilor pe teren şi a inspectiilor
în condiţii similare. Aceştia pot beneficia de
aceleaşi facilitãţi în desfãşurarea inspectiilor ca
şi inspectorii administrativi nationali şi, în
particular, de copii de pe documentaţia justificativã.
Verificãrile pe teren şi inspectiile pot privi, în
particular:
- registre şi documente, cum ar fi: facturile, listele
cuprinzând termeni şi condiţii, borderouri de plata,
declaraţii privind materialele folosite şi munca
prestatã şi declaraţii bancare pãstrate de operatori
economici;
- date computerizate;
- producţie, sisteme şi metode de ambalare şi
dezambalare;
- verificãri fizice, cum ar fi: natura şi cantitatea
bunurilor sau operaţiunile încheiate;
- crearea şi verificarea de esantioane;
- progresul activitãţilor şi investiţiilor pentru
fiecare finanţare care a fost furnizatã şi
utilizarea investiţiilor realizate;
- documente cu privire la buget şi contabilitate;
- implementarea financiarã şi tehnica a proiectelor
subvenţionate.
4.5.2. Acolo unde este necesar pentru România, la
cererea Comisiei trebuie sa se ia mãsuri preventive
adecvate cu privire la legile naţionale, fãrã a se
prejudicia prevederile acestui acord, în particular
cu privire la garanţia dovezilor.
Subpunctul 4.6
4.6.1. Informaţiile comunicate sau dobândite în
orice forma conform acestui punct trebuie sa fie
supuse secretului profesional şi protejate în acelaşi
fel în care informaţiile similare sunt protejate de
legislaţia nationala a tarii care le primeşte şi de
prevederile corespunzãtoare aplicabile instituţiilor
Comunitãţii.
Astfel de informaţii nu pot fi comunicate altor
persoane decât cele din instituţiile Comunitãţii sau
din România, ale cãror funcţii necesita cunoaşterea
lor, şi nici nu pot fi utilizate de instituţiile
Comunitãţii pentru alte scopuri în afarã celor de
protecţie efectivã a intereselor financiare comunitare
în toate ţãrile candidate. În cazul în care România
intenţioneazã sa foloseascã în alte scopuri
informaţiile obţinute de oficialii care participa
sub autoritatea sa în calitate de observatori, în
conformitate cu prevederile subpunctului 4.4.2, la
controale şi inspecţii la fata locului, trebuie sa
obţinã acordul tarii de la care au fost obţinute
informaţiile.
4.6.2. Comisia va raporta cat de repede posibil
autoritãţii competente a statului pe teritoriul
cãruia s-a executat verificarea pe teren sau
inspecţia dacã s-au remarcat orice fapte sau
suspiciuni în legatura cu vreo neregularitate în
timpul verificãrilor pe teren sau al inspectiilor.
În orice caz Comisia trebuie sa informeze autoritãţile
menţionate mai sus despre rezultatul acestor
verificãri şi inspecţii.
4.6.3. Inspectorii Comunitãţii se vor asigura ca,
fãrã a prejudicia prevederile acestui acord, în
realizarea rapoartelor lor se vor lua în considerare
cerinţele procedurale stabilite prin legile naţionale
ale României. Materialele şi documentele
justificative, asa cum se precizeazã la pct. 4.5, vor
fi anexate la aceste rapoarte. Acolo unde inspecţia
este realizatã în colaborare, în conformitate cu cel
de-al doilea subparagraf al subpunctului 4.2,
inspectorii nationali care iau parte la operaţiune
trebuie sa contrasemneze raportul elaborat de
inspectorii Comisiei.
4.6.4. Comisia trebuie sa se asigure ca acolo unde se
implementeaza prevederile acestui punct inspectorii
sãi trebuie sa respecte prevederile Comunitãţii şi
prevederile legislaţiei naţionale cu privire la
protecţia datelor personale.
4.6.5. Acolo unde operatorii economici la care se
face referire la subpunctul 4.3 sunt supuşi
verificãrilor pe teren sau inspectiilor, România,
care acţioneazã în concordanta cu regulile naţionale
şi fãrã a prejudicia prevederile acestui acord,
trebuie sa acorde inspectorilor Comisiei asistenta
necesarã pentru a le permite sa îşi îndeplineascã
îndatoririle în realizarea verificãrilor pe teren şi
a inspectiilor. România trebuie sa ia toate mãsurile
necesare, în conformitate cu legile naţionale.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. A 13 1 b) Neregularitate înseamnã orice încãlcare a unei
prevederi a acestui acord, care rezulta din
activitatea sau omisiunea unui operator economic
(vezi pct. 6), care a avut sau va avea un efect de
prejudiciere asupra Comunitãţii sau asupra unui
punct nejustificat de cheltuiala.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. A pct. 4 Mãsurile administrative şi penalizãrile pot fi
şi 5 aplicate operatorilor economici persoane fizice sau
juridice ori altor organisme recunoscute de legile
naţionale (persoane private, întreprinderi, instituţii
publice sau autoritãţi locale ori regionale ale
statului), acolo unde activitatea lor implica
aplicarea incorectã a acestui acord prin atingerea sau
lezarea contribuţiei Comunitãţii, şi, de asemenea,
persoanelor fizice şi juridice care au fost implicate
în comiterea de neregularitãţi sau care se asteapta sa
evite comiterea unei neregularitãţi.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. A 13 6 Subpunctul 7.1
7.1.1. Notificarea neregularitãţilor care apar la
finanţarea Comunitãţii trebuie sa fie facuta în
conformitate cu prevederile acestui punct. Aceste
prevederi nu trebuie sa afecteze aplicarea în România
a regulilor legate de procedurile penale sau
cooperarea juridicã dintre ţãrile candidate menţionate
la pct. 8 şi statele membre în chestiunile penale.
Subpunctul 7.2
7.2.1. România trebuie sa comunice Comisiei în termen
de 3 luni de la încheierea Acordului multianual de
finanţare:
- prevederile stabilite prin lege, regulile şi
acţiunile administrative pentru aplicarea
mãsurilor prevãzute la art. 13 paragraful 1 din
secţiunea A din anexa la acest acord;
- lista cuprinzând autoritãţile şi organismele
responsabile pentru aplicarea mãsurilor în
conformitate cu prevederile art. 13 paragraful 1
din secţiunea A din anexa la acest acord;
- principalele prevederi legate de rolul şi de
funcţionarea acestor autoritãţi şi organisme şi
procedurile de a cãror aplicare sunt responsabile.
7.2.2. România va comunica Comisiei orice amendament
la informaţiile furnizate în conformitate cu
prevederile subpunctului 7.2.1.
7.2.3. Comisia trebuie sa studieze comunicãrile
României şi trebuie sa o informeze asupra concluziilor
care urmeazã a fi trase. Aceasta trebuie sa rãmânã în
contact cu România dacã este necesarã extinderea
aplicãrii prevederilor acestui punct.
Subpunctul 7.3
7.3.1. În timpul ultimelor doua luni de la sfârşitul
fiecãrui trimestru România va raporta Comisiei orice
neregularitate care a fãcut subiectul investigatiilor
administrative sau juridice.
Astfel, trebuie sa dea, dacã este posibil, detalii
care privesc:
- prevederi care au fost incalcate;
- natura şi sumele cheltuielilor; în cazul în care nu
s-a realizat nici o plata, sumele care ar fi fost
plãtite greşit dacã neregularitatea nu ar fi fost
descoperitã, în afarã de cazul în care erorile sau
neglijentele sunt detectate înaintea plãţii şi nu
rezulta în nici o amenda administrativã sau
juridicã;
- suma totalã şi distribuirea ei între diferitele
surse de finanţare;
- proiectul şi mãsura avute în vedere;
- perioada sau momentul în care s-a comis o
neregularitate;
- modurile în care se realizeazã o neregularitate;
- modul în care a fost descoperitã o neregularitate;
- autoritãţile naţionale şi alte instituţii care au
realizat raportul oficial despre neregularitãţi;
- consecinţele financiare, suspendarea plãţilor şi
posibilitatea recuperarilor;
- data şi sursa primei informaţii care a iscat
suspiciuni ale existenţei unei neregularitãţi;
- data la care a fost realizat primul raport privind
neregularitãţile;
- acolo unde este necesar, România şi alte tari
implicate;
- identitatea persoanelor fizice şi juridice
implicate, pastrata în cazurile în care astfel
de informaţii nu sunt relevante în combaterea
neregularitãţilor în funcţie de caracterul acestora.
7.3.2. În cazul în care unele informaţii la care se
referã subpunctul 7.3.1 şi, în particular, cele care
privesc modurile de comitere a neregularitãţilor şi
maniera în care au fost descoperite nu sunt
disponibile, România trebuie, în mãsura
posibilitãţilor, sa furnizeze informaţiile lipsa
când va trimite urmãtoarele raporturi trimestriale
privind neregularitãţile cãtre Comisie.
Subpunctul 7.4
România trebuie sa raporteze Comisiei orice
neregularitate descoperitã sau care se presupune ca
a fost comisã, acolo unde exista temerea ca:
a) aceasta poate avea repercusiuni rapide în afarã
teritorialului sau; şi/sau
b) aceasta arata ca a avut loc o noua practica
frauduloasã.
Un astfel de raport va trebui, dacã este cazul, sa
fie trimis simultan altor tari candidate sau tari
membre relevante.
Subpunctul 7.5
7.5.1. În decurs de doua luni de la sfârşitul
fiecãrui trimestru, România trebuie sa informeze
Comisia cu privire la orice raport anterior,
realizat în condiţiile subpunctului 7.3, asupra
procedurilor instituite ca urmare a tuturor
neregularitãţilor anterior notificate şi asupra
schimbãrilor importante care rezulta din acestea,
inclusiv:
- sumele care au fost recuperate sau care se
asteapta sa fie recuperate;
- mãsuri intermediare de precautie luate de România
pentru a garanta recuperarea sumelor plãtite greşit;
- procedurile judiciare şi administrative instituite
pentru recuperarea sumelor plãtite greşit şi
pentru impunerea de sancţiuni;
- motivele pentru orice abandon al procedurilor de
recuperare; Comisia trebuie, dacã este posibil,
sa fie notificatã înainte de luarea unei decizii;
- orice abandon al acţiunilor penale.
România trebuie sa notifice Comisiei cu privire la
deciziile administrative sau juridice ori la
aspectele principale cuprinse în acest document
cu privire la îndeplinirea acestor proceduri.
7.5.2. Fãrã a prejudicia prevederile art. 14
pct. 2.8 din secţiunea A din anexa la acest acord,
atunci când România considera ca o suma nu poate fi
recuperatã în totalitate sau nu se asteapta sa fie
recuperatã în totalitate, trebuie sa informeze
Comisia printr-un raport special referitor la suma
nerecuperata.
7.5.3. În eventualitatea existenţei situaţiei
menţionate la subpunctul 7.5.2., fãrã a prejudicia
prevederile art. 14 pct. 2.8 din secţiunea A,
Comisia poate cere în mod expres României sa
continue procedurile de recuperare.
7.5.4. Atunci când autoritãţile din România decid,
la cererea expresã a Comisiei, sa initieze sau sa
continue acţiunile legale cu privire la recuperarea
sumelor plãtite necorespunzãtor, Comisia, fãrã a
prejudicia prevederile art. 14 pct. 2.8 din
secţiunea A, poate sa accepte rambursarea cãtre
România, în întregime sau în parte, a tuturor
costurilor juridice şi a costurilor legate direct
de acţiunile legale, la prezentarea documentelor de
evidenta, chiar dacã aceste acţiuni sunt fãrã succes.
Subpunctul 7.6
Dacã nu sunt neregularitãţi de raportat în perioada
de referinta, România trebuie sa informeze Comisia
despre acest lucru în aceeaşi limita de timp care
este stabilitã la subpunctul 7.3.1.
Subpunctul 7.7
7.7.1. Comisia trebuie sa menţinã contacte potrivite
cu România în scopul completãrii informatiei despre
neregularitãţile la care se referã subpunctul 7.3,
în legatura cu procedura la care se referã
subpunctul 7.5 şi, în particular, la posibilitatea
de recuperare.
7.7.2. Independent de contactele menţionate la
subpunctul 7.7.1., Comisia trebuie sa informeze
România în cazul în care natura neregularitatii
sugereaza ca practici similare sau identice pot
aparea în alte tari.
7.7.3. Comisia trebuie sa organizeze intalniri
informationale pentru reprezentanţii ţãrilor
candidate menţionate la pct. 8, în scopul de a
examina împreunã cu aceştia informaţiile cerute la
subpunctele 7.3, 7.4, 7.5 şi 7.7, în particular cu
privire la concluziile ce pot fi trase de aici în
legatura cu neregularitãţile, mãsurile preventive
şi procedurile legale.
7.7.4. La cererea României sau a Comisiei România şi
Comisia trebuie sa se consulte între ele în scopul
evitãrii interpretarilor care prejudiciazã
interesele Comunitãţii şi care apar în cursul
implementarii prevederilor în vigoare.
Subpunctul 7.8
7.8.1. România şi Comisia trebuie sa ia toate
precauţiunile necesare pentru a asigura ca
informaţiile pe care le schimba rãmân confidenţiale.
7.8.2. Informaţiile la care se referã acest punct
nu pot fi trimise, în particular, altor persoane
decât cele din România sau din instituţiile
Comunitãţii, ale cãror sarcini presupun accesul la
aceste informaţii, cu excepţia cazului în care
România le furnizeazã asa cum a fost convenit în
mod expres.
7.8.3. Numele persoanelor juridice sau fizice pot
fi dezvãluite altor tari candidate menţionate la
pct. 8, instituţiilor statelor membre sau
Comunitãţii doar atunci când acest lucru este
necesar în vederea prevenirii sau urmãririi
neregularitãţilor ori pentru a se stabili dacã o
neregularitate afirmata a avut loc.
7.8.4. Informaţiile comunicate sau obţinute în
orice forma, referitoare la acest punct, trebuie sa
fie supuse secretului profesional şi sa fie
protejate în acelaşi fel ca şi informaţiile
similare care sunt protejate de legislaţia
nationala a tarii care le primeşte şi de
prevederile corespondente aplicabile
instituţiilor Comunitãţii.
În plus aceste informaţii nu pot fi folosite în
alte scopuri decât cele prevãzute la acest punct,
cu excepţia cazului în care autoritãţile care au
furnizat aceste informaţii şi-au dat consimţãmântul
în mod expres şi cu condiţia ca prevederile în
vigoare în ţara în care se gãseşte autoritatea
beneficiara nu interzic asemenea comunicãri sau
utilizãri.
7.8.5. Prevederile subpunctelor 7.8.1-7.8.4 nu vor
impiedica utilizarea în nici o acţiune sau în
proceduri legale instituite şi care nu sunt
conforme cu acest acord a informaţiilor obţinute
în baza acestui punct. Autoritatea competenta din
România care a furnizat aceste informaţii trebuie
sa fie informatã corespunzãtor despre aceasta
utilizare.
7.8.6. În cazul în care România anunta Comisia ca
o persoana fizica sau juridicã al carei nume a fost
comunicat Comisiei în baza acestui punct se
dovedeşte la o verificare viitoare ca nu a fost
implicata în nici o neregularitate, Comisia
trebuie sa îi informeze despre acest fapt pe toţi
cei cãrora le-a comunicat acel nume, în baza acestui
punct. O asemenea persoana trebuie sa înceteze sa
mai fie tratata, în virtutea notificãrii prealabile,
ca o persoana implicata în neregularitatea
respectiva.
Subpunctul 7.9
Sumele recuperate trebuie sa fie distribuite de
România şi de Comunitate proporţional cu
cheltuielile deja fãcute de acestea, cu condiţia
ca debitul sa nu fi fost lichidat în conformitate cu
regulile prevãzute în art. 14 pct. 2.8 din secţiunea
A din anexa la acest acord.
Subpunctul 7.10
7.10.1. În cazul în care se constata neregularitãţi
privind valori mai mici decât echivalentul în lei
a 4.000 euro din bugetul Comunitãţii, România nu
trebuie sa înainteze Comisiei informaţia prevãzutã
la subpunctele 7.3. şi 7.5 decât dacã Comisia o
solicita în mod expres.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. A art. 14 2.6 Republica Bulgaria, Republica Ceha, Republica Estonia,
Republica Ungara, Republica Letona, Republica
Lituania, Republica Polonia, România, Republica
Slovacia şi Republica Slovenia
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. A art. 12 3 Subpunctul 9.1
9.1.1. Sarcinile Organismului de conciliere sunt
urmãtoarele:
a) sa examineze orice problema la care se face
referire de cãtre România, care, ca urmare a
prevederilor art. 12 din secţiunea A din anexa la
acest acord şi a discuţiilor bilaterale asupra
acelor prevederi, primeşte notificarea formala
din partea Comisiei, cu referire la art. 12 din
secţiunea A şi la acest punct, a concluziei ca
asemenea articole de cheltuieli realizate de
România nu sunt eligibile pentru Program:
b) sa incerce sa reconcilieze poziţiile divergenţe
ale Comisiei şi ale României; şi
c) la sfârşitul investigatiior sa elaboreze un raport
asupra rezultatelor eforturilor sale de
reconciliere, fãcând orice remarci pe care le
considera necesare, precum şi sa menţioneze
punctele disputei rãmase nerezolvate.
9.1.2. Pentru scopurile stadiilor procedurii de
lichidare a conturilor:
a) poziţia Organismului nu trebuie sa prejudicieze
decizia finala a Comisiei privind lichidarea
conturilor;
b) faptul de a nu supune o problema Organismului nu
trebuie sa prejudicieze României, care primeşte
notificare din partea Comisiei conform
prevederilor subpunctului 9.1.1 a).
Subpunctul 9.2
9.2.1. România trebuie sa supunã o problema
Organismului în termen de 30 de zile lucrãtoare de
la primirea notificãrii la care se face referire
la subpunctul 9.1.1 a), prin trimiterea unei cereri
motivate de conciliere la Secretariatul Organismului
de conciliere, a cãrui adresa va fi notificatã
României în comunicarea respectiva.
9.2.2. O cerere de conciliere este admisibilã numai
dacã reglementarea financiarã recomandatã de Comisie
cu privire la un capitol de buget:
- fie depãşeşte 0,5 milioane euro;
- fie reprezintã mai mult de 25% din cheltuiala
totalã anuala a României din capitolul de buget
respectiv.
Suplimentar, dacã în timpul discuţiilor bilaterale
la care se face referire la subpunctul 9.1 a) România
solicita şi demonstreaza ca problema este una de
principiu şi priveşte aplicarea regulilor
Comunitãţii, preşedintele Organismului poate sa
declare cererea de conciliere ca fiind admisibilã.
9.2.3. Secretariatul Organismului trebuie sa confirme
primirea cererii de conciliere.
9.2.4. Organismul trebuie sa conducã investigaţiile
cat de prompt posibil, bazându-se pe evidenta din
dosar şi pe o audiere corecta a Comisiei şi a
autoritãţilor naţionale în discuţie. La sfârşitul
investigatiilor trebuie sa le trimitã raportul la
care s-a fãcut referire în subpunctul 9.1.1 c).
9.2.5. Dacã în termen de 4 luni de când a fost supus
un caz Organismul nu a reuşit sa reconcilieze
poziţiile Comisiei şi României, procedura de
conciliere se considera ca a eşuat. Raportul la care
se face referire în subpunctul 9.1.1 c) trebuie sa
stabileascã motivele pentru care poziţiile nu pot
fi reconciliate.
9.2.6. Raportul elaborat în limita de timp stabilitã
trebuie sa fie trimis:
- tarii care a supus problema Organismului;
- celorlalte tari aplicante; şi
- Comisiei, în cazul în care este propusã decizia de
lichidare a conturilor.
Subpunctul 9.3
9.3.1. Organismul trebuie sa se întruneascã la sediul
central al Comisiei. Secretariatul Organismului
trebuie sa fie asigurat de personalul Comisiei.
9.3.2. Nici un membru nu poate sa ia parte la
lucrãrile Organismului sau sa semneze un raport, dacã
într-o funcţie anterioarã a fost personal implicat în
problema supusã concilierii.
9.3.3. Fãrã a prejudicia prevederile subpunctului
9.3.2, rapoartele trebuie sa fie adoptate de
majoritatea absolutã a membrilor prezenţi, cvorumul
fiind de 3.
Rapoartele trebuie sa fie semnate de preşedinte şi de
membrii care au luat parte la deliberãri. Ele trebuie
sa fie înregistrate de secretariat.
Subpunctul 9.4
9.4.1. Membrii Organismului trebuie sa îşi
îndeplineascã îndatoririle în mod independent,
fãrã sa ţinã seama sau sa accepte instrucţiuni de la
vreun guvern sau organism.
9.4.2. Membrii Organismului nu pot sa dezvaluie nici
o informaţie primitã de ei în perioada în care îşi
desfãşoarã activitatea în cadrul Organismului. Aceste
informaţii sunt confidenţiale şi acoperite de
obligaţia pãstrãrii secretului profesional.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. A art. 14 2.7 Organismele publice care au dreptul la contracte de
lucrãri publice trebuie sa fie statul, autoritãţi
regionale sau locale, organisme guvernate de legea
publica, asociaţii formate din una sau mai multe
asemenea autoritãţi ori organisme guvernate de legea
publica. Un organism guvernat de legea publica
înseamnã orice organism:
- înfiinţat pentru un scop precis care este în interes
general, care nu are caracter industrial sau
comercial; şi
- care are personalitate juridicã; şi
- care este finanţat în cea mai mare parte de stat
sau de autoritãţi regionale ori locale sau de alte
organisme guvernate de legea publica ori este
obiectul supravegherii manageriale al acestor
organisme sau are o conducere administrativã,
managerialã ori de supraveghere, mai mult de
jumãtate din numãrul membrilor numiţi de stat,
de autoritãţi locale sau regionale ori de alte
organisme guvernate de legea publica.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────