Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 309 din 28 iunie 2004 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 1 iulie 2004
LEGE nr. 309 din 28 iunie 2004
privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetãţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 1 iulie 2004
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Domeniul de reglementare
Prezenta lege constituie cadrul legal care reglementeazã intrarea şi şederea pe teritoriul României a cetãţenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, denumiţi în continuare cetãţeni ai statelor membre, precum şi a membrilor de familie ai acestora, care îşi stabilesc resedinta temporarã sau permanenta pe teritoriul României.
ART. 2
Definiţii
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtorul înţeles:
a) cetãţean al unui stat membru este orice persoana care are cetãţenia unuia din statele membre ale Uniunii Europene care aparţine Spaţiului Economic European;
b) prin membru de familie se înţelege:
1. sotia/soţul;
2. descedentii direcţi ai titularului sau ai sotiei/soţului, în varsta de pana la 21 de ani sau care se afla în întreţinerea acestora, indiferent de varsta;
3. ascendenţii titularului sau ai sotiei/soţului care se afla în întreţinerea acestora;
c) permisul de şedere reprezintã documentul de identitate eliberat de Autoritatea pentru strãini sau formaţiunile sale teritoriale, conform legii, care atesta valabilitatea dreptului de şedere acordat, precum şi calitatea posesorului.
ART. 3
Drepturile cetãţenilor statelor membre care îşi stabilesc resedinta pe teritoriul României
(1) Cetãţenii statelor membre şi membrii de familie ai acestora care locuiesc legal în România se bucura de protecţia generalã a persoanelor şi a proprietãţii, garantatã de Constituţie şi de celelalte legi, precum şi de drepturile prevãzute în tratatele internaţionale la care România este parte.
(2) Cetãţenii statelor membre aflaţi legal în România se pot deplasa liber şi îşi pot stabili resedinta oriunde pe teritoriul României.
(3) Cetãţenii statelor membre se bucura de toate drepturile şi beneficiile acordate persoanelor angajate, precum şi de protecţie socialã din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii romani.
(4) Autoritatea pentru strãini sau formaţiunile sale teritoriale vor elibera un document de identitate care sa facã dovada dreptului de şedere, intitulat "Permis de şedere pentru un cetãţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European".
(5) Cetãţenii statelor membre, cãrora li s-a eliberat un document de identitate de cãtre Autoritatea pentru strãini, au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta şi, dacã este cazul, au dreptul sa solicite corectarea sau eliminarea datelor care nu corespund realitãţii.
(6) Persoana impotriva cãreia s-a dispus refuzul intrãrii, eliberãrii sau prelungirii permisului de şedere sau impotriva cãreia a fost luatã decizia de expulzare de pe teritoriul României poate ataca actele administrative în cauza, în conformitate cu prevederile legale privind contenciosul administrativ. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 29/1990 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ulterioare, executarea actului administrativ se suspenda pana la soluţionarea acţiunii.
ART. 4
Obligaţiile cetãţenilor statelor membre
(1) Pe timpul şederii în România, cetãţenii statelor membre şi membrii lor de familie sunt obligaţi sa respecte legislaţia romana.
(2) Cetãţenii statelor membre şi membrii lor de familie aflaţi pe teritoriul României au obligaţia de a se supune controlului organelor de poliţie şi al celorlalte autoritãţi publice competente conform legii.
CAP. II
Intrarea în România a cetãţenilor statelor membre
ART. 5
Intrarea în România
(1) Cetãţenii statelor membre pot intra în România în baza cãrţii de identitate sau pasaportului, valabile.
(2) Membrii de familie ai cetãţenilor statelor membre care nu sunt cetãţeni ai acestora nu pot fi scutiţi de la obligativitatea obţinerii vizei, dacã acordurile încheiate de România cu statele ai cãror cetãţeni sunt nu prevãd altfel.
(3) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României vor acorda persoanelor prevãzute la alin. (2) viza necesarã, fãrã aprobarea prealabilã a Direcţiei Generale Afaceri Consulare din Ministerul Afacerilor Externe.
CAP. III
Dreptul de şedere al cetãţenilor statelor membre pe teritoriul României
ART. 6
Dreptul de şedere al cetãţenilor statelor membre, angajaţi în munca
(1) Autoritatea pentru strãini acorda dreptul de şedere pentru:
a) cetãţenii statelor membre care desfãşoarã în România activitãţi în calitate de angajat;
b) membrii de familie ai acestora.
(2) Cetãţenii statelor membre, indiferent de locul unde îşi au resedinta, pot sa încheie şi sa deruleze contracte de munca în conformitate cu prevederile legale în materie.
(3) Cetãţenii statelor membre pot ocupa locurile de munca vacante în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii romani.
(4) Prevederile legale care restrang numãrul sau procentajul angajaţilor, cetãţeni ai altor state, în orice ramura de activitate, regiune sau la nivel naţional, nu se aplica cetãţenilor statelor membre.
(5) Membrii de familie ai unei persoane prevãzute la alin. (1) lit. a), indiferent de cetãţenie, îşi pot stabili resedinta pe teritoriul României împreunã cu aceasta.
(6) Autoritãţile romane vor înlesni admisia unui membru de familie care nu se afla sub incidenta art. 2 lit. b) dacã persoana se afla în întreţinerea persoanei angajate sau locuieşte împreunã cu aceasta în ţara de origine sau de provenienta.
(7) Membrii de familie, astfel cum au fost definiţi la art. 2 lit. b) pct. 1 şi 2, ai cetãţenilor statelor membre care desfãşoarã în România o activitate în calitate de angajat sau liber profesionist, pot fi angajaţi în munca în conformitate cu prevederile legale.
(8) Copiii cetãţenilor statelor membre angajaţi pe teritoriul României, dacã îşi stabilesc resedinta pe teritoriul tarii noastre, sunt admişi în sistemul de educaţie şi formare profesionalã în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii romani.
(9) Permisul de şedere eliberat persoanelor prevãzute la alin. (1) face dovada dreptului de şedere permanenta, este valabil pentru o perioada de cinci ani de la data eliberãrii şi se prelungeşte automat pentru noi perioade de câte cinci ani.
(10) Membrilor de familie care nu sunt cetãţeni ai unui stat membru li se elibereazã un permis de şedere cu aceeaşi valabilitate ca şi documentul eliberat cetãţeanului statului membru în întreţinerea cãruia se afla.
(11) Întreruperile perioadei de şedere care nu depãşesc şase luni consecutiv şi absenta de pe teritoriul României motivatã de efectuarea serviciului militar nu afecteazã valabilitatea permisului de şedere.
(12) Un drept de şedere valabil acordat unui cetãţean al unui stat membru nu poate fi anulat exclusiv în temeiul încetãrii activitãţii prevãzute la alin. (1) ca urmare a unei incapacitãţi temporare de munca, cauzate de o boala sau accident, sau pentru ca se afla în şomaj involuntar.
(13) În cazul în care perioada de angajare este mai mare de 3 luni, dar mai mica de un an, Autoritatea pentru strãini sau formaţiunile sale teritoriale vor elibera un permis de şedere valabil pentru perioada angajãrii.
(14) În cazurile în care perioada de angajare nu depãşeşte 3 luni, cartea de identitate sau pasaportul pe baza cãruia persoana în cauza a intrat pe teritoriul României sunt suficiente pentru acoperirea şederii sale.
(15) Prevederile de la alin. (13) şi (14) se aplica şi lucrãtorilor sezonieri angajaţi pentru o perioada mai mare, respectiv mai mica de 3 luni.
(16) Autoritatea pentru strãini acorda dreptul de şedere şi pentru cetãţenii statelor membre angajaţi în România, care îşi pãstreazã resedinta într-un stat membru unde, ca regula, se întorc în fiecare zi sau cel puţin o data pe saptamana.
(17) Pentru eliberarea unui permis de şedere, solicitantul va prezenta urmãtoarele documente:
a) cartea de identitate sau pasaportul, valabile;
b) dovada ca persoana face parte din una dintre categoriile prevãzute la alin. (1), (5) şi (6).
ART. 7
Dreptul de şedere al cetãţenilor statelor membre, în vederea desfãşurãrii unor activitãţi independente
(1) Autoritatea pentru strãini va acorda drept de şedere permanenta pentru:
a) cetãţenii statelor membre care se stabilesc pe teritoriul României, în vederea desfãşurãrii unor activitãţi independente definite conform <>art. 7 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
b) membrii de familie ai acestora.
(2) Permisul de şedere eliberat persoanelor prevãzute la alin. (1) face dovada dreptului de şedere permanenta, este valabil pentru o perioada de cinci ani de la data eliberãrii şi se prelungeşte automat pentru noi perioade de câte cinci ani.
(3) Întreruperile perioadei de şedere care nu depãşesc şase luni consecutiv şi absenta de pe teritoriul României motivatã de efectuarea serviciului militar nu afecteazã valabilitatea permisului de şedere.
(4) Un drept de şedere valabil acordat unui cetãţean al unui stat membru nu poate fi anulat exclusiv în temeiul încetãrii activitãţii prevãzute la alin. (1) ca urmare a unei incapacitãţi temporare de munca, cauzate de o boala sau accident.
(5) Cetãţenii unui stat membru care nu fac parte din categoria prevãzutã la alin. (1) lit. a), dar care sunt autorizaţi sa desfãşoare o activitate în România în baza legislaţiei naţionale, au drept de şedere pe o perioada cel puţin egala cu durata autorizaţiei acordate pentru desfãşurarea acelei activitãţi.
(6) Cetãţenii unui stat membru care fac parte din categoria prevãzutã la alin. (1) lit. a), dar cãrora, ca urmare a schimbãrii activitãţii, li se aplica prevederile alin. (5), pãstreazã permisul de şedere pana la data expirãrii acestuia.
(7) Membrilor de familie care nu sunt cetãţeni ai unui stat membru li se elibereazã un permis de şedere cu aceeaşi valabilitate ca şi documentul eliberat cetãţeanului statului membru în întreţinerea cãruia se afla.
(8) Pentru eliberarea unui permis de şedere, solicitantul va prezenta urmãtoarele documente:
a) cartea de identitate sau pasaportul, valabile;
b) dovada ca persoana face parte din una dintre categoriile prevãzute la alin. (1), (5) sau (9).
(9) Autoritãţile competente vor înlesni admisia oricãrui alt membru de familie al unui cetãţean prevãzut la alin. (1) lit. a) sau a soţului/sotiei acestuia, în situaţia în care membrul respectiv de familie este în întreţinerea titularului sau a soţului/sotiei acestuia ori locuieşte cu aceştia în ţara de origine sau provenienta.
ART. 8
Dreptul de şedere al persoanelor care furnizeazã sau beneficiazã de servicii
(1) Autoritatea pentru strãini va acorda drept de şedere temporarã pentru:
a) cetãţenii statelor membre care se stabilesc pe teritoriul României şi care sunt furnizorii sau beneficiarii unor servicii;
b) membrii de familie ai acestora.
(2) Dreptul de şedere al persoanelor care furnizeazã sau beneficiazã de servicii are aceeaşi valabilitate cu perioada în care se furnizeazã aceste servicii.
(3) În cazul în care aceasta perioada depãşeşte 3 luni, persoanelor prevãzute la alin. (1) li se elibereazã un permis de şedere care face dovada dreptului de şedere temporarã.
(4) În cazurile în care perioada nu depãşeşte 3 luni, cartea de identitate sau pasaportul pe baza cãruia persoana în cauza a intrat pe teritoriul României este suficient pentru acoperirea şederii sale.
(5) Membrilor de familie care nu sunt cetãţeni ai unui stat membru li se elibereazã un document care are aceeaşi valabilitate ca şi documentul eliberat cetãţeanului în întreţinerea cãruia se afla.
(6) Pentru eliberarea unui permis temporar de şedere, solicitantul va prezenta urmãtoarele documente:
a) cartea de identitate sau pasaportul, valabile;
b) dovada ca persoana face parte din una dintre categoriile prevãzute la alin. (1) sau (7).
(7) Autoritãţile competente vor înlesni admisia oricãrui alt membru de familie al unui cetãţean prevãzut la alin. (1) lit. a) sau a soţului/sotiei acestuia, în situaţia în care membrul respectiv de familie este în întreţinerea titularului sau a soţului/sotiei acestuia ori locuieşte cu aceştia în ţara de origine sau provenienta.
ART. 9
Dreptul de şedere al persoanelor angajate sau al celor care au desfãşurat activitãţi independente, care şi-au încetat activitatea profesionalã în România
(1) Autoritatea pentru strãini acorda dreptul de şedere permanenta:
a) cetãţenilor statelor membre care au fost angajaţi sau au desfãşurat o activitate independenta pe teritoriul României;
b) membrilor de familie ai acestora în sensul art. 2 lit. b);
c) altor membri de familie aflaţi în întreţinerea persoanei prevãzute la lit. a) sau a soţului/sotiei acesteia ori care locuiesc cu aceştia în statul de origine sau provenienta.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica urmãtoarelor categorii de persoane:
a) persoanei angajate sau celei care desfãşoarã activitãţi independente cel puţin un an, care, la momentul terminãrii activitãţii profesionale, a atins varsta de pensionare pentru limita de varsta şi care a locuit continuu pe teritoriul României mai mult de trei ani; în cazul activitãţilor independente, pentru care legea nu prevede varsta de pensionare, se aplica aceeaşi limita de varsta ca şi persoanelor angajate;
b) cetãţeanului unui stat membru care a avut resedinta în mod continuu în România mai mult de doi ani şi care şi-a încetat activitatea ocupationala în România dintr-o cauza de incapacitate permanenta de munca;
c) persoanei angajate sau celei care desfãşoarã activitãţi independente care, dupã trei ani de angajare, respectiv de activitate independenta şi şedere continua în România, lucreazã sau desfãşoarã activitãţi independente pe teritoriul altui stat membru, pastrandu-şi resedinta pe teritoriul României, unde se întoarce, ca regula, în fiecare zi, sau cel puţin o data pe saptamana. Perioadele de angajare, respectiv de activitate independenta, astfel realizate sunt considerate activitãţi desfãşurate pe teritoriul României în vederea îndeplinirii condiţiilor de la lit. a) şi b).
(3) Dacã soţul persoanei angajate sau care desfãşoarã activitãţi independente este cetãţean roman, prevederile referitoare la durata perioadei de resedinta stabilite de alin. (2) lit. a) şi b), respectiv durata perioadei de activitate de la alin. (2) lit. c) nu se aplica.
(4) Dacã incapacitatea prevãzutã la alin. (2) lit. b) este rezultatul unui accident de munca sau al unei boli profesionale, care îl indreptateste sa primeascã o pensie din partea unei instituţii a statului, condiţia privind perioada de resedinta nu se aplica.
(5) Membrii de familie enuntati la alin. (1) lit. b) şi c), care locuiesc în România împreunã cu persoana prevãzutã la alin. (1) lit. a), beneficiazã de dreptul de a-şi stabili resedinta în România atunci când persoana respectiva a dobândit dreptul de şedere permanenta în conformitate cu prevederile alin. (2), chiar şi dupã decesul acesteia.
(6) În cazul în care decesul a survenit în timpul activitãţii, dar înainte de obţinerea dreptului de şedere permanenta, membrii de familie au dreptul de a-şi stabili resedinta permanenta pe teritoriul României, dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele condiţii:
a) la data decesului, persoana de la alin. (1) lit. a) avea resedinta continua în România de cel puţin doi ani;
b) decesul a avut drept cauza un accident de munca sau o boala profesionalã;
c) soţul supravieţuitor este cetãţean roman.
(7) Continuitatea şederii în România prevãzutã la alin. (2) şi (6) poate fi doveditã prin orice mijloace. Continuitatea şederii nu este afectatã de absentele care insumeaza maximum trei luni pe an sau cele cauzate de satisfacerea serviciului militar. Perioadele de şomaj involuntar ori, dupã caz, de inactivitate sau absentele datorate bolii sau accidentelor vor fi considerate perioade în care persoana în cauza a fost angajata, respectiv în activitate, în sensul celor prevãzute la alin. (2).
(8) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru dobândirea dreptului de şedere pot sa exercite acest drept într-o perioada de doi ani de la data dobândirii acestuia. În aceasta perioada, pot pãrãsi teritoriul României fãrã ca acest drept sa le fie afectat.
(9) Persoanelor prevãzute la alin. (1) li se elibereazã un permis de şedere, care face dovada dreptului de şedere permanenta, valabil pentru o perioada de cinci ani. Perioada de valabilitate va fi prelungitã automat.
(10) Perioada de absenta de pe teritoriul României care nu depãşeşte şase luni consecutiv sau absente mai lungi justificate de îndeplinirea serviciului militar nu vor afecta în nici un fel perioada de valabilitate a permisului de şedere eliberat.
(11) Membrilor de familie care nu sunt cetãţeni ai unui stat membru li se elibereazã un permis de şedere cu aceeaşi valabilitate ca şi documentul eliberat cetãţeanului statului membru în întreţinerea cãruia se afla.
(12) Pentru eliberarea unui permis de şedere, solicitantul va prezenta urmãtoarele documente:
a) cartea de identitate sau pasaportul, valabile;
b) dovada ca persoana face parte din una dintre categoriile prevãzute la alin. (1).
(13) Autoritãţile romane vor înlesni readmisia lucrãtorilor sau a celor care au desfãşurat activitãţi independente, care au pãrãsit teritoriul României dupã ce şi-au stabilit aici resedinta permanenta şi care doresc sa se întoarcã în urma pensionãrii sau incapacitãţii permanente de munca, respectiv incapacitãţii de a desfasura activitãţi lucrative.
ART. 10
Dreptul de şedere al persoanelor care şi-au încetat activitatea profesionalã în ţara de origine sau de provenienta
(1) Autoritatea pentru strãini acorda dreptul de şedere atât cetãţenilor statelor membre care au desfãşurat o activitate ca angajat sau ca persoana care exercita o activitate independenta în ţara de origine sau de provenienta, cat şi membrilor de familie ai acestora, cu condiţia ca aceştia sa fie beneficiarii unei pensii de invaliditate sau ai unei pensii anticipate, ai unei pensii pentru limita de varsta, ai unei pensii ca urmare a unui accident de munca sau boli profesionale, având o valoare suficient de mare, astfel încât persoana respectiva sa nu devinã o sarcina a sistemului de asigurãri sociale de stat pe perioada şederii în România şi cu condiţia ca aceste persoane sa detina o asigurare medicalã pentru toate riscurile în România.
(2) Resursele financiare prevãzute la alin. (1) sunt suficiente în cazul în care sunt cel puţin la nivelul salariului de baza minim brut pe ţara garantat în plata, definit conform <>art. 159 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificãrile ulterioare.
(3) Persoanelor care au obţinut un drept de şedere pe teritoriul României li se elibereazã un permis de şedere a cãrui valabilitate este limitatã la cinci ani, cu posibilitate de prelungire pentru noi perioade de câte cinci ani.
(4) Pentru membrii de familie care nu au cetãţenia unui stat membru, Autoritatea pentru strãini va elibera un permis de şedere cu aceeaşi valabilitate ca şi cel eliberat cetãţeanului în a cãrui întreţinere se afla.
(5) Pentru eliberarea permisului de şedere, solicitantii vor prezenta cartea de identitate sau pasaportul valabil şi dovada faptului ca aceştia îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) şi (2).
(6) Soţul/sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea unei persoane prevãzute la art. 2 lit. a), indiferent de cetãţenie, care au drept de şedere pe teritoriul statului roman, au dreptul sa desfãşoare orice activitate, ca angajaţi sau ca persoane care exercita activitãţi independente, în conformitate cu prevederile legale.
(7) Dreptul de şedere dobândit în conformitate cu prezentul articol este valabil pe durata în care beneficiarii acestuia îndeplinesc condiţiile stabilite la alin. (1) şi (2).
(8) Întreruperile perioadei de şedere care nu depãşesc şase luni consecutiv şi absenta de pe teritoriul României, motivatã de efectuarea serviciului militar, nu afecteazã valabilitatea permisului de şedere.
ART. 11
Dreptul de şedere al persoanelor aflate la studii
(1) Orice cetãţean al unui stat membru care a fost acceptat sa urmeze un curs de formare profesionalã de cãtre o instituţie de învãţãmânt acreditata şi recunoscuta, conform legii, precum şi soţul/sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia, are drept de şedere temporarã pe teritoriul României cu condiţia ca titularul dreptului de şedere sa dovedeascã Autoritãţii pentru strãini sau formatiunilor sale teritoriale ca dispune de suficiente mijloace de întreţinere şi sa aibã o asigurare medicalã pentru toate riscurile în România.
(2) Dovada mijloacelor de întreţinere se face printr-o declaraţie sau prin alt mijloc echivalent.
(3) Dreptul de şedere acordat conform alin. (1) se limiteazã la durata studiilor.
(4) Persoanelor prevãzute la alin. (1) li se elibereazã un permis de şedere care face dovada dreptului de şedere temporarã. Validitatea acestuia este limitatã la durata studiilor, dacã acestea nu depãşesc un an, sau la un an, cu posibilitatea reînnoirii anuale, atunci când studiile depãşesc aceasta perioada.
(5) Membrilor de familie care nu au cetãţenia unui stat membru li se vor elibera permise de şedere temporarã cu aceeaşi valabilitate ca şi cel eliberat persoanei în întreţinerea cãreia se afla.
(6) Dreptul de şedere se menţine atât timp cat beneficiarii acestui drept îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) şi (2).
(7) Pentru eliberarea permisului de şedere temporarã, solicitantul trebuie sa prezinte cartea de identitate sau pasaportul valabil, precum şi dovada ca îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (1) şi (2).
(8) Soţul/sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea unui cetãţean care a obţinut dreptul de şedere conform prevederilor alin. (1) au dreptul sa desfãşoare orice activitate ca angajaţi sau pe cont propriu, chiar dacã nu sunt cetãţeni ai unui stat membru.
ART. 12
Dreptul de şedere al cetãţenilor statelor membre şi membrilor lor de familie pe teritoriul României în alte scopuri decât cele prevãzute în prezenta lege
(1) Autoritatea pentru strãini va acorda drept de şedere în alte scopuri decât cele prevãzute de prezenta lege cetãţenilor statelor membre şi membrilor de familie ai acestora, cu condiţia ca toate aceste persoane sa posede suficiente mijloace de întreţinere, precum şi asigurare medicalã pentru toate riscurile în România.
(2) Cuantumul mijloacelor de întreţinere nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economia nationala.
(3) Persoanelor care au obţinut un drept de şedere pe teritoriul României li se elibereazã un permis de şedere a cãrui valabilitate este limitatã la cinci ani, cu posibilitate de prelungire pentru noi perioade de câte cinci ani.
(4) Pentru membrii de familie care nu au cetãţenia unui stat membru, Autoritatea pentru strãini va elibera permise de şedere cu aceeaşi valabilitate ca şi cel eliberat cetãţeanului în întreţinerea cãruia se afla.
(5) Pentru eliberarea permisului de şedere, solicitantul va depune urmãtoarele documente:
a) cartea de identitate sau pasaportul, valabile;
b) dovada mijloacelor de întreţinere şi asigurarea medicalã prevãzute la alin. (1) şi (2).
(6) Soţul/sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea unui cetãţean al unui stat membru cãrora li s-a acordat dreptul de şedere pe teritoriul României se pot angaja în munca sau pot desfasura activitãţi lucrative independente, în conformitate cu prevederile legale, chiar dacã nu sunt cetãţeni ai unui stat membru.
(7) Dreptul de şedere se menţine atât timp cat beneficiarii îndeplinesc condiţiile menţionate la alin. (1) şi (2).
(8) Întreruperile perioadei de şedere care nu depãşesc şase luni consecutiv şi absenta de pe teritoriul României, motivatã de efectuarea serviciului militar, nu afecteazã valabilitatea permisului de şedere.
CAP. IV
Refuzul intrãrii pe teritoriul României, eliberãrii sau prelungirii permisului de şedere. Expulzarea de pe teritoriul României a cetãţenilor statelor membre şi a membrilor de familie ai acestora
ART. 13
Regimul refuzului intrãrii pe teritoriul României, eliberãrii sau prelungirii permisului de şedere şi expulzãrii de pe teritoriul României
(1) Autoritãţile romane competente pot refuza intrarea pe teritoriul statului roman, eliberarea sau prelungirea permisului de şedere sau pot expulza de pe teritoriul naţional cetãţenii unui stat membru sau membrii de familie ai acestora numai din ratiuni de ordine publica, siguranta nationala sau sãnãtate publica.
(2) Mãsurile prevãzute la alin. (1) nu pot fi luate având la baza ratiuni economice.
(3) Motivele de ordine publica sau de siguranta nationala trebuie sa se întemeieze exclusiv pe comportamentul personal al celui în cauza.
(4) Motivele de ordine publica, siguranta nationala sau sãnãtate publica, care au stat la baza deciziei refuzului intrãrii pe teritoriul României, eliberãrii sau prelungirii permisului de şedere, sunt comunicate persoanei interesate, în afarã cazurilor când acest lucru nu poate fi fãcut din motive care vizeazã siguranta statului.
(5) Condamnãrile anterioare pentru sãvârşirea unor infracţiuni nu pot constitui în mod automat temei pentru aplicarea mãsurilor prevãzute la alin. (1). Expirarea documentului de identitate sau a pasaportului folosit pentru intrarea în România şi pentru eliberarea permisului de şedere, nu poate justifica expulzarea persoanei respective de pe teritoriul naţional.
(6) Maladiile sau infirmitatile care pot justifica refuzul intrãrii pe teritoriul României sau eliberãrii permisului de şedere sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
(7) Apariţia maladiilor sau infirmitatilor precizate în anexa dupã eliberarea primului permis de şedere nu justifica refuzul de a reînnoi permisul şi nici expulzarea de pe teritoriul României.
(8) Decizia de refuz a eliberãrii sau a reînnoirii permisului de şedere sau decizia de expulzare se comunica pe cale oficialã persoanei în cauza. Comunicarea va indica termenul acordat pentru pãrãsirea teritoriului României. Cu excepţia cazurilor care impun pãrãsirea în cel mai scurt timp a teritoriului României, termenul acordat pentru pãrãsirea teritoriului este de:
a) minimum 15 zile pentru persoanele care nu au primit încã permisul de şedere;
b) minimum 30 de zile pentru toate celelalte cazuri.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 14
Decizia referitoare la acordarea sau refuzul eliberãrii primului permis de şedere în România trebuie sa fie luatã în termenul cel mai scurt, dar nu mai târziu de 6 luni de la formularea cererii. Persoana în cauza are dreptul sa rãmânã provizoriu pe teritoriul României pana la luarea deciziei de acordare sau de refuz a eliberãrii permisului de şedere.
ART. 15
Taxele percepute pentru eliberarea sau prelungirea permiselor de şedere nu vor putea depãşi nivelul taxelor percepute pentru eliberarea cãrţilor de identitate pentru cetãţenii romani. Aceleaşi prevederi se aplica şi documentelor necesare pentru eliberarea acestora.
ART. 16
Dreptul de şedere acordat de autoritãţile romane competente este valabil pe întreg teritoriul României.
ART. 17
(1) Prezenta lege transpune:
a) Directiva Consiliului nr. 64/221/CEE din 25 februarie 1964 privind coordonarea mãsurilor speciale referitoare la circulaţia şi şederea strãinilor justificate de ratiuni de ordine publica, siguranta publica şi sãnãtate publica, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. P 56 din 04.04.1964;
b) Directiva Consiliului nr. 72/194/CEE din 18 mai 1972 privind extinderea domeniului de aplicare a Directivei din 25 februarie 1964 privind coordonarea mãsurilor speciale referitoare la circulaţia şi şederea cetãţenilor strãini justificate de ratiuni de ordine publica, siguranta publica sau sãnãtate publica asupra lucrãtorilor care-şi exercita dreptul de a rãmâne pe teritoriul unui stat membru dupã ce au fost angajaţi în statul respectiv, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 121 din 26.05.1972;
c) Directiva Consiliului nr. 73/148/CEE din 21 mai 1973 privind eliminarea restrictiilor de circulaţie şi rezidenţã a resortisantilor statelor membre în cadrul Comunitãţii referitor la stabilirea şi prestarea de servicii, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 172 din 28.06.1973;
d) Directiva Consiliului nr. 75/34/CEE din 17 decembrie 1974 privind dreptul resortisantilor unui stat membru de a rãmâne pe teritoriul unui alt stat membru dupã desfãşurarea pe acest teritoriu a unor activitãţi independente, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 14 din 20.01.1975;
e) Directiva Consiliului nr. 75/35/CEE din 17 decembrie 1974 de extindere a obiectului Directivei nr. 64/221/CEE privind coordonarea mãsurilor speciale referitoare la circulaţia şi şederea strãinilor justificate de ratiuni de ordine publica, siguranta publica şi sãnãtate publica, pentru a include resortisanti ai unui stat membru care exercita dreptul de a rãmâne pe teritoriul unui alt stat membru dupã desfãşurarea pe acest teritoriu a unei activitãţi independente, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 14 din 20.01.1975;
f) Directiva Consiliului nr. 90/364/CEE din 28 iunie 1990 privind dreptul de şedere, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 180 din 13.07.1990;
g) Directiva Consiliului nr. 90/365/CEE din 28 iunie 1990 privind dreptul de şedere al persoanelor angajate şi al celor care exercita activitãţi independente, care şi-au încetat activitatea profesionalã, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 180 din 13.07.1990;
h) Directiva Consiliului nr. 93/96/CEE din 29 octombrie 1993 privind dreptul de şedere al persoanelor aflate la studii, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 317 din 18.12.1993;
i) parţial Directiva Consiliului nr. 68/360/CEE din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restrictiilor referitoare la circulaţie şi şedere în interiorul Comunitãţii pentru lucrãtorii din statele membre şi familiile lor, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 257 din 19.10.1968.
(2) Pentru a asigura aplicarea normelor comunitare de la data aderãrii, prezenta lege preia dispoziţiile urmãtoarelor regulamente:
a) Regulamentul nr. 1.251/70 EEC din 29 iunie 1970 privind dreptul lucrãtorilor de a rãmâne pe teritoriul unui stat membru dupã ce au fost angajaţi în acel stat, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 142 din 30.06.1970;
b) parţial Regulamentul Consiliului nr. 1.612/68/CEE din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrãtorilor în interiorul Comunitãţii, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 257 din 19.10.1968.
ART. 18
Prezenta lege va intra în vigoare la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.
ART. 19
La intrarea în vigoare a prezentei legi, dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã, înceteazã sa se mai aplice cetãţenilor din statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European şi membrilor de familie ai acestora.
Aceasta lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Bucureşti, 28 iunie 2004.
Nr. 309.
ANEXA
Maladiile sau infirmitatile care pot justifica refuzul
intrãrii pe teritoriul României sau eliberãrii permisului de şedere
A. Maladii care pot pune în pericol sãnãtatea publica:
1. maladii care presupun instituirea unei stãri de carantina, vizate în Regulamentul internaţional sanitar nr. 2 din 25 mai 1951 al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii;
2. tuberculoza aparatului respirator activa sau cu tendinta evolutiva;
3. sifilis;
4. alte maladii infectioase sau parazitare contagioase în mãsura în care în România fac obiectul dispoziţiilor referitoare la protecţia propriilor cetãţeni.
B. Maladii sau infirmitãţi care pot pune în pericol sãnãtatea publica sau siguranta publica:
1. toxicomania;
2. tulburãri mentale grave; stãri evidente de psihoza însoţite de stãri de agitatie, delir, halucinatii sau confuzie.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
