Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciara Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciara

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 29 iunie 2004
Comenteaza legea

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Organizarea judiciarã se instituie având ca finalitate asigurarea respectãrii drepturilor şi a libertãţilor fundamentale ale persoanei prevãzute, în principal, în urmãtoarele documente: Carta internaţionalã a drepturilor omului, Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectãrii Constituţiei şi a legilor ţãrii.
Organizarea judiciarã are, de asemenea, ca obiectiv de bazã asigurarea respectãrii dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de cãtre instanţe judecãtoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee.

TITLUL I
Dispoziţii generale

CAP. I
Principiile organizãrii judiciare

ART. 1
(1) Puterea judecãtoreascã se exercitã de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(3) Ministerul Public îşi exercitã atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
ART. 2
(1) Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi.
(2) Justiţia se realizeazã prin urmãtoarele instanţe judecãtoreşti:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) curţi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) judecãtorii.
ART. 3
Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciarã sunt stabilite de lege.
ART. 4
(1) În activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor.
(2) Parchetele funcţioneazã pe lângã instanţele de judecatã, conduc şi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
ART. 5
Ministerul Justiţiei asigurã buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

CAP. II
Accesul la justiţie

ART. 6
(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sãu la un proces echitabil.
(2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrãdit.
ART. 7
(1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Justiţia se realizeazã în mod egal pentru toţi, fãrã deosebire de rasã, naţionalitate, origine etnicã, limbã, religie, sex, orientare sexualã, opinie, apartenenţã politicã, avere, origine ori condiţie socialã sau de orice alte criterii discriminatorii.
ART. 8
Asistenţa juridicã internaţionalã se solicitã sau se acordã în condiţiile prevãzute de lege, de convenţiile internaţionale la care România este parte sau, dupã caz, pe bazã de reciprocitate.
ART. 9
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã ca instanţã de judecatã pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de magistraţi împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã.

CAP. III
Dispoziţii generale privind procedura judiciarã

ART. 10
Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de cãtre o instanţã imparţialã şi independentã, constituitã potrivit legii.
ART. 11
Şedinţele de judecatã sunt publice, în afarã de cazurile prevãzute de lege. Pronunţarea hotãrârilor se face în şedinţã publicã, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege.
ART. 12
(1) Procedura judiciarã se desfãşoarã în limba românã.
(2) Cetãţenii români aparţinând minoritãţilor naţionale au dreptul sã se exprime în limba maternã, în faţa instanţelor de judecatã, în condiţiile prezentei legi.
(3) În cazul în care una sau mai multe pãrţi solicitã sã se exprime în limba maternã, instanţa de judecatã trebuie sã asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducãtor autorizat.
(4) În situaţia în care toate pãrţile solicitã sau sunt de acord sã se exprime în limba maternã, instanţa de judecatã trebuie sã asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei cu respectarea principiilor contradictorialitãţii, oralitãţii şi publicitãţii.
(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba românã.
(6) Consemnarea dezbaterilor purtate de pãrţi în limba maternã se face la dictarea publicã a preşedintelui şi numai în limba românã. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvã de instanţa de judecatã pânã la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţã.
(7) Interpretul sau traducãtorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a fãcut în baza traducerii sale.
ART. 13
Dreptul la apãrare este garantat. În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sã fie reprezentate sau, dupã caz, asistate de un apãrãtor, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
ART. 14
Hotãrârile judecãtoreşti trebuie respectate şi aduse la îndeplinire în condiţiile legii.
ART. 15
Hotãrârile judecãtoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în cãile de atac prevãzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.

TITLUL II
Instanţele judecãtoreşti

CAP. I
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

SECŢIUNEA 1
Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ART. 16
(1) În România funcţioneazã o singurã instanţã supremã, denumitã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridicã şi cu sediul în capitala ţãrii.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigurã interpretarea şi aplicarea unitarã a legii de cãtre celelalte instanţe judecãtoreşti, potrivit competenţei sale.
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare funcţionãrii se finanţeazã din bugetul de stat.
ART. 17
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecãtori.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizatã în 4 secţii - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã, Secţia penalã, Secţia comercialã, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecãtori şi Secţiile Unite, fiecare având competenţã proprie.
ART. 18
(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structurã Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.

SECŢIUNEA a 2-a
Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ART. 19
Secţia civilã şi de proprietate intelectualã, Secţia penalã, Secţia comercialã şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecã recursurile împotriva hotãrârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotãrâri, în cazurile prevãzute de lege.
ART. 20
Secţia penalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecã:
a) în primã instanţã, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primã instanţã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) recursurile, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 21
(1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecãreia, soluţioneazã:
a) cererile de strãmutare, pentru motivele prevãzute în codurile de procedurã;
b) conflictele de competenţã, în cazurile prevãzute de lege;
c) orice alte cereri prevãzute de lege.
(2) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţioneazã şi recursurile declarate împotriva hotãrârilor nedefinitive sau a actelor judecãtoreşti, de orice naturã, care nu pot fi atacate pe nici o altã cale, iar cursul judecãţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
ART. 22
(1) Completul de 9 judecãtori soluţioneazã recursurile şi cererile în cauzele judecate în primã instanţã de Secţia penalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Completul de 9 judecãtori judecã şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţã disciplinarã.
ART. 23
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor în interesul legii;
b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizãrilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalitãţii legilor înainte de promulgare.
ART. 24
Dacã o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considerã cã este necesar sã revinã asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizeazã Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecã cu citarea pãrţilor din dosarul a cãrui judecatã a fost întreruptã. Dupã ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizãrii privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuã.
ART. 25
(1) La sfârşitul fiecãrui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesarã îmbunãtãţirea legislaţiei şi le comunicã ministrului justiţiei.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecãtorii sã se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectã şi unitarã a legii, fãcând cunoscutã jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi sã constate situaţii care justificã propuneri de îmbunãtãţire a legislaţiei.

SECŢIUNEA a 3-a
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ART. 26
(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercitã de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
(2) Preşedintele reprezintã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
(3) Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi 5 judecãtori, aleşi pe o perioadã de 5 ani în adunarea generalã a judecãtorilor, cu reprezentarea fiecãrei secţii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participã managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ.
ART. 27
(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii:
a) aprobã Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) recomandã Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecãtorilor în funcţie cãrora le expirã mandatul de 6 ani;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
d) organizeazã şi supravegheazã rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
e) exercitã acţiunea disciplinarã împotriva preşedintelui, vicepreşedintelui, preşedinţilor de secţii, judecãtorilor şi magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi împotriva preşedinţilor curţilor de apel;
f) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) exercitã alte atribuţii prevãzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de cãtre preşedinte, iar în lipsa acestuia, de cãtre vicepreşedinte.
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii sãi.
(4) Hotãrârile colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptã cu votul majoritãţii membrilor sãi.
ART. 28
Adunarea generalã a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dã publicitãţii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 4-a
Completele de judecatã

ART. 29
(1) Completele de judecatã se compun din 3 judecãtori ai aceleiaşi secţii.
(2) Dacã numãrul de judecãtori necesar formãrii completului de judecatã nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecãtori de la celelalte secţii, desemnaţi de cãtre preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 30
Completul de 9 judecãtori este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecãtor desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 31
(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezideazã Secţiile Unite, Completul de 9 judecãtori, iar în cadrul secţiilor orice complet, când participã la judecatã.
(2) În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie sã ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie.
(3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecatã din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecãtori prezideazã prin rotaţie.
ART. 32
În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecã în Secţii Unite, la judecatã trebuie sã ia parte cel puţin douã treimi din numãrul judecãtorilor în funcţie. Decizia poate fi luatã numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

CAP. II
Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecãtoriile

SECŢIUNEA 1
Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecãtoriilor

ART. 33
(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridicã, în circumscripţia cãrora funcţioneazã mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta lege.
(2) Curtea de Apel Bucureşti funcţioneazã şi ca instanţã specializatã pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectualã, potrivit legii.
(3) În cadrul curţilor de apel funcţioneazã secţii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale, precum şi, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
ART. 34
(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridicã, organizate la nivelul fiecãrui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulã, sediul în municipiul reşedinţã de judeţ.
(2) Tribunalul Bucureşti funcţioneazã şi ca instanţã specializatã pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectualã, potrivit legii.
(3) În circumscripţia fiecãrui tribunal sunt cuprinse toate judecãtoriile din judeţ sau, dupã caz, din municipiul Bucureşti.
(4) În cadrul tribunalelor funcţioneazã secţii pentru cauze civile şi secţii pentru cauze penale şi, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
ART. 35
(1) Tribunalele specializate sunt:
a) tribunale pentru minori şi familie;
b) tribunale de muncã şi asigurãri sociale;
c) tribunale comerciale;
d) tribunale administrativ-fiscale.
(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fãrã personalitate juridicã, care funcţioneazã la nivelul fiecãrui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulã, sediul în municipiul reşedinţã de judeţ.
ART. 36
(1) Judecãtoriile sunt instanţe fãrã personalitate juridicã, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei.
(2) Localitãţile care fac parte din circumscripţiile judecãtoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 37
În raport cu natura şi numãrul cauzelor, în cadrul tribunalelor specializate şi al judecãtoriilor se pot înfiinţa secţii.
ART. 38
(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţeazã la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenţa secţiilor se stabileşte de preşedintele instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecãtorului.
(3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecatã, preşedintele instanţei poate dispune participarea unor judecãtori de la alte secţii.
ART. 39
În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecãţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecãtorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentã în alte localitãţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.

SECŢIUNEA a 2-a
Competenţa instanţelor judecãtoreşti

ART. 40
Competenţa judecãtoriilor, a tribunalelor şi a curţilor de apel este stabilitã în Codul de procedurã civilã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în Codul de procedurã penalã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi în legi speciale.
ART. 41
Tribunalele pentru minori şi familie judecã în primã instanţã urmãtoarele categorii de cauze:
1. în materie civilã, cauzele referitoare la drepturile, obligaţiile şi interesele legitime privind persoana minorilor, decãderea din drepturile pãrinteşti, cererile privind nulitatea sau desfacerea cãsãtoriei, cererile pentru încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiei, precum şi cauzele privind raporturile de familie;
2. în materie penalã, infracţiuni sãvârşite de minori sau asupra minorilor.
ART. 42
Când în aceeaşi cauzã sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilã disjungerea, competenţa aparţine tribunalului pentru minori şi familie.
ART. 43
Tribunalele de muncã şi asigurãri sociale soluţioneazã în primã instanţã conflictele de muncã şi asigurãri sociale.
ART. 44
Tribunalele comerciale judecã în primã instanţã procesele şi cererile în materie comercialã, inclusiv cele în materie de reorganizare judiciarã şi faliment, în afarã de cele date prin lege în competenţa judecãtoriilor.
ART. 45
(1) Tribunalele administrativ-fiscale judecã în primã instanţã cauzele în materie de contencios administrativ şi fiscal, precum şi cererile persoanelor vãtãmate prin ordonanţe sau, dupã caz, dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului declarate neconstituţionale, în afarã de cele date prin lege în competenţa curţilor de apel.
(2) Tribunalele administrativ-fiscale judecã în primã instanţã şi litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi, în afarã de cele date prin lege în competenţa curţilor de apel.

SECŢIUNEA a 3-a
Conducerea instanţelor judecãtoreşti

ART. 46
(1) Fiecare instanţã judecãtoreascã este condusã de un preşedinte.
(2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercitã, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrãrii instanţei unde funcţioneazã, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
(3) Preşedinţii judecãtoriilor şi ai tribunalelor specializate exercitã şi atribuţii de administrare a instanţei.
ART. 47
Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
ART. 48
(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecãtorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
(2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
ART. 49
(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecãtoreşti iau mãsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, dupã caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigurã şi verificã respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de cãtre judecãtori şi personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificãrile efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori, dupã caz, prin judecãtorii inspectori trebuie sã respecte principiile independenţei judecãtorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
ART. 50
Preşedinţii instanţelor desemneazã judecãtorii care urmeazã sã îndeplineascã, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecatã.
ART. 51
Secţiile instanţelor judecãtoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.
ART. 52
(1) În cadrul fiecãrei instanţe judecãtoreşti funcţioneazã un colegiu de conducere, care hotãrãşte cu privire la problemele generale de conducere a instanţei. Colegiul de conducere al curţii de apel exercitã şi acţiunea disciplinarã, în condiţiile legii.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri şi au urmãtoarea componenţã:
a) la curţile de apel: preşedintele, vicepreşedinţii, judecãtorii inspectori şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecãtori aleşi în adunarea generalã a judecãtorilor;
b) la tribunale şi tribunale specializate: preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecãtori aleşi în adunarea generalã a judecãtorilor;
c) la judecãtorii: preşedintele şi, dupã caz, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecãtori aleşi în adunarea generalã a judecãtorilor.
(3) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participã şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(4) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitate şi persoane cu funcţii de conducere a instanţelor din circumscripţia acestora.
ART. 53
(1) La instanţele judecãtoreşti se organizeazã, anual sau ori de câte ori este necesar, adunãri generale ale judecãtorilor.
(2) Adunãrile generale ale judecãtorilor se convoacã dupã cum urmeazã:
a) adunarea generalã a curţii de apel şi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
b) adunarea generalã a tribunalului şi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
c) adunarea generalã a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
d) adunarea generalã a judecãtorilor - de preşedintele judecãtoriei.
ART. 54
Adunãrile generale ale judecãtorilor, prevãzute la art. 53 alin. (1), au urmãtoarele atribuţii:
a) dezbat activitatea anualã desfãşuratã de instanţe;
b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeazã proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleazã puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) îndeplinesc alte atribuţii prevãzute de lege sau regulamente.

SECŢIUNEA a 4-a
Completele de judecatã

ART. 55
(1) Preşedinţii instanţelor sau, dupã caz, preşedinţii de secţii stabilesc compunerea completelor de judecatã, de regulã, la începutul anului judecãtoresc, cu avizul colegiului de conducere al instanţei, urmãrind asigurarea continuitãţii completului.
(2) Completul de judecatã este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei, de judecãtorul inspector ori, dupã caz, de preşedintele de secţie, atunci când aceştia participã la judecatã. În celelalte cazuri, completul de judecatã este prezidat, prin rotaţie, de judecãtorul desemnat de preşedintele instanţei sau al secţiei, dintre judecãtorii care compun acel complet.
ART. 56
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecatã se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecatã nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 57
(1) Cauzele se judecã în primã instanţã în complet format din 2 judecãtori, cu excepţia urmãtoarelor cauze, care se judecã de un singur judecãtor:
a) cererile privind pensii de întreţinere, cererile privind înregistrãrile şi rectificãrile în registrele de stare civilã, cererile privind popririle, încuviinţarea executãrii silite, învestirea cu formulã executorie şi luarea unor mãsuri asigurãtorii;
b) cererile de ordonanţã preşedinţialã;
c) acţiunile posesorii;
d) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;
e) somaţia de platã;
f) reabilitarea;
g) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
h) percheziţia şi mãsurile preventive luate în cursul urmãririi penale.
(2) Apelurile şi recursurile se judecã în complet format din 3 judecãtori.
(3) În cazul completului format din 2 judecãtori, dacã aceştia nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunţa, procesul se judecã din nou în complet de divergenţã, în condiţiile legii.
(4) Completul de divergenţã se constituie prin includerea, în completul de judecatã, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a judecãtorului inspector, a preşedintelui de secţie ori a unui alt judecãtor desemnat de preşedintele instanţei.
ART. 58
(1) Completul pentru soluţionarea în primã instanţã a cauzelor privind conflictele de muncã şi asigurãri sociale se constituie din 2 judecãtori şi 2 asistenţi judiciari.
(2) Asistenţii judiciari participã la deliberãri cu vot consultativ şi semneazã hotãrârile pronunţate. Opinia acestora se consemneazã în hotãrâre, iar opinia separatã se motiveazã.
(3) În cazul în care judecãtorii care intrã în compunerea completului de judecatã nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunţa, procesul se judecã din nou în complet de divergenţã, prevederile art. 57 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile.

TITLUL III
Ministerul Public

CAP. I
Atribuţiile Ministerului Public

ART. 59
(1) Ministerul Public îşi exercitã atribuţiile în temeiul legii.
(2) Procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiilor legalitãţii, imparţialitãţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
(3) Procurorii îşi exercitã funcţiile în conformitate cu legea, respectã şi protejeazã demnitatea umanã şi apãrã drepturile persoanei.
(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecãtoreşti, precum şi cu celelalte autoritãţi publice.
ART. 60
Ministerul Public exercitã, prin procurori, urmãtoarele atribuţii:
a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege şi participã, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce şi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliţiei judiciare, conduce şi controleazã activitatea altor organe de cercetare penalã;
c) sesizeazã instanţele judecãtoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercitã acţiunea civilã, în cazurile prevãzute de lege;
e) participã, în condiţiile legii, la şedinţele de judecatã;
f) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, în condiţiile prevãzute de lege;
g) apãrã drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispãruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
h) acţioneazã pentru prevenirea şi combaterea criminalitãţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitarã a politicii penale a statului;
i) studiazã cauzele care genereazã sau favorizeazã criminalitatea, elaboreazã şi prezintã ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminãrii acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
j) exercitã orice alte atribuţii prevãzute de lege.
ART. 61
(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) În soluţiile dispuse, procurorul este autonom.
ART. 62
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducãtorului parchetului respectiv.
(2) Conducãtorul unui parchet este subordonat conducãtorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori inspectori.
ART. 63
(1) Organele de poliţie judiciarã îşi desfãşoarã activitatea de cercetare penalã, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate sã aducã la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
(2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndatã, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile deţinute în legãturã cu sãvârşirea infracţiunilor.
(3) Nerespectarea obligaţiilor prevãzute la alin. (1) şi (2) atrage rãspunderea juridicã potrivit legii.
ART. 64
(1) Procurorul participã la şedinţele de judecatã, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevãrului.
(2) Procurorul este liber sã prezinte în instanţã concluziile pe care le considerã întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauzã.
(3) În procesele penale, la şedinţa de judecatã, poate participa procurorul care a efectuat urmãrirea penalã sau alt procuror desemnat de conducãtorul parchetului.
ART. 65
Procurorul exercitã, în condiţiile legii, cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pe care le considerã netemeinice şi nelegale.
ART. 66
(1) Ministrul justiţiei, când considerã necesar, din proprie iniţiativã sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercitã controlul asupra procurorilor, prin procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din Parchetul Naţional Anticorupţie, din parchetele de pe lângã curţile de apel sau alţi procurori delegaţi.
(2) Controlul constã în verificarea modului în care se desfãşoarã raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de competenţa parchetelor.
(3) Ministrul justiţiei poate sã cearã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informãri asupra activitãţii parchetelor şi sã dea îndrumãri scrise cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea criminalitãţii.

CAP. II
Organizarea Ministerului Public

SECŢIUNEA 1
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

ART. 67
(1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordoneazã activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevãzute de lege, are personalitate juridicã şi gestioneazã bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct şi 3 procurori consilieri.
(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.
ART. 68
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintã Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţarã sau din strãinãtate.
ART. 69
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercitã, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.
ART. 70
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participã la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considerã necesar.
(2) În cazul imposibilitãţii de participare, procurorul general deleagã pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sãu ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sãu, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevãzute la alin. (1).
ART. 71
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemneazã, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participã la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevãzute de lege.
ART. 72
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structurã secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
ART. 73
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
ART. 74
(1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã colegiul de conducere, care hotãrãşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul şi consilierii acestuia, procurorii şefi de secţie, procurorul inspector şef şi 5 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3) şi (4) se aplicã în mod corespunzãtor.
ART. 75
(1) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacã de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziţiile art. 54 se aplicã în mod corespunzãtor.

SECŢIUNEA a 2-a
Parchetul Naţional Anticorupţie

ART. 76
(1) Parchetul Naţional Anticorupţie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercitã atribuţiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializaţi în combaterea infracţiunilor de corupţie şi funcţioneazã ca parchet pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Parchetul Naţional Anticorupţie se organizeazã ca structurã autonomã în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Parchetul Naţional Anticorupţie are personalitate juridicã şi sediul în municipiul Bucureşti.
ART. 77
(1) Parchetul Naţional Anticorupţie îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea administrativã a ministrului justiţiei.
(2) Parchetul Naţional Anticorupţie este independent în raport cu instanţele judecãtoreşti şi cu parchetele de pe lângã acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectãrii acesteia.
ART. 78
(1) Parchetul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de doi procurori generali adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator principal de credite.
(4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigurã de la bugetul de stat.
ART. 79
(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie funcţioneazã colegiul de conducere, care hotãrãşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie este constituit din procurorul general, adjuncţii şi consilierii acestuia, procurorii şefi de secţie şi 5 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3) şi (4) se aplicã în mod corespunzãtor.
ART. 80
(1) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului Naţional Anticorupţie se convoacã de cãtre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziţiile art. 54 se aplicã în mod corespunzãtor.
ART. 81
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.
ART. 82
(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.
(2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, de regulã, în localitãţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângã curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.
ART. 83
Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie sunt stabilite prin lege specialã.

SECŢIUNEA a 3-a
Parchetele de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecãtorii

ART. 84
(1) Pe lângã fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecãtorie funcţioneazã un parchet.
(2) Parchetele au sediul în localitãţile în care îşi au sediul instanţele pe lângã care funcţioneazã şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
(3) Parchetele de pe lângã curţile de apel şi parchetele de pe lângã tribunale au personalitate juridicã. Parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângã judecãtorii nu au personalitate juridicã.
ART. 85
(1) Parchetele de pe lângã curţile de apel şi tribunale au în structurã secţii, în cadrul cãrora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângã curţile de apel au în structurã şi câte o secţie pentru minori şi familie.
(2) În raport cu natura şi numãrul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângã judecãtorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.
ART. 86
În localitãţile unde funcţioneazã sediile secundare ale tribunalelor şi judecãtoriilor se înfiinţeazã sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentã, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângã care funcţioneazã.
ART. 87
(1) Parchetele de pe lângã curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele de pe lângã tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecãtorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale exercitã şi atribuţii de coordonare şi control al administrãrii parchetului unde funcţioneazã, precum şi a parchetelor din circumscripţie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângã judecãtorii exercitã şi atribuţii de administrare a parchetului.
ART. 88
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.
ART. 89
(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângã curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, dupã caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie şi judecãtorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, dupã caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.
ART. 90
(1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângã instanţe sunt conduse de procurori şefi.
(2) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã procurorii pe secţii, servicii şi birouri.
ART. 91
(1) În cadrul parchetelor funcţioneazã colegii de conducere, care avizeazã problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângã curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecãtorii au în componenţã procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevãzute la art. 52 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor.
ART. 92
Dispoziţiile art. 53 şi 54 se aplicã în mod corespunzãtor şi pentru organizarea şi desfãşurarea adunãrilor generale ale procurorilor.

TITLUL IV
Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

ART. 93
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publicã cu personalitate juridicã, aflatã în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeazã formarea iniţialã a judecãtorilor şi procurorilor, formarea profesionalã continuã a magistraţilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.
(2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învãţãmânt şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învãţãmânt superior şi recunoaşterea diplomelor.
(3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.
ART. 94
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecãtor al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecãtor al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universitãţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitãţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitãţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 4 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezideazã.
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridicã al magistraţilor sau al cadrelor didactice din învãţãmântul superior juridic acreditat potrivit legii.
(3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
(4) La şedinţele consiliului ştiinţific pot participa, fãrã drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale legal constituite ale magistraţilor.
ART. 95
Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotãrãşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.
ART. 96
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.
ART. 97
(1) Numãrul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Structura organizatoricã, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobã de Consiliul Superior al Magistraturii.
ART. 98
(1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulã, din rândul judecãtorilor şi procurorilor în funcţie cu o vechime de cel puţin 10 ani în magistraturã, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învãţãmântul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi strãini, precum şi personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor, pentru desfãşurarea procesului de formare profesionalã.
(3) Salarizarea personalului de instruire de altã specialitate decât cea juridicã este stabilitã prin <>Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 99
Prin hotãrâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre şi puncte zonale de formare profesionalã continuã a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.

TITLUL V
Asistenţii judiciari

ART. 100
Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadã de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) au cetãţenia românã, domiciliul în România şi capacitate deplinã de exerciţiu;
b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregãtire teoreticã corespunzãtoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucurã de o bunã reputaţie;
d) cunosc limba românã;
e) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei.
ART. 101
(1) Asistenţii judiciari se bucurã de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilitãţile magistraţilor se aplicã şi asistenţilor judiciari.
(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnã, asistenţã medicalã gratuitã şi gratuitatea transportului, prevãzute de lege pentru magistraţi, se aplicã şi asistenţilor judiciari.
(4) Asistenţii judiciari depun jurãmântul în condiţiile prevãzute de lege pentru magistraţi.
(5) Numãrul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
ART. 102
Asistenţii judiciari exercitã atribuţiile prevãzute la art. 58 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevãzute în Regulamentul de ordine interioarã a instanţelor judecãtoreşti.
ART. 103
(1) Asistenţilor judiciari li se aplicã dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevãzute de lege pentru magistraţi.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplicã de cãtre ministrul justiţiei.
(3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia cãreia funcţioneazã cel sancţionat. Hotãrârea curţii de apel este definitivã.
(4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numãrului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
(5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunicã Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.
ART. 104
Prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de cãtre Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de cãtre ministrul justiţiei;
b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
ART. 105
Magistraţii consultanţi în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuã activitatea în cadrul tribunalelor de muncã şi asigurãri sociale sau, dupã caz, al secţiilor sau completelor specializate.

TITLUL VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

ART. 106
(1) Toate instanţele judecãtoreşti şi toate parchetele au în structurã urmãtoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare şi relaţii publice;
e) biblioteca.
(2) Instanţele judecãtoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevãzute la art. 126 alin. (1) şi art. 127 alin. (1).
(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângã aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie au, de asemenea, în structurã un compartiment de documentare şi un compartiment de informaticã juridicã. Compartimentele de informaticã juridicã se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecãtoriilor şi a parchetelor de pe lângã aceste instanţe.
ART. 107
(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigurã legãturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea garantãrii transparenţei activitãţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Biroul este condus de un magistrat desemnat de preşedintele instanţei sau, dupã caz, de conducãtorul parchetului, care îndeplineşte şi rolul de purtãtor de cuvânt.
ART. 108
(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţioneazã.
(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, dupã caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângã acestea, compartimentele în care îşi desfãşoarã activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticorupţie, la judecãtorii şi parchetele de pe lângã acestea, de grefieri-şefi.
(4) Personalul de specialitate informaticã va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
ART. 109
(1) Grefierii care participã la şedinţele de judecatã sau la efectuarea actelor de urmãrire penalã sunt obligaţi sã efectueze toate consemnãrile despre desfãşurarea acestora şi sã îndeplineascã orice alte însãrcinãri din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecatã sau, dupã caz, al procurorului.
(2) La şedinţele de judecatã, grefierii sunt obligaţi sã poarte ţinuta vestimentarã corespunzãtoare instanţei unde funcţioneazã. Ţinuta vestimentarã se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului şi se asigurã în mod gratuit.
ART. 110
(1) În vederea informatizãrii activitãţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie iau mãsuri pentru dotarea tehnicã corespunzãtoare a acestora.
(2) Numãrul informaticienilor se stabileşte de cãtre preşedintele instanţei sau de cãtre conducãtorul parchetului.

TITLUL VII
Paza instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

ART. 111
(1) Paza sediilor instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfãşurãrii normale a activitãţii în aceste sedii se asigurã, în mod gratuit, de cãtre Jandarmeria Românã, prin structurile sale specializate.
(2) Numãrul de jandarmi angajaţi pe bazã de contract se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Activitatea personalului prevãzut la alin. (2) este coordonatã de preşedintele instanţei sau de conducãtorul parchetului.
ART. 112
Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei magistraţilor se stabileşte prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau, dupã caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiarã şi administrativã a instanţelor şi parchetelor

CAP. I
Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

ART. 113
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, curţile de apel, parchetele de pe lângã curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângã tribunale au în structurã câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
(2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, dupã caz, conducãtorului parchetului în cadrul cãruia funcţioneazã.
(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângã acestea asigurã activitatea economicã, financiarã şi administrativã şi pentru tribunalele specializate şi judecãtoriile sau, dupã caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.
ART. 114
(1) Poate fi numitã în funcţia de manager economic persoana care a fost admisã la concursul organizat în acest scop de cãtre:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
c) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângã curţi de apel şi tribunale;
d) Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet.
(2) La concursul prevãzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare, o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi care îndeplinesc celelalte condiţii prevãzute de lege pentru funcţionarii publici.
(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevãzut la alin. (1) se face prin ordin al conducãtorului instanţei sau, dupã caz, al conducãtorului parchetului care organizeazã concursul.
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, preşedintele curţii de apel sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, pe bazã de concurs sau probã practicã.
(5) Concursul prevãzut la alin. (1) şi (4) se organizeazã potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie.
ART. 115
Managerul economic are urmãtoarele atribuţii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul cãruia funcţioneazã;
b) rãspunde pentru gestiunea economico-financiarã a instanţelor sau parchetelor fãrã personalitate juridicã din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul cãruia funcţioneazã;
c) îndeplineşte, pe baza delegãrii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevãzute de lege;
d) rãspunde de utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienţã a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei sau parchetului, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
e) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii instanţelor şi parchetelor;
f) ia mãsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrãrile de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmãreşte şi rãspunde de realizarea acestora;
g) organizeazã ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, dupã caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora.
ART. 116
Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilã şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 117
Preşedinţii instanţelor şi conducãtorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

CAP. II
Bugetele instanţelor şi parchetelor

ART. 118
(1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţatã de la bugetul de stat.
(2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecãtoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecãtorii este gestionat de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 119
(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângã curţile de apel elaboreazã proiectele de buget anual pentru instanţele sau, dupã caz, parchetele din circumscripţiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, dupã caz, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie îşi elaboreazã propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângã celelalte instanţe judecãtoreşti.
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobã de adunarea generalã a judecãtorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.
ART. 120
(1) Fiecare instanţã şi fiecare parchet se încadreazã cu numãrul necesar de judecãtori sau, dupã caz, de procurori, precum şi cu numãrul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreunã cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie analizeazã anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 121
(1) Numãrul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numãrul maxim de posturi se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 122
Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecãtorii şi parchete se aprobã cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.

TITLUL IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 123
Instanţele şi parchetele militare sunt organizate şi funcţioneazã potrivit legii.
ART. 124
Pe lângã instanţele judecãtoreşti funcţioneazã, în condiţiile legii, urmãtoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare socialã şi supraveghere;
b) oficiile registrului comerţului;
c) alte structuri înfiinţate prin lege specialã.
ART. 125
(1) Statul este obligat sã asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activitãţii instanţelor şi parchetelor.
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie sediile necesare bunei funcţionãri a instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor.
ART. 126
(1) Prin Regulamentul de ordine interioarã a instanţelor judecãtoreşti se stabilesc:
a) organizarea administrativã a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecãtoriilor;
b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecatã;
c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecãtorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecãtorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
d) organizarea şi modul de desfãşurare a activitãţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecãtoreşti şi a adunãrilor generale ale judecãtorilor;
e) vacanţa judecãtoreascã;
f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.
(2) Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti se elaboreazã de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţiei şi se aprobã prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 127
(1) Prin Regulamentul de ordine interioarã a parchetelor se stabilesc:
a) organizarea administrativã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului Naţional Anticorupţie, a parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecãtorii;
b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea şi modul de desfãşurare a activitãţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunãrilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioarã a parchetelor se aprobã, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 128
Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea se reglementeazã prin lege specialã, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 129
Referirile la Curtea Supremã de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considerã a fi fãcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 130
(1) Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Tribunalele specializate vor începe sã funcţioneze cel mai târziu la data de 1 ianuarie 2008. Datele la care vor începe sã funcţioneze tribunalele specializate se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei.
(3) Tribunalele pentru minori şi familie, care se vor înfiinţa pânã la 1 ianuarie 2008, vor judeca numai cauzele prevãzute la art. 41 şi art. 42 care sunt în competenţa de primã instanţã a tribunalului.
(4) Pânã la înfiinţarea tribunalelor specializate în toate judeţele şi în municipiul Bucureşti, în cadrul tribunalelor de drept comun vor funcţiona secţii sau complete specializate.
(5) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor, precum şi cele referitoare la colegialitatea completelor pentru judecarea în primã instanţã a cauzelor se aplicã începând cu 1 ianuarie 2005.
ART. 131
(1) Dispoziţiile art. 56 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplicã treptat, acţiunea încheindu-se pânã în anul 2007.
(2) Pânã în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioarã a instanţelor judecãtoreşti.
ART. 132
În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi, se vor adopta regulamentele prevãzute de prezenta lege, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi vor intra în vigoare la data intrãrii în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi.
ART. 133
(1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se abrogã:
a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi <>art. 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi (4), art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5 , art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi <>art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Dispoziţiile <>art. 17 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, referitoare la compunerea completelor de judecatã şi dispoziţiile art. 133 alin. 2 şi ale <>art. 135 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, referitoare la directorii economici, se abrogã la data de 1 ianuarie 2005.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2) şi cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 28 iunie 2004.
Nr. 304.

ANEXĂ

A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE
DE REŞEDINŢĂ ALE ACESTORA


───────────────────────────────────────────────────────────────────
 Judeţul         Judecãtoria              Localitatea de reşedinţã
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 Alba           Alba Iulia            municipiul Alba Iulia
                Câmpeni               oraşul Câmpeni
                Aiud                  municipiul Aiud
                Blaj                  municipiul Blaj
                Sebeş                 municipiul Sebeş
 Arad           Arad                  municipiul Arad
                Ineu                  oraşul Ineu
                Lipova                oraşul Lipova
                Gurahonţ              comuna Gurahonţ
                Chişineu-Criş         oraşul Chişineu-Criş
 Argeş          Piteşti               municipiul Piteşti
                Câmpulung             municipiul Câmpulung
                Curtea de Argeş       municipiul Curtea de Argeş
                Costeşti              oraşul Costeşti
                Topoloveni            oraşul Topoloveni
 Bacãu          Bacãu                 municipiul Bacãu
                Oneşti                municipiul Oneşti
                Moineşti              municipiul Moineşti
                Podu Turcului         comuna Podu Turcului
                Buhuşi                oraşul Buhuşi
 Bihor          Oradea                municipiul Oradea
                Beiuş                 municipiul Beiuş
                Marghita              municipiul Marghita
                Aleşd                 oraşul Aleşd
                Salonta               municipiul Salonta
 Bistriţa-      Bistriţa              municipiul Bistriţa
 Nãsãud
                Nãsãud                oraşul Nãsãud
                Beclean               oraşul Beclean
 Botoşani       Botoşani              municipiul Botoşani
                Dorohoi               municipiul Dorohoi
                Sãveni                oraşul Sãveni
                Darabani              oraşul Darabani
 Braşov         Braşov                municipiul Braşov
                Fãgãraş               municipiul Fãgãraş
                Rupea                 oraşul Rupea
                Zãrneşti              oraşul Zãrneşti
 Brãila         Brãila                municipiul Brãila
                Fãurei                oraşul Fãurei
                Însurãţei             oraşul Însurãţei
 Buzãu          Buzãu                 municipiul Buzãu
                Râmnicu Sãrat         municipiul Râmnicu Sãrat
                Pãtârlagele           comuna Pãtârlagele
                Pogoanele             oraşul Pogoanele
 Caraş-Severin  Reşiţa                municipiul Reşiţa
                Caransebeş            municipiul Caransebeş
                Oraviţa               oraşul Oraviţa
                Moldova Nouã          oraşul Moldova Nouã
                Bozovici              comuna Bozovici
                Bocşa                 oraşul Bocşa
 Cãlãraşi       Cãlãraşi              municipiul Cãlãraşi
                Olteniţa              municipiul Olteniţa
                Lehliu-Garã           oraşul Lehliu-Garã
 Cluj           Cluj-Napoca           municipiul Cluj-Napoca
                Turda                 municipiul Turda
                Dej                   municipiul Dej
                Huedin                oraşul Huedin
                Gherla                municipiul Gherla
 Constanţa      Constanţa             municipiul Constanţa
                Medgidia              municipiul Medgidia
                Hârşova               oraşul Hârşova
                Mangalia              municipiul Mangalia
                Cernavodã             oraşul Cernavodã
                Bãneasa               comuna Bãneasa
 Covasna        Sfântu Gheorghe       municipiul Sfântu Gheorghe
                Târgu Secuiesc        municipiul Târgu Secuiesc
                Întorsura Buzãului    oraşul Întorsura Buzãului
 Dâmboviţa      Târgovişte            municipiul Târgovişte
                Gãeşti                oraşul Gãeşti
                Pucioasa              oraşul Pucioasa
                Rãcari                comuna Rãcari
                Moreni                municipiul Moreni
 Dolj           Craiova               municipiul Craiova
                Bãileşti              municipiul Bãileşti
                Filiaşi               oraşul Filiaşi
                Şegarcea              oraşul Şegarcea
                Calafat               municipiul Calafat
                Bechet                oraşul Bechet
 Galaţi         Galaţi                municipiul Galaţi
                Tecuci                municipiul Tecuci
                Târgu Bujor           oraşul Târgu Bujor
                Lieşti                comuna Lieşti
 Giurgiu        Giurgiu               municipiul Giurgiu
                Bolintin-Vale         oraşul Bolintin-Vale
                Comana                comuna Comana
 Gorj           Târgu Jiu             municipiul Târgu Jiu
                Târgu Cãrbuneşti      oraşul Târgu Cãrbuneşti
                Novaci                oraşul Novaci
                Motru                 municipiul Motru
 Harghita       Miercurea-Ciuc        municipiul Miercurea-Ciuc
                Odorheiu Secuiesc     municipiul Odorheiu Secuiesc
                Topliţa               municipiul Topliţa
                Gheorgheni            municipiul Gheorgheni
 Hunedoara      Deva                  municipiul Deva
                Hunedoara             municipiul Hunedoara
                Petroşani             municipiul Petroşani
                Orãştie               municipiul Orãştie
                Brad                  municipiul Brad
                Haţeg                 oraşul Haţeg
 Ialomiţa       Slobozia              municipiul Slobozia
                Urziceni              municipiul Urziceni
                Feteşti               municipiul Feteşti
 Iaşi           Iaşi                  municipiul Iaşi
                Paşcani               municipiul Paşcani
                Hârlãu                oraşul Hârlãu
                Rãducãneni            comuna Rãducãneni
 Ilfov          Buftea                oraşul Buftea
                Cornetu               comuna Cornetu
 Maramureş      Baia Mare             municipiul Baia Mare
                Sighetu Marmaţiei     municipiul Sighetu Marmaţiei
                Vişeu de Sus          oraşul Vişeu de Sus
                Târgu Lãpuş           oraşul Târgu Lãpuş
                Dragomireşti          comuna Dragomireşti
                Şomcuta Mare          oraşul Şomcuta Mare
 Mehedinţi      Drobeta-Turnu         municipiul Drobeta-Turnu
                Severin               Severin
                Strehaia              oraşul Strehaia
                Orşova                municipiul Orşova
                Vânju Mare            oraşul Vânju Mare
                Baia de Aramã         oraşul Baia de Aramã
 Mureş          Târgu Mureş           municipiul Târgu Mureş
                Sighişoara            municipiul Sighişoara
                Reghin                municipiul Reghin
                Târnãveni             municipiul Târnãveni
                Luduş                 oraşul Luduş
                Sângeorgiu de Pãdure  oraşul Sângeorgiu de Pãdure
 Neamţ          Piatra-Neamţ          municipiul Piatra-Neamţ
                Roman                 municipiul Roman
                Târgu-Neamţ           oraşul Târgu-Neamţ
                Bicaz                 oraşul Bicaz
 Olt            Slatina               municipiul Slatina
                Caracal               municipiul Caracal
                Corabia               oraşul Corabia
                Balş                  oraşul Balş
                Scorniceşti           oraşul Scorniceşti
 Prahova        Ploieşti              municipiul Ploieşti
                Câmpina               municipiul Câmpina
                Vãlenii de Munte      oraşul Vãlenii de Munte
                Mizil                 oraşul Mizil
                Sinaia                oraşul Sinaia
                Urlaţi                oraşul Urlaţi
 Satu Mare      Satu Mare             municipiul Satu Mare
                Carei                 municipiul Carei
                Negreşti-Oaş          oraşul Negreşti-Oaş
 Sãlaj          Zalãu                 municipiul Zalãu
                Şimleu Silvaniei      oraşul Şimleu Silvaniei
                Jibou                 oraşul Jibou
 Sibiu          Sibiu                 municipiul Sibiu
                Mediaş                municipiul Mediaş
                Agnita                oraşul Agnita
                Avrig                 oraşul Avrig
                Sãlişte               oraşul Sãlişte
 Suceava        Suceava               municipiul Suceava
                Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung
                                      Moldovenesc
                Rãdãuţi               municipiul Rãdãuţi
                Fãlticeni             municipiul Fãlticeni
                Vatra Dornei          municipiul Vatra Dornei
                Gura Humorului        oraşul Gura Humorului
 Teleorman      Alexandria            municipiul Alexandria
                Roşiori de Vede       municipiul Roşiori de Vede
                Turnu Mãgurele        municipiul Turnu Mãgurele
                Videle                oraşul Videle
                Zimnicea              oraşul Zimnicea
 Timiş          Timişoara             municipiul Timişoara
                Lugoj                 municipiul Lugoj
                Deta                  oraşul Deta
                Sânnicolau Mare       oraşul Sânnicolau Mare
                Fãget                 oraşul Fãget
                Jimbolia              oraşul Jimbolia
 Tulcea         Tulcea                municipiul Tulcea
                Babadag               oraşul Babadag
                Mãcin                 oraşul Mãcin
 Vaslui         Vaslui                municipiul Vaslui
                Bârlad                municipiul Bârlad
                Huşi                  municipiul Huşi
                Murgeni               oraşul Murgeni
 Vâlcea         Râmnicu Vâlcea        municipiul Râmnicu Vâlcea
                Drãgãşani             municipiul Drãgãşani
                Horezu                oraşul Horezu
                Brezoi                oraşul Brezoi
                Bãlceşti              oraşul Bãlceşti
 Vrancea        Focşani               municipiul Focşani
                Panciu                oraşul Panciu
                Adjud                 municipiul Adjud
 Bucureşti      Judecãtoria sectorului 1    municipiul Bucureşti
                Judecãtoria sectorului 2    municipiul Bucureşti
                Judecãtoria sectorului 3    municipiul Bucureşti
                Judecãtoria sectorului 4    municipiul Bucureşti
                Judecãtoria sectorului 5    municipiul Bucureşti
                Judecãtoria sectorului 6    municipiul Bucureşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────

            B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE
                      ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
───────────────────────────────────────────────────────────────────
  Judeţul            Tribunalul          Localitatea de reşedinţã
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 Alba              Alba Iulia            municipiul Alba Iulia
 Arad              Arad                  municipiul Arad
 Argeş             Argeş                 municipiul Piteşti
 Bacãu             Bacãu                 municipiul Bacãu
 Bihor             Bihor                 municipiul Oradea
 Bistriţa-Nãsãud   Bistriţa-Nãsãud       municipiul Bistriţa
 Botoşani          Botoşani              municipiul Botoşani
 Braşov            Braşov                municipiul Braşov
 Brãila            Brãila                municipiul Brãila
 Buzãu             Buzãu                 municipiul Buzãu
 Caraş-Severin     Caraş-Severin         municipiul Reşiţa
 Cãlãraşi          Cãlãraşi              municipiul Cãlãraşi
 Cluj              Cluj                  municipiul Cluj-Napoca
 Constanţa         Constanţa             municipiul Constanţa
 Covasna           Covasna               municipiul Sfântu Gheorghe
 Dâmboviţa         Dâmboviţa             municipiul Târgovişte
 Dolj              Dolj                  municipiul Craiova
 Galaţi            Galaţi                municipiul Galaţi
 Giurgiu           Giurgiu               municipiul Giurgiu
 Gorj              Gorj                  municipiul Târgu Jiu
 Harghita          Harghita              municipiul Miercurea-Ciuc
 Hunedoara         Hunedoara             municipiul Deva
 Ialomiţa          Ialomiţa              municipiul Slobozia
 Iaşi              Iaşi                  municipiul Iaşi
 Ilfov             Ilfov                 oraşul Buftea
 Maramureş         Maramureş             municipiul Baia Mare
 Mehedinţi         Mehedinţi             municipiul Drobeta-Turnu
                                         Severin
 Mureş             Mureş                 municipiul Târgu Mureş
 Neamţ             Neamţ                 municipiul Piatra-Neamţ
 Olt               Olt                   municipiul Slatina
 Prahova           Prahova               municipiul Ploieşti
 Satu Mare         Satu Mare             municipiul Satu Mare
 Sãlaj             Sãlaj                 municipiul Zalãu
 Sibiu             Sibiu                 municipiul Sibiu
 Suceava           Suceava               municipiul Suceava
 Teleorman         Teleorman             municipiul Alexandria
 Timiş             Timiş                 municipiul Timişoara
 Tulcea            Tulcea                municipiul Tulcea
 Vaslui            Vaslui                municipiul Vaslui
 Vâlcea            Vâlcea                municipiul Râmnicu Vâlcea
 Vrancea           Vrancea               municipiul Focşani
 Bucureşti         Bucureşti             municipiul Bucureşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────

  C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
     CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
───────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Tribunalele şi tribunalele
 Curtea de apel         specializate cuprinse        Localitatea
                          în circumscripţia          de reşedinţã
                            curţii de apel
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Curtea de Apel Alba      Iulia Alba      municipiul Alba Iulia
                             Sibiu
                             Hunedoara
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 2. Curtea de Apel Piteşti   Argeş           municipiul Piteşti
                             Vâlcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 3. Curtea de Apel Bacãu     Bacãu           municipiul Bacãu
                             Neamţ
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 4. Curtea de Apel Oradea    Bihor           municipiul Oradea
                             Satu Mare
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 5. Curtea de Apel Suceava   Suceava         municipiul Suceava
                             Botoşani
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 6. Curtea de Apel Braşov    Braşov          municipiul Braşov
                             Covasna
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 7. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti       municipiul Bucureşti
                             Cãlãraşi
                             Giurgiu
                             Ialomiţa
                             Ilfov
                             Teleorman
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 8. Curtea de Apel Cluj      Cluj            municipiul Cluj-Napoca
                             Bistriţa-Nãsãud
                             Maramureş
                             Sãlaj
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 9. Curtea de Apel Constanţa Constanţa       municipiul Constanţa
                             Tulcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Curtea de Apel Craiova   Dolj            municipiul Craiova
                             Gorj
                             Mehedinţi
                             Olt
───────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Curtea de Apel Galaţi    Galaţi          municipiul Galaţi
                             Brãila
                             Vrancea
───────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Curtea de Apel Iaşi      Iaşi            municipiul Iaşi
                             Vaslui
───────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Curtea de Apel           Mureş           municipiul Târgu Mureş
    Târgu Mureş
                             Harghita
───────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Curtea de Apel Ploieşti  Prahova         municipiul Ploieşti
                             Buzãu
                             Dâmboviţa
───────────────────────────────────────────────────────────────────
15. Curtea de Apel Timişoara Timiş           municipiul Timişoara
                             Arad
                             Caraş-Severin
───────────────────────────────────────────────────────────────────



________________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016