Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege are drept scop stabilirea cadrului general şi a condiţiilor pentru emisiunea de obligaţiuni ipotecare de către emitenţi, persoane juridice române, precum şi reglementarea drepturilor şi obligaţiilor conferite de acestea deţinătorilor lor.
ART. 2
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) administrator de portofoliu - entitate a cărei activitate principală se află în sfera activităţilor incluse în cadrul sectorului intermedierii financiare şi a asigurărilor, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională, şi care administrează portofolii de creanţe, în condiţiile secţiunii a 2-a din cap. V;
b) agent - persoană care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile secţiunii a 3-a din cap. IV;
c) Arhiva Electronică - Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare;
d) creanţă imobiliară - orice drept de creanţă care izvorăşte dintr-un contract de credit pentru investiţii imobiliare;
e) credit pentru investiţii imobiliare - orice credit care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
(i) este integral garantat cu ipotecă imobiliară sau cu drepturi echivalente asupra bunurilor imobile; şi
(ii) este acordat în scopul dobândirii ori menţinerii dreptului de proprietate asupra unui teren şi/sau unei construcţii realizate ori care urmează să se realizeze, în scopul reabilitării, modernizării, consolidării sau extinderii unei construcţii ori în scopul rambursării unui asemenea credit;
f) drepturi accesorii - totalitatea drepturilor reale ori personale cu care este garantată o creanţă, inclusiv ipotecile mobiliare şi imobiliare şi drepturile de creanţă decurgând din contractele de asigurare a imobilelor aduse în garanţie şi din contractele de asigurare de viaţă;
g) emitent - o instituţie de credit în sensul prevăzut la art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, persoană juridică română, care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 3 lit. a), lit. b), cu excepţia cooperativelor de credit, şi lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi care a acordat sau a preluat prin cesiune ori orice altă formă de transfer creanţe imobiliare şi care a emis, emite sau intenţionează să emită obligaţiuni ipotecare sau căreia îi sunt transferate obligaţii aferente obligaţiunilor ipotecare emise în baza prezentei legi, împreună cu portofoliul de creanţe aferent;
h) investitor sau deţinător de obligaţiuni ipotecare - orice persoană care deţine în nume propriu obligaţiuni ipotecare;
i) investitor calificat - persoana sau entitatea definită potrivit art. 2 alin. (1) pct. 15 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare;
j) IFRS - Standardele internaţionale de raportare financiară, incluzând Standardele internaţionale de contabilitate, şi interpretările lor, în cea mai recentă versiune a acestora adoptată de Comisia Europeană în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate, care se aplică în condiţiile prevăzute de Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2010 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile instituţiilor de credit, cu modificările şi completările ulterioare;
k) obligaţiuni ipotecare - titlurile de datorie emise în baza unui portofoliu de creanţe constituit conform prevederilor prezentei legi;
l) persoană afiliată - persoană fizică sau juridică care, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, acţionează în mod concertat cu o altă persoană fizică sau juridică;
m) portofoliu de creanţe - totalitatea creanţelor imobiliare şi a altor active financiare, împreună cu drepturile accesorii, precum şi a instrumentelor financiare derivate, cu care emitentul garantează îndeplinirea obligaţiilor asumate printr-una sau mai multe emisiuni de obligaţiuni ipotecare;
n) Registru de evidenţă internă - registrul ţinut de emitent pentru portofoliul de creanţe, în conformitate cu prevederile secţiunii 1 din cap. IV, în care sunt înregistrate elementele incluse în portofoliul de creanţe;
o) SEE - Spaţiul Economic European;
p) valoare nominală - valoarea reprezentând principalul creanţei;
q) valoare reziduală - suma rămasă de rambursat din valoarea nominală a unei creanţe;
r) valoare de referinţă a proprietăţii - tipul de valoare pe baza căruia se determină valoarea bunului imobil, stabilit de Banca Naţională a României prin reglementări emise în aplicarea prezentei legi.
ART. 3
Se interzice oricărei persoane utilizarea denumirii obligaţiuni ipotecare, derivate sau traduceri ale acesteia, în prospectul de emisiune sau în orice material promoţional ori de informare adresat potenţialilor investitori, cu privire la caracteristicile unor obligaţiuni care nu sunt emise în condiţiile prezentei legi.
CAP. II
Activitatea de emisiune de obligaţiuni ipotecare
SECŢIUNEA 1
Aprobarea emisiunii de obligaţiuni ipotecare
ART. 4
(1) În vederea efectuării fiecărei emisiuni de obligaţiuni ipotecare, emitentul trebuie să obţină o aprobare de emisiune din partea Băncii Naţionale a României.
(2) La evaluarea unei cereri de aprobare, Banca Naţională a României are în vedere îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) emitentul să dispună de capacitatea de a asigura respectarea cerinţelor prevăzute de prezenta lege pentru emiterea de obligaţiuni ipotecare şi de o situaţie financiară curentă şi de perspectivă, de natură să asigure premisele protejării intereselor investitorilor şi ale altor creditori;
b) emisiunea de obligaţiuni ipotecare să nu aibă un efect negativ asupra stabilităţii financiare.
(3) Banca Naţională a României emite reglementări privind modul de evaluare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) şi documentaţia necesară în acest sens, pentru obţinerea aprobării de a efectua o emisiune de obligaţiuni ipotecare.
(4) Banca Naţională a României hotărăşte cu privire la o cerere de aprobare a unei emisiuni de obligaţiuni ipotecare în termen de 60 de zile calendaristice de la data depunerii cererii de către emitent.
(5) În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, Banca Naţională a României comunică emitentului, dacă este cazul, documentele care nu au fost prezentate sau nu corespund cerinţelor prevăzute, în vederea depunerii acestora în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data comunicării solicitării. Până la depunerea documentelor corespunzătoare, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, termenul prevăzut la alin. (4) se suspendă.
(6) Banca Naţională a României comunică în scris solicitantului hotărârea sa cu privire la o cerere de aprobare a unei emisiuni de obligaţiuni ipotecare, însoţită de motivele care au stat la baza acesteia, în cazul respingerii cererii.
(7) După aprobarea unei emisiuni de obligaţiuni ipotecare, Banca Naţională a României comunică Autorităţii de Supraveghere Financiară informaţiile prevăzute la art. 85 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările ulterioare.
(8) Prevederile alin. (1), (2) şi ale alin. (4)-(6) se aplică şi emitenţilor care preiau prin transfer sub orice formă obligaţii aferente obligaţiunilor ipotecare emise în baza prezentei legi, împreună cu portofoliul de creanţe aferent.
ART. 5
Aprobarea Băncii Naţionale a României, acordată potrivit art. 4, nu exonerează emitentul de obligaţia de a supune spre aprobare autorităţii competente din statul membru de origine, determinat conform legislaţiei pieţei de capital, prospectul întocmit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte informaţiile conţinute în prospectele, structura prospectelor, includerea de informaţii prin trimiteri, publicarea prospectelor şi difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 24 din prezenta lege.
SECŢIUNEA a 2-a
Respingerea unei cereri de aprobare a unei emisiuni de obligaţiuni ipotecare
ART. 6
Banca Naţională a României respinge o cerere de aprobare pentru efectuarea unei emisiuni de obligaţiuni ipotecare dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) şi/sau emitentul nu a depus, în termenul prevăzut la art. 4 alin. (5), documentaţia completă şi întocmită corespunzător cerinţelor stabilite.
SECŢIUNEA a 3-a
Retragerea aprobării acordate în vederea efectuării unei emisiuni de obligaţiuni ipotecare
ART. 7
(1) Banca Naţională a României poate retrage aprobarea de emisiune acordată potrivit prevederilor art. 4 în următoarele cazuri:
a) emitentul nu a emis obligaţiuni ipotecare în termen de un an de la data aprobării emisiunii;
b) nu mai sunt respectate prevederile din prezenta lege şi din reglementările emise în aplicarea acesteia şi emitentul nu dovedeşte că există perspective pentru remedierea în cel mai scurt timp a acestei situaţii.
(2) Hotărârea Băncii Naţionale a României de retragere a aprobării se comunică de îndată în scris emitentului, împreună cu motivele care au stat la baza hotărârii.
CAP. III
Portofoliul de creanţe
SECŢIUNEA 1
Structurarea portofoliului de creanţe
ART. 8
(1) Creanţele imobiliare, alte active financiare şi instrumentele financiare derivate, afectate garantării obligaţiunilor ipotecare, sunt structurate de emitent într-un singur portofoliu de creanţe.
(2) Portofoliul de creanţe poate garanta obligaţiuni ipotecare din mai multe emisiuni, cu condiţia respectării prevederilor prezentului capitol. Deţinătorii de obligaţiuni ipotecare aferente tuturor emisiunilor de obligaţiuni ipotecare realizate în baza portofoliului de creanţe au rang egal.
(3) Portofoliul de creanţe este afectat garantării obligaţiunilor prin înscrierea tuturor elementelor sale, de către emitent, în Registrul de evidenţă internă.
(4) Emitentul înscrie în Registrul de evidenţă internă toate elementele portofoliului de creanţe, înainte de a oferi spre subscriere obligaţiuni ipotecare.
(5) Valoarea portofoliului de creanţe trebuie să acopere în orice moment valoarea obligaţiunilor ipotecare, precum şi a oricăror obligaţii care, potrivit legii, trebuie acoperite din portofoliul de creanţe, inclusiv cele generate de rambursarea unor eventuale finanţări necesare pentru acoperirea deficitelor temporare de lichiditate.
ART. 9
(1) Emitentul poate achiziţiona creanţe imobiliare, individuale ori grupate în portofolii, de la unul sau mai mulţi cedenţi, pe care să le afecteze garantării de obligaţiuni ipotecare.
(2) În sensul alin. (1), emitentul poate achiziţiona doar creanţe generate de o instituţie autorizată şi supravegheată în vederea desfăşurării activităţii de creditare.
(3) Cesiunea unei creanţe imobiliare sau a unui portofoliu de creanţe imobiliare în vederea garantării unor obligaţiuni ipotecare devine opozabilă faţă de terţii care nu au cunoscut-o pe altă cale, cu excepţia debitorului cedat, prin înscrierea cesiunii în Arhiva Electronică. În cazul cesiunii unui portofoliu de creanţe imobiliare, înscrierea în Arhiva Electronică se poate realiza şi printr-un aviz global de cesiune, care să descrie creanţele imobiliare incluse în portofoliul de creanţe cedat fie prin utilizarea unei formule care să identifice portofoliul de creanţe afectat garantării pentru întregul portofoliu de creanţe sau pentru o parte a acestuia, fie prin descrierea fiecărei creanţe imobiliare în parte.
(4) În cazul creanţelor derivând din credite pentru investiţii imobiliare, transmiterea dreptului de ipotecă aferent creanţei cesionate devine opozabilă faţă de terţi prin înscrierea cesiunii în Arhiva Electronică potrivit alin. (3), precum şi prin notarea efectelor acesteia în cartea funciară a imobilului afectat garantării respectivei creanţe.
(5) Opozabilitatea faţă de terţi a cesiunii drepturilor derivând din contractul de asigurare prevăzut la art. 18 alin. (1) lit. e) se realizează prin înscrierea acesteia în Arhiva Electronică.
(6) Opozabilitatea cesiunii creanţelor imobiliare faţă de debitorii cedaţi se realizează prin notificarea acestora de către cedent prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 10 zile de la încheierea contractului de cesiune.
(7) În notificare se va menţiona, dacă este cazul, şi faptul că, după cesiune, sumele pentru rambursarea creanţei vor fi încasate de emitent, precum şi adresa punctelor de lucru ale emitentului unde vor putea fi efectuate plăţile.
(8) În cazul în care cedentul continuă administrarea creanţelor cesionate, sumele încasate de cedent în numele emitentului sunt transferate zilnic de cedent în contul indicat de emitent.
(9) Cu respectarea prevederilor alin. (3), în cazul creditorilor cedentului, cesiunea se aduce la cunoştinţa acestora fie individual, prin scrisoare recomandată sau prin poşta electronică, fie prin publicare pe website-ul cedentului, cu indicarea cesionarului. La cererea unui creditor al cedentului, cedentul trebuie să-i facă cunoscut acestuia preţul la care s-a efectuat cesiunea, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii scrise a creditorului.
(10) Acţiunea revocatorie privind cesiunea de creanţe imobiliare care afectează interesele creditorilor cedentului se prescrie în termen de 45 de zile de la data întrunirii cumulative a cerinţelor de publicitate privind înscrierea în Arhiva Electronică, potrivit alin. (3), şi notificarea creditorilor cedentului, potrivit alin. (9), în cazul creanţelor utilizate pentru garantarea de obligaţiuni ipotecare emise în condiţiile prezentei legi.
(11) În cazul admiterii acţiunii pentru anularea cesiunii creanţelor imobiliare afectate garantării obligaţiunilor ipotecare emise în condiţiile prezentei legi, introduse în cadrul procedurii falimentului deschise împotriva cedentului, emitentul dobânditor poate fi obligat numai la plata eventualei diferenţe între preţul plătit pentru creanţe şi valoarea reală a acestora stabilită prin expertiză în condiţiile legii, creanţele urmând a fi menţinute în portofoliu.
ART. 10
(1) Cu cel puţin 45 de zile înaintea înscrierii oricăror creanţe imobiliare în Registrul de evidenţă internă, emitentul trebuie să aducă la cunoştinţa debitorilor creanţelor respective, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi prin publicarea unui anunţ fie în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, fie în două ziare cu acoperire naţională, faptul că:
a) respectivele creanţe imobiliare vor fi incluse în portofoliul de creanţe afectat garantării de obligaţiuni ipotecare;
b) au dreptul să notifice emitentul că nu renunţă la dreptul de compensare împotriva acestuia;
c) debitorii care nu aduc la cunoştinţa emitentului în termenul de 45 de zile notificarea prevăzută la alin. (2) nu mai au niciun drept de compensare împotriva emitentului în legătură cu creanţele imobiliare respective pe toată durata obligaţiunilor ipotecare, începând cu data la care acestea sunt incluse în portofoliul de creanţe.
(2) În termenul de 45 de zile prevăzut la alin. (1), debitorii creanţelor imobiliare respective au dreptul să notifice emitentul că nu renunţă la dreptul de compensare împotriva emitentului, în cazul debitorilor care nu au adus la cunoştinţa emitentului această notificare, în termenul prevăzut, exercitarea dreptului de compensare legală sau convenţională fiind suspendată începând cu data înscrierii creanţelor imobiliare în Registrul de evidenţă internă, pe durata includerii creanţelor respective în Registrul de evidenţă internă.
ART. 11
(1) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) şi (3), pe durata înscrierii unei creanţe imobiliare în Registrul de evidenţă internă creditorii emitentului nu mai pot executa, în nicio situaţie, respectiva creanţă sau sumele încasate de către emitent în baza creanţei imobiliare în contul indicat de cesionar, inclusiv în cadrul procedurii de faliment împotriva emitentului.
(2) Valoarea atribuită în Registrul de evidenţă internă fiecărei creanţe imobiliare garantate parţial cu ipotecă în favoarea emitentului este proporţională cu procentul de garantare cu o astfel de garanţie în favoarea emitentului. Prevederile art. 18 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(3) Încasările rezultate din creanţele imobiliare incluse în portofoliul afectat garantării emisiunii de obligaţiuni ipotecare, inclusiv din executarea garanţiilor aferente acestor creanţe, reprezintă încasări aferente portofoliului de creanţe numai în limita valorii înscrise în Registrul de evidenţă internă a creanţei respective.
ART. 12
(1) Emitentul poate include în portofoliul de creanţe, în afara creanţelor imobiliare, alte active financiare şi, în condiţiile art. 14 şi art. 18 alin. (8), instrumente financiare derivate.
(2) Banca Naţională a României emite reglementări în vederea stabilirii categoriilor de active financiare prevăzute la alin. (1), altele decât creanţele imobiliare, a condiţiilor de eligibilitate şi a limitei maxime a acestora în raport cu celelalte elemente componente ale portofoliului de creanţe.
ART. 13
(1) Valoarea actualizată a elementelor componente din portofoliul de creanţe trebuie să depăşească valoarea actualizată a oricăror obligaţii de plată asumate prin realizarea tuturor emisiunilor de obligaţiuni ipotecare care, potrivit legii, trebuie acoperite din portofoliul de creanţe, pe întreaga durată de viaţă a obligaţiunilor, cu procentul prevăzut în prospect sau, după caz, în documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii, care nu poate fi mai mic de 2%, astfel încât deţinătorii de obligaţiuni ipotecare să fie garantaţi în orice moment cu portofoliul de creanţe până la scadenţa obligaţiunilor ipotecare.
(2) Emitenţii trebuie să asigure respectarea cerinţei de acoperire a obligaţiilor de plată prevăzute la alin. (1) şi în condiţii de criză prin completarea, în mod corespunzător, a portofoliului de creanţe şi înregistrarea acestora în Registrul de evidenţă internă.
(3) În sensul prevederilor alin. (2), emitenţii au obligaţia de a efectua periodic simulări de criză, luând în considerare principalii factori de risc asociaţi portofoliului de creanţe suport, evaluarea implicaţiilor lor asupra cerinţei de acoperire, precum şi capacitatea emisiunii de obligaţiuni ipotecare de a genera fonduri în vederea efectuării plăţii integrale şi la timp a obligaţiilor generate. Banca Naţională a României emite reglementări privind cerinţele de derulare a simulărilor de criză.
(4) Emitenţii determină pe bază zilnică, pentru următoarele 180 de zile, diferenţa negativă dintre fluxurile de numerar generate de creanţele din portofoliul de creanţe afectat garantării obligaţiunilor ipotecare şi obligaţiile scadente în aceeaşi perioadă aferente acestor emisiuni şi asigură acoperirea diferenţei celei mai mari cu alte active financiare.
(5) În aplicarea prevederilor alin. (4), activele financiare prevăzute la art. 12 alin. (1), care depăşesc limita maximă prevăzută la art. 12 alin. (2), pot fi menţinute temporar în portofoliu, atâta timp cât este necesar pentru acoperirea deficitului de lichiditate, şi nu sunt luate în calculul limitelor prevăzute la alin. (1) şi (6) şi nici în calculul mediei ponderate a scadenţelor creanţelor prevăzute la art. 16 alin. (2).
(6) Valoarea totală a portofoliului de creanţe nu poate depăşi limita maximă din valoarea totală a activelor instituţiei de credit emitente prevăzută de Banca Naţională a României în reglementările emise în aplicarea prezentei legi.
(7) În vederea supravegherii respectării cerinţelor prevăzute la alin. (1), (2) şi (4) şi a celor prevăzute la art. 8 alin. (5), Banca Naţională a României emite reglementări cu privire la metodologia de calcul şi frecvenţa raportării indicatorilor.
(8) Emitentul stabileşte prin prospect sau, după caz, prin documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii proporţia între creanţele garantate cu ipotecă imobiliară asupra proprietăţilor rezidenţiale şi cele garantate cu ipotecă imobiliară asupra proprietăţilor comerciale.
ART. 14
(1) Emitentul poate decide să acopere, parţial sau integral, riscul de rată a dobânzii şi riscul valutar, prin utilizarea instrumentelor financiare derivate.
(2) Emitentul utilizează instrumentele financiare derivate incluse în portofoliul de creanţe exclusiv în scopul acoperirii riscurilor prevăzute la alin. (1) şi se asigură că riscul de nerambursare al contrapartidelor sale în cadrul contractelor care stau la baza instrumentelor financiare derivate este scăzut.
(3) Emitentul are obligaţia de a demonstra respectarea condiţiei prevăzute la alin. (2).
(4) Emitentul trebuie să marcheze la piaţă instrumentele financiare derivate utilizate pentru scopurile prevăzute la alin. (1).
(5) Emitentul trebuie să se conformeze cu cerinţele de raportare periodică impuse de Banca Naţională a României, prin reglementări emise în aplicarea prezentei legi, cu privire la raportarea periodică a performanţei contractuale a instrumentelor financiare derivate.
ART. 15
(1) Emitentul trebuie să evalueze şi să administreze în mod adecvat riscul de lichiditate aferent emisiunilor de obligaţiuni ipotecare.
(2) Banca Naţională a României emite reglementări cu privire la metodologia de evaluare şi administrare a riscului de lichiditate aferent emisiunilor de obligaţiuni ipotecare.
ART. 16
(1) În cazul în care, pe durata obligaţiunilor ipotecare, elementele componente ale portofoliului de creanţe nu mai îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege sau de prospect ori, după caz, de documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii, acestea se elimină din portofoliul de creanţe, concomitent cu completarea portofoliului în mod corespunzător, cu respectarea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, de reglementările emise în aplicarea acesteia şi de prospect ori, după caz, de documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii.
(2) În cazul în care, pe durata obligaţiunilor ipotecare, media ponderată a scadenţelor creanţelor din portofoliul de creanţe scade sub media ponderată a scadenţelor obligaţiunilor ipotecare emise pe baza acestora, portofoliul de creanţe se completează în mod corespunzător, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, de reglementările emise în aplicarea acesteia şi de prospect ori, după caz, de documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii.
(3) Banca Naţională a României emite reglementări în vederea stabilirii modului de determinare a mediilor ponderate prevăzute la alin. (2) şi a frecvenţei efectuării acestui calcul.
(4) Emitentul poate substitui creanţe imobiliare aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) în vederea completării portofoliului de creanţe cu alte active financiare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) o asemenea posibilitate a fost prevăzută în mod expres în prospect ori, după caz, în documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii;
b) emitentul nu dispune de creanţe imobiliare eligibile care să poată fi incluse în portofoliul de creanţe, cu respectarea dispoziţiilor secţiunii a 2-a;
c) activele respective nu fac obiectul unei garanţii reale;
d) activele nu înregistrează întârziere la plată.
ART. 17
(1) Eliminarea din portofoliul de creanţe a unora dintre elementele sale componente se realizează prin ştergerea acestora din Registrul de evidenţă internă.
(2) Modificările în Registrul de evidenţă internă sunt supuse aprobării scrise prealabile a agentului numit în legătură cu portofoliul de creanţe, cu excepţia activelor financiare aflate în situaţia prevăzută la art. 13 alin. (5), care nu mai sunt necesare pentru acoperirea deficitului de lichiditate.
(3) În lipsa aprobării scrise a agentului, modificarea operată în Registrul de evidenţă internă nu produce efecte juridice.
(4) Cesiunea oricărei creanţe înscrise în Registrul de evidenţă internă efectuată cu încălcarea prevederilor alin. (1) este lovită de nulitate absolută.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii de eligibilitate
ART. 18
(1) Pentru a fi afectate garantării obligaţiunilor ipotecare, creanţele imobiliare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulative:
a) sumele aferente creditelor pentru investiţii imobiliare să fi fost puse în integralitate la dispoziţia beneficiarilor respectivelor credite;
b) creditele pentru investiţii imobiliare să fi fost acordate în scopul efectuării de investiţii imobiliare pe teritoriul României sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene ori al SEE sau în scopul efectuării de investiţii imobiliare într-un stat terţ, însă în acest ultim caz limita maximă a respectivelor creanţe imobiliare ce pot fi incluse în portofoliul de creanţe nu poate fi mai mare de 10% din valoarea creanţelor imobiliare incluse în portofoliu;
c) creanţele imobiliare respective să nu constituie obiectul unei ipoteci sau al unui privilegiu legal ori convenţional;
d) drepturile reale pentru garantarea rambursării creanţelor imobiliare să fie constituite exclusiv în favoarea emitentului;
e) imobilul asupra căruia s-a constituit garanţia trebuie să fi fost asigurat facultativ pentru toate riscurile pentru o sumă cel puţin egală cu valoarea de piaţă a imobilului, stabilită la data încheierii/reînnoirii poliţei de asigurare, drepturile decurgând din contractul de asigurare să fi fost cesionate în favoarea emitentului, iar valabilitatea asigurării să fie menţinută pe toată perioada garantării emisiunilor de obligaţiuni ipotecare;
f) la momentul includerii în portofoliul de creanţe, fiecare creanţă imobiliară să nu înregistreze întârziere la plată, iar ulterior, pe durata menţinerii în portofoliul de creanţe, să nu înregistreze o întârziere la plată mai mare de 15 zile;
g) termenul prevăzut la art. 9 alin. (10), dacă este aplicabil, să fi expirat;
h) debitorul creanţei respective să fi fost informat, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1), că respectiva creanţă a emitentului împotriva sa urmează să fie inclusă în portofoliul de creanţe care va servi drept garanţie pentru emiterea de obligaţiuni ipotecare;
i) debitorul creanţei respective să nu fi notificat faptul că nu a renunţat la dreptul de a invoca compensarea împotriva emitentului în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2);
j) creanţele să îndeplinească, pe toată durata includerii lor în portofoliul de creanţe, orice eventuale condiţii suplimentare de eligibilitate prevăzute în prospect ori, după caz, în documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii, potrivit alin. (7).
(2) Se includ în portofoliul de creanţe acele credite pentru investiţii imobiliare în privinţa cărora raportul, calculat la data acordării fiecărui credit, dintre valoarea nominală a fiecărui credit şi valoarea de referinţă a imobilului adus în garanţie nu depăşeşte 80% pentru creditele imobiliare rezidenţiale şi 60% pentru alte credite imobiliare.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. d) şi alin. (2) creditele garantate parţial de stat în baza unor programe guvernamentale.
(4) În aplicarea art. 8 alin. (5) şi cu respectarea prevederilor art. 11, creanţele imobiliare se iau în calcul potrivit prevederilor art. 129 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(5) Valoarea creanţelor imobiliare garantate cu ipoteci asupra terenurilor fără construcţii şi a celor garantate cu ipoteci asupra imobilelor aflate în construcţie nu poate depăşi limita stabilită de Banca Naţională a României prin reglementări.
(6) Valoarea creanţelor faţă de un singur debitor, prin ele însele sau împreună cu valoarea creanţelor faţă de persoanele afiliate acestuia, nu poate depăşi limita stabilită de Banca Naţională a României prin reglementări.
(7) Reevaluarea imobilelor care garantează creanţele imobiliare incluse în portofoliul de creanţe se face potrivit prevederilor art. 208 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(8) Instrumentele financiare derivate pot fi incluse în portofoliul de creanţe numai în condiţiile în care contractele aferente acestora nu cuprind clauza conform căreia falimentul sau rezoluţia emitentului reprezintă un eveniment care atrage rezilierea contractului.
(9) Emitenţii pot stabili, prin norme interne, condiţii de eligibilitate suplimentare mai stricte decât cele prevăzute la alin. (1)-(8) şi care se fac publice prin prospect ori, după caz, sunt prevăzute în documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii.
CAP. IV
Emisiunea de obligaţiuni ipotecare
SECŢIUNEA 1
Registrul de evidenţă internă
ART. 19
(1) Emitenţii au obligaţia să ţină un Registru de evidenţă internă pentru portofoliul de creanţe afectat garantării obligaţiunilor ipotecare, care să reflecte structura şi dinamica portofoliului de creanţe. Separat de Registrul de evidenţă internă al portofoliului de creanţe, emitentul poate ţine mai multe subregistre, care să conţină cel puţin aceleaşi informaţii ca şi Registrul de evidenţă internă.
(2) Registrul de evidenţă internă cuprinde câte o secţiune special destinată:
a) înscrierilor referitoare la creanţele imobiliare;
b) înscrierilor referitoare la alte active financiare incluse în portofoliul de creanţe;
c) evidenţierii distincte a instrumentelor financiare derivate.
(3) Registrul de evidenţă internă se completează de către emitent cu ocazia fiecărei modificări ori completări a datelor cuprinse în înscrierile iniţiale. Lunar, emitentul pune la dispoziţia agentului o copie a Registrului de evidenţă internă şi a subregistrelor, după caz, purtând semnătura reprezentantului său legal.
(4) Banca Naţională a României emite reglementări privind forma, conţinutul, completarea şi păstrarea Registrului de evidenţă internă.
SECŢIUNEA a 2-a
Supravegherea activităţii de emisiune de obligaţiuni ipotecare
ART. 20
(1) Banca Naţională a României asigură supravegherea activităţii de emisiune de obligaţiuni ipotecare, din perspectiva respectării cerinţelor prudenţiale prevăzute de prezenta lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia.
(2) În sensul prevederilor alin. (1), Banca Naţională a României are următoarele atribuţii:
a) emiterea de reglementări în aplicarea prezentei legi;
b) aprobarea emisiunilor de obligaţiuni ipotecare şi retragerea acestei aprobări;
c) aprobarea şi retragerea aprobării agentului;
d) verificarea gradului de conformare cu toate obligaţiile ce revin emitenţilor de obligaţiuni ipotecare potrivit prezentei legi, reglementărilor emise în aplicarea acesteia şi a celor prevăzute în prospect ori, după caz, în documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii, inclusiv prin verificări la faţa locului;
e) numirea administratorului de portofoliu, potrivit prevederilor art. 40;
f) aprobarea preluării prin transfer sub orice formă de către un emitent a obligaţiilor asumate de către alt emitent în legătură cu obligaţiuni ipotecare emise în baza prezentei legi, împreună cu portofoliul de creanţe aferent.
(3) Emitentul transmite Băncii Naţionale a României orice modificări ale prospectului sau ale documentului de ofertă care atestă condiţiile emisiunii, însoţite de evaluarea măsurii în care acestea asigură continuarea îndeplinirii cerinţelor prevăzute de prezenta lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi emitenţilor care preiau prin transfer sub orice formă obligaţii aferente obligaţiunilor ipotecare emise în baza prezentei legi, împreună cu portofoliul de creanţe aferent.
(5) Banca Naţională a României poate solicita emitenţilor orice informaţii pe care le consideră necesare în vederea verificării conformităţii acestora cu cerinţele prezentei legi şi ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia.
(6) Fără a se aduce atingere competenţelor Băncii Naţionale a României prevăzute la art. 226 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Banca Naţională a României poate dispune următoarele măsuri:
a) să suspende dreptul instituţiei de credit de a emite obligaţiuni ipotecare, dacă se constată că emitentul de obligaţiuni ipotecare nu şi-a îndeplinit obligaţiile în baza prezentei legi;
b) să solicite emitentului să dispună de fonduri proprii la un nivel mai mare decât cel prevăzut la art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, dacă limita stabilită potrivit prevederilor art. 13 alin. (6) nu este respectată, iar Banca Naţională a României consideră, în urma verificării şi evaluării efectuate potrivit prevederilor art. 166 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, că aplicarea altei măsuri nu este de natură să asigure respectarea respectivei limite;
c) să solicite emitentului elaborarea şi implementarea unui plan de desfăşurare a activităţii orientate spre generarea de creanţe eligibile, în vederea asigurării, pe bază continuă, a unui nivel adecvat de acoperire a obligaţiilor aferente emisiunii în baza portofoliului de creanţe;
d) să solicite emitentului să întreprindă demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficienţelor sesizate, în funcţie de natura acestora.
SECŢIUNEA a 3-a
Agentul
ART. 21
(1) Emitentul supune aprobării Băncii Naţionale a României numirea unui agent, în vederea efectuării de emisiuni de obligaţiuni ipotecare.
(2) Agentul este numit din rândul auditorilor financiari.
(3) Agentul nu poate fi persoană afiliată emitentului şi nici auditorul financiar al acestuia şi trebuie să îndeplinească cerinţele de reputaţie, experienţă şi cadru organizatoric prevăzute în reglementările emise de Banca Naţională a României în aplicarea prezentei legi.
(4) Persoana juridică numită ca agent desemnează o persoană fizică în calitate de reprezentant permanent pentru îndeplinirea atribuţiilor agentului. Această persoană răspunde în nume propriu pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 22, fără a înlătura sau a diminua răspunderea persoanei juridice pe care o reprezintă.
(5) Remuneraţia agentului este stabilită şi plătită de către emitent din încasările aferente portofoliului de creanţe.
(6) Banca Naţională a României emite reglementări cu privire la procedura de aprobare a agentului.
ART. 22
(1) Agentul are următoarele atribuţii principale în legătură cu activitatea emitentului:
a) să verifice respectarea prevederilor art. 13 şi art. 16 alin. (2);
b) să verifice îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate a elementelor incluse în portofoliul de creanţe;
c) să verifice îndeplinirea obligaţiei emitentului de a efectua reevaluările activelor ce garantează creanţele incluse în portofoliul de creanţe;
d) să verifice corecta ţinere a Registrului de evidenţă internă de către emitent;
e) să aprobe modificările în Registrul de evidenţă internă, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2);
f) să certifice şi să raporteze periodic Băncii Naţionale a României toate înscrierile noi efectuate în Registrul de evidenţă internă şi, după caz, în subregistre;
g) să certifice raportările periodice întocmite de emitent potrivit prevederilor art. 14 alin. (5), precum şi valoarea obţinută prin marcarea la piaţă efectuată de către emitent, potrivit prevederilor art. 14 alin. (4), a instrumentelor financiare derivate utilizate în scopul acoperirii riscului valutar şi a riscului de rată a dobânzii;
h) să certifice rapoartele trimise de emitent Băncii Naţionale a României, potrivit art. 36;
i) să furnizeze Băncii Naţionale a României un raport cu privire la constatările şi concluziile verificărilor întreprinse, precum şi certificările prevăzute la lit. g) şi h);
j) să notifice imediat în scris emitentul şi Banca Naţională a României, în cazul în care constată încălcarea de către acesta a unei obligaţii, conform prezentei legi, reglementărilor emise în aplicarea acesteia şi prospectului ori, după caz, documentului de ofertă care atestă condiţiile emisiunii;
k) să notifice în scris Banca Naţională a României dacă emitentul nu remediază orice încălcare a obligaţiilor sale în conformitate cu cerinţele legale şi cu cele prevăzute în prospect ori, după caz, în documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii;
l) să solicite Băncii Naţionale a României să numească un administrator de portofoliu în situaţia prevăzută la art. 40 alin. (1);
m) să încheie şi să înscrie în Arhiva Electronică, în numele său şi pe seama deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, un contract de ipotecă mobiliară asupra portofoliului de creanţe cu care sunt garantate obligaţiunile ipotecare care va fi ataşat prospectului ori, după caz, documentului de ofertă care atestă condiţiile emisiunii;
n) să transmită Băncii Naţionale a României propria evaluare privind măsura în care modificările prospectului sau ale documentului de ofertă asigură respectarea în continuare a prevederilor legii şi a reglementărilor emise în aplicarea acesteia.
(2) Agentul îşi exercită atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-e), lit. g)-k) şi în legătură cu activitatea administratorului de portofoliu. În plus, agentul certifică raportările prevăzute la art. 43 alin. (4) şi documentaţia în baza căreia administratorul de portofoliu consultă Banca Naţională a României potrivit art. 44 alin. (3) şi emite o opinie în legătură cu măsura în care obligaţiunile ipotecare continuă să îndeplinească cerinţa prevăzută la art. 8 alin. (5) şi după efectuarea operaţiunilor prevăzute la art. 44 alin. (3).
(3) Pentru aprobarea emisiunii de obligaţiuni ipotecare, agentul transmite Băncii Naţionale a României propria evaluare privind:
a) măsura în care sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia, referitoare la structurarea portofoliului şi la condiţiile de eligibilitate ale elementelor componente ale acestuia;
b) măsura în care prevederile incluse în prospect ori, după caz, în documentul de ofertă asigură respectarea cerinţelor prezentei legi şi a reglementărilor emise în aplicarea acesteia.
(4) Conţinutul şi periodicitatea transmiterii informărilor către Banca Naţională a României se prevăd prin reglementări emise de aceasta în aplicarea prezentei legi.
(5) Emitentul are obligaţia de a raporta lunar agentului informaţiile de care acesta are nevoie în vederea respectării atribuţiei prevăzute la alin. (1) lit. i).
(6) Atribuţiile agentului se realizează pe baza documentaţiei prezentate de către emitent pe propria răspundere. La cererea agentului, emitentul este obligat să-i furnizeze acestuia clarificările şi declaraţiile scrise şi documentele solicitate de acesta, pentru stabilirea gradului de conformare a emitentului cu cerinţele prevăzute de prezenta lege.
(7) Agentul nu are obligaţia să verifice dacă valoarea atribuită creanţelor sau garanţiilor aferente acestora în Registrul de evidenţă internă corespunde valorii reale a acestora.
(8) Dacă agentul nu mai îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, nu îşi îndeplineşte atribuţiile sau nu le îndeplineşte în mod corespunzător, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, Banca Naţională a României solicită emitentului propunerea de îndată a unui nou agent. La data aprobării noului agent, Banca Naţională a României retrage aprobarea agentului anterior.
(9) Persoana juridică desemnată ca agent, care renunţă la această calitate, trebuie să asigure exercitarea atribuţiilor până la data aprobării unui nou agent de către Banca Naţională a României, la propunerea emitentului sau a administratorului de portofoliu.
(10) Agentul îşi exercită atribuţiile în conformitate cu prevederile legii şi cu reglementările aplicabile, precum şi cu respectarea instrucţiunilor şi dispoziţiilor date de Banca Naţională a României şi răspunde faţă de aceasta pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi sunt conferite în această calitate. Instrucţiunile şi dispoziţiile se emit prin ordin al guvernatorului, prim-viceguvernatorului sau viceguvernatorilor Băncii Naţionale a României.
(11) Agentul nu răspunde pentru eventualele prejudicii cauzate de îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor conferite, dacă a acţionat cu bună-credinţă.
SECŢIUNEA a 4-a
Reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare
ART. 23
(1) Adunarea generală a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare numeşte un reprezentant însărcinat cu îndeplinirea actelor de apărare a intereselor acestora şi de reprezentare în relaţiile cu terţe părţi.
(2) Reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare are următoarele atribuţii:
a) să îi reprezinte pe deţinătorii de obligaţiuni ipotecare în faţa emitentului, a autorităţilor publice şi a oricărei terţe persoane, inclusiv în cadrul adunării creditorilor emitentului şi în faţa lichidatorului judiciar, în caz de faliment al emitentului, în limitele stabilite prin mandat;
b) să exercite, în nume propriu, dar pe seama deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, drepturile acestora decurgând din deţinerea de obligaţiuni ipotecare, cu excepţia dreptului de vot în adunările generale ale deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare;
c) să informeze emitentul şi administratorul de portofoliu, în maximum 24 de ore de la producerea respectivului eveniment sau de la data la care respectiva informaţie este adusă la cunoştinţa sa, cu privire la convocarea şi hotărârile adunărilor generale ale deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, precum şi cu privire la îndeplinirea formalităţilor de publicare a acestora, prin transmiterea de copii de pe documentele relevante;
d) să asigure, conform competenţelor sale, implementarea deciziilor luate în adunarea generală a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare.
(3) Obligaţiile şi răspunderea reprezentantului deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare faţă de aceştia sunt reglementate de dispoziţiile prezentei legi, precum şi de prevederile referitoare la mandat din dreptul comun, care se aplică în mod corespunzător.
(4) Reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare nu poate transmite dreptul de reprezentare a acestora. În cazul în care mandatul reprezentantului încetează, atribuţiile prevăzute la alin. (2) vor fi îndeplinite de un alt reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, ales în cadrul adunării generale a acestora.
(5) Reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare este răspunzător faţă de deţinătorii de obligaţiuni ipotecare pe care îi reprezintă pentru daunele cauzate ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute la alin. (2).
(6) Numirea şi modificarea clauzelor iniţiale ale numirii, remunerarea, limitele şi încetarea mandatului reprezentantului deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor acestuia se stabilesc de către deţinătorii de obligaţiuni ipotecare în cadrul adunărilor generale ale acestora.
SECŢIUNEA a 5-a
Oferta de obligaţiuni ipotecare
ART. 24
(1) Dacă emitentul alege ca o emisiune de obligaţiuni ipotecare să fie oferită spre subscriere prin ofertă publică, oferta publică va avea loc în baza unui prospect aprobat de autoritatea competentă din statul membru de origine, determinat conform legislaţiei pieţei de capital.
(2) În situaţia oferirii spre subscriere prin ofertă publică a obligaţiunilor ipotecare, în baza unui prospect aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, prevederile prezentei secţiuni se completează cu prevederile referitoare la prospectele de ofertă din Legea nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale reglementărilor Autorităţii de Supraveghere Financiară emise în aplicarea acesteia.
(3) Aprobarea şi publicarea unui prospect nu sunt obligatorii în cazul:
a) unei oferte de obligaţiuni ipotecare adresate exclusiv investitorilor calificaţi; şi/sau
b) unei oferte de obligaţiuni ipotecare adresate la mai puţin de 150 de persoane fizice sau juridice, altele decât investitori calificaţi, pe stat membru; şi/sau
c) unei oferte de obligaţiuni ipotecare adresate investitorilor care achiziţionează fiecare obligaţiuni ipotecare în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 100.000 euro, pentru fiecare ofertă distinctă; şi/sau
d) unei oferte de obligaţiuni ipotecare a căror valoare nominală unitară este de cel puţin echivalentul în lei a 100.000 euro; şi/sau
e) unei oferte de obligaţiuni ipotecare a cărei valoare totală în Uniunea Europeană este mai mică decât echivalentul în lei a 100.000 euro, care se calculează pe o perioadă de 12 luni; şi/sau
f) altor oferte publice de obligaţiuni ipotecare pentru care nu este obligatorie publicarea unui prospect, potrivit legislaţiei pieţei de capital.
ART. 25
(1) În vederea încadrării drept ofertă publică de valori mobiliare şi/sau, după caz, în vederea determinării necesităţii publicării unui prospect/unui nou prospect în cazul unei revânzări ulterioare a obligaţiunilor ipotecare care au făcut anterior obiectul uneia sau mai multor tipuri de oferte prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. a)-e) sau în cazul plasamentelor de obligaţiuni ipotecare prin intermediari, se aplică corespunzător prevederile legislaţiei pieţei de capital.
(2) În cazul în care obligaţiunile ipotecare vor fi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare, alta/altul decât cele aflate în supravegherea Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de maximum 30 de zile de la data admiterii la tranzacţionare, emitentul va solicita admiterea acelor obligaţiuni la tranzacţionare şi pe piaţa reglementată sau sistemul alternativ de tranzacţionare aflate în supravegherea Autorităţii de Supraveghere Financiară, dacă există condiţiile tehnice necesare pentru tranzacţionarea şi decontarea acelor obligaţiuni în moneda în care au fost emise.
ART. 26
În scopul evaluării succesului unei viitoare oferte de obligaţiuni ipotecare, emitentul poate contacta doar investitori calificaţi şi/sau clienţi profesionali.
ART. 27
În cazul în care obligaţiunile ipotecare sunt tranzacţionate pe piaţa de capital din România sau pe o piaţă reglementată dintr-un alt stat membru, în condiţiile în care România este stat membru de origine, prevederile secţiunii a 7-a "Obligaţii de transparenţă" din prezentul capitol se completează cu dispoziţiile privitoare la cerinţele de raportare aplicabile emitenţilor de obligaţiuni din Legea nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi din reglementările Autorităţii de Supraveghere Financiară emise în aplicarea acesteia.
ART. 28
În cazul în care obligaţiunile ipotecare sunt tranzacţionate pe piaţa de capital din România sau pe o piaţă reglementată dintr-un alt stat membru, în condiţiile în care România este stat membru de origine, prevederile secţiunii a 6-a "Drepturile deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare" din prezentul capitol se completează cu dispoziţiile privitoare la drepturile deţinătorilor de obligaţiuni ale Legii nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale reglementărilor Autorităţii de Supraveghere Financiară emise în aplicarea acesteia.
SECŢIUNEA a 6-a
Drepturile deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare
ART. 29
(1) Înscrierea în Registrul de evidenţă internă are ca efect evidenţierea distinctă a elementelor din portofoliul de creanţe în contabilitatea emitentului, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(2) Ipoteca mobiliară asupra portofoliului de creanţe cu care sunt garantate obligaţiunile ipotecare se constituie şi se înscrie cu rang întâi în Arhiva Electronică pe numele agentului, dar pe seama deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, anterior oferirii obligaţiunilor ipotecare spre subscriere.
(3) Ulterior numirii unui reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, ipoteca mobiliară constituită potrivit alin. (2) se transferă pe numele acestuia.
(4) Înscrierea în Arhiva Electronică a ipotecii asupra portofoliului de creanţe se realizează printr-un aviz global, care să descrie creanţele incluse în portofoliul de creanţe drept acele creanţe înscrise în Registrul de evidenţă internă.
(5) Constituirea în garanţie, în favoarea deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, a dreptului de ipotecă aferent unei creanţe din portofoliul de creanţe nu este supusă formalităţilor de publicitate în cartea funciară a imobilului respectiv.
(6) Emitentul are obligaţia de a face publice, pe website-ul său, informaţii din Registrul de evidenţă internă, similare celor ce ar fi fost făcute publice în Arhiva Electronică, dacă înscrierea ipotecii asupra portofoliului de creanţe s-ar fi realizat prin descrierea fiecărei creanţe în parte, şi de a le actualiza permanent.
(7) În baza ipotecii constituite potrivit alin. (2), deţinătorii de obligaţiuni ipotecare dobândesc dreptul de a-şi satisface creanţele împotriva emitentului prin valorificarea portofoliului de creanţe, cu prioritate în raport cu oricare alt creditor al emitentului, cu excepţia creanţelor contrapartidelor în contractele ce stau la baza instrumentelor financiare derivate incluse în portofoliul de creanţe, faţă de care au rang egal.
(8) Niciun alt creditor al emitentului nu poate iniţia executarea silită asupra portofoliului de creanţe sau unei părţi a acestuia înaintea deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare.
ART. 30
Prevederile secţiunii a V-a "Despre emiterea de obligaţiuni" din capitolul IV "Societăţile pe acţiuni" al titlului III "Funcţionarea societăţilor comerciale" din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică obligaţiunilor ipotecare emise în temeiul prezentei legi.
ART. 31
(1) În cadrul adunării generale, deţinătorii de obligaţiuni ipotecare nu pot fi reprezentaţi de acţionarii, administratorii, cenzorii sau angajaţii emitentului. Reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare nu poate vota în cadrul adunării generale în calitate de mandatar al altor deţinători de obligaţiuni ipotecare.
(2) Şedinţa adunării generale a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare este prezidată de reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, asistat de către unul până la 3 secretari, aleşi dintre deţinătorii de obligaţiuni ipotecare prezenţi, care verifică lista de prezenţă a deţinătorilor, indicând cota reprezentată de fiecare din valoarea totală a obligaţiunilor ipotecare.
(3) Votul deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare poate fi exprimat şi prin corespondenţă.
ART. 32
(1) Adunarea generală a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare este convocată pe cheltuiala emitentului, la cererea unui număr de deţinători de obligaţiuni ipotecare reprezentând cel puţin 25% din valoarea totală a obligaţiunilor ipotecare sau a administratorului de portofoliu, de către reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, cu excepţia primei adunări generale care este convocată de către emitent.
(2) Adunarea generală a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare este convocată în termen de cel mult 15 zile şi se întruneşte în termen de cel mult 60 de zile, ambele termene curgând de la data primirii cererii adresate reprezentantului deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare sau, după caz, emitentului, potrivit alin. (1).
(3) În convocare se va menţiona o dată de referinţă pentru deţinătorii îndreptăţiţi să fie înştiinţaţi şi să voteze în cadrul adunării generale respective, dată ce rămâne valabilă şi în cazul în care adunarea generală este convocată din nou din cauza neîntrunirii cvorumului. Data de referinţă astfel stabilită va fi ulterioară publicării convocării şi nu va depăşi 15 zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară.
(4) Convocarea se publică pe website-ul emitentului şi în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul emitentului.
(5) Termenul de întrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data publicării convocării pe website-ul emitentului.
(6) Convocarea cuprinde data, locul şi ora ţinerii adunării, ordinea de zi, precum şi ziua şi ora pentru cea de-a doua adunare, când cea dintâi nu s-ar putea ţine.
ART. 33
(1) Pentru valabilitatea deliberărilor adunării generale a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare este necesară prezenţa unui număr de deţinători de obligaţiuni ipotecare, incluzând numărul celor care votează prin corespondenţă, care să reprezinte cel puţin 75% din numărul total al obligaţiunilor ipotecare, iar hotărârile trebuie să fie luate cu majoritatea voturilor exprimate.
(2) În situaţia în care adunarea generală a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare nu se poate desfăşura din cauza neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), cea de-a doua adunare generală convocată potrivit art. 32 alin. (6) poate să hotărască asupra problemelor aflate pe ordinea de zi a primei adunări, cu majoritate de voturi, oricare ar fi numărul de deţinători de obligaţiuni ipotecare prezenţi, număr care include şi deţinătorii care votează prin corespondenţă.
(3) Secretarii constată îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării generale, deţinătorii de obligaţiuni ipotecare prezenţi, voturile exprimate de deţinătorii prezenţi şi de cei care votează prin corespondenţă, numărul obligaţiunilor ipotecare, consemnează dezbaterile în rezumat şi hotărârile luate şi întocmesc procesul-verbal al şedinţei adunării generale, care este semnat de preşedinte.
(4) Pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării generale se depun, în termen de 15 zile de la adoptare, la Monitorul Oficial al României, spre a fi publicate în Partea a IV-a.
ART. 34
(1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sunt obligatorii inclusiv pentru deţinătorii de obligaţiuni ipotecare care nu au luat parte la adunare sau au votat împotrivă.
(2) Reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare nu poate ataca hotărârile adunărilor generale ale deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare.
ART. 35
Hotărârile adunării generale a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare se aduc la cunoştinţa emitentului şi a administratorului de portofoliu în termen de cel mult 24 de ore de la adoptarea lor, potrivit art. 23 alin. (2) lit. c).
SECŢIUNEA a 7-a
Obligaţii de transparenţă
ART. 36
(1) Emitenţii au obligaţia să întocmească şi să publice pe site-ul propriu rapoarte trimestriale, până cel mai târziu în a 15-a zi a lunii următoare trimestrului pentru care sunt întocmite, cu privire la riscurile asociate portofoliului de creanţe, volumul total de obligaţiuni ipotecare emise şi structura portofoliului de creanţe, inclusiv valoarea nominală a creanţelor din portofoliul de creanţe, valoarea reziduală a acestora şi structura scadenţelor creanţelor din portofoliul de creanţe.
(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1), întocmite conform reglementărilor emise de Banca Naţională a României, se transmit acesteia, în termenul prevăzut la alin. (1).
(3) Banca Naţională a României stabileşte prin reglementări conţinutul şi modalitatea de publicare a rapoartelor trimestriale.
CAP. V
Prevederi speciale privind administrarea portofoliului de creanţe şi falimentul emitenţilor
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 37
(1) Falimentul emitentului se realizează conform procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în prezentul capitol.
(2) În cazul în care împotriva emitentului este deschisă procedura falimentului, deţinătorii de obligaţiuni ipotecare continuă să primească sumele ce li se cuvin, în cuantumul şi la termenele prevăzute în prospect, prevederile art. 80 din Legea nr. 85/2014 nefiind aplicabile dobânzilor care, potrivit prospectului ori, după caz, potrivit documentului de ofertă care atestă condiţiile emisiunii, devin scadente după data deschiderii procedurii.
(3) În scopul prevăzut la alin. (2), administrarea portofoliului de creanţe, aşa cum se prezintă acestea la momentul numirii administratorului de portofoliu, continuă de la data numirii acestuia, inclusiv pe parcursul procedurii falimentului şi independent de aceasta, până la data realizării tuturor creanţelor din portofoliul de creanţe, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 45.
(4) După data deschiderii procedurii falimentului împotriva emitentului, obligaţiunile ipotecare continuă să reprezinte obligaţiuni ipotecare în sensul art. 85 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările ulterioare, dacă este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 8 alin. (5).
(5) Banca Naţională a României este autoritatea abilitată să determine dacă o emisiune de obligaţiuni ipotecare îndeplineşte cerinţa prevăzută la art. 8 alin. (5).
(6) În situaţia în care cerinţa de la art. 8 alin. (5) nu mai este îndeplinită, Banca Naţională a României comunică această informaţie Autorităţii de Supraveghere Financiară în vederea actualizării listei prevăzute la art. 85 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările ulterioare.
(7) Deţinătorii de obligaţiuni ipotecare garantate cu un portofoliu de creanţe care nu mai îndeplineşte cerinţa de la art. 8 alin. (5) nu îşi pierd drepturile prevăzute de prezenta lege.
(8) Prevederile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 nu sunt aplicabile emisiunilor de obligaţiuni (inclusiv înlocuirea activelor din portofoliul de creanţe conform art. 16) aprobate de Banca Naţională a României conform prezentei legi.
ART. 38
În cazul deschiderii procedurii falimentului împotriva emitentului, creanţele deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare dau dreptul acestora de a participa, prin administratorul de portofoliu, la dezbaterile din cadrul adunării creditorilor emitentului, cu drept de vot.
ART. 39
(1) Creanţele deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare rezultate din emisiunea de obligaţiuni ipotecare nu intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pentru determinarea nivelului compensaţiei care va fi plătită de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar unui debitor ce are calitatea de deponent garantat cu depozite indisponibile la emitent, creanţele emitentului asupra debitorului care au fost incluse în portofoliul de creanţe nu vor fi deduse din suma depozitelor garantate deţinute de acel debitor la emitent.
SECŢIUNEA a 2-a
Administratorul de portofoliu
ART. 40
(1) Banca Naţională a României poate numi un administrator de portofoliu în oricare dintre următoarele situaţii:
a) emitentului i-a fost retrasă aprobarea de emisiune în baza art. 7 alin. (1) lit. b);
b) portofoliul de creanţe nu mai îndeplineşte cerinţa prevăzută la art. 13 alin. (1) şi nu sunt perspective ca emitentul să asigure îndeplinirea acesteia;
c) emitentul nu îşi mai îndeplineşte obligaţiile de plată către deţinătorii de obligaţiuni ipotecare, ce decurg dintr-o emisiune de obligaţiuni ipotecare.
(2) În cazul deschiderii procedurii falimentului împotriva emitentului, judecătorul-sindic va desemna, cu consultarea Băncii Naţionale a României, un administrator de portofoliu la numirea căruia mandatul administratorului de portofoliu numit de Banca Naţională a României încetează de drept. În orice stadiu al procedurii falimentului, judecătorul-sindic îl poate înlocui pe administratorul de portofoliu, pentru motive temeinice, cu avizul sau la propunerea Băncii Naţionale a României.
(3) Administratorul de portofoliu trebuie să îndeplinească cerinţele de experienţă, reputaţie, calificare şi cadru organizatoric corespunzătoare pentru realizarea managementului activelor şi datoriilor şi managementului lichidităţii, potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională a României în aplicarea prezentei legi.
(4) Administratorul de portofoliu trebuie să fie independent, sens în care sunt avute în vedere criteriile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desemnarea administratorului independent.
(5) Banca Naţională a României poate înlocui administratorul de portofoliu, dacă acesta nu acţionează în conformitate cu prevederile legii şi cu reglementările aplicabile ori cu instrucţiunile şi dispoziţiile date de Banca Naţională a României sau în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3) şi (4). Instrucţiunile şi dispoziţiile se emit prin ordin al guvernatorului, prim-viceguvernatorului sau viceguvernatorilor Băncii Naţionale a României.
(6) La momentul numirii administratorului de portofoliu, în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2), Banca Naţională a României sau, după caz, judecătorul-sindic stabileşte şi remuneraţia acestuia, care se plăteşte din încasările aferente portofoliului de creanţe.
(7) Administratorul de portofoliu acţionează sub supravegherea Băncii Naţionale a României, în cazul prevăzut la alin. (1), respectiv sub controlul judecătorului-sindic, în cazul prevăzut la alin. (2).
(8) Administratorul de portofoliu cooperează şi asigură schimbul de informaţii cu lichidatorul judiciar pe parcursul procedurii falimentului emitentului.
(9) Administratorul de portofoliu are obligaţia de a raporta lunar agentului informaţiile de care acesta are nevoie în vederea respectării atribuţiilor prevăzute la art. 22 alin. (2).
ART. 41
Administratorul de portofoliu are dreptul la rambursarea tuturor cheltuielilor făcute cu administrarea portofoliului de creanţe respectiv şi are prioritate la distribuţia sumelor rezultate din realizarea creanţelor din portofoliul de creanţe, în raport cu deţinătorii de obligaţiuni ipotecare.
ART. 42
(1) Administratorul de portofoliu urmăreşte realizarea drepturilor deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, în conformitate cu prevederile art. 43-47.
(2) Emitentul, în cazul numirii administratorului de portofoliu potrivit prevederilor art. 40 alin. (1), respectiv lichidatorul judiciar, în cazul numirii administratorului de portofoliu potrivit prevederilor art. 40 alin. (2), acordă sprijinul necesar administratorului de portofoliu.
SECŢIUNEA a 3-a
Administrarea portofoliului de creanţe
ART. 43
(1) De la data numirii administratorului de portofoliu, elementele componente ale portofoliului de creanţe, înscrise în Registrul de evidenţă internă, şi sumele aferente acestora colectate de către emitent începând cu această dată sunt sub controlul exclusiv al administratorului de portofoliu.
(2) Toate actele şi operaţiunile efectuate de emitent sau de lichidatorul judiciar cu privire la orice creanţă afectată garantării obligaţiunilor ipotecare ale emitentului, ulterior numirii administratorului de portofoliu, sunt nule. Actele şi operaţiunile efectuate în ziua numirii administratorului de portofoliu sunt considerate ca fiind făcute după numirea acestuia.
(3) Administratorul de portofoliu este responsabil cu ţinerea şi publicarea Registrului de evidenţă internă a portofoliului de creanţe.
(4) Administratorul de portofoliu este responsabil pentru raportarea cerinţelor prevăzute la art. 8 alin. (5), art. 13 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 36.
ART. 44
(1) În vederea realizării creanţelor deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare în cuantumul şi la termenele prevăzute în prospect ori, după caz, în documentul de ofertă care atestă condiţiile emisiunii şi distribuirii sumelor cuvenite acestora, administratorul de portofoliu va putea:
a) să continue colectarea sumelor datorate de debitorii creanţelor din portofoliul de creanţe, inclusiv prin restructurarea sau executarea silită a creanţelor în caz de neîndeplinire a obligaţiilor de către debitorii respectivi;
b) să transfere obligaţiile asumate de către emitent faţă de deţinătorii de obligaţiuni ipotecare către un alt emitent, împreună cu portofoliul de creanţe aferent;
c) să desfăşoare orice alte activităţi necesare în vederea realizării creanţelor din portofoliul de creanţe.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b), administratorul de portofoliu trebuie să se asigure că emitentul care preia prin transfer obligaţiile asumate faţă de deţinătorii de obligaţiuni ipotecare împreună cu portofoliul de creanţe aferent a obţinut aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2). Transferul este supus formalităţilor de publicitate prevăzute la art. 9 alin. (3).
(3) Administratorul de portofoliu are obligaţia de a consulta Banca Naţională a României înainte de a se angaja în următoarele operaţiuni:
a) amânarea scadenţei obligaţiunilor ipotecare;
b) vânzarea unei părţi sau în integralitate a portofoliului de creanţe;
c) obţinerea de noi finanţări care să acopere deficitul temporar de lichiditate, pe baza portofoliului de creanţe care garantează obligaţiunile ipotecare;
d) accelerarea plăţii obligaţiunilor ipotecare.
(4) La solicitarea administratorului de portofoliu, formulată potrivit alin. (3), Banca Naţională a României comunică acestuia opinia sa privind măsura în care, prin realizarea operaţiunilor propuse, se mai asigură îndeplinirea cerinţei prevăzute la art. 8 alin. (5).
SECŢIUNEA a 4-a
Accelerarea executării obligaţiilor
ART. 45
Administratorul de portofoliu poate supune aprobării adunării generale a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare accelerarea plăţii obligaţiunilor garantate şi, în acest sens, cesionarea creanţelor din portofoliul de creanţe către un terţ, care este abilitat conform legii să desfăşoare cu titlu profesional activităţi de acordare de credite pentru investiţii imobiliare.
ART. 46
Distribuirea sumelor rezultate din cesionarea creanţelor potrivit art. 45 se face potrivit următoarei ordini de preferinţă:
a) creanţele reprezentând cheltuieli făcute de către administratorul de portofoliu cu vânzarea, remuneraţia acestuia şi remuneraţia agentului;
b) creanţele aferente finanţărilor acordate emitentului în vederea acoperirii deficitului temporar de lichiditate;
c) creanţele rezultând din deţinerea obligaţiunilor ipotecare, pro rata, indiferent de vechimea şi scadenţa emisiunilor de obligaţiuni ipotecare şi creanţele contrapartidelor în contractele ce stau la baza instrumentelor financiare derivate incluse în portofoliul de creanţe;
d) creanţele creditorilor emitentului, potrivit prevederilor art. 49 alin. (3), ce nu au fost acoperite integral la închiderea provizorie a procedurii falimentului, în ordinea prevăzută de Legea nr. 85/2014.
ART. 47
(1) În cazul în care sumele rezultate din cesionarea creanţelor potrivit art. 45 sunt insuficiente pentru plata obligaţiilor emitentului, recalculate la zi, faţă de deţinătorii de obligaţiuni ipotecare, aceştia se vor putea îndrepta, pentru diferenţă, asupra patrimoniului emitentului, în concurs cu ceilalţi creditori chirografari ai acestuia, potrivit prevederilor art. 234 din Legea nr. 85/2014.
(2) Prin derogare de la prevederile secţiunii a 7-a "Falimentul şi lichidarea activelor" din cap. I al titlului II din Legea nr. 85/2014, lichidatorul judiciar desemnat de judecătorul-sindic va înscrie în tabelul de creanţe diferenţa prevăzută la alin. (1), reprezentând creanţe neacoperite ale deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare. Înscrierea în tabel se va face în orice stadiu al procedurii de lichidare a emitentului, la cererea administratorului de portofoliu, pe baza situaţiei centralizate comunicate de acesta, după finalizarea operaţiunilor prevăzute la art. 46 lit. a)-c).
SECŢIUNEA a 5-a
Dispoziţii speciale privind falimentul emitenţilor
ART. 48
(1) Pentru satisfacerea tuturor obligaţiilor ce îi incumbă emitentului faţă de deţinătorii de obligaţiuni ipotecare, în baza prezentei legi şi a prospectului ori, după caz, a documentului de ofertă care atestă condiţiile emisiunii, portofoliul de creanţe cu care sunt garantate obligaţiunile ipotecare reprezintă o masă patrimonială autonomă, distinctă de patrimoniul emitentului supus procedurii de lichidare şi nu este, în niciun fel, afectat de nicio procedură de lichidare a bunurilor emitentului. Contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu nerespectarea acestor prevederi sunt lovite de nulitate absolută.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi ale art. 43 alin. (2), portofoliul de creanţe poate fi inclus de către lichidatorul judiciar într-o tranzacţie privind cumpărarea de active şi asumarea de pasive de către un terţ, cu condiţia întrunirii cumulative a următoarelor cerinţe:
a) cel mai recent raport lunar prevăzut la art. 209 lit. k) din Legea nr. 85/2014, aprobat de judecătorul-sindic, să prevadă plata anticipată a obligaţiilor emitentului, recalculate la zi, faţă de deţinătorii de obligaţiuni ipotecare, anterior vânzării portofoliului de creanţe, precum şi sursele din care se va face plata anticipată;
b) administratorul de portofoliu să comunice lichidatorului judiciar accelerarea plăţii obligaţiunilor ipotecare în condiţiile prevăzute în raportul lichidatorului judiciar, accelerare care a fost aprobată de adunarea generală a deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare cu 2/3 din voturile exprimate.
(3) Administratorul de portofoliu întocmeşte şi transmite lunar lichidatorului judiciar şi judecătorului-sindic raportul privind stadiul îndeplinirii atribuţiilor sale, care include informaţii referitoare la sumele obţinute din administrarea portofoliului de credite, la distribuirile către deţinătorii de obligaţiuni ipotecare şi la alte cheltuieli efectuate.
ART. 49
(1) În situaţia în care procedura falimentului se finalizează înainte de a se fi epuizat activitatea de administrare a portofoliului de creanţe garantând emisiuni de obligaţiuni ipotecare ale emitentului, lichidatorul judiciar întocmeşte un raport de închidere provizorie, cu indicarea expresă a titularilor şi a cuantumului creanţelor neacoperite. Pe baza acestui raport tribunalul pronunţă o hotărâre de închidere provizorie, care va menţiona inclusiv titularii şi cuantumul creanţelor neacoperite.
(2) De la data pronunţării hotărârii de închidere provizorie, administratorul de portofoliu continuă activităţile necesare în vederea realizării creanţelor din portofoliul de creanţe şi rambursării sumelor cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare.
(3) Orice sume generate de portofoliul de creanţe, rămase după acoperirea integrală a drepturilor deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare, sunt depuse de către administratorul de portofoliu în contul deschis pe numele emitentului în faliment, pentru a fi distribuite creditorilor ale căror creanţe nu au fost acoperite integral la închiderea provizorie a procedurii falimentului, în ordinea prevăzută la art. 234 din Legea nr. 85/2014.
(4) Distribuirea sumelor prevăzute la alin. (3) se face de către lichidatorul judiciar numai după ce acesta constată că s-a încheiat activitatea de administrare a portofoliului de creanţe afectat garantării obligaţiunilor ipotecare ale emitentului, prin raportul supus aprobării judecătorului-sindic.
(5) Pentru titularii creanţelor indicate în hotărârea de închidere provizorie a procedurii falimentului, termenul legal de prescripţie în care aceştia pot solicita sumele ce le revin potrivit alin. (3) se suspendă până la notificarea acestora cu privire la existenţa unor sume rămase nedistribuite după acoperirea drepturilor deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare.
CAP. VI
Dizolvarea emitentului
ART. 50
(1) Pe durata existenţei obligaţiunilor ipotecare emise conform prezentei legi, adunarea generală a acţionarilor emitentului poate hotărî dizolvarea acestuia numai dacă, anterior luării acestei hotărâri, emitentul a transferat portofoliul de creanţe şi obligaţiile asumate faţă de deţinătorii de obligaţiuni ipotecare către un alt emitent, cu aprobarea prealabilă a agentului şi a Băncii Naţionale a României.
(2) Hotărârea luată cu încălcarea prevederilor alin. (1) nu produce efecte.
CAP. VII
Secretul bancar şi protecţia datelor cu caracter personal
ART. 51
(1) În legătură cu îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în prezenta lege, agentului, reprezentantului deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare şi administratorului de portofoliu li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile privind secretul profesional în domeniul bancar cuprinse în cap. II din titlul II al părţii I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Furnizarea de informaţii de natura secretului bancar agentului, reprezentantului deţinătorilor de obligaţiuni ipotecare şi administratorului de portofoliu sau unui terţ căruia îi este transferat portofoliul de creanţe, parţial sau în întregime, nu se consideră o încălcare a obligaţiei de păstrare a secretului bancar.
ART. 52
Prelucrarea de date cu caracter personal în legătură cu creanţele din portofoliul de creanţe de către agent, administratorul de portofoliu sau orice terţ căruia îi sunt transferate obligaţiile emitentului faţă de deţinătorii de obligaţiuni ipotecare şi/sau portofoliul de creanţe aferent, parţial sau în întregime, se efectuează în vederea realizării unui interes legitim, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. VIII
Sancţiuni
ART. 53
(1) Banca Naţională a României este competentă să aplice sancţiuni administrative emitenţilor, persoanelor care asigură conducerea şi/sau administrarea acestora, agenţilor, administratorilor de portofoliu care îşi exercită atribuţiile sub supravegherea sa.
(2) Se sancţionează potrivit prevederilor prezentei legi următoarele fapte, dacă acestea nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune:
a) emiterea de obligaţiuni ipotecare de către o instituţie de credit, fără obţinerea aprobării necesare în acest sens sau după retragerea acesteia, cu nerespectarea în acest fel a obligaţiei prevăzute la art. 4;
b) emiterea de obligaţiuni ipotecare de către emitent în alte condiţii decât cele prevăzute în aprobare;
c) nerespectarea de către emitent a cerinţelor referitoare la structurarea portofoliului de creanţe afectat garantării obligaţiunilor ipotecare, prevăzute la art. 8-17;
d) nerespectarea de către emitent a cerinţelor de eligibilitate a creanţelor incluse în portofoliul de creanţe afectat garantării obligaţiunilor ipotecare, cu încălcarea prevederilor art. 18;
e) nerespectarea de către emitent a cerinţelor referitoare la ţinerea Registrului de evidenţă internă, prevăzute la art. 19;
f) neîndeplinirea de către agent a atribuţiilor sale, prevăzute la art. 22;
g) nerespectarea de către emitent a obligaţiilor de transparenţă, prevăzute la art. 36;
h) nerespectarea de către emitent a obligaţiilor de raportare prevăzute la art. 14 alin. (5) şi art. 22 alin. (5) sau a obligaţiei privind furnizarea de informaţii către Banca Naţională a României, prevăzută la art. 20 alin. (5);
i) nerespectarea de către emitent a cerinţelor privind utilizarea instrumentelor derivate, prevăzute la art. 14 şi art. 18 alin. (8);
j) neîndeplinirea de către administratorul de portofoliu a atribuţiilor care îi revin potrivit prevederilor art. 40-49;
k) nerespectarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a reglementărilor, măsurilor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor Băncii Naţionale a României date în aplicarea prezentei legi.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), Banca Naţională a României are competenţa de a aplica următoarele sancţiuni administrative:
a) avertisment;
b) amendă aplicabilă persoanei juridice, până la 10% din valoarea totală netă a cifrei de afaceri realizată în exerciţiul financiar precedent, care include venitul brut constând din dobânzile de încasat şi alte venituri similare, venituri din acţiuni şi alte titluri cu randament variabil sau fix, precum şi comisioanele ori taxele de încasat astfel cum sunt prevăzute la art. 316 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; în cazul în care persoana juridică are calitatea de filială a unei societăţi-mamă, venitul brut relevant este cel rezultat din situaţiile financiare consolidate ale societăţii-mamă de cel mai înalt rang, din exerciţiul financiar precedent;
c) amendă aplicabilă persoanelor fizice, până la echivalentul în lei a 5 milioane de euro la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data intrării în vigoare a prezentei legi;
d) retragerea aprobării agentului şi revocarea mandatului administratorului de portofoliu.
(4) Persoanele care asigură conducerea şi/sau administrarea emitentului sunt responsabile pentru ducerea la îndeplinire de către instituţia de credit a tuturor cerinţelor prevăzute de prezenta lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia, conform competenţelor şi atribuţiilor lor prevăzute de legislaţia aplicabilă şi de reglementările interne ale instituţiei de credit. În acest sens, pentru faptele prevăzute la alin. (2) lit. a)-e), g)-i) şi k), sancţiunile pot fi aplicate instituţiei de credit şi/sau persoanelor fizice care asigură conducerea şi/sau administrarea emitentului cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective şi-ar fi exercitat în mod corespunzător competenţele şi atribuţiile decurgând din funcţiile încredinţate.
(5) Sancţiunile administrative prevăzute la alin. (3) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de măsuri potrivit art. 20 alin. (6) sau independent de acestea.
(6) Sancţiunile aplicate potrivit alin. (3) trebuie să fie eficace şi proporţionale cu faptele şi deficienţele constatate şi să fie de natură a avea un efect descurajant.
(7) La stabilirea tipului sancţiunii şi a cuantumului amenzii, Banca Naţională a României are în vedere toate circumstanţele reale şi personale relevante ale săvârşirii faptei, inclusiv următoarele aspecte, după caz:
a) gravitatea şi durata faptei;
b) gradul de vinovăţie a persoanei fizice sau juridice responsabile;
c) soliditatea financiară a persoanei fizice sau juridice responsabile, astfel cum rezultă, de exemplu, din venitul anual al persoanei fizice responsabile sau din cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile;
d) importanţa profiturilor realizate sau a pierderilor evitate de către persoana fizică sau juridică responsabilă, în beneficiul acesteia, în măsura în care acestea pot fi determinate;
e) prejudiciile cauzate terţilor, în măsura în care pot fi determinate;
f) gradul de cooperare a persoanei fizice sau juridice responsabile cu Banca Naţională a României;
g) încălcările săvârşite anterior de persoana fizică sau juridică responsabilă;
h) orice consecinţe ale faptei săvârşite, de natură să genereze risc sistemic.
ART. 54
(1) Constatarea faptelor prevăzute la art. 53 alin. (2), săvârşite de către persoane şi/sau entităţi care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea Băncii Naţionale a României, se face de către personalul Băncii Naţionale a României, împuternicit în acest sens.
(2) Actele prin care sunt dispuse măsuri sau sunt aplicate sancţiuni potrivit prezentei legi se emit de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Băncii Naţionale a României, cu excepţia măsurii prevăzute la art. 20 alin. (6) lit. a), a cărei aplicare este de competenţa consiliului de administraţie. În cazul aplicării de sancţiuni, actul trebuie să cuprindă cel puţin elementele de identificare a persoanei în culpă, descrierea faptei şi a circumstanţelor acesteia, temeiul de drept al aplicării sancţiunii şi sancţiunea administrativă aplicată.
ART. 55
(1) Aplicarea sancţiunilor administrative se prescrie în termen de un an de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârşirii faptei.
(2) Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat.
(3) Aplicarea sancţiunilor administrative nu înlătură răspunderea materială, civilă sau penală, după caz.
CAP. IX
Dispoziţii finale
ART. 56
Actele adoptate de Banca Naţională a României conform prevederilor prezentei legi, inclusiv cele prin care s-au aplicat sancţiuni administrative, pot fi contestate în condiţiile prevăzute la art. 275-277 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.
ART. 57
Orice transfer al obligaţiilor asumate de către emitent faţă de deţinătorii de obligaţiuni ipotecare, împreună cu portofoliul de creanţe aferent, se va realiza doar către un alt emitent, abilitat potrivit legii să emită obligaţiuni ipotecare.
ART. 58
Banca Naţională a României emite în aplicarea prezentei legi reglementările prevăzute la art. 4, art. 12-16, art. 18-22 şi art. 36 în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 59
În situaţia în care debitorul cedat este consumator, persoană fizică, astfel cum este acesta definit la art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, legislaţia din domeniul protecţiei consumatorilor se aplică prioritar.
ART. 60
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 58, care intră în vigoare la 3 zile de la publicare.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 32/2006 privind obligaţiunile ipotecare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 23 martie 2006, cu modificările ulterioare; şi
b) capitolul V "Cesiunea creanţelor ipotecare", conţinând articolele 24-28^1, din Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 27 noiembrie 2015.
Nr. 304.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
