Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege. TITLUL I Dispoziţii general CAP. I Principii ART. 1 (1) Justiţia se înfãptuieşte de judecãtori în numele legii şi are ca scop apãrarea ordinii de drept şi garantarea respectãrii drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor. (2) Judecãtorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie sã fie imparţiali. (3) Orice persoanã, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare sã respecte independenţa judecãtorilor. ART. 2 Judecãtorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au calitatea de magistraţi şi fac parte din corpul magistraţilor. ART. 3 (1) Judecãtorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi. (2) Judecãtorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevãzute de prezenta lege. ART. 4 (1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucurã de stabilitate, în condiţiile prezentei legi şi ale Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Procurorii care se bucurã de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevãzute de prezenta lege. ART. 5 (1) Magistraţii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, sã asigure supremaţia legii, sã respecte drepturile şi libertãţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi sã asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sã respecte normele deontologice ale profesiei de magistrat şi sã participe la formarea profesionalã continuã. (2) Judecãtorii nu pot refuza sã judece pe motiv cã legea nu prevede, este neclarã sau incompletã. CAP. II Incompatibilitãţi şi interdicţii ART. 6 Funcţiile de judecãtor, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior, în condiţiile legii. ART. 7 (1) Magistraţilor le este interzis: a) sã desfãşoare activitãţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) sã desfãşoare activitãţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altã naturã; c) sã aibã calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societãţi civile, societãţi comerciale, inclusiv bãnci sau alte instituţii de credit, societãţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societãţi naţionale sau regii autonome; d) sã aibã calitatea de membru al unui grup de interes economic. (2) Prin derogare de la regula prevãzutã la alin. (1) lit. c), magistraţii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masã. ART. 8 (1) Magistraţii nu se subordoneazã scopurilor şi doctrinelor politice. (2) Magistraţii nu pot sã facã parte din partide sau formaţiuni politice şi nici sã desfãşoare activitãţi cu caracter politic. (3) Magistraţii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor sã se abţinã de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. ART. 9 (1) Magistraţii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfãşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. (2) Magistraţilor nu le este permis sã comenteze sau sã justifice în presã ori în emisiuni audiovizuale hotãrârile sau soluţiile date în dosarele rezolvate de ei. (3) Magistraţii nu pot sã dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacã procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cãrora îşi exercitã funcţia şi nu pot îndeplini orice altã activitate care, potrivit legii, se realizeazã de avocat. (4) Magistraţilor le este permis sã pledeze, în condiţiile prevãzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însã magistraţilor nu le este îngãduit sã se foloseascã de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecatã sau a parchetului şi trebuie sã evite a se crea aparenţa cã ar putea influenţa în orice fel soluţia. ART. 10 (1) Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrãri literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. (2) Magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale, cu acordul conducãtorului instanţei sau al parchetului. (3) Magistraţii pot fi membri ai societãţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional. TITLUL II Cariera magistraţilor CAP. I Recrutarea şi formarea profesionalã iniţialã a magistraţilor ART. 11 Recrutarea magistraţilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. ART. 12 Recrutarea şi formarea profesionalã iniţialã în vederea ocupãrii funcţiei de magistrat se realizeazã prin Institutul Naţional al Magistraturii. ART. 13 (1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalitãţii, exclusiv pe bazã de concurs. (2) La concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii: a) are cetãţenia românã, domiciliul în România şi capacitate deplinã de exerciţiu; b) este licenţiatã în drept; c) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucurã de o bunã reputaţie; d) cunoaşte limba românã; e) este aptã, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicalã se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sãnãtãţii. ART. 14 (1) Concursul de admitere se organizeazã anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfãşurare a concursului de admitere şi numãrul de locuri scoase la concurs se aduc la cunoştinţã printr-un comunicat de presã şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilitã pentru concurs. (2) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numãrul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecãtori şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate. (3) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 13 alin. (2) se realizeazã de comisia de admitere. (4) Rezultatele concursului se afişeazã la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se aduc la cunoştinţã publicã pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. (5) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilã, dispoziţiile alin. (4) fiind aplicabile în mod corespunzãtor. ART. 15 (1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie. (2) Formarea profesionalã iniţialã în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constã în pregãtirea teoreticã şi practicã a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecãtori sau procurori. (3) Durata cursurilor de formare profesionalã a auditorilor de justiţie este de 2 ani. Dupã primul an de cursuri, auditorii de justiţie opteazã, în ordinea mediilor şi în raport cu numãrul posturilor, pentru funcţia de judecãtor sau procuror. (4) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectueazã stagii de practicã în cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor, asistã la şedinţele de judecatã şi la activitatea de urmãrire penalã, pentru a cunoaşte în mod direct activitãţile pe care le desfãşoarã magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate. (5) Programul de formare profesionalã a auditorilor de justiţie se aprobã de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. ART. 16 (1) Auditorii de justiţie beneficiazã de o indemnizaţie lunarã corespunzãtoare funcţiei de magistrat stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori. (2) Indemnizaţia auditorilor de justiţie prevãzutã la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevãzute de lege pentru magistraţii stagiari. (3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plãtesc din fondul prevãzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Perioada în care o persoanã a avut calitatea de auditor de justiţie, dacã a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în magistraturã. (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplicã şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţãri, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţãrile respective. ART. 17 (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţioneazã disciplinar. (2) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei cu pânã la 15% pe o perioadã de la o lunã la 3 luni sau proporţional cu numãrul absenţelor nemotivate, dacã acestea depãşesc 8 ore într-o lunã; c) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii. (3) Avertismentul se aplicã, în scris, de directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific al institutului. (4) Sancţiunile prevãzute la alin. (2) lit. b) şi c) se aplicã de consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. (5) Hotãrârile consiliului ştiinţific prevãzute la alin. (3) şi (4) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentã. (6) În cazul exmatriculãrii din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat sã restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare. (7) Procedura de constatare a abaterilor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. ART. 18 (1) Dupã încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verificã însuşirea cunoştinţelor necesare exercitãrii funcţiei de judecãtor sau de procuror. (2) Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevãzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de regulã, în funcţiile pentru care au optat dupã primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. (3) Auditorii de justiţie care nu promoveazã examenul de absolvire se pot prezenta încã o datã pentru susţinerea acestuia la urmãtoarea sesiune organizatã de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintã, în mod nejustificat, la examen sau nu promoveazã examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca magistrat şi este obligat sã restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare. ART. 19 (1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi sã îndeplineascã timp de 6 ani funcţia de judecãtor sau de procuror. (2) În cazul în care un magistrat absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat sã restituie indemnizaţia de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rãmas pânã la împlinirea termenului prevãzut la alin. (1). CAP. II Magistraţii stagiari ART. 20 (1) Judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii. (2) Judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la judecãtorii sau, dupã caz, la parchetele de pe lângã acestea. ART. 21 (1) Durata stagiului este de 3 ani. (2) În perioada stagiului, judecãtorii şi procurorii sunt obligaţi sã continue formarea profesionalã, sub coordonarea unui judecãtor sau procuror anume desemnat de preşedintele judecãtoriei sau, dupã caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângã aceastã instanţã. (3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligatã sã asigure toate condiţiile pentru buna desfãşurare a stagiului. ART. 22 (1) Judecãtorii stagiari au dreptul sã facã parte din completul de judecatã numai alãturi de un judecãtor inamovibil. (2) Procurorii stagiari au dreptul sã punã concluzii în instanţã, sã efectueze şi sã semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucurã de stabilitate. ART. 23 (1) Judecãtorul sau procurorul care rãspunde de coordonarea magistraţilor stagiari întocmeşte anual un referat de evaluare individualã privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activitãţii de judecãtor sau de procuror. (2) În vederea prezentãrii la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individualã cuprinde în mod obligatoriu avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel. ART. 24 (1) Dupã încheierea perioadei de stagiu, magistraţii stagiari sunt obligaţi sã se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care magistratul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat sã se prezinte la sesiunea urmãtoare. (2) Lipsa nejustificatã de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la douã sesiuni atrage pierderea calitãţii de judecãtor stagiar sau de procuror stagiar. (3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacã de la încheierea stagiului pânã la data fixatã pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor. (4) Dupã trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevãzute la alin. (3) sunt obligate sã efectueze din nou stagiul, potrivit legii. ART. 25 (1) Examenul de capacitate al magistraţilor stagiari se organizeazã anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii. (2) Data, locul şi modul de desfãşurare a examenului de capacitate se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilitã pentru examenul de capacitate. (3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al magistraţilor stagiari, se depun la Institutul Naţional al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului. ART. 26 (1) Comisia pentru examenul de capacitate este alcãtuitã din judecãtori de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecãtori de la curţile de apel, procurori de la parchetele de pe lângã curţile de apel, cadre didactice din învãţãmântul juridic universitar acreditat sau din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Comisiile pentru examenul de capacitate sunt alcãtuite, dupã caz, din judecãtori, respectiv procurori, precum şi din cadre didactice din învãţãmântul juridic universitar acreditat. ART. 27 (1) Examenul de capacitate constã în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale. (2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bazã ale dreptului, organizarea judiciarã şi Codul deontologic al magistraţilor. La susţinerea probelor orale participã cel puţin 3 membri ai comisiei prevãzute la art. 26 alin. (1). (3) Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecãtori şi procurori, în funcţie de specificul activitãţii acestora. ART. 28 (1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişeazã la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se aduc la cunoştinţã publicã pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. (2) Dupã întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii valideazã examenul de capacitate, în prima şedinţã care urmeazã afişãrii rezultatelor. (3) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constatã cã nu au fost respectate condiţiile prevãzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau cã existã dovada sãvârşirii unor fraude. ART. 29 (1) Dupã validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecãtorii şi parchetele de pe lângã aceste instanţe se publicã de îndatã, separat pentru judecãtori şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişeazã la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, sã-şi aleagã posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Judecãtorii stagiari pot opta numai pentru posturi de judecãtor, iar procurorii stagiari numai pentru posturi de procuror. (3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevãzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie. (4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în urmãtoarea ordine, deţinãtorul titlului de doctor în drept, cel care are o vechime mai mare în magistraturã ori magistratul care funcţioneazã la instanţa sau parchetul pentru care a optat. (5) Repartizarea pe posturi se afişeazã la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunicã persoanelor interesate şi se publicã pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. CAP. III Numirea magistraţilor ART. 30 (1) Judecãtorii inamovibili şi procurorii care se bucurã de stabilitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Propunerile de numire se fac în cel mult 3 luni de la data validãrii examenului de capacitate. (3) În perioada dintre data validãrii examenului de capacitate şi data intrãrii în vigoare a actului de numire de cãtre Preşedintele României, magistraţii în funcţie primesc salariul corespunzãtor funcţiei imediat superioare celei de magistrat stagiar. ART. 31 (1) Pot fi numiţi în magistraturã, pe bazã de concurs, personalul de specialitate juridicã asimilat magistraţilor potrivit prezentei legi, precum şi avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. (2) În termen de cel mult 3 luni de la data validãrii concursului prevãzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecãtor sau, dupã caz, de procuror a candidaţilor admişi. (3) Dupã numirea în funcţia de magistrat, persoanele prevãzute la alin. (1) sunt obligate sã urmeze, pe o perioadã de 6 luni, un curs de formare profesionalã în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. (4) Judecãtorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecãtor sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sã revinã la postul deţinut anterior. (5) Profesorii universitari din învãţãmântul juridic superior acreditat, precum şi persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat sau magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 5 ani de la numire în condiţiile legii şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite în magistraturã fãrã concurs. ART. 32 (1) Înainte de a începe sã-şi exercite funcţia, judecãtorii şi procurorii depun urmãtorul jurãmânt: "Jur sã respect Constituţia şi legile ţãrii, sã apãr drepturile şi libertãţile fundamentale ale persoanei, sã-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţã şi fãrã pãrtinire." (2) Refuzul depunerii jurãmântului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie. (3) Jurãmântul se depune în şedinţã solemnã, în faţa magistraţilor instanţei sau, dupã caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, dupã citirea actului de numire. (4) Depunerea jurãmântului se consemneazã într-un proces-verbal, care se semneazã de conducãtorul instanţei sau, dupã caz, al parchetului şi de doi dintre magistraţii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurãmântul. (5) Depunerea jurãmântului nu este necesarã în cazul transferului sau al promovãrii judecãtorului ori procurorului în altã funcţie în cadrul corpului magistraţilor. (6) Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurãmântului sunt nule. CAP. IV Formarea profesionalã continuã şi evaluarea periodicã a magistraţilor ART. 33 (1) Formarea profesionalã continuã a magistraţilor constituie garanţia independenţei şi imparţialitãţii în exercitarea funcţiei. (2) Formarea profesionalã continuã trebuie sã ţinã seama de dinamica procesului legislativ şi constã, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecãtoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunitãţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de magistrat, precum şi în abordarea multidisciplinarã a instituţiilor cu caracter de noutate. ART. 34 Responsabilitatea pentru formarea profesionalã continuã a magistraţilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducãtorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfãşoarã activitatea, precum şi fiecãrui magistrat, prin pregãtire individualã. ART. 35 (1) Magistraţii participã, cel puţin o datã la 3 ani, la programe de formare profesionalã continuã organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învãţãmânt superior din ţarã sau din strãinãtate ori la alte forme de perfecţionare profesionalã. (2) Consiliul Superior al Magistraturii aprobã anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesionalã continuã a magistraţilor. (3) Formarea profesionalã continuã a magistraţilor se realizeazã ţinându-se seama de necesitatea specializãrii lor. ART. 36 (1) În cadrul fiecãrei curţi de apel şi în cadrul fiecãrui parchet de pe lângã curtea de apel se organizeazã periodic activitãţi de formare profesionalã continuã, constând în consultãri, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aprobã de Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Preşedintele curţii de apel sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel desemneazã magistraţii care rãspund de organizarea activitãţii de formare profesionalã continuã a magistraţilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângã curtea de apel şi parchetele subordonate. ART. 37 (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţã profesionalã a magistraţilor, activitatea acestora este supusã anual unei evaluãri privind îndeplinirea cu celeritate a lucrãrilor, practica de casare sau, dupã caz, infirmãrile de soluţii, obligaţia de formare profesionalã continuã, comportamentul în cadrul raporturilor de serviciu şi îndeplinirea celorlalte îndatoriri profesionale prevãzute de lege. (2) Evaluarea prevãzutã la alin. (1) se face de comisii constituite în circumscripţia curţii de apel, respectiv a parchetului de pe lângã curtea de apel, prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecãtori şi procurori. (3) Evaluarea judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorilor din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie se face de comisii constituite prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Criteriile de evaluare a activitãţii profesionale a magistraţilor sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta lege. (5) Regulamentul privind procedura de evaluare a activitãţii profesionale a magistraţilor se aprobã prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 38 (1) Prin raportul de evaluare a activitãţii profesionale a magistratului, întocmit de comisiile prevãzute la art. 37 alin. (2) sau (3), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfãcãtor sau nesatisfãcãtor. (2) Judecãtorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare. (3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducãtorului instanţei sau parchetului ori comisiilor prevãzute la art. 37 alin. (2) sau (3) orice informaţii pe care le considerã necesare, iar citarea magistratului pentru a fi audiat este obligatorie. (4) Hotãrârile secţiilor pot fi atacate la plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotãrârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţã de judecatã, sunt definitive şi irevocabile. ART. 39 (1) Magistraţii care primesc calificativul nesatisfãcãtor sunt obligaţi sã urmeze pentru o perioadã cuprinsã între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. (2) Magistraţii care primesc calificativul satisfãcãtor în urma a douã evaluãri consecutive sunt obligaţi sã urmeze pentru o perioadã cuprinsã între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. (3) Cursurile prevãzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi. (4) Magistratul care primeşte în urma a douã evaluãri consecutive calificativul nesatisfãcãtor sau care nu a promovat examenul prevãzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesionalã de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 40 (1) Evoluţia carierei de magistrat de la intrarea în magistraturã pânã la încetarea funcţiei se consemneazã în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se pãstreazã de Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevãzute de lege. (3) Magistratul are acces la propriul dosar profesional şi poate obţine copii ale actelor existente în dosar. ART. 41 (1) Consiliul Superior al Magistraturii constituie şi actualizeazã o bazã de date cuprinzând magistraţii care s-au remarcat în activitatea lor profesionalã. (2) În aprecierea activitãţii profesionale se acordã importanţã urmãtoarelor criterii: a) rezultatele evaluãrilor activitãţii profesionale a magistratului; b) deţinerea de titluri şi grade academice sau didactice în învãţãmântul juridic superior; c) absolvirea unor cursuri de specializare; d) susţinerea de comunicãri ştiinţifice, referate sau alte lucrãri în cadrul unor congrese, seminarii, mese rotunde sau al altor forme de dezbatere ştiinţificã; e) publicarea de lucrãri de specialitate juridicã; f) deţinerea unor funcţii de specialitate în institute de cercetare interne sau internaţionale; g) cunoaşterea unor limbi strãine; h) deţinerea cunoştinţelor de operare pe calculator; i) orice alte asemenea elemente care pot caracteriza cariera magistratului. (3) Prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în baza de date prevãzutã la alin. (1) se realizeazã în condiţiile legii. CAP. V Promovarea magistraţilor şi accesul la funcţiile de conducere SECŢIUNEA 1 Promovarea în funcţii de execuţie la tribunale, curţi de apel şi la parchete ART. 42 (1) Promovarea în funcţii de execuţie reprezintã recunoaşterea performanţelor profesionale ale magistraţilor şi constituie o componentã a carierei acestora. (2) Promovarea magistraţilor se face numai cu consimţãmântul lor. ART. 43 (1) Promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, ţinându-se seama de vechimea în magistraturã şi de activitatea profesionalã a magistratului, precum şi de posturile vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, dupã caz, la parchete. (2) Concursul pentru promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se organizeazã, anual sau ori de câte ori este nevoie, de Institutul Naţional al Magistraturii, prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Data, locul, modul de desfãşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizeazã concurs se comunicã tuturor magistraţilor, prin curţile de apel şi parchete, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilitã pentru concurs. ART. 44 (1) Pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie magistraţii care în ultimii 3 ani înaintea concursului au avut calificativul foarte bine, n-au sãvârşit abateri disciplinare şi îndeplinesc urmãtoarele condiţii minime de vechime: a) 8 ani vechime în magistraturã, pentru promovarea în funcţiile de judecãtor de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângã tribunal sau la parchetul de pe lângã tribunalul specializat pentru minori şi familie; b) 12 ani vechime în magistraturã, pentru promovarea în funcţiile de judecãtor de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângã curtea de apel; c) 15 ani vechime în magistraturã, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Consiliul Superior al Magistraturii verificã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1). ART. 45 Magistraţii care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovãrii pe loc, în limita numãrului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 46 (1) Concursul de promovare în funcţii de execuţie constã în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic, precum şi în elaborarea unui studiu de specialitate. (2) Probele scrise şi orale se susţin la una dintre urmãtoarele discipline, în funcţie de specializarea magistratului: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat, precum şi, indiferent de specializare, procedura civilã sau procedura penalã. Studiul de specialitate va aborda probleme ce ţin de competenţa instanţei sau a parchetului unde magistratul solicitã promovarea, jurisprudenţa instanţelor judecãtoreşti şi a Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunitãţilor Europene şi drept comparat. ART. 47 În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotãrâre, promovarea magistraţilor declaraţi admişi. SECŢIUNEA a 2-a Accesul la funcţiile de conducere din cadrul judecãtoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor ART. 48 (1) Promovarea în funcţii de conducere la instanţele judecãtoreşti şi parchete se face pe o perioadã de 5 ani, fãrã posibilitatea reînvestirii, de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre magistraţii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionalã şi au o bunã capacitate de organizare şi decizie. (2) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecãtoreşti şi parchete este publicã şi disponibilã permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Magistraţii îşi pot depune candidaturile însoţite de un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere la instanţa ori parchetul pentru care candideazã, precum şi orice alte acte considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Selecţia magistraţilor pentru promovarea în funcţii de conducere se face de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza dosarelor profesionale, a criteriilor stabilite prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, a informaţiilor cuprinse în baza de date prevãzutã la art. 41 alin. (1), a proiectului menţionat la alin. (3) şi a unui interviu. (5) Pentru realizarea selecţiei prevãzute la alin. (4) sunt necesare cel puţin douã candidaturi. ART. 49 (1) Pentru promovarea în funcţii de conducere, sunt necesare urmãtoarele condiţii minime de vechime: a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecãtorie, prim-procuror al parchetului de pe lângã judecãtorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 8 ani în magistraturã; b) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinte de secţie de tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lângã tribunal sau al parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângã tribunal sau al parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 10 ani în magistraturã; c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângã curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângã curtea de apel, judecãtor inspector şi procuror inspector, o vechime de 15 ani în magistraturã; d) pentru funcţia de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procuror şef secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o vechime de 18 ani în magistraturã. (2) Pentru promovarea în funcţii de conducere, magistratul trebuie sã aibã dreptul sã funcţioneze la instanţa sau, dupã caz, parchetul la care solicitã promovarea în funcţia de conducere. ART. 50 (1) La încetarea mandatului funcţiei de conducere, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o altã funcţie de conducere din magistraturã la aceeaşi instanţã sau la acelaşi parchet ori la altã instanţã sau parchet ori pentru exercitarea funcţiei de magistrat la orice instanţã sau la orice parchet, în condiţiile legii. (2) Revocarea din funcţia de conducere se poate dispune, dupã caz, de Consiliul Superior al Magistraturii din oficiu, la propunerea colegiilor de conducere ale instanţelor sau ale parchetelor ori ca sancţiune disciplinarã, în condiţiile legii. SECŢIUNEA a 3-a Promovarea în funcţia de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi accesul la funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ART. 51 (1) Promovarea în funcţia de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecãtorii sau procurorii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionalã şi au o vechime efectivã în magistraturã sau în învãţãmântul juridic superior acreditat de cel puţin 15 ani. (2) Evidenţa posturilor vacante de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este publicã şi disponibilã permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (3) Magistraţii care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Candidaturile prevãzute la alin. (3) se analizeazã de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care prezintã Consiliului Superior al Magistraturii un raport consultativ asupra promovãrii. ART. 52 (1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au o vechime minimã de 18 ani în magistraturã sau în învãţãmântul juridic superior acreditat, pe o perioadã de 5 ani, fãrã posibilitatea reînvestirii. (2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevãzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului. (3) Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantã. (4) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sancţiune disciplinarã. ART. 53 (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, precum şi procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi adjunctul acestuia sunt numiţi de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimã de 18 ani în magistraturã, pe o perioadã de 5 ani, fãrã posibilitatea reînvestirii. Dispoziţiile art. 52 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor. (2) Revocarea din funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere prevãzuţi la alin. (1) se face de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sancţiune disciplinarã. ART. 54 La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevãzute la art. 52 şi 53, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o altã funcţie de conducere la aceeaşi instanţã sau parchet sau la altã instanţã sau parchet ori pentru exercitarea funcţiei de magistrat la orice instanţã sau parchet. CAP. VI Delegarea, detaşarea şi transferul ART. 55 (1) În cazul în care o judecãtorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor judecãtori, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega, cu acordul lor, judecãtori de la alte instanţe din circumscripţia menţionatã. (2) Delegarea judecãtorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul lor, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel, cu respectarea celorlalte condiţii prevãzute la alin. (1). (3) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Delegarea magistraţilor se poate face pe o perioadã de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungitã cu acordul magistratului cel mult 60 de zile într-un an. (5) Pe perioada delegãrii magistraţii beneficiazã de toate drepturile prevãzute de lege. ART. 56 (1) Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune detaşarea magistraţilor, numai cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unitãţile subordonate acestuia ori la alte autoritãţi publice. (2) Durata detaşãrii este cuprinsã între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea poate fi prelungitã pentru o duratã de pânã la 3 ani, o singurã datã, cu respectarea condiţiilor prevãzute la alin. (1). (3) În perioada detaşãrii, judecãtorii şi procurorii îşi pãstreazã calitatea de magistraţi şi beneficiazã de drepturile prevãzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi bãneşti prevãzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiazã în calitatea sa de magistrat, el îşi pãstreazã indemnizaţia de încadrare lunarã şi celelalte drepturi bãneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine. (4) Dupã încetarea detaşãrii, magistratul revine la postul deţinut anterior. ART. 57 Delegarea şi detaşarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care magistratul are dreptul sã funcţioneze potrivit legii. ART. 58 Transferul magistraţilor de la o instanţã la altã instanţã sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publicã se aprobã, la cererea celor în cauzã, de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 59 La cerere, judecãtorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii în funcţia de judecãtor, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevãzute în prezenta lege. CAP. VII Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de magistrat ART. 60 (1) Magistratul este suspendat din funcţie în urmãtoarele cazuri: a) când a fost pusã în mişcare acţiunea penalã împotriva sa; b) când suferã de o boalã psihicã, care îl împiedicã sã-şi exercite funcţia în mod corespunzãtor. (2) Suspendarea din funcţie a magistratului se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii. (3) În perioada suspendãrii din funcţie, magistratului nu i se plãtesc drepturile salariale. Aceastã perioadã nu constituie vechime în magistraturã. ART. 61 (1) În cazul prevãzut la art. 60 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunicã de îndatã magistratului şi conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţioneazã hotãrârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie. (2) Dacã se dispune scoaterea de sub urmãrire penalã, încetarea urmãririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţã de magistrat, suspendarea din funcţie înceteazã, iar magistratul este repus în situaţia anterioarã, i se plãtesc drepturile bãneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendãrii din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistraturã pentru aceastã perioadã. ART. 62 (1) În cazul prevãzut la art. 60 alin. (1) lit. b), boala psihicã se constatã printr-o expertizã de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau, dupã caz, a conducãtorului parchetului, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandatã de comisia medicalã de specialitate, numitã în condiţiile art. 13 alin. (2) lit. e). (2) Dupã expirarea perioadei prevãzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotãrî încetarea suspendãrii şi repunerea în funcţie a magistratului, prelungirea acesteia sau, dacã boala este ireversibilã, propune Preşedintelui României eliberarea sa din funcţie. (3) În perioada suspendãrii, magistratului i se plãtesc drepturile de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii. ART. 63 (1) Magistraţii sunt eliberaţi din funcţie în urmãtoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare, potrivit legii; c) transfer într-o altã funcţie, în condiţiile legii; d) incapacitate profesionalã; e) ca sancţiune disciplinarã; f) condamnarea definitivã a magistratului pentru o infracţiune; g) neîndeplinirea oricãreia dintre condiţiile prevãzute la art. 13 alin. (2). (2) Eliberarea din funcţie a magistraţilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În situaţia prevãzutã la alin. (1) lit. e), Consiliul Superior al Magistraturii comunicã hotãrârea de aplicare a sancţiunii rãmasã irevocabilã Administraţiei Prezidenţiale, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie de cãtre Preşedintele României. (3) Eliberarea din funcţie a magistraţilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii. (4) În cazul în care magistratul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sã devinã efectivã, dacã prezenţa magistratului este necesarã. (5) Magistratul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi pãstreazã gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor. ART. 64 (1) Magistraţii pot fi menţinuţi în funcţie, dupã împlinirea vârstei de pensionare prevãzute de lege, pânã la vârsta de 68 de ani, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui curţii de apel sau, dupã caz, a procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel, a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie. (2) În mod excepţional, magistraţii pensionaţi pentru limitã de vârstã pot fi reîncadraţi în funcţie pânã la împlinirea vârstei de 68 de ani, cu respectarea procedurii prevãzute la alin. (1). CAP. VIII Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ART. 65 (1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac parte din corpul magistraţilor şi se bucurã de stabilitate. (2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe bazã de concurs. (3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevãzute pentru funcţia de magistrat. ART. 66 (1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 4 ani în aceastã funcţie. (2) Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovaţi dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime în aceastã funcţie. Dupã o perioadã de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul II şi dupã alţi 5 ani în gradul I. (3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fãrã concurs dintre judecãtorii sau procurorii cu o vechime în magistraturã de cel puţin 4 ani. Dupã o perioadã de 3 ani în aceastã funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar dupã alţi 3 ani în gradul I. (4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, consilieri juridici, cadre didactice din învãţãmântul superior cu o vechime de cel puţin 6 ani, precum şi grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 10 ani. ART. 67 (1) Prim-magistratul-asistent are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 9 judecãtori, ca instanţã disciplinarã. (2) Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativã şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 68 Magistraţii-asistenţi şefi au urmãtoarele atribuţii: a) participã la şedinţele de judecatã ale secţiilor şi ale Completului de 9 judecãtori; b) repartizeazã magistraţii-asistenţi care participã la şedinţele de judecatã; c) asigurã ţinerea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrãrilor. ART. 69 Magistraţii-asistenţi participã la şedinţele de judecatã ale secţiilor. ART. 70 Magistraţii-asistenţi care participã la şedinţele de judecatã ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redacteazã încheierile, participã cu vot consultativ la deliberãri şi redacteazã hotãrâri, conform repartizãrii fãcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecatã. ART. 71 Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei. TITLUL III Drepturile şi îndatoririle magistraţilor ART. 72 Stabilirea drepturilor magistraţilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de rãspunderea şi complexitatea funcţiei de magistrat, de interdicţiile şi incompatibilitãţile prevãzute de lege pentru magistraţi şi urmãreşte garantarea independenţei şi imparţialitãţii acestora. ART. 73 (1) Pentru activitatea desfãşuratã, magistraţii au dreptul la o remuneraţie stabilitã în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinutã, cu vechimea în magistraturã şi cu alte criterii prevãzute de lege. (2) Drepturile salariale ale magistratului nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevãzute de prezenta lege. Salarizarea magistraţilor se stabileşte prin lege specialã. (3) Salarizarea judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabileşte prin legea privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupã funcţii de demnitate publicã. ART. 74 (1) Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenţei justiţiei, are dreptul şi obligaţia de a apãra corpul magistraţilor şi pe membrii acestuia împotriva oricãrui act care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea magistratului în înfãptuirea actului de justiţie ori crea suspiciuni cu privire la acestea. (2) Magistratul care considerã cã independenţa şi imparţialitatea îi sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea judiciarã sau de influenţare a evoluţiei sale profesionale se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune mãsurile necesare, conform legii. (3) Informaţiile de interes public referitoare la activitatea judiciarã a magistraţilor, care intrã sub incidenţa <>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, se pot solicita numai prin intermediul birourilor de informaţii şi relaţii publice din cadrul instanţelor şi parchetelor sau prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 75 (1) Magistraţii sunt liberi sã se asocieze sau sã adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apãrãrii intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevãzute de art. 10 alin. (3). (2) Este interzis organizaţiilor profesionale ale magistraţilor sã constituie sau sã adere la alte asociaţii decât cele profesionale. ART. 76 (1) Magistraţii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura mãsuri speciale de protecţie împotriva ameninţãrilor, violenţelor sau a oricãror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor. (2) Mãsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor. ART. 77 (1) Magistraţii beneficiazã de asigurare pentru risc profesional, realizatã din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei sau, dupã caz, ale Ministerului Public, pentru viaţã, sãnãtate şi bunuri, în limita veniturilor pentru anii lucraţi în aceste funcţii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate. (2) La eliberarea din funcţie, asigurarea prevãzutã la alin. (1) înceteazã. (3) Asigurarea prevãzutã la alin. (1) se realizeazã în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului. (4) Magistraţii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevãzutã la alin. (1). (5) Prin hotãrâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de asigurãri a magistraţilor. ART. 78 (1) Magistraţii beneficiazã anual de un concediu de odihnã plãtit de 35 de zile lucrãtoare. (2) Magistraţii au dreptul la concedii de studii de specialitate plãtite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţarã sau în strãinãtate, pentru pregãtirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fãrã platã, potrivit Regulamentului privind concediile magistraţilor. (3) Magistraţii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (4) Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiazã în mod gratuit de asistenţã medicalã, medicamente şi proteze, în condiţiile respectãrii dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurãrile sociale. (5) Magistraţii au dreptul la atribuirea locuinţelor de serviciu, iar dupã 10 ani de vechime în magistraturã le pot cumpãra. ART. 79 Magistraţii beneficiazã anual de 6 cãlãtorii în ţarã dus-întors, gratuite, la transportul pe calea feratã clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 cãlãtorii în ţarã dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectueazã cu autoturismul. ART. 80 (1) Magistraţii cu vechime continuã în magistraturã în ultimii 20 de ani înainte de data pensionãrii sau a eliberãrii din funcţie pentru alte motive neimputabile beneficiazã de o indemnizaţie egalã cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impoziteazã potrivit legii. (2) Indemnizaţia prevãzutã la alin. (1) se acordã o singurã datã în decursul carierei de magistrat şi se înregistreazã, potrivit legii. (3) Modul de calcul al vechimii continue în magistraturã se stabileşte prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Prevederile alin. (1) se aplicã şi în cazul decesului magistratului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiazã soţul/soţia şi copiii care se aflã în întreţinerea magistratului la data decesului. ART. 81 (1) Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistraturã beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lunã de activitate înainte de data pensionãrii. (2) Pentru fiecare an care depãşeşte vechimea în magistraturã prevãzutã la alin. (1) se adaugã la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fãrã a se putea depãşi venitul brut avut la data pensionãrii. (3) De pensia de serviciu beneficiazã şi magistraţii cu o vechime în magistraturã între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevãzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integralã. (4) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecãtor sau procuror beneficiazã de pensie de serviciu, chiar dacã la data pensionãrii au o altã ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un magistrat în funcţie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului. (5) De prevederile alin. (4) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de magistrat din motive neimputabile. ART. 82 Soţul supravieţuitor şi copiii magistraţilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiazã de pensie de urmaş dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute pentru aceasta de <>Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 83 (1) Partea din pensia de serviciu care depãşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurãrilor sociale se suportã din bugetul de stat. (2) Pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizeazã în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate. (3) De dispoziţiile alin. (2) beneficiazã şi magistraţii pensionari. ART. 84 Magistraţii pot fi pensionaţi anticipat în condiţiile <>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, respectându-se, în mod corespunzãtor, drepturile prevãzute în prezenta lege. ART. 85 Constituie vechime în magistraturã perioada în care magistratul sau persoana asimilatã acestuia a îndeplinit funcţiile de judecãtor, procuror, personal de specialitate juridicã din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie sau personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor, precum şi perioada în care o persoanã a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi. ART. 86 (1) Personalul de specialitate juridicã din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei. (2) Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile şi îndatoririle magistraţilor, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea anualã a activitãţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare se aplicã în mod corespunzãtor şi personalului de specialitate juridicã prevãzut la alin. (1). ART. 87 (1) Pentru merite deosebite în activitate, respectarea îndatoririlor prevãzute de lege şi vechime îndelungatã în magistraturã ca judecãtor sau procuror, magistraţii în activitate, care au obţinut numai calificative de foarte bine în ultimii 10 ani, pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar clasele I-III. (2) În mod excepţional, Diploma Meritul judiciar poate fi conferitã şi magistraţilor pensionari care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) şi au avut o contribuţie deosebitã la înfãptuirea actului de justiţie, precum şi personalului de specialitate juridicã asimilat magistraţilor, dacã au avut o contribuţie deosebitã la organizarea şi administrarea justiţiei, la elaborarea legislaţiei ori la formarea iniţialã şi continuã a personalului din sistemul justiţiei. (3) Diploma Meritul judiciar se acordã de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 88 (1) Diploma Meritul judiciar se conferã astfel: a) Diploma Meritul judiciar clasa I, pentru 20 de ani vechime; b) Diploma Meritul judiciar clasa II, pentru 15 ani vechime; c) Diploma Meritul judiciar clasa III, pentru 10 ani vechime. (2) Modelul diplomelor şi modul de confecţionare a acestora se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de ministrul justiţiei. ART. 89 (1) Magistraţii sunt datori sã se abţinã de la orice acte sau fapte de naturã sã compromitã demnitatea lor în profesie şi în societate. (2) Relaţiile magistraţilor la locul de muncã şi în societate se bazeazã pe respect şi bunã-credinţã. ART. 90 (1) Magistraţii sunt obligaţi sã rezolve lucrãrile în termenele stabilite şi sã soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora. (2) Magistraţii sunt obligaţi sã desfãşoare activitatea judiciarã în mod independent, dând dovadã de o conduitã imparţialã şi sã respecte secretul profesional. (3) Judecãtorul este obligat sã pãstreze secretul deliberãrilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv dupã încetarea exercitãrii funcţiei. ART. 91 (1) Magistraţii sunt obligaţi sã aibã, în timpul şedinţelor de judecatã, ţinuta vestimentarã corespunzãtoare instanţei la care funcţioneazã. (2) Ţinuta vestimentarã se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului şi se asigurã în mod gratuit. ART. 92 Magistraţii sunt obligaţi sã prezinte, în condiţiile şi la termenele prevãzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. TITLUL IV Rãspunderea magistraţilor CAP. I Dispoziţii generale ART. 93 Magistraţii rãspund civil, disciplinar, administrativ şi penal, în condiţiile legii. ART. 94 (1) Statul rãspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. (2) Rãspunderea statului este stabilitã în condiţiile legii şi nu înlãturã rãspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţã sau gravã neglijenţã. (3) Cazurile în care persoana vãtãmatã are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sãvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedurã penalã. (4) Dreptul persoanei vãtãmate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare sãvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotãrâre definitivã, rãspunderea penalã sau disciplinarã, dupã caz, a magistratului pentru o faptã sãvârşitã în cursul judecãţii procesului şi dacã aceastã faptã este de naturã sã determine o eroare judiciarã. (5) Nu este îndreptãţitã la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la sãvârşirea erorii judiciare de cãtre magistrat. (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vãtãmatã se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. (7) Dupã ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotãrârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despãgubiri împotriva magistratului care, cu rea-credinţã sau gravã neglijenţã, a sãvârşit eroarea judiciarã cauzatoare de prejudicii. (8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevãzute de prezentul articol este de un an. ART. 95 (1) Orice persoanã poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducãtorii instanţelor ori ai parchetelor, în legãturã cu activitatea sau conduita necorespunzãtoare a unui magistrat, încãlcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori sãvârşirea de cãtre acesta a unor abateri disciplinare. (2) Exercitarea dreptului prevãzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotãrârile judecãtoreşti, care sunt supuse cãilor legale de atac. CAP. II Rãspunderea disciplinarã a magistraţilor ART. 96 Magistraţii rãspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afecteazã prestigiul justiţiei. ART. 97 Constituie abateri disciplinare: a) încãlcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitãţi şi interdicţii privind magistraţii; b) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al magistraţilor; c) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, precum şi imixtiunea în activitatea altui magistrat; d) desfãşurarea de activitãţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; e) nerespectarea secretului deliberãrii sau a confidenţialitãţii lucrãrilor care au acest caracter; f) nerespectarea în mod repetat a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor; g) refuzul de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de pãrţile din proces; h) reţinerea repetatã a dosarelor peste timpul necesar efectuãrii lucrãrilor sau studiului dosarului; i) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii sau dispusã, potrivit legii, de conducãtorul instanţei ori parchetului; j) neglijenţa gravã sau repetatã în rezolvarea lucrãrilor; k) efectuarea cu întârziere a lucrãrilor; l) absenţele nemotivate de la serviciu sau întârzierea ori plecarea de la program, în mod repetat; m) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu faţã de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili. ART. 98 Sancţiunile disciplinare care se pot aplica magistraţilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu pânã la 15% pe o perioadã de la o lunã la 3 luni; c) mutarea disciplinarã pentru o perioadã de la o lunã la 3 luni la o instanţã sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângã curtea de apel; d) revocarea din funcţia de conducere ocupatã; e) excluderea din magistraturã. ART. 99 Sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 98 se aplicã de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice. TITLUL V Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 100 (1) Magistraţii în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se considerã cã îndeplinesc condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor în care sunt numiţi. (2) Judecãtorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Pânã la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, încuviinţarea se acordã de cãtre ministrul justiţiei. (3) În caz de infracţiune flagrantã, judecãtorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat neîntârziat de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia. Pânã la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, va fi informat ministrul justiţiei. ART. 101 (1) Judecãtorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continuã activitatea pânã la data expirãrii mandatului pentru care au fost numiţi. (2) Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cãrora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, dupã caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile, îşi pãstreazã gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinutã anterior sau pe o altã funcţie de judecãtor ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocaturã sau notariat, fãrã examen. ART. 102 Magistraţii care au, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, norma de bazã la instituţii de învãţãmânt superior juridic, au obligaţia ca, începând cu anul universitar urmãtor, sã-şi transfere norma de bazã la instanţa sau parchetul la care funcţioneazã ori sã renunţe la calitatea de magistrat. ART. 103 (1) Magistraţii în funcţie şi personalul de specialitate juridicã asimilat acestora care au beneficiat de vechime în magistraturã potrivit <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, îşi pãstreazã aceastã vechime. (2) Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobatã prin <>Legea nr. 347/2003 , în baza coeficienţilor de multiplicare prevãzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi, gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent. ART. 104 (1) Dispoziţiile prezentei legi privind vechimea necesarã pentru ocuparea funcţiei de judecãtor sau procuror şi pentru promovarea în aceste funcţii se aplicã începând cu 1 ianuarie 2005. (2) Pânã la data de 1 ianuarie 2005, pot fi numite în magistraturã, în condiţiile art. 31, şi persoanele care au ocupat cel puţin 5 ani funcţia de personal de specialitate juridicã din fostele arbitraje de stat, magistrat consultant, asistent judiciar, avocat, notar, jurisconsult, consilier juridic, cadru didactic din învãţãmântul superior acreditat ori de cercetare în Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei Române sau funcţii de specialitate juridicã în administraţia publicã, în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, Avocatului Poporului sau Consiliului Legislativ. ART. 105 (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplicã în mod corespunzãtor şi magistraţilor militari. (2) Perioada în care judecãtorii financiari, judecãtorii financiari inspectori, procurorii financiari şi consilierii secţiei jurisdicţionale ai Curţii de Conturi au exercitat aceste funcţii în cadrul Curţii de Conturi se considerã vechime în magistraturã. (3) Perioada în care personalul de specialitate juridicã a funcţionat în fostele arbitraje de stat constituie vechime în magistraturã. ART. 106 (1) Consiliul Superior al Magistraturii aprobã, prin hotãrâre care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I: a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfãşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimã de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; b) Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii; c) Regulamentul privind examenul de capacitate al magistraţilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfãşurare şi media minimã de promovare a examenului de capacitate al magistraţilor stagiari; d) Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea concursului de admitere în magistraturã; e) Regulamentul privind modul de desfãşurare a cursurilor de formare profesionalã continuã a magistraţilor şi atestare a rezultatelor obţinute; f) Regulamentul privind concursul de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor; g) Regulamentul privind concediile magistraţilor. (2) Regulamentele prevãzute la alin. (1) se adoptã în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intrã în vigoare la data intrãrii în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi. ART. 107 (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã: a) dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 şi <>art. 59-69 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-120^1 şi <>art. 121-131^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 66 privind vechimea în magistraturã necesarã pentru promovarea în funcţia de judecãtor sau procuror, care se abrogã pe data de 1 ianuarie 2005. (3) Dispoziţiile <>art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se abrogã pe data de 1 ianuarie 2005. Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2) şi cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU Bucureşti, 28 iunie 2004. Nr. 303. ANEXĂ Criteriile de evaluare a activitãţii profesionale a magistraţilor
┌────────────────────────────────────────────┐
│ A. Perfectionarea pregatirii profesionale │
└────────────────────────────────────────────┘
1. FORMA PERFECŢIONARE ORGANIZATĂ LA NIVELUL INSTANŢEI SAU, DUPĂ CAZ, AL CURŢII DE APEL ŞI LA NIVELUL PARCHETELOR DE PE LÂNGĂ ACESTEA - ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL
TEMA ___________________
REZULTATELE OBŢINUTE___________________
2. FORMA PERFECŢIONARE CENTRALIZATĂ (Institutul Naţional al Magistraturii, instituţii de învãţãmânt superior din ţarã sau strãinãtate ori alte forme de perfecţionare centralizatã)
PERIOADA LOC DESFĂŞURARE DISCIPLINA REZULTATE
┌───────────────┐ ┌───────────┐
───── ──── └───────────────┘ └───────────┘ ─────────
───── ──── ┌───────────────┐ ┌───────────┐ ─────────
└───────────────┘ └───────────┘
3. FORMA SPECIALIZARE, SCHIMB EXPERIENŢĂ
PERIOADA ŢARA LOCALITATEA DISCIPLINA TEMA
┌─────┐ ┌───────────┐ ┌───────────┐ ┌─────┐
───── ──── └─────┘ └───────────┘ └───────────┘ └─────┘
───── ──── ┌─────┐ ┌───────────┐ ┌───────────┐ ┌─────┐
└─────┘ └───────────┘ └───────────┘ └─────┘
PARTICIPARE LA SIMPOZIOANE, CONFERINŢE etc.
PERIOADA ŢARA LOCALITATE TEMA LUCRARE PREZENTATĂ
(dacã este cazul)
┌─────┐ ┌──────────┐ ┌─────┐ ┌──────────────────┐
──── ──── └─────┘ └──────────┘ └─────┘ └──────────────────┘
┌─────┐ ┌──────────┐ ┌─────┐ ┌──────────────────┐
──── ──── └─────┘ └──────────┘ └─────┘ └──────────────────┘
INSTITUŢIA CARE A PROPUS PARTICIPAREA ______________________
4. LUCRĂRI PUBLICATE NR. TOTAL: _____ DINTRE CARE:
DATA LOC APARIŢIE TIP TITLU
(Editura, (Articol,
Revista etc.) Lucrare etc.)
┌─────────────┐ ┌─────────────────────┐ ┌─────────┐
──── ──── └─────────────┘ └─────────────────────┘ └─────────┘
┌─────────────┐ ┌─────────────────────┐ ┌─────────┐
──── ──── └─────────────┘ └─────────────────────┘ └─────────┘
5. ACTIVITATE DIDACTICĂ
INSTITUŢIA FUNCŢIA DISCIPLINA
┌──────────────┐ ┌──────────────┐ ┌─────────────────┐
└──────────────┘ └──────────────┘ └─────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────┐
│ B. Activitate profesionala a judecatorilor │
└────────────────────────────────────────────┘
I. Activitatea de judecatã:
TOTAL MEDIA PE INSTANŢĂ
SAU, DUPĂ CAZ,
PE SECŢIE
1. NR. ŞEDINŢE DE JUDECATĂ LA CARE A PARTICIPAT ___ _____
2. NR. ŞEDINŢE DE JUDECATĂ CONDUSE ___ _____
3. NR. PARTICIPĂRI COMPLETE SPECIALIZATE ___ _____
4. NR. DOSARE RULATE ___ ____
5. NR. HOTĂRÂRI PRONUNŢATE ___ _____
6. OPERATIVITATEA ÎN SOLUŢIONAREA CAUZELOR ___ _____
7. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE ___ _____
8. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE PESTE TERMEN ___ _____
9. NR. HOTĂRÂRI CASATE ___ _____
10. NR. HOTĂRÂRI CASATE IMPUTABILE ___ _____
DIN CARE:
- CU OBIECŢIUNTLE MAGISTRATULUI APRECIATE
CA ÎNTEMEIATE DE INSTANŢĂ/SECŢIILE
SPECIALIZATE _____
┌──────────────────────────────────────┐
│ C. Activitatea profesionala │
└──────────────────────────────────────┘
1. DOSARE de anchetã_____________din care rechizitorii __________________
2. DOSARE de supraveghere________din care rechizitorii __________________
3. INCULPAŢI trimişi în judecatã _________din care arestaţi _____________
4. Operativitate în rezolvarea cauzelor_______________________
5. CONCLUZII în:
- latura penalã a cauzei _____________
- latura civilã a cauzei _____________
6. Exercitarea acţiunii civile din oficiu ___________
7. Soluţii infirmate _____________________
8. Cãi de atac exercitate _______ din care admise ______________________
9. Referate pentru recurs în anulare întocmite ______ din care admise______
10. Dosare restituite de instanţã în vederea refacerii sau completãrii urmãririi penale, cu excepţia celor restituite ca urmare a extinderii acţiunii sau a procesului penal _________________________________
11. Dosare restituite la procuror în vederea refacerii rechizitoriului ______
12. Alte activitãţi ale procurorului:
- Note de studiu ___________________________
- Observaţii la proiecte de acte normative _____________
- Note, memorii, referate _______________________
┌──────────────────────────────────────────────────────┐
│ D. Criterii si parametri in evaluarea performantelor │
│ magistratilor care detin functii de conducere │
└──────────────────────────────────────────────────────┘
CALIFICATIVUL ACORDAT
a) Capacitatea de organizare şi decizie ________________
b) Gradul de comunicativitate ________________
c) Atitudinea în relaţiile cu:
- magistraţii ________________
- personalul auxiliar ________________
- petiţionarii ________________
- alte instituţii ________________
d) Gradul de complexitate a cauzelor ________________
e) Obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor ________________
f) Organizarea şi supravegherea pregãtirii
profesionale ________________
g) Capacitatea de a gestiona situaţiile de crizã ________________
┌────────────────────────────────────────────┐
│ E. Parteneri profesionali, organizatorici │
│ si de conduita │
└────────────────────────────────────────────┘
CALIFICATIVUL ACORDAT
1. a) Capacitatea de interpretare şi aplicare
ca legii _________________
b) Respectarea normelor procedurale
în activitatea desfãşuratã _________________
c) Calitatea hotãrârilor/actelor de urmãrire
penalã _________________
d) Gradul de complexitate a cauzelo _________________
e) Rezolvarea lucrãrilor în termen _________________
f) Cunoaşterea, asimilarea şi aplicarea
jurisprudenţei Curţii Constituţionale
şi a C.E.D.O _________________
2. a) Perseverenta _________________
b) Iniţiativa _________________
c) Autoritatea _________________
d) Puterea de muncã _________________
e) Spiritul de analizã şi sintezã _________________
3. a) Respectarea disciplinei muncii _________________
b) Atitudinea în relaţiile cu colegii _________________
c) Atitudinea în raporturile cu justiţiabilii _________________
d) Respectarea normelor Codului deontologic
al magistraţilor _________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
