Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 3 din 20 aprilie 1972 cu privire la activitatea de comert interior
Dezvoltarea în ritm susţinut a forţelor de producţie, perfecţionarea organizãrii şi conducerii activitãţii economice, a tuturor relaţiilor sociale, au asigurat creşterea continua a producţiei de bunuri materiale şi, pe aceasta baza, ridicarea sistematica şi multilaterala a nivelului de trai al întregului popor, telul suprem al politicii partidului şi statului. În ultimii ani a sporit simtitor fondul de mãrfuri destinat aprovizionarii populaţiei, concomitent cu creşterea calitãţii bunurilor de consum şi diversificarea sortimentelor, asigurindu-se astfel satisfacerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor oamenilor muncii. În vederea desfãşurãrii unei activitãţi comerciale moderne şi eficiente, la nivelul exigenţelor actuale, comerţul socialist trebuie sa foloseascã pe scara larga metode ştiinţifice de investigare a cererii de mãrfuri, sa exercite un rol activ asupra producţiei, în vederea adaptãrii operative a acesteia la nevoile de aprovizionare ale populaţiei de la oraşe şi sate şi sa stimuleze interesul cumparatorilor pentru produsele fabricate de industria noastrã de bunuri de consum. Organele şi organizaţiile comerciale au datoria sa ia mãsuri pentru pãstrarea şi gospodãrirea judicioasã a fondului de mãrfuri, organizarea şi repartizarea raţionalã pe teritoriu a reţelei comerciale, modernizarea continua a procesului de vînzare a mãrfurilor, sporirea eficientei economice a întregii activitãţi. Ridicarea activitãţii comerciale pe o treapta superioarã, îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor importante ce revin acestui sector în etapa actuala, impun preocuparea deosebita pentru perfecţionarea continua a pregãtirii politice şi profesionale a lucrãtorilor din comerţ. Personalul din comerţ poarta intreaga rãspundere în fata societãţii pentru modul în care administreazã şi valorifica bunurile ce i-au fost încredinţate. Totodatã, lucrãtorii din comerţ trebuie sa dea permanent dovada de solicitudine fata de cumpãrãtori, probitate profesionalã, respect fata de funcţia socialã pe care o îndeplinesc. Cinstea, corectitudinea şi demnitatea trebuie sa defineascã profilul moral al lucrãtorilor din comerţul socialist. În scopul îmbunãtãţirii întregii activitãţi de comerţ interior, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 În Republica Socialistã România scopul activitãţii de comerţ interior îl constituie aprovizionarea populaţiei cu mãrfuri de buna calitate şi servirea exemplara a cumparatorilor. Organizaţiilor comerciale de stat şi cooperatiste le revine sarcina ca, potrivit planului de dezvoltare a economiei naţionale, sa asigure aprovizionarea cu sortimente de mãrfuri cît mai variate, în funcţie de sezon şi specificul local, în cantitãţi sporite, în raport cu puterea de cumpãrare a oamenilor muncii. ART. 2 Unitãţile socialiste producãtoare de bunuri de consum sînt obligate sa ţinã seama permanent de cerinţele consumatorilor, sa sporeasca volumul producţiei, sa lãrgeascã continuu gama produselor, sa dezvolte pe scara larga preambalarea acestora şi sa se preocupe în mod constant de îmbunãtãţirea calitãţii mãrfurilor destinate desfacerii cãtre populaţie. ART. 3 Perfecţionarea şi lãrgirea continua a relaţiilor directe dintre organizaţiile comerciale şi unitãţile producãtoare constituie o sarcina permanenta atît a comerţului, cît şi a industriei. În cadrul unei strinse colaborãri, organizaţiile comerciale şi unitãţile producãtoare trebuie sa realizeze o temeinica cunoaştere a nevoilor de consum, sa ia mãsuri de adaptare operativã a producţiei pentru a veni în intimpinarea cererii de mãrfuri, sa orienteze preferintele consumatorilor cãtre sortimentele fabricate de unitãţile industriei noastre socialiste. ART. 4 Adincirea continua a democraţiei socialiste, aplicarea cu consecventa a principiului conducerii colective, impun creşterea rolului maselor la soluţionarea problemelor esenţiale ale activitãţii de comerţ interior, atragerea întregului personal al unitãţilor la dezbaterea şi adoptarea mãsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, extinderea formelor moderne de comerţ, îmbunãtãţirea continua a servirii populaţiei. Conducerea întregii activitãţi comerciale se realizeazã pe baza principiului centralismului democratic, prin imbinarea armonioasã a desfãşurãrii activitãţii pe baza de plan, cu acordarea de largi atribuţii şi competente organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, precum şi organizaţiilor comerciale. ART. 5 În Republica Socialistã România aprovizionarea populaţiei se realizeazã prin: a) organizaţii comerciale de stat specializate; b) unitãţi comerciale proprii ale centralelor şi întreprinderilor de stat industriale sau agricole; c) unitãţi comerciale ale cooperaţiei de consum, ale cooperaţiei meşteşugãreşti, precum şi unitãţi ale cooperativelor agricole de producţie, ale asociaţiilor intercooperatiste şi ale altor organizaţii obşteşti; d) membrii cooperativelor agricole de producţie, producãtorii agricoli individuali şi mestesugarii care desfac produsele proprii; e) persoane fizice autorizate, în anumite condiţii stabilite de lege, sa desfãşoare activitate de comerţ. ART. 6 Activitatea de comerţ interior cuprinde: a) cumpãrarea şi desfacerea mãrfurilor destinate direct aprovizionarii populaţiei, inclusiv prin alimentaţia publica; b) cumpãrarea şi desfacerea mãrfurilor cãtre organizaţiile economice sau bugetare; c) desfacerea bunurilor în consignaţie; d) intermedierea de vinzari-cumpãrãri. ART. 7 În vederea realizãrii unei legãturi organizate între producţie şi consum, comerţul socialist se desfãşoarã prin: - comerţul cu ridicatã; - comerţul cu amãnuntul. Comerţul cu ridicatã are sarcina sa aprovizioneze ritmic şi la timp reţeaua comerţului cu amãnuntul cu sortimente comerciale complete, în care scop încheie contracte cu întreprinderile producãtoare, organizeazã recepţia cantitativã şi calitativã, constituie rezervele de mãrfuri pe perioade limitate potrivit planului de stat şi asigura depozitarea şi conservarea lor în bune condiţii. Întreprinderile comerţului cu ridicatã pot organiza unitãţi comerciale de desfacere cu amãnuntul. Comerţul cu ridicatã se exercita prin organizaţii comerciale de stat. Cooperatia de consum poate organiza depozite proprii cu ridicatã în localitãţile în care comerţul de stat nu are asemenea depozite. Unitãţile comerciale ale întreprinderilor producãtoare vor fi aprovizionate direct de la unitãţile de producţie. ART. 8 Comerţul cu amãnuntul are sarcina sa desfaca mãrfurile direct cãtre populaţie prin unitãţile comerciale, amplasate în mod judicios pe teritoriul oraşelor şi satelor, în raport cu nevoile de aprovizionare ale populaţiei. ART. 9 Pentru înfãptuirea politicii partidului de ridicare neincetata a nivelului de trai al oamenilor muncii, unitãţile comerciale socialiste vînd produsele importante pentru consumul populaţiei la preţuri unice cu amãnuntul. La desfacerea produselor prin alimentaţia publica se aplica preţul cu amãnuntul care cuprinde, pe lîngã costul materiilor prime, cheltuielile de aprovizionare, preparare, de comercializare, beneficiul şi impozitul legal, stabilit pe baza Legii cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor. La preţurile cu amãnuntul ale unor produse care se vînd prin unitãţile comerţului socialist din mediul rural se aplica un adaos fix stabilit potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare de comercializare şi transport. Produsele desfãcute populaţiei de cãtre cooperativele agricole de producţie şi de membrii acestora, de producãtorii agricoli individuali, de mestesugarii care vînd produsele proprii cît şi de persoanele fizice autorizate sa desfãşoare activitate de comerţ, se vînd la preţuri de învoiala. În toate cazurile în care, potrivit dispoziţiilor legale, se stabilesc preţuri maximale, de mercurial, preţurile de învoiala se vor practica în limita acestora. ART. 10 Organizaţiile comerciale rãspund fata de cumpãrãtori, potrivit legii, de calitatea mãrfurilor vîndute. Personalul din comerţ are datoria sa sporeasca exigenta la primirea mãrfurilor, astfel încît sa se evite pãtrunderea în reţeaua comercialã a mãrfurilor cu deficiente calitative. Acţiunea pentru asigurarea calitãţii mãrfurilor trebuie sa înceapã din momentul încheierii contractelor de cãtre organizaţiile comerciale cu cele producãtoare şi sa se desfãşoare pe parcursul întregului proces de producţie, receptionare şi vînzare, sarcina considerindu-se îndeplinitã numai dupã ce s-a verificat comportarea produsului la cumpãrãtor. ART. 11 În vederea creşterii continue a eficientei economice, conducerile organizaţiilor comerciale au obligaţia de a lua toate mãsurile pentru reducerea sistematica a cheltuielilor de circulaţie, folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale, introducerea tehnicii noi, mecanizarea lucrãrilor de manipulare şi transport a mãrfurilor prin folosirea cît mai larga a containerizarii şi paletizarii, creşterea vitezei fondurilor circulante, folosirea raţionalã a forţei de munca, precum şi orice alte mãsuri menite sa contribuie la realizarea acestor obiective. ART. 12 Pentru satisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a cerinţelor actuale şi de perspectiva ale cumparatorilor baza tehnico-materialã a comerţului se dezvolta în mod coordonat, în concordanta cu prevederile planului de stat. În cadrul lucrãrilor de sistematizare a localitãţilor, precum şi la elaborarea proiectelor de locuinţe, se vor stabili, în mod obligatoriu, necesarul de dotãri comerciale şi de servicii, amplasarea lor şi etapele de realizare astfel încît toate aceste unitãţi sa fie date în folosinta în acelaşi timp cu locuintele. ART. 13 O însemnatã parte din avutul obştesc este încredinţatã personalului din comerţ. Acesta are obligaţia, de o deosebita rãspundere, de a gospodari cu grija mãrfurile, celelalte mijloace materiale precum şi mijloacele bãneşti pe care le are în primire, de a veghea neintrerupt la apãrarea integritãţii proprietãţii socialiste. Lucrãtorii din comerţ au datoria sa se preocupe permanent de perfecţionarea pregãtirii profesionale, de ridicarea nivelului lor politic şi a conştiinţei cetatenesti; ei trebuie sa dea dovada de o disciplina exemplara la locul de munca. În intreaga sa activitate, personalul din comerţ, care prin natura muncii sale vine zilnic în contact cu un mare numãr de cetãţeni, trebuie sa manifeste o comportare civilizata, demna, izvorita din respectul fata de oamenii muncii, fauritorii bunurilor materiale şi spirituale, sa aplice cu fermitate în viata principiile eticii şi echitãţii socialiste. CAP. 2 Reguli privind aprovizionarea şi servirea populaţiei A. Cu caracter general ART. 14 În vederea asigurãrii unei serviri corespunzãtoare a cumparatorilor, personalul din toate unitãţile comerciale socialiste, producãtorii, mestesugarii şi persoanele fizice autorizate de a face comerţ sînt obligaţi: a) sa aibã o atitudine atenta, demna şi cuviincioasã fata de cumpãrãtori; b) sa aranjeze şi sa expuna ordonat, estetic şi atragator mãrfurile; c) sa afiseze etichetele cu preţurile legale, în mod vizibil; d) sa cintareasca sau sa masoare mãrfurile în fata cumparatorilor în asa fel încît aceştia sa poatã controla cu usurinta exactitatea cintaririi sau masurarii, fiind interzisã folosirea unor aparate şi instrumente care nu au fost verificate potrivit legii; e) sa respecte gramajele stabilite; f) sa nu favorizeze pe unii cumpãrãtori printr-o aprovizionare sau servire preferentiala; g) sa nu conditioneze vînzarea unor produse de cumpãrarea altora; h) sa elibereze mãrfurile cumparatorilor ambalate în mod corespunzãtor. ART. 15 Pentru a satisface în mãsura mai mare exigenţele cumparatorilor, lucrãtorii din comerţ au obligaţia sa controleze mãrfurile în momentul servirii consumatorilor şi sa le vinda numai pe cele corespunzãtoare calitativ. Este interzisã vînzarea mãrfurilor care: a) sînt alterate, degradate sau prezintã defecte; b) au termenul de valabilitate depãşit. ART. 16 Lucrãtorii din comerţ sînt obligaţi sa respecte cu stricteţe regulile igienico-sanitare privind conservarea şi manipularea produselor. În acest scop, trebuie sa pãstreze la locul de munca, în permanenta, o stare de perfecta ordine şi curãţenie, sa îngrijeascã instalaţiile şi obiectele de inventar, sa aibã o ţinuta vestimentara adecvatã, sa respecte regulile de igiena personalã. B. Pentru organizaţiile şi unitãţile comerciale de stat şi cooperatiste ART. 17 În scopul satisfacerii cerinţelor de consum ale populaţiei, conducerile unitãţilor comerciale, întregul personal din comerţ, în raport cu sarcinile care le revin, sînt obligate sa aprovizioneze unitãţile comerciale, în permanenta, cu toate sortimentele de mãrfuri existente în depozitele cu ridicatã, într-o gama cît mai variata, de buna calitate şi cu aspect atragator. ART. 18 Conducerile unitãţilor comerciale sînt obligate sa expuna la vedere, în spaţiile anume destinate vinzarii, toate sortimentele de care dispun, în cantitãţi suficiente. Produsele expuse în vitrine trebuie sa se gãseascã şi la desfacere în magazine. ART. 19 Conducerile unitãţilor comerciale sînt obligate sa pãstreze mãrfurile în bune condiţii, astfel încît sa se asigure integritatea lor cantitativã şi calitativã, precum şi reducerea perisabilitatilor. ART. 20 Desfacerea cãtre populaţie a produselor alimentare şi nealimentare se face prin unitãţile din reţeaua comercialã cu amãnuntul, magazine de prezentare şi desfacere, case de comenzi, expoziţii cu vînzare, chioscuri şi alte asemenea unitãţi comerciale de desfacere şi numai în spaţiile anume destinate acestui scop, potrivit dispoziţiilor legale. Se interzice cumpãrarea de produse, de cãtre diferite persoane, de la unitãţile comerciale de stat sau cooperatiste şi stocarea acestor produse în scopul revinzarii lor. Se interzice vînzarea produselor alimentare şi nealimentare cãtre cumpãrãtorii individuali, direct de unitãţile producãtoare sau din depozitele acestora, din depozitele unitãţilor comerciale de orice fel, sau în alte condiţii contrare prevederilor prezentei legi. Unitãţile Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului de Interne - situate în localitãţi rurale sau puncte izolate - pot distribui cadrelor proprii şi membrilor lor de familie, din depozitele unitãţilor şi formatiunilor, contra cost, la preţul cu amãnuntul, unele produse alimentare. Localitãţile rurale, sortimentele de produse alimentare şi cantitãţile care se vînd de aceste unitãţi se aproba anual de conducãtorii organelor centrale menţionate. Unitãţile militare pot vinde, de asemenea, cadrelor proprii, la preţul cu amãnuntul, unele articole de echipament care nu se desfac prin reţeaua comercialã. Unele mãrfuri cum sînt: mobila, caramizi, tigle, prefabricate din beton, material de balastiera, puieţi, lemn din doborîturi, deşeuri rezultate din exploatarea şi industrializarea lemnului şi alte mãrfuri stabilite prin dispoziţiile legale vor putea fi vîndute cumparatorilor individuali la preţuri cu amãnuntul, direct de unitãţile producãtoare. ART. 21 În afarã îndatoririlor prevãzute la art. 14-16 personalul din unitãţile comerciale de stat şi cooperatiste are urmãtoarele obligaţii: a) sa nu rezerve mãrfuri în vederea aprovizionarii proprii sau a altor persoane; b) sa nu pretindã şi sa nu primeascã sume de bani sau alte foloase necuvenite pentru marfa vinduta sau serviciile prestate; c) sa nu serveascã în unitãţile de alimentaţie publica bãuturi alcoolice în cantitãţi care sa poatã provoca încãlcarea regulilor de convieţuire socialã de cãtre consumatori; d) sa nu serveascã minorilor bãuturi alcoolice în unitãţile de alimentaţie publica. C. Pentru membrii cooperativelor agricole de producţie, producãtorii agricoli individuali şi mestesugari ART. 22 Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii agricoli individuali pot sa vinda, în condiţiile legii, produsele proprii, în pieţe, tîrguri, oboare sau în alte locuri de desfacere anume stabilite. Vînzarea şi schimbul produselor agricole, în locurile prevãzute în alineatul precedent, sînt permise membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producãtorilor agricoli individuali numai pe baza certificatului de producãtor agricol. Persoanele prevãzute în prezentul articol pot sa vinda produsele şi direct din gospodãria proprie. ART. 23 Mestesugarii cu ateliere proprii pot sa vinda populaţiei bunurile pe care le produc, potrivit autorizaţiei de funcţionare, în locurile arãtate în articolul precedent. ART. 24 Desfacerea produselor de cãtre persoanele arãtate în art. 22 şi 23 trebuie sa se desfãşoare în condiţii de comerţ civilizat, în care scop organele administraţiei de stat au obligaţia sa ia mãsurile corespunzãtoare, precum şi sa previnã şi sa combata orice încercãri de specula pe seama cumpãrãtorului. ART. 25 În cazul cînd vînzarea produselor se face în pieţe, tîrguri sau oboare, organele locale ale administraţiei de stat vor lua mãsuri pentru dotarea cu construcţiile şi inventarul necesar, cu instalaţiile care sa asigure cerinţele igienico-sanitare. D. Pentru persoanele fizice care efectueazã activitate de comerţ ART. 26 Persoanele fizice pot efectua acte de comerţ numai pe baza autorizaţiei de exercitare a activitãţii de comerţ, în locurile şi pentru produsele prevãzute în autorizaţie. Prevederile art. 24 se aplica şi acestor persoane fizice. ART. 27 Produsele: grîu, secara, orz, ovaz, porumb, fainuri provenite din aceste cereale, seminţe de plante furajere şi seminţe oleaginoase, vite, porcine, ovine, caprine, carne şi preparate din carnea acestor animale, ulei, untura, slanina, piei de orice fel, vinuri şi celelalte produse vinicole, precum şi alte produse stabilite prin lege, nu pot face obiectul comerţului particular. Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii agricoli individuali pot sa vinda produse proprii, de natura celor prevãzute în alineatul precedent, în condiţiile stabilite la art. 22-25 din prezenta lege. CAP. 3 Atribuţii şi raspunderi în legatura cu activitatea de comerţ interior A. Pentru organele centrale ale administraţiei de stat ART. 28 În vederea aplicãrii în bune condiţii a prevederilor prezentei legi, Consiliul de Miniştri adopta mãsurile necesare pentru buna organizare şi desfãşurare a activitãţii de comerţ interior, dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale şi modernizarea activitãţii de comerţ pe întreg teritoriul tarii. De asemenea, stabileşte, în conformitate cu prevederile legii de adoptare a planului de stat, volumul de desfacere cu amãnuntul şi sarcinile de livrãri, anuale şi în perspectiva, privind fondul de mãrfuri destinat aprovizionarii populaţiei, pe titulari de plan. ART. 29 Comitetul de Stat al Planificarii, împreunã cu Ministerul Comerţului Interior, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, celelalte ministere şi organe centrale interesate şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, elaboreazã proiectul planului de comerţ interior ca parte integrantã a planului de stat. Comitetul de Stat al Planificarii împreunã cu Ministerul Comerţului Interior şi celelalte ministere şi organe centrale şi locale titulare de plan vor urmãri ca la elaborarea proiectului planului de dezvoltare a economiei naţionale sa se prevadã fondul de mãrfuri cantitativ şi în structura, în concordanta cu creşterea producţiei şi ţinînd seama de cerinţele populaţiei. ART. 30 Organizaţiile comerciale şi cele producãtoare au obligaţia ca prin contractele economice pe care le încheie sa asigure aprovizionarea permanenta a unitãţilor şi cu produse sau sortimente de mãrfuri ieftine, în cantitãţi corespunzãtoare. În planurile de stat anuale se vor prevedea în mod distinct cantitãţile la principalele produse şi sortimente de mãrfuri cu preţuri ieftine, precum şi articole pentru copii. Nelivrarea cantitãţilor de produse ieftine şi articole pentru copii la nivelul prevederilor din plan şi în structura contractelor economice constituie o încãlcare a legii. ART. 31 Ministerul Comerţului Interior înfãptuieşte politica partidului şi statului în domeniul comerţului interior, organizeazã intreaga activitate de comerţ şi rãspunde de buna aprovizionare a populaţiei de la oraşe, centre muncitoresti şi sate. Ministerul Comerţului Interior şi comitetele executive ale consiliilor populare, în unitãţile administrativ-teritoriale în care funcţioneazã, rãspund de modul în care se desfãşoarã comerţul, de îndrumarea şi controlul tuturor unitãţilor comerciale. În calitate de titular de plan, Ministerul Comerţului Interior rãspunde de realizarea planului de desfacere cu amãnuntul. În îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, de coordonare şi imbunatatire continua a activitãţii comerciale, pentru buna aprovizionare şi servire a populaţiei, Ministerul Comerţului Interior are urmãtoarele atribuţii principale: a) organizeazã şi ia mãsuri pentru studierea şi cunoaşterea cererii de mãrfuri a populaţiei, în ansamblu şi pe structura fondului de mãrfuri, pe diferite categorii de venituri ale populaţiei şi în funcţie de specificul local; b) contribuie sistematic la dezvoltarea producţiei bunurilor de consum, manifestind un rol activ în stabilirea sortimentelor şi volumelor de mãrfuri necesare a fi realizate de organizaţiile producãtoare, în vederea aprovizionarii populaţiei în bune condiţii. În acest scop, organizeazã operaţiile de contractare a fondului de mãrfuri, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale ce au în subordine organizaţii producãtoare ori comerciale, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; c) orienteaza şi influenţeazã gusturile şi preferintele consumatorilor spre mãrfurile realizate de industria noastrã socialistã; organizeazã împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale, care au în subordine unitãţi producãtoare, popularizarea calitãţii şi a celorlalte avantaje pe care mãrfurile le oferã; de asemenea, organizeazã tîrguri, pavilioane, expoziţii cu vînzare şi alte acţiuni de informare a populaţiei; d) participa, împreunã cu ministerele care au în subordine organizaţii producãtoare, la elaborarea balantelor pentru principalele bunuri de consum, urmãreşte şi asigura realizarea resurselor destinate aprovizionarii populaţiei; e) stabileşte, în cadrul planului, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior, sarcinile de plan pe judeţe şi municipiul Bucureşti, precum şi fondul de mãrfuri la principalele produse; f) stabileşte în colaborare cu celelalte organe centrale cu activitate de comerţ interior normele de aplicare a prevederilor legale privind raporturile contractuale dintre organizaţiile comerţului cu ridicatã şi cele cu amãnuntul; stabileşte rãspunderea administrativã comuna ce le revine pentru buna aprovizionare a unitãţilor comerciale; elaboreazã, potrivit legii, norme tehnice referitoare la livrarea mãrfurilor de cãtre depozitele cu ridicatã cãtre unitãţile comerciale; g) coordoneazã, potrivit legii, importul de bunuri de consum destinate aprovizionarii populaţiei şi schimburile de mãrfuri de la fondul pieţei cu alte tari, efectuate de cãtre organele centrale cu activitate de comerţ interior; ia mãsuri ca mãrfurile importate sa corespundã condiţiilor de calitate şi igienico-sanitare, potrivit normelor aplicabile pe teritoriul tarii noastre; h) indruma şi controleazã organizaţiile comerciale cu ridicatã şi cele cu amãnuntul, din subordinea sa; i) emite, în colaborare cu celelalte organe centrale interesate, norme privind stocurile de mãrfuri din comerţ şi criterii de aşezare a fondului de mãrfuri pe organizaţii comerciale, în cadrul judeţelor şi municipiului Bucureşti, corespunzãtor nevoilor de aprovizionare a populaţiei; elaboreazã, în aceleaşi condiţii, norme privind soldarile de mãrfuri şi norme de perisabilitati la mãrfurile din reţeaua comercialã; j) emite, potrivit legii, norme tehnice privind vînzarea bunurilor în consignaţie, precum şi pentru intermedierea de vinzari-cumpãrãri de cãtre organizaţiile socialiste; k) exercita atribuţii în domeniul preţurilor, tarifelor şi al rabaturilor comerciale, potrivit legii; l) asigura organizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de comerţ interior şi îmbunãtãţirea condiţiilor de servire a populaţiei în unitãţile din sistemul propriu; sprijinã, indruma şi controleazã realizarea acestor sarcini în unitãţile altor sisteme comerciale; m) emite, cu consultarea organelor centrale interesate, norme de organizare, dezvoltare, amplasare şi dotare a reţelei comerciale; coordoneazã programele de dezvoltare a reţelei comerciale în profil teritorial şi pe sisteme, asigurind dezvoltarea armonioasã a acesteia pe întregul comerţ socialist; n) emite, conform legii, norme privind structura organizatoricã şi modul de funcţionare a organizaţiilor comerciale, cu consultarea ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior; o) stabileşte, conform legii, mãsurile necesare privind recepţia mãrfurilor de cãtre unitãţile comerciale; p) acorda comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asistenta de specialitate, în vederea rezolvarii problemelor privind activitatea comercialã; r) organizeazã, împreunã cu celelalte ministere şi organe centrale interesate, recuperarea şi valorificarea ambalajelor provenite din vînzarea mãrfurilor; de asemenea, ia mãsuri pentru extinderea containerizarii şi paletizarii în transportul şi manipularea mãrfurilor; ia mãsuri pentru preambalarea de produse în depozite şi unitãţi comerciale, în vederea completãrii cantitãţilor de mãrfuri preambalate, livrate de organizaţiile producãtoare; s) propune, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, nomenclatorul de meserii specifice acestei activitãţi, reţeaua şi profilul şcolilor şi stabileşte planul anual de şcolarizare, potrivit legii; t) organizeazã calificarea prin ucenicie la locul de munca, şcoli profesionale, licee de specialitate, şcoli de specializare postliceala, precum şi perfecţionarea şi specializarea prin centre de pregãtire şi perfecţionare cît şi prin alte forme de specializare, a personalului; are obligaţia de a asigura nivelul corespunzãtor de specialitate personalului din comerţul interior; u) colaboreazã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului pentru pregãtirea de cadre cu studii superioare necesare comerţului interior, conform legii; asigura pentru şcolile din subordinea sa personalul didactic şi tehnic-administrativ, precum şi baza materialã şi dotarea necesarã procesului de învãţãmînt; v) ia mãsuri pentru asigurarea condiţiilor corespunzãtoare de munca personalului din organizaţiile subordonate; x) acorda, potrivit legii, împreunã cu uniunea sindicatelor de ramura, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi a ministerelor şi celorlalte organe centrale care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior, însemne şi titluri distinctive organizaţiilor comerciale fruntase şi evidentiate, colectivelor de munca, precum şi personalului cu inalta calificare profesionalã, cu comportare şi conştiinciozitate ireprosabila. ART. 32 Ministrul comerţului interior emite, în vederea executãrii prezentei legi, norme tehnice privind activitatea comercialã, obligatorii pentru toate organizaţiile şi unitãţile comerciale socialiste, indiferent de subordonarea lor, precum şi pentru orice alte persoane juridice şi persoane fizice care efectueazã acte de comerţ. ART. 33 Ministerul Comerţului Interior exercita controlul şi inspecţia comercialã de stat asupra întregii activitãţi de comerţ interior, de la oraşe şi sate. ART. 34 Ministerul Comerţului Interior, în colaborare cu Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, stabileşte lista mãrfurilor ce se vînd cu plata în rate, precum şi condiţiile de vînzare. ART. 35 Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior rãspund direct, fiecare în domeniul sau, de îndeplinirea planului de desfacere cu amãnuntul, de lãrgirea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a comerţului, de perfecţionarea activitãţii de comerţ şi de servire a populaţiei, pentru satisfacerea exigenţelor crescinde ale consumatorilor. De asemenea, controleazã modul de respectare a preţurilor şi tarifelor şi concordanta dintre calitatea produselor vîndute şi cea avutã în vedere la stabilirea preţurilor, luind mãsurile corespunzãtoare, potrivit atribuţiilor ce le revin. Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior pot stabili norme tehnice cu caracter specific activitãţii pe care o desfãşoarã, în cadrul normelor emise de ministrul comerţului interior. ART. 36 Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine organizaţii cu activitate de comerţ interior stabilesc, în cadrul planului de desfacere pe fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, sarcinile de desfacere cu amãnuntul pentru organizaţiile din subordinea lor, de comun acord cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 37 Comitetul de Stat pentru Preţuri urmãreşte ca preţurile pentru mãrfurile destinate aprovizionarii populaţiei sa fie stabilite de organele competente, în concordanta cu regulile şi criteriile prevãzute de lege. De asemenea, Comitetul de Stat pentru Preţuri îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege. ART. 38 Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitãţii Produselor controleazã calitatea mãrfurilor destinate aprovizionarii populaţiei, ia mãsuri şi aplica sancţiuni, potrivit atribuţiilor ce-i revin. ART. 39 Ministerul Sãnãtãţii rãspunde de punerea la dispoziţia populaţiei a unei game corespunzãtoare de medicamente. În acest scop stabileşte, împreunã cu Ministerul Industriei Chimice şi celelalte organe centrale şi locale de resort, structura fondului de medicamente şi cantitãţile necesare pentru satisfacerea cît mai deplina a cerinţelor populaţiei în acest domeniu. Ministerul Sãnãtãţii, împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare, organizeazã reţeaua de farmacii, ia mãsuri pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnice a acestora, asigura buna lor aprovizionare şi funcţionare. ART. 40 Inspecţia sanitarã de stat are sarcina de a veghea asupra respectãrii normelor igienico-sanitare privind producţia, depozitarea şi desfacerea alimentelor destinate aprovizionarii populaţiei. În acest scop, efectueazã controale în unitãţile comerciale şi de alimentaţie publica, în pieţe, tîrguri, oboare şi alte locuri de desfacere, asupra modului în care mãrfurile alimentare sînt conservate şi manipulate în vederea respectãrii regulilor de igiena, ia mãsuri pentru înlãturarea deficienţelor şi pentru sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încãlcarea normelor legale. Inspecţia sanitarã veterinara de stat urmãreşte şi controleazã aplicarea mãsurilor legale sanitar-veterinare, cu privire la produsele alimentare de origine animala, în întreprinderile care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta sau desfac asemenea produse, adopta mãsurile necesare şi aplica sancţiuni potrivit legii. Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor vor lua mãsuri pentru buna funcţionare a organelor de inspecţie sanitarã şi respectiv sanitarã veterinara şi rãspund de respectarea regulilor igienico-sanitare şi veterinare în unitãţile comerciale, împreunã cu Ministerul Comerţului Interior şi comitetele executive ale consiliilor populare. ART. 41 Ministerul Comerţului Interior ia mãsuri pentru perfecţionarea sistemului informaţional şi promovarea metodelor moderne de evidenta şi prelucrare a datelor la organizaţiile comerciale din subordinea sa şi la cele din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare; raporteazã Consiliului de Miniştri situaţia aprovizionarii populaţiei prin unitãţile comerţului socialist. Împreunã cu Direcţia Centrala de Statistica, elaboreazã un sistem informaţional unitar, aplicabil tuturor organizaţiilor cu activitate de comerţ interior. B. Pentru organele locale ale administraţiei de stat ART. 42 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti organizeazã comerţul cu amãnuntul în unitãţile administrativ-teritoriale în care îşi desfãşoarã activitatea şi rãspund de buna aprovizionare a populaţiei, de gospodãrirea judicioasã a mãrfurilor provenite atît din fondul central cît şi din resurse locale, de dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi folosirea intensiva şi raţionalã a acesteia, de servirea civilizata a cumparatorilor. În acest scop, exercita urmãtoarele atribuţii principale: a) coordoneazã, indruma şi controleazã activitatea de comerţ interior desfasurata de organizaţiile comerciale cu amãnuntul ale tuturor sistemelor comerciale; b) organizeazã, conduc şi controleazã organizaţiile comerciale din subordinea lor; c) elaboreazã proiectul planului şi desfãşoarã volumul vinzarilor de mãrfuri cu amãnuntul şi ceilalţi indicatori pentru organizaţiile comerciale subordonate consiliilor populare, luind mãsuri tehnico-organizatorice pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan pe întregul comerţ socialist; iau mãsuri pentru repartizarea judicioasã a fondului de mãrfuri la principalele produse pe localitãţi şi sisteme comerciale; organizeazã studiul cererii de mãrfuri a populaţiei; d) controleazã mãsurile luate de cãtre organizaţiile comerciale locale pentru obţinerea fondului de mãrfuri contractat cu organizaţiile furnizoare şi evitarea formãrii de stocuri de mãrfuri peste necesar; e) iau mãsuri pentru completarea fondului de mãrfuri cu produse din resurse locale în scopul satisfacerii cît mai complete a cerinţelor consumatorilor de la oraşe şi sate; f) exercita atribuţii în domeniul preţurilor şi tarifelor, potrivit legii; g) stabilesc, potrivit normelor emise de ministrul comerţului interior, necesarul de suprafeţe comerciale, diversificarea şi amplasarea reţelei comerciale şi de alimentaţie publica, pentru toate sistemele comerciale cu consultarea organelor interesate; h) organizeazã şi iau mãsuri pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelei comerciale şi de alimentaţie publica, potrivit normelor emise de ministrul comerţului interior; aproba înfiinţarea şi desfiinţarea unitãţilor comerciale ale organizaţiilor subordonate; i) controleazã şi rãspund de buna gospodãrire şi de starea igienico-sanitarã a unitãţilor comerciale din cadrul tuturor sistemelor comerciale; j) analizeazã periodic modul de aprovizionare a populaţiei de cãtre unitãţile comerţului socialist şi de cãtre producãtori, luind mãsuri corespunzãtoare; k) iau mãsuri pentru aprovizionarea populaţiei cu combustibil; l) acorda asistenta comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti, de sector şi comunale, în vederea rezolvarii problemelor privind activitatea comercialã ce intra în competenta acestora; m) indruma şi controleazã desfãşurarea comerţului în pieţe, tîrguri şi oboare; n) autoriza persoane fizice sa exercite, potrivit legii, activitate de comerţ; o) iau mãsuri pentru pregãtirea profesionalã a personalului din organizaţiile comerciale din subordinea consiliilor populare, prin şcoli profesionale, şcoli de specializare postliceala, licee economice şi cursuri de scurta durata, în raport cu nevoile de cadre; p) indruma şi controleazã organizaţiile comerciale subordonate asupra modului de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la perfecţionarea pregãtirii profesionale şi la ridicarea nivelului politico-educativ al personalului; r) exercita inspecţia comercialã de stat pe plan local, potrivit legii. ART. 43 Pentru aplicarea unitarã a mãsurilor privind activitatea comercialã, pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt organizate direcţii comerciale, ca organe locale de specialitate ale administraţiei de stat; direcţiile comerciale judeţene şi Direcţia generalã comercialã a municipiului Bucureşti sînt conduse, indrumate şi controlate de comitetele executive ale consiliilor populare, fiind subordonate consiliilor populare, comitetelor executive ale acestora şi Ministerului Comerţului Interior. Inspectoratele comerciale de stat locale sînt subordonate atît consiliilor populare şi comitetelor executive ale acestora, cît şi Ministerului Comerţului Interior. ART. 44 Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, de sector, orãşeneşti şi comunale rãspund de buna aprovizionare a populaţiei şi exercita urmãtoarele atribuţii principale privind activitatea comercialã: a) iau mãsuri pentru aprovizionarea unitãţilor comerciale ale organizaţiilor subordonate şi controleazã intreaga reţea comercialã asupra activitãţii desfãşurate; b) analizeazã periodic situaţia aprovizionarii populaţiei prin unitãţile comerciale şi producãtori şi iau mãsurile necesare pentru continua ei imbunatatire; c) aproba înfiinţarea şi desfiinţarea unitãţilor comerciale ale organizaţiilor din subordinea lor; autoriza funcţionarea unitãţilor comerciale din cadrul tuturor sistemelor comerciale; d) iau mãsuri pentru folosirea judicioasã a spaţiilor comerciale şi aproba orariile de funcţionare a unitãţilor comerciale, ţinînd seama de nevoile de aprovizionare ale populaţiei; e) iau mãsuri pentru organizarea, conducerea şi funcţionarea pieţelor, tirgurilor, oboarelor şi a altor locuri de desfacere, creind producãtorilor condiţii corespunzãtoare şi controleazã desfãşurarea activitãţii de comerţ; f) exercita atribuţii în domeniul preţurilor şi tarifelor, potrivit legii; g) controleazã modul în care sînt gospodãrite unitãţile comerciale, respectarea regulilor privind recepţia, depozitarea, pãstrarea mãrfurilor în reţeaua comercialã, precum şi a celor igienico-sanitare; h) indruma şi controleazã aplicarea dispoziţiilor privind perfecţionarea pregãtirii profesionale a personalului din organizaţiile comerciale din subordinea lor şi urmãresc ridicarea nivelului politico-educativ al acestuia; i) exercita inspecţia comercialã de stat pe plan local, potrivit legii. ART. 45 Organele financiar-bancare şi celelalte organe cu atribuţii de control pe plan local îşi exercita atribuţiile în legatura cu gestionarea mãrfurilor destinate aprovizionarii populaţiei, respectarea preţurilor şi tarifelor, precum şi aplicarea normelor prevãzute în prezenta lege, potrivit competentei stabilite în legea lor de organizare. C. Pentru uniunile centrale şi locale ale cooperaţiei ART. 46 Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum şi uniunile judeţene exercita în principal urmãtoarele atribuţii în legatura cu aprovizionarea populaţiei: a) organizeazã aprovizionarea populaţiei prin reţeaua comercialã proprie şi iau mãsuri pentru desfacerea unor mãrfuri de buna calitate, în sortimente variate, care sa aibã o vînzare sigura, exercitind o influenta activa asupra producţiei de mãrfuri pentru sate; organizaţiile cooperaţiei de consum trebuie sa asigure gospodãrirea cît mai raţionalã a fondului de mãrfuri de care dispun, distribuirea produselor pe zone şi comune, potrivit cerinţelor populaţiei şi specificului local; b) achiziţioneazã în cantitãţi sporite produsele agroalimentare realizate în gospodãriile populaţiei, se preocupa de buna valorificare a surplusului de produse ale acestor gospodãrii; orienteaza şi stimuleaza gospodãriile populaţiei în creşterea şi prelucrarea produselor agroalimentare, în vederea atragerii în circuitul economic a noi mãrfuri, contribuind astfel la satisfacerea cerinţelor populaţiei, la creşterea livrãrilor de materii prime pentru industrie şi a volumului de mãrfuri pentru export; c) organizeazã industrializarea şi semiindustrializarea unor produse agricole, largindu-şi continuu activitatea de producţie, în scopul completãrii resurselor de mãrfuri pentru consumul populaţiei; d) organizeazã şi dezvolta producţia obiectelor de arta populara şi de artizanat şi ia mãsuri pentru achiziţionarea unor astfel de bunuri de la creatori şi mesteri populari, precum şi pentru desfacerea acestor produse. ART. 47 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi uniunile de cooperative exercita urmãtoarele atribuţii în legatura cu aprovizionarea populaţiei: a) organizeazã desfacerea prin unitãţile comerciale din sistemul propriu a produselor executate de cooperativele meşteşugãreşti şi de alte unitãţi din cadrul cooperaţiei meşteşugãreşti; b) iau mãsuri pentru achiziţionarea produselor de arta populara şi artizanat executate de creatori şi mesteri populari şi a altor produse executate de mestesugari cu ateliere proprii, precum şi desfacerea acestora prin unitãţile comerciale proprii; c) organizeazã producţia de bunuri de consum şi de obiecte de arta populara şi artizanat, în vederea completãrii fondului de mãrfuri. ART. 48 Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie şi uniunile judeţene sprijinã şi indruma unitãţile cooperatiste agricole în organizarea desfacerii cãtre cumpãrãtori, potrivit legii, a produselor agricole vegetale şi animale, precum şi a celor realizate în activitãţile industriale şi de prelucrare a produselor agricole. Produsele cooperativelor agricole de producţie pot fi desfãcute de cãtre fiecare cooperativa în parte sau de cãtre organizaţii intercooperatiste constituite în acest scop. ART. 49 Uniunile cooperativelor de consum, meşteşugãreşti şi de producţie agricolã rãspund de organizarea, dezvoltarea şi modernizarea unitãţilor comerciale şi îmbunãtãţirea condiţiilor de servire a populaţiei prin reţeaua proprie. ART. 50 Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie organizeazã şi rãspund de pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a personalului necesar organizaţiilor şi unitãţilor comerciale din reţeaua proprie. D. Pentru organizaţiile şi întreprinderile de stat şi cooperatiste ART. 51 Organizaţiile de stat şi cooperatiste au sarcina de a asigura aprovizionarea şi servirea populaţiei în cele mai bune condiţii, pe baza sarcinilor ce le revin din planul de stat. În acest scop îndeplinesc urmãtoarele atribuţii principale: a) studiazã cererea de mãrfuri, fac propuneri de plan şi rãspund de realizarea planului aprobat; b) contracteazã cu furnizorii fondul de mãrfuri necesar aprovizionarii populaţiei şi realizãrii planului de desfacere; urmãresc executarea întocmai a contractelor; c) asigura aprovizionarea permanenta a unitãţilor comerciale cu întregul sortiment de mãrfuri, potrivit profilului acestora şi cerinţelor cumparatorilor; d) receptioneaza potrivit normelor legale, cantitativ şi calitativ, mãrfurile livrate de furnizori; rãspund fata de cumpãrãtori pentru calitatea produselor vîndute; e) organizeazã procesul de vînzare din unitãţile comerciale, folosind metode şi procedee proprii comerţului modern, în vederea unei bune serviri a populaţiei; f) organizeazã informarea cumparatorilor, prin diferite forme de reclama comercialã, asupra mãrfurilor puse în vînzare şi îndeosebi asupra sortimentelor noi; g) iau mãsuri pentru buna gospodãrire a fondului de mãrfuri, precum şi pentru depozitarea şi conservarea de produse în funcţie de specificul acestora; asigura paza bunurilor şi valorilor din patrimoniul lor; h) iau mãsuri pentru respectarea regulilor de comerţ şi a normelor igienico-sanitare în unitãţile comerciale; i) iau mãsuri pentru dezvoltarea sau modernizarea reţelei comerciale, urmãresc executarea la termen a obiectivelor de investiţii şi reparaţii capitale prevãzute în plan; j) iau mãsuri pentru folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale, reducerea cheltuielilor de circulaţie şi creşterea eficientei economice a activitãţii comerciale; k) organizeazã selecţionarea, pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a personalului organizaţiei şi promovarea acestuia; l) folosesc mijloacele de stimulare morala şi materialã a personalului care dovedeşte o comportare ireprosabila în munca; m) asigura personalului condiţii corespunzãtoare de munca; rãspund, conform legii, de aplicarea mãsurilor de protecţie a muncii şi paza contra incendiilor în unitãţile comerciale; n) rezolva sesizãrile echipelor de control obştesc şi ale oamenilor muncii. ART. 52 Întreprinderilor de producţie, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor le revin urmãtoarele atribuţii, pe lîngã cele prevãzute la art. 51: a) sa ia mãsuri ca unitãţile comerciale sa fie aprovizionate cu un sortiment complet de legume, fructe, cartofi şi struguri de masa care sa fie vîndute cãtre populaţie dupã ce au fost sortate pe calitãţi; b) sa asigure insilozarea şi conservarea în condiţii corespunzãtoare a stocurilor de produse necesare aprovizionarii populaţiei pînã la noua recolta; c) sa dezvolte continuu activitatea de producţie pentru valorificarea superioarã şi lãrgirea sortimentului produselor pe care le comercializeazã; sa extindã preambalarea legumelor şi fructelor şi livrarea acestora de la producãtor direct la unitãţile de desfacere cu amãnuntul; d) sa ia mãsuri ca în pieţe sa funcţioneze un numãr suficient de unitãţi stabile şi mobile, bine aprovizionate, prin care sa se asigure aprovizionarea continua a populaţiei şi, totodatã, sa se influenteze favorabil nivelul preţurilor pe piata taraneasca. ART. 53 Întreprinderile producãtoare de bunuri de consum, precum şi cooperativele de producţie mestesugareasca, vor lua mãsuri sa dezvolte o reţea de magazine proprii pentru desfacerea mãrfurilor cu amãnuntul cãtre populaţie. Ele rãspund de buna organizare a acestor unitãţi, de dotarea lor corespunzãtoare, de studierea şi cunoaşterea cererii populaţiei pentru îmbunãtãţirea şi diversificarea producţiei. CAP. 4 Atribuţiile unitãţilor de alimentaţie publica de stat şi cooperatiste ART. 54 Alimentaţia publica îndeplineşte în cadrul comerţului interior o importanta funcţie social-economicã, participind activ la aprovizionarea maselor largi ale populaţiei, la satisfacerea cerinţelor de consum, la ridicarea nivelului de trai al acesteia. ART. 55 Organizaţiile de alimentaţie publica au sarcina sa punã la dispoziţia consumatorilor sortimente culinare variate, de buna calitate, în condiţii de igiena, asigurind o servire ireprosabila. ART. 56 Conducerile organizaţiilor de alimentaţie publica vor lua mãsuri pentru asigurarea rentabilitatii fiecãrei unitãţi comerciale. ART. 57 În vederea realizãrii sarcinilor ce le revin, organizaţiile de alimentaţie publica au urmãtoarele atribuţii, pe lîngã cele prevãzute la art. 51: a) organizeazã producţia unui larg sortiment de preparate culinare, semipreparate de bucatarie, produse de cofetarie şi patiserie; b) iau mãsuri pentru introducerea de noi retete în fabricaţie în concordanta cu cerinţele unei alimentatii ştiinţifice, precum şi de meniuri dietetice; c) în vederea usurarii muncii de pregãtire a hranei în gospodãrie, a satisfacerii în mai bune condiţii a cerinţelor populaţiei cu produse de bucatarie, preparate şi semipreparate, iau mãsuri pentru organizarea şi dezvoltarea aprovizionarii consumatorilor la domiciliu; d) asigura diversificarea unitãţilor şi extinderea reţelei de alimentaţie publica - restaurante, pensiuni, unitãţi lacto-vegetariene, restaurante cu autoservire, bucatarii de bloc şi altele asemenea; e) dezvolta reţeaua de laboratoare şi iau mãsuri pentru dotarea acestora şi a bucãtãriilor cu instalaţii şi utilaje moderne; f) iau mãsuri eficiente pentru întreţinerea în condiţii de perfecta curãţenie a salilor de consumaţie, bucãtãriilor şi celorlalte anexe, exercitind în acest scop un control permanent şi sistematic. ART. 58 Pentru a asigura oamenilor muncii, pensionarilor şi membrilor lor de familie preparate culinare de calitate superioarã, în sortimente variate şi la preţuri accesibile, organizaţiile de alimentaţie publica şi cooperativele de consum organizeazã pe lîngã întreprinderi şi instituţii, potrivit legii, cantine-restaurant. Cantinele-restaurant vor organiza servirea meniurilor şi la domiciliul consumatorilor, pe baza de abonament sau comenzi prealabile, precum şi desfacerea de preparate şi semipreparate culinare. CAP. 5 Asigurarea serviciilor pentru mãrfurile vîndute ART. 59 Organizaţiile comerciale au obligaţia ca mãrfurile vîndute populaţiei sa corespundã prescripţiilor tehnice de folosinta şi calitate prevãzute în standardele de stat sau alte norme legale. ART. 60 Pentru obiectele de folosinta îndelungatã, organizaţiile comerciale garanteazã, potrivit legii, buna funcţionare, ţinînd seama de scopul pentru care au fost fabricate şi puse în vînzare. Garanţia se acorda pe o anumitã perioada. În perioada de garanţie, repararea, întreţinerea, reviziile, precum şi înlocuirea pieselor necorespunzãtoare, se asigura în mod gratuit. Garanţia nu se datoreazã dacã defectul a fost produs din cauza nerespectãrii de cãtre cumpãrãtor a regulilor de folosire şi de pãstrare a bunurilor. Ministerul Comerţului Interior împreunã cu celelalte ministere şi organe centrale de resort stabilesc mãrfurile care se vînd în condiţiile alineatului precedent, precum şi termenele de garanţie. ART. 61 Organizaţiile comerciale de stat şi cooperatiste asigura servirea populaţiei prin vînzarea mãrfurilor şi prestarea serviciilor cu plata în rate, potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, organizeazã transportul mãrfurilor la domiciliul cumparatorilor pe baza de comenzi. ART. 62 Personalul din comerţ are datoria sa dea cumpãrãtorului toate explicaţiile necesare utilizãrii în buna condiţii a produselor expuse spre vînzare, sa elibereze prospectele şi instrucţiunile de folosire, precum şi certificatele de garanţie. ART. 63 Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale de resort sînt obligate sa ia mãsuri pentru executarea reparaţiilor şi întreţinerii bunurilor de consum de folosinta îndelungatã în perioada de garanţie. Pentru produsele de larga circulaţie sau de valori mari, cum sînt aparate de radio, televizoare, autoturisme, întreprinderile producãtoare vor organiza unitãţi proprii de reparaţii şi întreţinere. De asemenea, industria localã de stat, cooperatia mestesugareasca şi cooperatia de consum vor organiza o reţea larga de ateliere de reparaţii şi întreţinere a mãrfurilor vîndute, care sa satisfacã în condiţii bune cerinţele populaţiei. Unitãţile prestatoare de servicii pot efectua contra cost lucrãri de reparaţii şi dupã expirarea perioadei de garanţie. ART. 64 Unitãţile prestatoare de servicii sînt obligate sa execute lucrãri de reparaţii, întreţinere şi revizii periodice ale mãrfurilor vîndute, la timp şi de buna calitate. În activitatea lor, aceste unitãţi vor tine seama de cererile, reclamaţiile, sesizãrile şi propunerile oamenilor muncii, în vederea îmbunãtãţirii continue a lucrãrilor efectuate. ART. 65 În activitatea unitãţilor prestatoare de servicii pentru mãrfurile vîndute se va urmãri, concomitent cu satisfacerea optima a cerinţelor populaţiei, creşterea eficientei economice a acestei activitãţi. ART. 66 Întreprinderile producãtoare de bunuri de folosinta îndelungatã sînt obligate sa asigure producţia pieselor de schimb necesare repararii şi întreţinerii acestor bunuri pe toatã durata lor de folosinta. Piesele de schimb necesare pentru bunurile provenite din import se vor asigura de cãtre Ministerul Comerţului Interior. ART. 67 Ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, cooperatia mestesugareasca şi cooperatia de consum vor lua mãsuri pentru satisfacerea cît mai completa a cerinţelor populaţiei în domeniul prestãrilor de servicii, pentru mãrfurile vîndute, prin diversificarea lucrãrilor, organizarea de unitãţi specializate, fixe şi mobile, lãrgirea şi modernizarea reţelei, atît în localitãţile urbane cît şi în cele rurale. ART. 68 Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate sa dea o atentie deosebita pregãtirii cadrelor tehnice, sa ia mãsuri în vederea asigurãrii necesarului de cadre al unitãţilor care presteazã servicii populaţiei pentru mãrfurile vîndute. ART. 69 Controlul activitãţii de prestãri de servicii pentru mãrfurile vîndute se efectueazã de ministere, celelalte organe centrale şi de comitetele executive ale consiliilor populare, prin unitãţile în subordine. CAP. 6 Rãspunderile şi sancţiunile pentru încãlcarea normelor privind activitatea de comerţ interior ART. 70 Încãlcarea îndatoririlor prevãzute în prezenta lege poate atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. Sancţiunile disciplinare pentru încãlcarea normelor privind activitatea de comerţ interior de cãtre personalul organizaţiilor socialiste sau de cãtre membrii cooperatori sau ai altor organizaţii obşteşti sînt cele prevãzute de lege şi se aplica potrivit prevederilor din regulamentele de ordine interioarã şi statute. A. Contravenţii ART. 71 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 250 al 1500 lei: a) omisiunea de a emite comenzi pentru aprovizionarea magazinelor cu mãrfurile solicitate de cumpãrãtori; b) neoferirea mãrfurilor disponibile în depozit precum şi executarea cu intirziere, fata de dispoziţiile organelor comerciale ierarhic superioare, a comenzilor sau graficelor de aprovizionare a unitãţilor de desfacere cu amãnuntul; c) condiţionarea vinzarii unor mãrfuri de cumpãrarea altor mãrfuri; d) mãsurarea, cintarirea, numãrarea mãrfurilor de cãtre vinzator, în condiţii care sa nu permitã cumpãrãtorului sa verifice exactitatea operaţiunii; e) neeliberarea de bonuri de vînzare sau note de plata, dacã normele legale prevãd o asemenea obligaţie; f) omisiunea înregistrãrii sumelor rezultate din vinzari, potrivit normelor legale; g) primirea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase necuvenite, în valoare de pînã la 100 lei, de cãtre personalul organizaţiilor şi unitãţilor socialiste comerciale sau prestatoare de servicii prevãzute în prezenta lege, dupã ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care este obligat în temeiul acesteia; dacã suma de bani sau valoarea folosului necuvenit depãşeşte 100 lei se aplica dispoziţiile Codului penal; dacã fapta este sãvîrşitã de o persoana care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autoritãţii de stat, se aplica dispoziţiile Codului penal, indiferent de suma; h) primirea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase necuvenite de cãtre membrii organizaţiilor cooperatiste sau ai celorlalte organizaţii obşteşti, în legatura cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu decurgind din prezenta lege; i) livrarea de cãtre furnizori sau receptionarea, potrivit normelor legale, de cãtre comisiile de primire şi verificare a mãrfurilor care nu corespund prescripţiilor tehnice de calitate prevãzute în standarde de stat, norme interne, caiete de sarcini; j) primirea, expunerea sau punerea în vînzare a unor mãrfuri degradate, deformate, cu impuritati, cu vicii de execuţie vizibile sau cu termenul de valabilitate depãşit; k) livrarea, preluarea sau punerea în vînzare a mãrfurilor care nu întrunesc condiţiile de stantare, etichetare sau imprimare a datelor prevãzute în standardele de stat, norme interne sau alte dispoziţii legale, pentru fiecare dintre mãrfurile în cauza; l) vînzarea fãrã autorizaţie, pe strãzi, în pieţe, în parcuri sau în alte asemenea locuri, ori în localuri publice, de bunuri cumpãrate în scop de revinzare, dacã sãvîrşirea faptelor nu are caracter de îndeletnicire; m) vînzarea directa cãtre populaţie de bunuri aduse din strãinãtate cu scopul vadit de a fi vîndute în ţara de cãtre cel care le-a adus, precum şi intermedierea unei astfel de vinzari, dacã vînzarea ori intermedierea se face pentru prima data. ART. 72 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 300 lei la 2000 lei servirea cu preferinta a unor cumpãrãtori sau consumatori în condiţii în care afecteazã interesele celorlalţi, de cãtre personalul organizaţiilor şi unitãţilor comerciale socialiste, ori de cãtre membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însãrcinãrilor de serviciu. ART. 72 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 500 lei la 3000 lei cumpãrarea de produse alimentare şi nealimentare de cãtre cumpãrãtorii individuali, direct de la unitãţile socialiste producãtoare sau din depozitele acestora, din depozitele unitãţilor socialiste comerciale de orice fel sau din alte locuri decît din spaţiile anume destinate vinzarii mãrfurilor cãtre populaţie prin unitãţile socialiste comerciale cu circuit deschis, afarã de cazurile prevãzute la art. 20 alin. 4-6. ART. 74 Faptele prevãzute la art. 71-73 constituie contravenţie, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni. B. Infracţiuni ART. 75 Constituie infracţiune de specula prevãzutã în art. 295 lit. a, b şi c din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sãvîrşirea uneia dintre urmãtoarele fapte: a) cumpãrarea în scop de revinzare a produselor industriale sau agricole care, potrivit dispoziţiilor legale, nu pot face obiectul comerţului particular; b) cumpãrarea de produse industriale sau agricole în scop de prelucrare în vederea revinzarii, dacã ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispoziţiilor legale, obiectul comerţului particular; c) exercitarea comerţului fãrã autorizaţie, ca îndeletnicire. ART. 76 Constituie, de asemenea, infracţiune de specula şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sãvîrşirea uneia dintre urmãtoarele fapte: a) vînzarea directa cãtre populaţie de bunuri aduse din strãinãtate cu scopul vadit de a fi vîndute în ţara de cãtre cel care le-a adus adus, precum şi intermedierea unei astfel de vinzari, dacã vînzarea ori intermedierea se face în mod repetat; b) mijlocirea de tranzacţii imobiliare sau mobiliare, în scopul obţinerii de profituri. Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã sãvîrşirea urmãtoarelor fapte de cãtre personalul organizaţiilor şi unitãţilor socialiste prevãzute în prezenta lege, ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însãrcinãrilor de serviciu: a) introducerea ilegala de mãrfuri în scopul vinzarii lor în unitãţile comerciale; b) dosirea de mãrfuri în vederea obţinerii unor foloase necuvenite. Tentativa la faptele prevãzute în alin. 2 lit. a şi b se pedepseşte. ART. 77 Constituie infracţiune de înşelãciune la mãsurãtoare prevãzutã în art. 296 din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani înşelarea prin folosirea unui instrument de mãsurat inexact ori prin folosirea frauduloasã a unui instrument de mãsurat exact. Tentativa se pedepseşte. ART. 78 Constituie infracţiune de înşelãciune cu privire la calitatea mãrfurilor prevãzutã în art. 297 din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani falsificarea ori substituirea de mãrfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vînzare sau vînzarea de asemenea bunuri, cunoscind ca sînt falsificate ori substituite. Dacã mãrfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, vãtãmãtoare sãnãtãţii, sînt aplicabile dispoziţiile art. 313 din Codul penal. Tentativa se pedepseşte. ART. 79 Vînzarea produselor alimentare şi nealimentare de cãtre personalul unitãţilor socialiste, de cãtre membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti în cadrul însãrcinãrilor de serviciu direct de la unitãţile producãtoare sau din depozitele acestora, din depozitele unitãţilor comerciale de orice fel, sau în alte condiţii decît prin unitãţile comerciale cu circuit deschis din reţeaua comercialã cu amãnuntul şi numai din spaţiile anume destinate vinzarii mãrfurilor cãtre populaţie, în afarã de cazurile prevãzute de art. 20 alin. 4-6, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. CAP. 7 Aplicarea sancţiunilor şi a altor mãsuri prevãzute în prezenta lege A. Dispoziţii cu privire la contravenţii ART. 80 În cazul contravenţiilor prevãzute în prezenta lege, lucrurile care au servit la sãvîrşirea contravenţiei, dacã sînt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobîndite prin sãvîrşirea contravenţiei, dacã nu sînt restituite persoanei vãtãmate, sînt supuse confiscãrii. ART. 81 Contravenţiile prevãzute în prezenta lege se constata de primari, de delegaţii acestora, precum şi de cãtre ofiţerii sau subofiterii de militie. Contravenţiile prevãzute la art. 71 lit. a-k şi art. 72 se constata şi de cãtre inspectorii comerciali de stat, de cãtre organele de control sau inspecţie ale organizaţiilor de stat ori cooperatiste, potrivit legii lor de organizare, precum şi de împuterniciţii organizaţiilor cooperatiste sau obşteşti, potrivit art. 16 din Legea nr. 32/1968* privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Inspectorii comerciali de stat constata de asemenea contravenţiile prevãzute la art. 71 lit. l şi art. 73. ---------- * Legea nr. 32/1968 este reprodusa în C.L.D.H.A.N. nr. VI/1968, p. 208. ART. 82 Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplica şi contravenţiilor prevãzute la art. 71-73 în mãsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. În cazul contravenţiilor prevãzute în prezenta lege plîngerea se soluţioneazã de judecãtoria în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia. ART. 83 În cazurile în care echipele de control obştesc, în exercitarea atribuţiilor lor, apreciazã ca faptele constatate constituie contravenţii sau infracţiuni, vor sesiza organele competente sa constate şi sa aplice sancţiuni contravenţionale sau organele de urmãrire penalã; dacã se considera ca faptele constatate constituie abateri disciplinare sau sînt de competenta comisiei de judecata, sesizeazã conducerea organizaţiei socialiste pentru a lua mãsuri corespunzãtoare. B. Dispoziţii cu privire la infracţiuni ART. 84 Persoanele care comit infracţiunile prevãzute de prezenta lege vor fi judecate, cînd este cazul, în fata colectivelor de munca din care fac parte sau a colectivitãţilor care au avut de suferit în urma acţiunilor lor ilicite. În aceleaşi condiţii vor fi judecati şi instigatorii, complicii, tainuitorii şi favorizatorii. ART. 85 Bunurile care au fãcut obiectul infracţiunilor prevãzute în prezenta lege sînt supuse confiscãrii, în condiţiile prevãzute de art. 118 din Codul penal. În cazul în care aceste bunuri au fost înstrãinate cu orice titlu, ele vor fi confiscate de la dobinditor, dacã acesta a fost de rea-credinţa. ART. 86 Persoanele condamnate pentru infracţiunile prevãzute de prezenta lege nu pot fi gestionari, aplicindu-se în mod corespunzãtor dispoziţiile <>art. 4 şi 5 din Legea nr. 22/1969 * privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi rãspunderea în legatura cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. De asemenea, aceste persoane nu pot ocupa funcţii de control financiar. În cazul infracţiunilor sãvîrşite de cãtre personalul organizaţiilor socialiste ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti în cadrul însãrcinãrilor de serviciu, cei condamnaţi nu vor putea îndeplini timp de 3 ani de la executarea pedepsei, în aceeaşi unitate sau în alte unitãţi, funcţia în care erau încadraţi la data sãvîrşirii infracţiunii, în mãsura în care nu li se aplica prevederile alineatului precedent. ---------- * <>Legea nr. 22/1969 este reprodusa în C.L.D. nr. IV/1969, p. 25. CAP. 8 Dispoziţii finale ART. 87 Ministerele şi celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, precum şi organizatiile ce le sînt subordonate, vor lua mãsuri de a asigura în toate unitãţile comerciale condiţii corespunzãtoare pentru primirea şi soluţionarea sesizarilor şi propunerilor fãcute de cãtre consumatori. Conducerile organizaţiilor şi unitãţilor comerciale au obligaţia sa ia mãsurile necesare pentru înlãturarea lipsurilor semnalate, rezolvarea urgenta a reclamatiilor întemeiate, punerea în aplicare a propunerilor judicioase ale cumparatorilor şi sancţionarea celor vinovaţi de nerespectarea dispoziţiilor legale. ART. 88 Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organizaţiile centrale cooperatiste, consiliile populare şi comitetele lor executive vor asigura, în cadrul atribuţiilor ce le revin, controlul aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei legi. ART. 89 Prevederile prezentei legi se aplica şi organizaţiilor obşteşti, altele decît cele cooperatiste, care au format expres obiect de reglementare în cuprinsul legii, în mãsura în care desfãşoarã o activitate de comerţ. ART. 90 Organele de control obştesc vor urmãri, potrivit legii, îndeplinirea obligaţiilor ce revin conducerilor şi personalului organizaţiilor şi unitãţilor comerciale în legatura cu condiţiile de producţie, transport şi desfacere a produselor, în scopul satisfacerii cît mai depline a cerinţelor populaţiei. ART. 91 Prin organizaţii comerciale, în sensul prezentei legi, se înţeleg întreprinderile, trusturile şi alte asemenea organizaţii de stat, cooperatiste sau obşteşti care au ca obiect de baza activitatea de comerţ şi au personalitate juridicã. Prin unitãţi comerciale, în sensul prezentei legi, se înţeleg magazinele, restaurantele, cantinele-restaurant, chioscurile şi altele asemenea, ale organizaţiilor comerciale ori producãtoare de stat şi cooperatiste, ale celorlalte organizaţii obşteşti sau ale altor persoane juridice, precum şi ale persoanelor fizice autorizate sa exercite comerţ şi care desfac produsele direct populaţiei. ART. 92 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi data se abroga Decretul nr. 306/1952 pentru reglementarea exercitãrii comerţului particular şi combaterea speculei; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1087/1957 privind lista produselor agricole şi industriale ce nu pot forma obiectul comerţului particular; <>Decretul nr. 377/1971 privind unele mãsuri referitoare la vînzarea cãtre cumpãrãtorii individuali a produselor alimentare şi industriale; art. 1 lit. a şi c, art. 2 lit. a, c şi e, art. 3 lit. d şi k precum şi <>art. 5 lit. c din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2503/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regulile generale de comerţ, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. ------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
