Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementeazã organizarea şi funcţionarea aşezãmintelor culturale.
ART. 2
(1) Aşezãmintele culturale, în sensul prezentei legi, sunt instituţiile publice de cultura care desfãşoarã activitãţi şi în domeniul educaţiei permanente, organizate în afarã sistemului naţional de învãţãmânt formal, în colaborare cu acesta, având drept scop pãstrarea şi promovarea culturii traditionale.
(2) Aşezãmintele culturale sunt: cãminul cultural, casa de cultura, universitatea populara, şcoala populara de arte şi meserii, centrul de cultura, formatia şi ansamblul profesionist pentru promovarea culturii traditionale, centrul zonal pentru educaţia adulţilor, centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii traditionale, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale.
ART. 3
Activitatea aşezãmintelor culturale se adreseazã tuturor cetãţenilor, indiferent de rasa, naţionalitate, varsta, sex, etnie sau religie, în vederea dezvoltãrii libere şi a adaptãrii lor la evolutiile majore din cadrul societãţii şi la normele generale de moralitate.
CAP. II
Organizarea şi funcţionarea aşezãmintelor culturale
ART. 4
Aşezãmintele culturale funcţioneazã în subordinea autoritãţilor administraţiei publice locale sau în subordinea autoritãţilor administraţiei publice centrale, dupã caz.
ART. 5
(1) Activitãţile specifice aşezãmintelor culturale se desfãşoarã în temeiul prevederilor legale în vigoare, în conformitate cu regulamentul-cadru şi normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.
(2) Acreditarea aşezãmintelor culturale pentru a desfasura activitãţi de formare profesionalã continua se face conform prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulţilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 375/2002 , republicatã.
(3) Activitãţile pentru pãstrarea şi promovarea culturii traditionale, precum şi cele privind formarea unor deprinderi şi abilitaţi se finalizeazã cu obţinerea unor certificate de absolvire emise sub girul Ministerului Culturii şi Cultelor, cu menţionarea în mod distinct a denumirii programului şi a instituţiei organizatoare.
(4) Activitatea aşezãmintelor culturale este asigurata de cãtre personalul de specialitate al instituţiei organizatoare, cu statut de angajat permanent, de personal asociat sau, dupã caz, de experţi din ţara sau din strãinãtate.
(5) Personalul de specialitate care desfãşoarã activitãţi de educaţie permanenta în aşezãmintele culturale este încadrat şi salarizat conform legislaţiei în vigoare, în funcţie de pregãtirea profesionalã.
(6) Pentru personalul didactic din învãţãmântul preuniversitar şi universitar, care desfãşoarã activitãţi de educaţie permanenta în aşezãmintele culturale, nivelurile de salarizare se stabilesc conform prevederilor <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(7) Principalele activitãţi ale aşezãmintelor culturale sunt cele din domeniul educaţiei permanente, precum şi cele care au drept scop conservarea şi punerea în valoare a traditiilor populare.
(8) Coordonarea şi îndrumarea metodologicã a activitãţilor se fac de cãtre Ministerul Culturii şi Cultelor, prin intermediul unor comisii mixte, desemnate de serviciile descentralizate şi formate din specialişti ai Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale, ai centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii traditionale şi ai direcţiilor judeţene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional.
CAP. III
Cãminul cultural
ART. 6
(1) Cãminul cultural este instituţie publica, având personalitate juridicã, fãrã scop lucrativ, care funcţioneazã în toate centrele de comuna, sub autoritatea consiliului local.
(2) Cãminul cultural poate avea filiale pe raza unitãţii administrativ-teritoriale respective.
(3) Cãminul cultural poate purta numele uneia dintre personalitatile istoriei şi culturii naţionale sau locale.
(4) Atribuirea denumirii se face conform legislaţiei în vigoare, la propunerea consiliului consultativ, cu avizul direcţiei judeţene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional.
ART. 7
Cãminul cultural are, în principal, urmãtoarele obiective:
a) organizarea şi desfãşurarea de activitãţi cultural-artistice şi de educaţie permanenta;
b) conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunitãţii locale, ale patrimoniului naţional şi universal;
c) organizarea sau susţinerea formatiilor artistice de amatori, de concursuri şi festivaluri folclorice, inclusiv a participãrii formatiilor la manifestãri culturale intercomunale şi interjudetene;
d) organizarea sau susţinerea activitãţii de documentare, a expozitiilor temporare sau permanente, elaborarea de monografii şi lucrãri de prezentare turistica;
e) difuzarea de filme artistice şi documentare;
f) organizarea cercurilor ştiinţifice şi tehnice, de arta populara şi de gospodãrire taraneasca;
g) organizarea şi desfãşurarea cursurilor de educaţie civicã şi a celor de formare profesionalã continua;
h) organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de interes comunitar.
ART. 8
(1) Conducerea operativã a caminului cultural este asigurata de un director numit prin concurs.
(2) Concursul este organizat de consiliul local împreunã cu direcţia judeteana pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional; din comisia de concurs face parte câte un reprezentant al consiliului local, al direcţiei judeţene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional şi al centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii traditionale.
(3) Pentru participarea la concurs, candidaţii vor trebui sa primeascã, în mod obligatoriu, avizul direcţiei judeţene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional.
ART. 9
(1) În cadrul caminului cultural se organizeazã un consiliu consultativ format din 5-11 membri, care îşi desfãşoarã activitatea pe baza de voluntariat; din acest consiliu fac parte reprezentanţi de frunte ai comunei, din partea şcolii, cultelor, primãriei, tinerilor, pensionarilor, gospodarilor agricoli sau ai unor asociaţii ce îşi desfãşoarã activitatea pe raza comunei, precum şi responsabilii filialelor caminului cultural.
(2) Consiliul consultativ se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, se pronunţa asupra programului anual de activitãţi şi a prioritatilor de finanţare, analizeazã trimestrial activitatea desfasurata şi modul de finanţare a activitãţilor şi, respectiv, face propuneri privind schimbãrile necesare în structura instituţiei, care se înainteazã spre aprobare consiliului local.
ART. 10
(1) Directorul caminului cultural are urmãtoarele atribuţii:
a) asigura conducerea activitãţii curente a instituţiei;
b) elaboreazã programele de activitate anuale şi pe etape;
c) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activitãţile de profil specifice;
d) este ordonator secundar de credite;
e) hotãrãşte mãsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în concordanta cu legislaţia în vigoare;
f) reprezintã instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din ţara şi din strãinãtate, precum şi în fata organelor jurisdicţionale;
g) informeazã consiliul consultativ asupra realizãrii obiectivelor stabilite şi a prestaţiei colectivului pe care îl conduce, stabilind împreunã cu acesta mãsuri corespunzãtoare pentru îmbunãtãţirea activitãţii.
(2) Directorul caminului cultural este salarizat potrivit legii.
CAP. IV
Casa de cultura
ART. 11
(1) Casa de cultura este instituţie publica, având personalitate juridicã, care poate funcţiona în oraşe şi municipii, precum şi în sectoarele municipiului Bucureşti, sub autoritatea consiliului local.
(2) Casa de cultura, ca instituţie de interes public, având personalitate juridicã, poate funcţiona în oraşe şi municipii şi în subordinea sindicatelor sau a altor organizaţii.
(3) Casa de cultura poate avea filiale în teritoriul unitãţii administrativ-teritoriale respective.
(4) Casa de cultura poate purta numele unei personalitãţi culturale sau istorice de importanta localã sau nationala.
(5) Atribuirea denumirii se face conform legislaţiei în vigoare, la propunerea conducerii instituţiei, cu avizul direcţiei judeţene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti.
ART. 12
(1) Casa de cultura are, în principal, urmãtoarele obiective:
a) organizarea şi desfãşurarea de activitãţi cultural-artistice şi de educaţie permanenta;
b) conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunitãţii locale, ale patrimoniului naţional şi universal;
c) organizarea sau susţinerea formatiilor artistice de amatori, de concursuri şi festivaluri, inclusiv a participãrii formatiilor la manifestãri culturale interjudetene, naţionale şi internaţionale;
d) organizarea sau susţinerea activitãţii de documentare, a expozitiilor temporare, elaborarea de monografii şi lucrãri de educaţie civicã şi informare a publicului;
e) difuzarea de filme artistice şi documentare;
f) organizarea cercurilor ştiinţifice şi tehnice, de arta populara şi plastica;
g) organizarea şi desfãşurarea cursurilor de formare profesionalã continua.
(2) Pentru exercitarea acestor atribuţii, casa de cultura iniţiazã şi organizeazã proiecte sau programe culturale.
(3) Casa de cultura funcţioneazã în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, avizat de direcţia judeteana pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, şi aprobat de autoritatea tutelara.
ART. 13
(1) Conducerea casei de cultura este asigurata de un director numit prin concurs organizat de consiliul local sau, dupã caz, de autoritatea tutelara împreunã cu direcţia judeteana pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti; din comisia de concurs vor face parte reprezentanţii consiliului local, ai autoritãţii tutelare şi reprezentantul direcţiei judeţene.
(2) Pentru participarea la concurs, candidaţii trebuie sa depunã la dosar, în mod obligatoriu, avizul direcţiei judeţene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti.
ART. 14
În cadrul casei de cultura se organizeazã un consiliu consultativ format din 7-15 membri, care îşi desfãşoarã activitatea pe baza de voluntariat, din rândul personalitatilor culturale şi ştiinţifice reprezentantive, desemnaţi de directorul instituţiei cu avizul autoritãţii tutelare.
ART. 15
Directorul casei de cultura are urmãtoarele atribuţii:
a) asigura conducerea activitãţii curente a instituţiei;
b) elaboreazã programele de activitate anuale şi pe etape;
c) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activitãţile de profil specifice;
d) este ordonator secundar de credite;
e) hotãrãşte mãsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în concordanta cu legislaţia în vigoare;
f) reprezintã şi angajeazã instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din ţara şi din strãinãtate, precum şi în fata organelor jurisdicţionale;
g) informeazã consiliul consultativ asupra realizãrii obiectivelor stabilite şi a prestaţiei colectivului pe care îl conduce, stabilind mãsuri corespunzãtoare pentru îmbunãtãţirea activitãţii.
ART. 16
Consiliul consultativ al casei de cultura se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, se pronunţa asupra programului general de activitãţi şi a prioritatilor de finanţare, precum şi asupra modului de realizare a obiectivelor propuse şi face propuneri privind schimbãrile necesare în structura instituţiei, care vor fi supuse aprobãrii autoritãţii tutelare.
CAP. V
Universitatea populara
ART. 17
Universitatea populara este instituţie publica având personalitate juridicã, organizatã în municipii, oraşe şi comune, sub autoritatea consiliilor judeţene sau locale, dupã caz, sau funcţioneazã ca un compartiment distinct în cadrul casei de cultura sau al caminului cultural.
ART. 18
Universitatea populara funcţioneazã în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, avizat de direcţia judeteana pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, şi aprobat de autoritatea tutelara.
ART. 19
Universitatea populara are, în principal, urmãtoarele obiective:
a) dezvoltarea generalã şi armonioasã a personalitãţii umane;
b) transmiterea şi asimilarea valorilor ştiinţifice, culturale şi artistice, naţionale şi universale;
c) educarea civicã, morala şi economicã;
d) însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi abilitaţi pentru formarea, perfecţionarea şi/sau reconversia profesionalã, în vederea integrãrii active pe piata muncii;
e) însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi abilitaţi artistico-culturale;
f) imbogatirea nivelului de cunoştinţe în vederea asigurãrii de sanse egale pentru integrarea în societate;
g) asimilarea standardelor sistemului informaţional în cadrul activitãţilor organizate;
h) dezvoltarea, în cooperare cu autoritãţile publice, cu reprezentanţi ai societãţii civile, ai sindicatelor şi ai patronatelor, de forme de pregãtire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile specifice ale comunitãţii;
i) cultivarea mestesugurilor, obiceiurilor şi traditiilor;
j) cooperarea cu instituţii cultural-artistice din ţara şi din strãinãtate.
ART. 20
(1) Conducerea universitatii populare este asigurata, în baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, de cãtre un director numit pe baza de concurs organizat de autoritatea administraţiei publice locale împreunã cu direcţia judeteana pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti; din comisia de concurs fac parte reprezentanţi ai autoritãţii administraţiei publice locale şi ai direcţiei judeţene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Pentru participarea la concurs, candidaţii trebuie sa depunã la dosar, în mod obligatoriu, avizul direcţiei judeţene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti.
(3) Universitãţile populare care funcţioneazã ca departamente în cadrul caselor de cultura sunt conduse de cãtre un referent de specialitate, iar cele care funcţioneazã în cãminul cultural sunt coordonate de cãtre directorul instituţiei.
CAP. VI
Şcoala populara de arte şi meserii
ART. 21
Şcoala populara de arte şi meserii este instituţie publica, având personalitate juridicã, cu profil de învãţãmânt artistic şi de însuşire a mestesugurilor traditionale, organizatã în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, aflatã sub autoritatea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
ART. 22
Şcoala populara de arte şi meserii funcţioneazã conform normelor didactice elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii*) şi de Ministerul Culturii şi Cultelor.
----------
*) Conform prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 64/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, s-a înfiinţat Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului prin reorganizarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii şi prin preluarea activitãţii de tineret de la fostul Minister al Tineretului şi Sportului.
ART. 23
Conducerea şcolii populare de arte şi meserii este asigurata, în baza regulamentului de organizare şi funcţionare, de cãtre un director numit prin concurs organizat de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti împreunã cu direcţia judeteana pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti.
ART. 24
Directorul şcolii populare de arte şi meserii are urmãtoarele atribuţii:
a) asigura conducerea curenta a instituţiei;
b) elaboreazã programele de activitate;
c) desfãşoarã nemijlocit una dintre activitãţile de profil;
d) este ordonator de credite;
e) stabileşte mãsuri disciplinare sau de recompensare, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
f) reprezintã instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice, precum şi în fata organelor jurisdicţionale;
g) prezintã anual un raport de activitate în fata consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
ART. 25
Personalul de specialitate al şcolii populare de arte şi meserii este salarizat conform <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CAP. VII
Centrul cultural
ART. 26
Centrul cultural este instituţie publica de cultura, cu personalitate juridicã, de interes naţional sau local.
ART. 27
Centrele culturale de interes naţional sunt înfiinţate prin hotãrâre a Guvernului şi sunt finanţate din venituri proprii şi alocaţii de la bugetul de stat.
ART. 28
(1) Centrele culturale de interes judeţean sau local, municipale sau orãşeneşti, se constituie şi funcţioneazã sub autoritatea consiliului judeţean sau local, dupã caz.
(2) Activitatea centrelor culturale de interes judeţean sau local este finanţatã din veniturile proprii şi alocaţiile consiliului judeţean sau local, dupã caz.
ART. 29
Centrele culturale au urmãtoarele atribuţii:
a) educarea ştiinţificã şi artisticã a publicului, prin programe specifice;
b) sprijinirea tinerilor cercetãtori şi artişti valorosi în afirmarea lor;
c) elaborarea şi editarea de studii, publicaţii şi materiale documentare;
d) colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, cu fundaţii, universitãţi romane şi strãine, în vederea cunoaşterii şi afirmarii valorilor culturii şi civilizatiei româneşti;
e) imbogatirea patrimoniului instituţiei prin donaţii, achiziţii, organizarea de tabere şi expoziţii de arta şi alte forme;
f) acreditarea formatiilor şi ansamblurilor artistice profesioniste.
ART. 30
Centrele culturale îşi desfãşoarã activitatea în baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, avizat de autoritatea tutelara, dupã caz.
CAP. VIII
Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale
ART. 31
Centrul Naţional de Conservare şi Valorificare a Traditiei şi Creatiei Populare se reorganizeazã în Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale şi trece de sub autoritatea şi din finanţarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, ca instituţie publica finanţatã din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul de stat.
ART. 32
Organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
ART. 33
Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale are urmãtoarele atribuţii:
a) propune autorizarea instituţiilor publice de cultura prevãzute la art. 2;
b) efectueazã studii şi cercetãri privind obiceiurile, tradiţiile populare şi mestesugurile traditionale şi iniţiazã programe pentru conservarea şi protejarea acestora;
c) promoveazã obiceiurile şi tradiţiile populare;
d) propune zone de obiceiuri şi traditii populare protejate;
e) realizeazã programe de educaţie permanenta în parteneriat cu instituţii de specialitate din ţara şi din strãinãtate;
f) asigura asistenta ştiinţificã şi de specialitate, în condiţiile prezentei legi, instituţiilor publice de cultura acreditate din domeniul educaţiei permanente;
g) editeazã şi difuzeazã materiale de interes din domeniul educaţiei permanente pentru instituţiile publice de cultura;
h) colaboreazã cu Centrul pentru Formare, Educaţie Permanenta şi Management în Domeniul Culturii în scopul formãrii formatorilor din sistemul educaţiei permanente;
i) elaboreazã regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare a aşezãmintelor culturale.
CAP. IX
Centre judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii traditionale
ART. 34
Centrele judeţene de conservare şi valorificare a traditiei şi creatiei populare şi centrele judeţene de cultura se reorganizeazã în centre judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii traditionale, ca instituţii publice de cultura, cu personalitate juridicã, sub autoritatea consiliilor judeţene, finanţate din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local.
ART. 35
Regulamentele de organizare şi funcţionare a centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii traditionale se elaboreazã în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aproba prin ordin al ministrului culturii şi cultelor în termen de 30 de zile de la data elaborãrii lor.
ART. 36
Centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii traditionale au urmãtoarele atribuţii:
a) coordoneazã şi indruma din punct de vedere metodologic, în plan judeţean, activitatea aşezãmintelor culturale;
b) sprijinã activitatea aşezãmintelor culturale în domeniul formãrii formatorilor şi al perfecţionãrii personalului de specialitate;
c) editeazã şi difuzeazã publicaţii în domeniul educaţiei permanente pentru reţeaua judeteana a aşezãmintelor culturale;
d) realizeazã programe de educaţie permanenta în parteneriat cu instituţiile de specialitate din ţara şi din strãinãtate;
e) iniţiazã şi sprijinã proiecte şi programe de promovare a obiceiurilor şi traditiilor populare;
f) propune zone de obiceiuri şi traditii populare protejate din cadrul judeţului;
g) efectueazã studii şi cercetãri privind obiceiurile, tradiţiile populare şi meşteşugãreşti traditionale;
h) iniţiazã şi aplica programe pentru conservarea şi protejarea acestora.
CAP. X
Alte categorii de aşezãminte culturale
ART. 37
(1) Formatiile şi ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii traditionale sunt instituţii publice sau private de spectacol, cu personalitate juridicã.
(2) Formatiile şi ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii traditionale îşi desfãşoarã activitatea în baza regulamentului de organizare şi funcţionare, pe stagiuni.
(3) În alcãtuirea repertoriilor, formatiile şi ansamblurile profesioniste, în scopul promovãrii culturii traditionale, colaboreazã cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale, respectiv cu centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii traditionale, dupã caz.
ART. 38
(1) Centrul pentru Formare, Educaţie Permanenta şi Management în Domeniul Culturii este instituţie publica de cultura, cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, finanţatã integral din venituri proprii, care funcţioneazã în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Activitatea Centrului pentru Formare, Educaţie Permanenta şi Management în Domeniul Culturii se desfãşoarã în conformitate cu prevederile propriului regulament de organizare şi funcţionare.
ART. 39
Centrele zonale pentru educaţia adulţilor se pot organiza în cadrul cãminelor culturale, caselor de cultura sau universitatilor populare, cu urmãtoarele atribuţii:
a) derularea unei activitãţi de cercetare în zona pentru identificarea cerinţelor de educaţie şi elaborarea unor strategii coerente pe termen scurt, mediu şi lung;
b) iniţierea şi susţinerea unor programe de educaţie în vederea dezvoltãrii resurselor umane;
c) asistenta în formarea şi perfecţionarea profesionalã pentru dobândirea de noi calificãri, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
CAP. XI
Finanţarea aşezãmintelor culturale
ART. 40
Aşezãmintele culturale sunt finanţate din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local sau, dupã caz, de la bugetul de stat.
ART. 41
Finanţarea activitãţii de formare profesionalã continua şi promovare socialã a persoanei, desfasurata de instituţiile publice de cultura, se face potrivit prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 375/2002 , republicatã.
ART. 42
Pentru finanţarea sistemului de educaţie permanenta prin instituţiile publice de cultura se pot constitui la nivel teritorial surse suplimentare de finanţare din taxele şi impozitele locale.
ART. 43
Sursele suplimentare locale pentru finanţarea activitãţilor de educaţie permanenta pot fi utilizate pentru:
a) cheltuieli pentru organizarea unor manifestãri cultural-educative de interes local;
b) cheltuieli pentru activitãţi organizate în colaborare cu alte instituţii din ţara şi din strãinãtate.
CAP. XII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 44
Normele metodologice prevãzute la art. 5 se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 45
Centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii traditionale vor fi organizate, în fiecare judeţ, potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de 90 de zile de la publicarea normelor metodologice prevãzute la art. 5 în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 46
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 5 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC
Bucureşti, 27 iunie 2003.
Nr. 292.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
