Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NICOLAE CEAUŞESCU
PREŞEDINTELE
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Bucureşti, 26 decembrie 1978.
Rezultatele muncii desfãşurate în unitãţile economice, modul de gospodãrire a fondurilor, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea productivitatii muncii, eforturile depuse pentru sporirea continua a valorii nou create se exprima în mod sintetic în beneficiile ce se obţin de cãtre aceste unitãţi. Beneficiul caracterizeazã eficienta activitãţii colectivelor de oameni ai muncii, spiritul de rãspundere cu care se folosesc avutia nationala, fondurile încredinţate de societate. El reprezintã resursa de baza pentru formarea fondului de dezvoltare economico-socialã şi a fondului de consum social.
Creşterea beneficiilor ca rezultat al unei activitãţi economice eficiente şi al bunei gospodariri a mijloacelor materiale şi bãneşti asigura fiecãrei unitãţi atît posibilitatea de a contribui la dezvoltarea societãţii cît şi mijloacele necesare constituirii fondurilor proprii pentru autofinanţare, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor destinate unor nevoi sociale, în cadrul programului general de creştere a nivelului de trai, stabilit de partid şi de stat.
Reglementãrile actuale privind modul de formare, planificare, utilizare şi vãrsare a beneficiilor unitãţilor economice trebuie puse de acord cu mãsurile stabilite pentru perfecţionarea conducerii şi planificarii economico-financiare, mãsuri menite sa conducã la creşterea rolului şi importantei beneficiului în înfãptuirea autogestiunii economico-financiare şi cointeresarii colectivelor de oameni ai muncii. Se creeazã astfel un cadru juridic perfectionat şi unitar pe baza cãruia fiecare colectiv de oameni ai muncii, precum şi organele de conducere din unitãţile socialiste sa acţioneze cu rãspundere, competenta şi spirit gospodãresc astfel ca rezultatele activitãţii sa se reflecte în sporirea rentabilitatii, în îndeplinirea şi depãşirea sarcinilor de beneficii.
În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Beneficiul, element al valorii nou create, constituie resursa de baza pentru formarea fondului naţional de dezvoltare economico-socialã şi a fondului de consum social, în concordanta cu cerinţele realizãrii unei înalte eficiente economice şi sociale în toate sectoarele de activitate, ale infaptuirii reproductiei socialiste largite şi dezvoltãrii în ritm susţinut a economiei naţionale.
ART. 2
Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale au obligaţia ca, la elaborarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi a bugetului de stat cît şi în cursul îndeplinirii acestora, sa asigure mãsurile necesare pentru realizarea de cãtre fiecare unitate economicã a unei producţii sporite, de înalt nivel calitativ, cu costuri cît mai reduse, creşterea productivitatii muncii, reducerea continua a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, şi pe aceasta baza obţinerea de beneficii şi rentabilitati maxime.
ART. 3
Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale trebuie sa exercite un rol activ, astfel ca fiecare unitate economicã sa desfãşoare o activitate rentabila, sa contribuie prin beneficiile realizate la formarea resurselor pentru dezvoltarea generalã a societãţii şi sa asigure restituirea cãtre societate a fondurilor avansate, autofinantarea propriei dezvoltãri şi sporirea continua a veniturilor oamenilor muncii corespunzãtor programului general de creştere a nivelului de trai stabilit de partid şi de stat.
ART. 4
Unitãţile economice, organele de conducere, oamenii muncii din fiecare unitate economicã au datoria sa-şi desfãşoare activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor prevãzute în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi bugetul de stat, în condiţiile unei înalte eficiente economice, sa gospodareasca mijloacele materiale şi bãneşti ce le sînt încredinţate astfel încît sa obţinã rezultate financiare optime, sa acopere integral cheltuielile din veniturile proprii, sa îndeplineascã şi sa depãşeascã rentabilitatea şi beneficiile planificate.
CAP. 2
Formarea şi planificarea beneficiilor unitãţilor economice socialiste
ART. 5
Beneficiul este partea din valoarea nou creata în activitatea productiva a unitãţilor economice, constituitã dupã repartizarea urmãtoarelor elemente: prelevarea pentru societate a unei pãrţi din valoarea producţiei nete; retribuţiile personalului muncitor şi alte drepturi ale acestuia; cheltuielile de cercetare şi pentru introducerea tehnicii noi; impozitul pe fondul total de retribuire; contribuţia pentru asigurãri sociale; alte cheltuieli cu munca vie.
ART. 6
Unitãţile economice, organele de conducere colectivã ale acestora sînt obligate ca în concordanta cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, la planificarea beneficiilor sa ţinã seama de întregul potenţial economic de care dispun şi sa asigure:
a) stabilirea producţiei în structura fizica corespunzãtor cerinţelor pieţei interne şi externe, determinate prin contracte economice sau comenzi ferme;
b) obţinerea unei producţii maxime de pe capacitatile de producţie şi spaţiile existente, prin folosirea cît mai completa, intensiva a acestora, în concordanta cu necesitãţile economiei naţionale, creşterea producţiei nete la 1.000 lei fonduri fixe;
c) creşterea sistematica a productivitatii muncii şi rationalizarea consumului de munca; încadrarea în normele de munca şi normativele de personal aprobate; dimensionarea judicioasã a fondurilor destinate retribuirii muncii şi utilizarea economicoasa şi eficienta a acestor fonduri;
d) încadrarea în normele şi normativele de consum şi de stocuri de materii prime, materiale, combustibili şi energie aprobate şi reducerea sistematica a consumurilor specifice;
e) valorificarea superioarã a resurselor materiale, creşterea calitãţii produselor şi serviciilor;
f) atingerea în termene cît mai scurte a parametrilor proiectati la obiectivele de investiţii;
g) promovarea progresului tehnic şi aplicarea rezultatelor cercetãrii ştiinţifice în scopul modernizãrii producţiei;
h) dimensionarea la strictul necesar a cheltuielilor generale şi a cheltuielilor administrativ-gospodãreşti, în cadrul normelor şi normativelor aprobate;
i) reducerea continua a costurilor de producţie şi a cheltuielilor de circulaţie, gospodãrirea cu maxima eficienta a fondurilor materiale şi bãneşti, asigurarea unui regim strict de economii şi întãrirea disciplinei de plan şi financiare în toate sectoarele de activitate.
ART. 7
(1) Realizarea nivelului beneficiilor pe produse sau grupe de produse, lucrãri de construcţii-montaj, prestãri de servicii şi alte activitãţi, determinat odatã cu aprobarea preţurilor de producţie, a preţurilor de deviz, a tarifelor pentru serviciile prestate şi a rabaturilor comerciale, constituie sarcina minima pentru fiecare unitate economicã.
(2) La stabilirea preţurilor pentru produsele noi, nivelul beneficiului se dimensioneaza în funcţie de cerinţele politicii economice, de nivelul costurilor şi de necesitatea asigurãrii unor corelatii corespunzãtoare între preţurile diferitelor produse care sa exprime raporturile dintre valorile de întrebuinţare ale acestora.
(3) Rentabilitatea noilor produse va fi diferenţiatã astfel încît sa se asigure stimularea realizãrii de produse cu caracteristici tehnico-functionale superioare, de mare tehnicitate, reducerea consumurilor da materii prime, materiale, combustibili şi energie, mai buna utilizare a fondurilor fixe, creşterea mai accentuata a productivitatii muncii şi abţinerea, pe aceasta baza, a unei eficiente superioare, atît la unitãţile producãtoare cît şi la cele beneficiare.
ART. 8
(1) Beneficiile unitãţilor economice se planifica prin bugetele de venituri şi cheltuieli, în concordanta cu indicatorii şi normativele de eficienta, stabilite potrivit legii.
(2) Volumul beneficiilor pe ministere şi celelalte organe centrale şi locale de stat se aproba odatã cu bugetul de stat şi în mod corespunzãtor se desfãşoarã pe centrale şi întreprinderi.
ART. 9
(1) Beneficiul unitãţilor economice se determina prin deducerea din rezultatele financiare ale acestora a prelevarii pentru societate a unei pãrţi din valoarea producţiei nete în condiţiile stabilite de lege, precum şi a cheltuielilor prevãzute în anexa nr. 1.
(2) Rezultatele financiare ale activitãţii fiecãrei unitãţi economice reprezintã diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile perioadei de plan.
(3) Veniturile şi cheltuielile perioadei de plan se determina în condiţiile preţurilor şi tarifelor în vigoare, pe baza indicatorilor privind: producţia marfa vinduta şi încasatã, lucrãrile de construcţii-montaj, prestãrile de servicii, desfacerile de mãrfuri sau alte activitãţi economice, cheltuielile de producţie sau de circulaţie, precum şi a altor indicatori specifici.
CAP. 3
Destinaţia beneficiilor unitãţilor economice de stat
ART. 10
Beneficiile unitãţilor economice de stat se repartizeazã pentru restituirea fondurilor primite de la societate, dezvoltarea generalã a societãţii şi pentru constituirea fondurilor proprii ale întreprinderii, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 11
(1) Beneficiile planificate se repartizeazã de cãtre întreprinderi, pentru:
a) restituirea fondurilor primite pentru finanţarea investiţiilor, într-o cota de pînã la 10 la suta din beneficii; repartizari cu aceasta destinaţie se fac la dispoziţia organului ierarhic superior, pînã la acoperirea integrala a obligaţiei de restituire şi numai în mãsura în care aceasta obligaţie nu poate fi acoperitã în anul de plan din amortizarea fondurilor fixe, potrivit legii;
b) constituirea fondului de dezvoltare economicã al întreprinderii, în limita prevederilor anuale din planul naţional unic şi bugetul de venituri şi cheltuieli privind investiţiile ce se finanţeazã din fondurile proprii, precum şi a ratelor scadente ale creditelor bancare primite pentru finanţarea investiţiilor, inclusiv dobinda acestora; repartizari cu aceasta destinaţie se fac numai pentru partea rãmasã neacoperita din amortizarea fondurilor fixe şi din alte resurse, în condiţiile prevãzute de lege;
c) constituirea fondului mijloacelor circulante, în limita unei cote din creşterea anuala planificata a mijloacelor circulante totale şi a ratelor de restituit la bugetul de stat din sumele primite de întreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante în primul an de activitate; cota anuala din creşterea planificata a mijloacelor circulante totale ce se acoperã din beneficii se stabileşte odatã cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi bugetul de stat;
d) constituirea fondului pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social, în limita cheltuielilor anuale pentru aceste obiective prevãzute în planul naţional unic şi bugetul de venituri şi cheltuieli şi a ratelor scadente din creditele bancare primite în completare, inclusiv dobinda acestora; repartizari cu aceasta destinaţie se fac numai pentru partea rãmasã neacoperita din amortizarea fondurilor fixe şi din alte venituri, în condiţiile prevãzute de lege;
e) constituirea fondului pentru acţiuni sociale, în limitele şi condiţiile stabilite de lege;
f) constituirea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii, în limitele şi condiţiile stabilite de lege;
g) alte destinaţii prevãzute de lege;
h) vãrsãminte la bugetul de stat, suma rãmasã dupã efectuarea repartizarilor de la literele a-g.
(2) La întreprinderile la care beneficiile planificate nu acoperã integral destinatiile prevãzute la alineatul (1) literele a-g, repartizarile se fac, în ordine, pentru:
a) restituirea fondurilor primite pentru finanţarea investiţiilor;
b) constituirea fondului pentru acţiuni sociale;
c) constituirea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii;
d) constituirea fondului mijloacelor circulante;
e) constituirea fondului pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social;
f) constituirea fondului de dezvoltare economicã al întreprinderii;
g) alte destinaţii prevãzute de lege.
ART. 12
(1) Beneficiile realizate peste plan se repartizeazã de întreprinderi, astfel:
a) o cota de 20 la suta la fondul de dezvoltare economicã al întreprinderii;
b) o cota de 5 la suta la fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social;
c) o cota de pînã la 25 la suta pentru suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii, stabilitã diferenţiat, în condiţiile legii, în raport de cãile prin care s-a obţinut depãşirea beneficiului; la unitãţile producãtoare cu sarcini de export se repartizeazã, în plus, o cota de pînã la 10 la suta din beneficiul peste plan, în condiţiile legii, proporţional cu depãşirea exportului;
d) alte destinaţii prevãzute de lege;
e) o cota de cel puţin 35 la suta ca varsamint la bugetul de stat.
(2) Resursele prevãzute la literele a) şi b) se utilizeazã pentru rambursarea creditelor primite în completarea fondurilor respective, precum şi pentru finanţarea investiţiilor stabilite prin planul naţional unic, de natura celor prevãzute a fi acoperite din aceste fonduri, înaintea celorlalte resurse stabilite de lege.
ART. 13
Centralele repartizeazã beneficiile planificate şi realizate în cadrul planului, precum şi beneficiile peste plan provenite de la unitãţile componente cu autogestiune economico-financiarã fãrã personalitate juridicã, pentru destinatiile şi în condiţiile prevãzute de prezenta lege pentru întreprinderi.
ART. 14
(1) Pentru a asigura realizarea unei producţii de înalt nivel tehnic şi de calitate superioarã, precum şi pentru creşterea eficientei producţiei la export, beneficiul, respectiv rentabilitatea pentru producţia de export vor fi, în mod diferenţiat, mai mari, în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se majoreazã în funcţie de producţia realizatã la export în vederea stimulãrii suplimentare a personalului muncitor care contribuie la obţinerea acestei producţii.
(3) Modul de formare şi de utilizare a beneficiilor realizate la producţia pentru export se stabileşte prin decret al Consiliului de Stat.
(4) Unitãţile economice şi colectivele de oameni ai muncii care realizeazã producţie pentru export beneficiazã şi de celelalte drepturi acordate, potrivit legii, pentru realizarea şi depãşirea exportului.
ART. 15
(1) Bãncile, Casa de Economii şi Consemnaţiuni, Administraţia Asigurãrilor de Stat, Administraţia de Stat Loto-Pronosport, unitãţile de paza repartizeazã beneficiile şi efectueazã vãrsãmintele potrivit normelor specifice prevãzute în anexa nr. 2, punctele I-VII.
(2) La unitãţile agricole de stat, întreprinderile forestiere, de exploatare şi transport, precum şi la unitãţile de cale feratã se pot constitui din beneficii fonduri de asigurare, respectiv pentru acoperirea cheltuielilor determinate de calamitatile naturii, în condiţiile prevãzute în anexa nr. 2, punctele VIII-X.
CAP. 4
Efectuarea vãrsãmintelor din beneficiile unitãţilor economice de stat
ART. 16
(1) Întreprinderile efectueazã vãrsãmintele din beneficiile planificate la dispoziţia organului ierarhic superior pentru restituirea fondurilor primite pentru investiţii, la fondul de dezvoltare economicã al întreprinderii, la fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social şi la bugetul de stat în volumul planificat şi la termenele stabilite prin prezenta lege.
(2) Prelevarile din beneficiile planificate la fondul mijloacelor circulante, fondul pentru acţiuni sociale şi fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se efectueazã lunar, pe baza beneficiului realizat.
(3) Restituirea din beneficii la bugetul de stat a ratelor privind sumele primite de întreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante se efectueazã lunar, la nivelul planificat, în ultima zi lucrãtoare a fiecãrei luni.
(4) Vãrsãmintele din beneficii cuvenite bugetului de stat se efectueazã, în funcţie de subordonarea întreprinderilor, la bugetul republican sau la bugetele locale.
ART. 17
(1) Vãrsãmintele din beneficii aprobate pe trimestre prin bugetul de venituri şi cheltuieli se defalca în proporţie de 30 la suta pentru prima luna şi cîte 35 la suta în celelalte doua luni.
(2) Sumele stabilite pe luni, potrivit alineatului precedent, se plãtesc în doua rate egale, la 15 şi în ultima zi lucrãtoare a fiecãrei luni. În cazul în care ziua de 15 este nelucrãtoare, varsamintul se efectueazã în ziua lucrãtoare imediat urmãtoare.
ART. 18
(1) Vãrsãmintele din beneficiile realizate în cadrul planului la dispoziţia organului ierarhic superior pentru restituirea fondurilor primite pentru investiţii, la fondul de dezvoltare economicã al întreprinderii, la fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social şi la bugetul de stat, precum şi cele privind restituirea ratelor prevãzute la articolul 11 (1) litera c) se recalculeazã şi se regularizeazã cumulat, de la începutul anului, pe baza beneficiilor realizate.
(2) Recalcularea şi regularizarea vãrsãmintelor se efectueazã trimestrial. La cererea unitãţilor economice, organele bancare pot aproba efectuarea acestor operaţiuni lunar.
(3) Diferenţele datorate din recalcularea vãrsãmintelor se plãtesc în termen de 10 zile de la data prevãzutã de lege pentru depunerea bilanţurilor contabile.
(4) Sumele plãtite în plus se compenseazã de bãnci cu sumele datorate pentru perioada urmãtoare sau se restituie întreprinderii în termen de 5 zile de la cererea acesteia.
ART. 19
(1) În cazul nerealizarii beneficiilor la nivelul planificat, vãrsãmintele la bugetul de stat şi sumele destinate restituirii fondurilor primite pentru finanţarea investiţiilor se efectueazã cu prioritate, în limita beneficiilor realizate. Beneficiul rãmas se repartizeazã pe celelalte destinaţii, în ordinea prevãzutã la articolul 11 alineatul (2).
(2) La unitãţile de producere, transport şi distribuire a energiei electrice şi termice, garmetan şi la întreprinderile care produc fãina, pîine şi malai la care, potrivit dispoziţiilor legale, indicatorii de plan ai titularilor se considera indepliniti dacã au fost satisfacute cerinţele beneficiarilor; beneficiile nerealizate ca urmare a nelivrarii cantitãţilor economisite nu afecteazã constituirea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii, aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli, cu condiţia încadrãrii în normele de consum de combustibili, energie, materii prime şi materiale. Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii astfel constituit se repartizeazã din beneficiile realizate înaintea celorlalte destinaţii.
ART. 20
(1) Vãrsãmintele din beneficiile peste plan la bugetul de stat se efectueazã în mod provizoriu trimestrial, pe baza bilanţurilor contabile.
(2) Vãrsãmintele din beneficiile peste plan la fondul de dezvoltare economicã al întreprinderii şi la fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social, precum şi prelevarile pentru suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii se efectueazã pe baza bilanţurilor contabile anuale.
ART. 21
(1) La unitãţile economice din ramura energiei electrice şi termice, beneficiile se repartizeazã şi se vãrsa prin centralele industriale, iar la unitãţile de posta şi telecomunicaţii prin Direcţia generalã a postelor şi telecomunicatiilor.
(2) Vãrsãmintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de inspectoratele silvice judeţene se efectueazã lunar, în ultima zi lucrãtoare a lunii, iar cele datorate din activitatea de posta şi telecomunicaţii se efectueazã lunar, pînã la 25 ale lunii urmãtoare. Vãrsãmintele la bugetul de stat, stabilite pe luni, datorate de centralele industriale pentru unitãţile economice din ramura energiei electrice şi termice se efectueazã la 20 ale lunii în curs şi la 5 ale lunii urmãtoare; ultima rata din luna decembrie se vãrsa pînã la 31 decembrie.
(3) Vãrsãmintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de unitãţile de cale feratã se efectueazã prin Departamentul Cãilor Ferate.
ART. 22
(1) Vãrsãmintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de întreprinderile agricole de stat şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii se efectueazã trimestrial, în termen de 10 zile de la data prevãzutã de lege pentru depunerea bilanţurilor contabile, cu excepţia celor prevãzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pentru trimestrul IV, care se efectueazã în ultima zi lucrãtoare a anului respectiv.
(2) Vãrsãmintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de unitãţile de cercetare ştiinţificã, precum şi de cele de cercetare-proiectare se efectueazã în ultima zi lucrãtoare a fiecãrui trimestru.
ART. 23
(1) Nevãrsarea beneficiilor datorate bugetului de stat la termenele legale atrage plata unei majorãri de 0,05 la suta asupra sumelor datorate, pentru fiecare zi de intirziere.
(2) Sumele reprezentind majorãrile de intirziere se vãrsa la bugetul republican sau local, în funcţie de subordonarea unitãţii.
CAP. 5
Formarea, planificarea şi destinaţia beneficiilor în cooperatia agricolã, mestesugareasca şi de consum
ART. 24
Unitãţile cooperaţiei agricole, meşteşugãreşti şi de consum au datoria sa organizeze activitatea pe criterii economice şi de inalta eficienta, sa acopere integral cheltuielile din veniturile proprii, sa obţinã beneficii şi sa aplice prevederile prezentei legi în intreaga lor activitate economico-financiarã, în condiţiile proprietãţii cooperatiste şi a specificului activitãţii desfãşurate.
SECŢIUNEA 1
Cooperativele agricole de producţie, asociaţiile economice intercooperatiste şi asociaţiile cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum
ART. 25
(1) Cooperativele agricole de producţie, consiliile de conducere, toţi cooperatorii au obligaţia sa foloseascã în întregime şi eficient fondul funciar şi celelalte mijloace de producţie, sa sporeasca continuu producţia vegetala şi animala.
(2) De asemenea, trebuie sa dezvolte activitãţile industriale şi prestãrile de servicii pentru utilizarea în tot timpul anului a forţei de munca, sa gospodareasca cu grija mijloacele materiale şi financiare, sa reducã cheltuielile de producţie, în special cele materiale, în vederea acoperirii integrale a cheltuielilor din veniturile proprii, sporirii eficientei economice, a producţiei nete şi obţinerii de beneficii cît mai
ART. 26
(1) Creşterea permanenta a producţiei nete constituie sursa principala a dezvoltãrii proprietãţii obşteşti şi a ridicãrii nivelului de viata al cooperatorilor.
(2) Producţia neta reprezintã valoarea nou creata şi se determina ca diferenţa între producţia globalã şi cheltuielile materiale aferente.
ART. 27
(1) Mijloacele fixe şi celelalte fonduri de producţie fac parte din proprietatea obsteasca, indivizibilã, a cooperativei agricole de producţie.
(2) Membrii cooperatori pot deţine o parte din valoarea proprietãţii obşteşti ca parte socialã; în acest scop fiecare cooperator poate depune anual o suma de bani, la fondul de dezvoltare al cooperativei, care constituie partea socialã în proprietatea sa.
(3) Partea socialã rezultatã din totalitatea depunerilor membrilor cooperatori pentru dezvoltarea cooperativei nu poate depãşi 50 la suta din valoarea proprietãţii obşteşti.
ART. 28
În cooperativele agricole de producţie beneficiul este parte din valoarea nou creata şi exprima în mod sintetic rezultatele activitãţii economice. Beneficiul se constituie dupã repartizarea, din producţia neta, a urmãtoarelor elemente: retribuirea muncii şi contribuţia la fondul de pensii şi asigurãri sociale în raport de producţia şi veniturile obţinute de cooperative, impozitul pe terenuri, pe fondul de retribuire şi veniturile din activitãţile industriale, primele de asigurare, precum şi a cheltuielilor prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 29
(1) Beneficiul cooperativei agricole de producţie se repartizeazã pentru:
a) fondul de dezvoltare economicã;
b) fondul mijloacelor circulante;
c) fondul social-cultural şi sportiv;
d) fondul de rezerva pentru producţie şi retribuirea muncii;
e) fondul intercooperatist de întrajutorare şi consolidare;
f) fondul de participare la beneficii a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii;
g) fondul de participare la beneficii pentru partea socialã, constituitã din depunerile în bani ale cooperatorilor.
(2) Constituirea, cuantumul, destinaţia şi utilizarea acestor fonduri se stabilesc, potrivit legii, prin Statutul cooperativei agricole de producţie.
ART. 30
(1) Cooperativele agricole de producţie au datoria sa desfãşoare o activitate rentabila care sa le permitã ca din beneficiul obţinut sa repartizeze în fiecare an, în mod obligatoriu, sume corespunzãtoare la fondul de dezvoltare economicã, în vederea reluarii pe scara larga a procesului de producţie.
(2) Fondul de dezvoltare economicã al cooperativelor agricole de producţie se constituie din:
a) sumele alocate anual din beneficiile realizate, cotele de amortizare a fondurilor fixe şi din alte surse, potrivit legii;
b) depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socialã.
(3) Fondurile rezultate din depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socialã se vor folosi, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a cooperativei, numai pentru investiţii productive, destinate dezvoltãrii averii obşteşti, care sa ducã la creşterea continua a producţiei şi a beneficiilor cooperativei.
ART. 31
(1) Fiecare cooperator are dreptul ca, în raport cu depunerile în bani la partea socialã, sa primeascã din beneficiul cooperativei agricole de producţie un venit anual de 6 la suta, calculat la mãrimea totalã a sumei depuse. În cazul depãşirii beneficiului planificat, venitul anual poate fi de 6 pînã la 8 la suta, calculat la mãrimea totalã a sumei depuse, în funcţie de volumul beneficiilor şi rentabilitatea obţinute. În situaţia nerealizarii beneficiului planificat, se garanteazã cooperatorilor un venit anual de 5 la suta, în raport de suma depusa la partea socialã.
(2) Depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socialã se fac pentru o perioada de cel puţin 5 ani. Dupã aceasta perioada, sumele depuse se pot restitui, la cerere, integral sau în mod eşalonat, pe o perioada de 2-5 ani, în raport de posibilitãţile financiare ale cooperativei. Restituirea integrala a sumelor depuse este garantatã.
(3) În cazul pensionãrii, membrii cooperatori pot sa îşi menţinã partea socialã şi vor participa în continuare la beneficii în raport cu mãrimea acesteia.
(4) Contravaloarea partii sociale, reprezentind sumele depuse de membrii cooperatori la partea socialã, poate fi dobindita prin moştenire, în condiţiile prevãzute de lege.
(5) Condiţiile în care membrii cooperatori pot depune contribuţia în bani la partea socialã, modul de participare la beneficii în raport cu mãrimea acesteia, precum şi de restituire a sumelor depuse, se stabilesc prin Statutul cooperativei agricole de producţie.
ART. 32
Mecanizatorii şi specialiştii agricoli care lucreazã în cooperativele agricole de producţie pot sa depunã anual o suma de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, în aceleaşi condiţii şi sa beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi membrii cooperatori.
ART. 33
(1) Beneficiul în asociaţiile economice intercooperatiste se determina ca diferenţa între încasãrile din valorificarea producţiei obţinute, prestãri de servicii, alte venituri şi cheltuielile de producţie aferente, precum şi cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevãzute în anexa nr. 1.
(2) Beneficiul se repartizeazã pentru:
a) fondul de dezvoltare economicã;
b) fondul mijloacelor circulante;
c) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
d) fondul de întrajutorare şi rezerva;
e) fondul social-cultural şi sportiv;
f) cote-pãrţi cuvenite cooperativelor asociate.
(3) Constituirea, cuantumul, destinaţia şi utilizarea fondurilor se stabilesc potrivit Statutului asociaţiei economice intercooperatiste.
ART. 34
(1) Beneficiul în asociaţiile cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum se determina ca diferenţa între încasãrile din valorificarea producţiei obţinute, prestãri de servicii, alte venituri şi cheltuielile de producţie aferente, precum şi cheltuielile care se suporta direct din rezultatele financiare prevãzute în anexa nr. 1.
(2) Beneficiul se repartizeazã pentru:
a) fondul de dezvoltare economicã;
b) fondul mijloacelor circulante;
c) fondul de rezerva;
d) fondul de asigurare;
e) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
f) cote-pãrţi cuvenite unitãţilor asociate.
(3) Constituirea, cuantumul, destinaţia şi utilizarea fondurilor se stabilesc potrivit Statutului cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum.
SECŢIUNEA 2
Cooperativele meşteşugãreşti şi întreprinderile organizate pe lîngã uniunile cooperativelor meşteşugãreşti
ART. 35
Beneficiul cooperativelor meşteşugãreşti se determina ca diferenţa între încasãrile din activitatea de producţie, prestãri de servicii şi din alte activitãţi economice şi cheltuielile aferente acestora, precum şi cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 36
(1) Mijloacele fixe şi celelalte fonduri de producţie fac parte din proprietatea obsteasca, indivizibilã, a cooperativei meşteşugãreşti.
(2) Membrii cooperatori pot deţine o parte din valoarea proprietãţii obşteşti ca parte socialã. În acest scop, fiecare cooperator poate depune anual o suma de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, care constituie partea socialã în proprietatea sa.
(3) Partea socialã rezultatã din totalitatea depunerilor membrilor cooperatori pentru dezvoltarea cooperativei nu poate depãşi 50 la suta din valoarea proprietãţii obşteşti.
ART. 37
Beneficiul cooperativelor meşteşugãreşti stabilit ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile prevãzute la articolul 35 se repartizeazã pentru:
A. Impozitul pe venit, stabilit potrivit legii, ca o contribuţie a cooperativelor meşteşugãreşti la dezvoltarea generalã a societãţii.
B. Constituirea fondurilor proprii a le cooperativelor meşteşugãreşti:
a) fondul de dezvoltare economicã;
b) fondul mijloacelor circulante;
e) fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social;
d) fondul de participare la beneficii, dupã munca depusa şi vechimea în unitate, a membrilor cooperatori şi a personalului încadrat cu contract de munca;
e) fondul pentru acţiuni sociale.
C. Constituirea fondurilor specifice cooperativelor meşteşugãreşti:
a) fondul de participare la beneficii pentru partea socialã constituitã din depunerile în bani ale cooperatorilor;
b) fonduri pentru finanţarea unor acţiuni specifice invalizilor şi nevazatorilor;
e) fonduri pentru acţiuni culturale şi sportive;
d) alte fonduri prevãzute în statute, potrivit legii.
ART. 38
(1) Fiecare cooperator are dreptul ca, în raport cu depunerile în bani la partea socialã, sa primeascã din beneficiile obţinute de unitatea cooperatista în care îşi desfãşoarã activitatea, un venit anual de 6 la suta, calculat la mãrimea totalã a sumei depuse. În cazul depãşirii beneficiului planificat, venitul anual poate fi de 6 pînã la 8 la suta, calculat la mãrimea totalã a sumei depuse, în functie de volumul beneficiilor şi rentabilitatea obţinute. În situaţia nerealizarii beneficiului planificat, se garanteazã cooperatorilor un venit anual de 5 la suta în raport cu suma depusa la partea socialã.
(2) Depunerile cooperatorilor la partea socialã se fac pentru o perioada de cel puţin 5 ani. Dupã aceasta perioada, sumele depuse se pot restitui, la cerere, integral sau în mod eşalonat, pe o perioada de 2-5 ani, în raport de posibilitãţile financiare ale cooperativei. Restituirea integrala a sumelor depuse este garantatã.
(3) În cazul pensionãrii, cooperatorii pot sa-şi menţinã partea socialã şi vor participa în continuare la beneficii în raport cu mãrimea acesteia.
(4) Contravaloarea partii sociale, reprezentind sumele depuse de membrii cooperatori la partea socialã, poate fi dobindita prin moştenire, în condiţiile legii.
(5) Condiţiile în care membrii cooperatori pot depune contribuţia în bani la partea socialã, modul de participare la beneficii în raport cu mãrimea acesteia, precum şi de restituire a sumelor depuse, se stabilesc prin statutul cooperativei meşteşugãreşti.
ART. 39
Beneficiile din activitatea proprie a uniunilor cooperativelor meşteşugãreşti, precum şi cele ale întreprinderilor organizate, potrivit legii, pe lîngã acestea se determina potrivit prevederilor art. 35 şi se repartizeazã pentru plata impozitului pe venit, precum şi pentru constituirea fondurilor prevãzute la art. 37 literele B şi C (a şi d).
ART. 40
Modul de constituire şi utilizare a fondurilor se stabileşte prin Statutul uniunilor cooperativelor meşteşugãreşti din Republica Socialistã România şi statutul-model al cooperativei meşteşugãreşti şi al cooperativei de invalizi.
SECŢIUNEA 3
Cooperativele de consum, întreprinderile şi centralele organizate pe lîngã uniunile cooperativelor de consum
ART. 41
Beneficiul cooperativelor de consum se determina ca diferenţa între încasãrile din activitatea de desfacere a mãrfurilor, achiziţii, prestãri de servicii şi din alte activitãţi economice şi cheltuielile aferente acestor activitãţi, precum şi cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 42
Beneficiul, stabilit ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile prevãzute la articolul precedent, se repartizeazã pentru:
A. Impozitul pe venit, stabilit potrivit legii, ca o contribuţie a cooperativelor de consum la dezvoltarea generalã a societãţii.
B. Constituirea fondurilor proprii ale cooperativelor de consum:
a) fondul de dezvoltare economicã;
b) fondul mijloacelor circulante;
c) fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social;
d) fondul de participare la beneficii a personalului încadrat cu contract de munca;
e) fondul pentru acţiuni sociale.
C. Constituirea fondurilor specifice cooperativelor de consum:
a) fondul de participare la beneficii pentru partea socialã constituitã din depunerile în bani ale cooperatorilor;
b) fondul pentru acţiuni culturale şi sportive;
c) alte fonduri prevãzute în statute, potrivit legii.
ART. 43
Condiţiile în care membrii cooperatori pot depune contribuţia în bani la partea socialã, modul de participare la beneficii, în raport cu mãrimea acesteia, precum şi de restituire a sumelor depuse, se stabilesc prin Statutul organizaţiilor cooperaţiei de consum, cu respectarea prevederilor din articolele 36 şi 38 din prezenta lege.
ART. 44
Beneficiile din activitatea proprie a uniunilor cooperativelor de consum, precum şi cele ale întreprinderilor şi centralelor organizate, potrivit legii, pe lîngã acestea se determina potrivit prevederilor articolului 41 şi se repartizeazã pentru plata impozitului pe venit, precum şi pentru constituirea fondurilor prevãzute la literele B şi C (c) din articolul 42.
ART. 45
Modul de constituire şi utilizare a fondurilor din beneficiile cooperativelor de consum şi uniunilor acestora se stabilesc prin Statutul organizaţiilor cooperaţiei de consum.
SECŢIUNEA 4
Micii meseriasi individuali
ART. 46
Micii meseriasi individuali şi persoanele care exercita activitãţi economice au obligaţia sa desfãşoare o activitate utila şi eficienta, care sa contribuie la satisfacerea cerinţelor tot mai numeroase ale populaţiei în ce priveşte prestarea unor servicii, executarea de lucrãri sau alte activitãţi pentru care au fost autorizaţi, potrivit legii.
ART. 47
Beneficiul obţinut de micii meseriasi individuali şi alte persoane care exercita activitãţi economice în condiţiile legii reprezintã diferenţa dintre veniturile încasate, potrivit preţurilor şi tarifelor în vigoare şi cheltuielile realmente necesare.
ART. 48
Micii meseriasi individuali şi celelalte persoane care exercita activitãţi economice datoreazã impozit pe venit, stabilit potrivit legii, ca o contribuţie a acestora la dezvoltarea generalã a societãţii.
SECŢIUNEA 5
Sarcini pentru Ministerul Finanţelor şi unitãţile bancare
ART. 49
Ministerul Finanţelor şi bãncile au obligaţia sa vegheze la respectarea legilor în activitatea economico-financiarã a unitãţilor cooperaţiei agricole, meşteşugãreşti şi de consum, sa acţioneze permanent pentru luarea de mãsuri cu privire la îndeplinirea sarcinilor de plan, economisirea muncii sociale, gospodãrirea judicioasã a mijloacelor materiale şi bãneşti, menţinerea echilibrului financiar, sa verifice determinarea beneficiului şi constituirea fondurilor, în condiţiile legii, şi efectuarea integrala şi la termen a vãrsãmintelor datorate statului.
CAP. 6
Atribuţii şi raspunderi cu privire la formarea, planificarea, destinaţia şi vãrsarea beneficiilor unitãţilor economice socialiste
ART. 50
(1) Unitãţile economice, organele de conducere colectivã ale acestora rãspund pentru dimensionarea judicioasã şi înscrierea în bugetele de venituri şi cheltuieli a beneficiilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi, pentru asigurarea mãsurilor de realizare a beneficiilor planificate, efectuarea la termen a vãrsãmintelor şi prelevarilor şi pentru respectarea riguroasã a disciplinei financiare şi de plan.
(2) Oamenii muncii din unitãţile economice au obligaţia sa contribuie la gospodãrirea judicioasã şi eficienta a bunurilor care le sînt încredinţate spre administrare, sa participe la dezbaterea şi soluţionarea problemelor legate de dimensionarea şi realizarea beneficiilor, precum şi la elaborarea şi realizarea mãsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinii de beneficii, a indicatorilor şi normativelor de eficienta stabilite.
(3) Organele de conducere colectivã ale unitãţilor economice socialiste sînt obligate sa prezinte adunãrilor generale ale oamenilor muncii analiza periodicã a realizãrii prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli, a beneficiului, indicatorilor şi normativelor de eficienta, a modului de gospodãrire a valorilor materiale şi bãneşti şi a mãsurilor organizatorice şi tehnice pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
ART. 51
Centralele, ministerele, celelalte organe centrale şi locale vor lua mãsuri ca la unitãţile economice în subordine sa se asigure folosirea cu maximum de randament a fondurilor materiale şi bãneşti, organizarea raţionalã a aprovizionarii, producţiei şi desfacerii, dimensionarea judicioasã şi realizarea integrala a sarcinilor de beneficii şi încadrarea în indicatorii şi normativele de eficienta.
ART. 52
Ministerul Finanţelor acţioneazã permanent pentru creşterea continua a eficientei economice în economia nationala, indruma şi controleazã stabilirea de cãtre unitãţile economice prin bugetele de venituri şi cheltuieli a sarcinilor de beneficii. De asemenea, ia sau propune mãsuri pentru îndeplinirea ritmica a sarcinilor de plan, pentru încasarea veniturilor statului, precum şi pentru întãrirea controlului asupra utilizãrii fondurilor materiale şi bãneşti; aproba, în cazuri justificate, reducerea sau scutirea da plata majorãrilor de intirziere privind vãrsãmintele din beneficii.
ART. 53
Ministerul Finanţelor, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii, Direcţia Centrala de Statistica, Comitetul de Stat pentru Preţuri, bãncile, celelalte organe centrale de sinteza, ministerele, celelalte organe centrale şi locale analizeazã sistematic, pe baza bilanţurilor contabile, beneficiile, ceilalţi indicatori şi normative de eficienta realizaţi, pe ansamblul economiei, pe ramuri şi sectoare de activitate şi iau sau propun, dupã caz, mãsuri pentru îmbunãtãţirea situaţiei eeonomico-financiare a unitãţilor economice socialiste.
ART. 54
Bãncile, în cadrul obligaţiilor ce le revin de a acţiona în economie pentru obţinerea unei eficiente ridicate, au sarcina sa urmãreascã şi sa determine mãsuri pentru încasarea integrala şi la termen a veniturilor statului provenite din beneficii, sa analizeze la întreprinderi cauzele nerealizarii beneficiilor planificate, sa exercite un control riguros asupra îndeplinirii planurilor de producţie, circulaţie şi prestãri de servicii şi sa determine mãsuri care sa asigure realizarea şi depãşirea beneficiilor planificate.
CAP. 7
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 55
Formarea, planificarea, destinaţia şi vãrsarea beneficiilor provenite din activitãţile şi unitãţile economice producãtoare de venituri organizate de instituţiile de stat, activitãţile de producţie şi prestãri de servicii organizate de consiliile populare comunale, activitatea cantinelor-restaurant pentru personalul muncitor, precum şi utilizarea beneficiilor unitãţilor economice de stat pentru dotarea formatiunilor sanitare ale Societãţii de Cruce Roşie, se efectueazã potrivit normelor legale specifice.
ART. 56
Amenzile şi penalitãţile care nu se datoresc vinovatiei unei persoane, în mãsura în care nu se acoperã din cele încasate cu acelaşi titlu, se suporta, în condiţiile legii, din beneficiile lãsate la dispoziţia unitãţilor economice, precum şi din alte resurse.
ART. 57
Operaţiile de recalculare şi regularizare a vãrsãmintelor şi prelevarilor din beneficiile anului 1978 se vor efectua pe baza bilanţurilor contabile încheiate la 31 decembrie 1978, potrivit dispoziţiilor legale existente pînã la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 58
Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, administrativã sau penalã, dupã caz, precum şi civilã sau materialã.
ART. 59
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta lege.
ART. 60
(1) Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1979, cu excepţia secţiunii 1 din capitolul V, care intra în vigoare la 1 ianuarie 1980.
(2) Pe aceeaşi data se abroga actele normative prevãzute în anexa nr. 3, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Marea Adunare Nationala în şedinţa din 22 decembrie 1978.
Preşedintele
Marii Adunãri Naţionale
NICOLAE GIOSAN
ANEXA 1
CHELTUIELI
care se suporta direct din rezultatele financiare ale unitãţilor economice socialiste
A. La unitãţile economice de stat
a) Amortizarea şi cheltuielile pentru reparaţiile clãdirilor şi altor fonduri fixe date în folosinta gratuita şcolilor profesionale şi organizaţiilor obşteşti care funcţioneazã pe lîngã acestea;
b) Cheltuielile cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie;
c) Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
d) Contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc, potrivit <>Legii nr. 20/1971 , republicatã în 1973;
e) Comisionul plãtit întreprinderilor de comerţ exterior pentru exportul pe baza de contract de comision;
f) Cheltuielile de protocol, la unitãţile care efectueazã astfel de cheltuieli, potrivit dispoziţiilor legale;
g) Alte cheltuieli prevãzute de lege.
B. La cooperativele agricole de producţie
a) Fondul de ajutor;
b) Cheltuielile cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie;
c) Contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc, potrivit <>Legii nr. 20/1971 , republicatã în 1973;
d) Eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti;
e) Alte cheltuieli prevãzute de lege.
C. La asociaţiile economice intercooperatiste şi la asociaţiile dintre cooperativele agricole de producţie şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum
a) Cheltuielile cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie;
b) Contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc, potrivit <>Legii nr. 20/1971 , republicatã în 1973;
c) Cotizatii la Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie;
d) Alte cheltuieli prevãzute de lege.
D. La cooperativele meşteşugãreşti, cooperativele de consum, uniunile judeţene şi uniunile centrale ale acestora şi, la întreprinderile şi centralele din subordinea uniunilor cooperativelor
a) Amortizarea şi cheltuielile pentru reparaţiile clãdirilor şi altor fonduri fixe date în folosinta gratuita şcolilor profesionale şi organizaţiilor obşteşti care funcţioneazã pe lîngã acestea;
b) Cheltuielile cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie;
c) Taxa pentru folosirea terenul lor proprietate de stat;
d) Contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc, potrivit <>Legii nr. 20/1971 , republicatã în 1973;
e) Comisionul plãtit întreprinderilor de comerţ exterior pentru exportul pe baza de contract de comision;
f) Cheltuielile de protocol la unitãţile care efectueazã astfel de cheltuieli potrivit dispoziţiilor legale;
g) Alocaţia pentru copii;
h) Eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti;
i) Alte cheltuieli prevãzute de lege.
ANEXA 2
NORME
specifice de repartizare a beneficiilor
I. Beneficiile Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România, Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, Bãncii Romane de Comerţ Exterior şi Bãncii de Investiţii rãmase dupã asigurarea resurselor pentru finanţarea investiţiilor prevãzute în planul naţional unic, neacoperite din amortizare, se repartizeazã în proporţii egale pentru constituirea fondurilor de rezerva ale bãncilor şi la bugetul de stat.
II. Beneficiile Casei de Economii şi Consemnaţiuni rãmase dupã asigurarea resurselor pentru finanţarea investiţiilor prevãzute în planul naţional unic, neacoperite din amortizare, se repartizeazã astfel:
a) la bugetele judeţelor şi al municipiului Bucureşti, într-o cota de 30 la suta;
b) la fondul de rezerva, într-o cota de 30 la suta;
c) la bugetul de stat, într-o cota de 40 la suta.
III. Dupã completarea fondurilor de rezerva prevãzute la punctele I şi II, în limitele stabilite prin statutele aprobate, partea din beneficiu destinatã acestora se vãrsa la bugetul republican.
IV. Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile Administraţiei Asigurãrilor de Stat rãmasã dupã asigurarea resurselor pentru finanţarea investiţiilor prevãzute în planul naţional unic, neacoperite din amortizare, şi dupã suportarea din rezultatele financiare a altor cheltuieli prevãzute de lege, se repartizeazã potrivit statutului acesteia.
V. Beneficiile Administraţiei de Stat Loto-Prono-Sport se repartizeazã astfel:
A. Beneficiile planificate
a) Beneficiile din sistemele pronosport şi pronoexpres, la Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, pentru întreţinerea şi dezvoltarea activitãţii de educaţie fizica şi sport;
b) Beneficiile din sistemele de loterie, precum şi cele din alte activitãţi, rãmase dupã constituirea fondului de premiere, în condiţiile legii şi asigurarea resurselor pentru finanţarea investiţiilor prevãzute în planul naţional unic, neacoperite din amortizare, se repartizeazã la bugetul republican.
B. Beneficiile peste plan
a) Beneficiile din sistemul Pronosport şi pronoexpres, la Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport;
b) Beneficiile din sistemul de loterie, precum şi cea din alte activitãţi, dupã suplimentarea fondului de premiere, în condiţiile legii, se repartizeazã la bugetul republican.
VI. (1) Beneficiile planificate ale corpurilor de paza, care funcţioneazã potrivit <>Decretului nr. 231/1974 privind paza bunurilor, rãmase dupã reţinerea unei cote de pînã la 20 la suta în vederea constituirii fondului de despãgubiri, precum şi beneficiile peste plan, se repartizeazã potrivit prevederilor din prezenta lege.
(2) Unitãţile socialiste din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în cadrul cãrora funcţioneazã detasamente sau grupe de paza independente, vor retine o cota de pînã la 20 la suta din beneficiile planificate din activitatea acestora, în vederea constituirii fondului de despãgubiri. Beneficiile planificate rãmase dupã reţinerea acestei cote urmeazã repartizarea aferentã unitãţilor pe lîngã care funcţioneazã.
(3) Cota de pînã la 20 la suta din beneficiile unitãţilor de paza se stabileşte anual, odatã cu adoptarea planului naţional unic şi bugetului de stat, în funcţie de necesitãţile de despãgubiri şi fondul neconsumat din anii precedenti.
VII. Unitãţile prevãzute în prezentul articol efectueazã vãrsãmintele din beneficii la buget, dupã cum urmeazã:
a) Administraţia de Stat Loto-Pronosport, lunar, pînã la 25 ale lunii urmãtoare;
b) Administraţia Asigurãrilor de Stat efectueazã vãrsãmintele la bugetul republican în ultima zi lucrãtoare a fiecãrei luni în proporţie de o treime din sumele planificate trimestrial, iar la bugetele locale pînã la data de 15 ale fiecãrei luni, pe baza primelor realizate în luna precedenta;
c) Bãncile, Casa de Economii şi Consemnaţiuni, trimestrial, în termen de 10 zile de la data prevãzutã pentru depunerea situaţiei realizãrii veniturilor şi cheltuielilor, cu excepţia color planificate pe trimestrul IV, care se efectueazã în ultima zi lucrãtoare a anului respectiv.
VIII. Unitãţile agricole de stat repartizeazã, cu prioritate fata de celelalte destinaţii, la dispoziţia organului ierarhic superior o cota de pînã la 40 la suta din beneficiile realizate, stabilitã anual odatã cu bugetul de stat, pentru constituirea unui fond de asigurare în vederea acoperirii, potrivit legii, a pagubelor provocate de acţiunea negativa a factorilor naturali la întreprinderile în subordine care au soportat astfel de pagube.
IX. (1) Întreprinderile forestiere de exploatare şi transport repartizeazã, cu prioritate fata de celelalte destinaţii, la dispoziţia Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, din beneficiile realizate în cadrul planului, sumele necesare constituirii fondului pentru acoperirea cheltuielilor determinate de calamitatile naturii, în limita unei sume de 60 milioane lei.
(2) Fondul se va utiliza pentru acoperirea la unitãţile economice în subordine a urmãtoarelor cheltuieli:
a) cheltuielile ocazionate cu refacerea fondurilor fixe folosite în exploatãrile forestiere pentru scosul-apropiatul şi transportul materialului lemnos, avariate sau distruse de agenţi naturali, pentru lucrãri a cãror valoare depãşeşte 15.000 lei pentru fiecare fond fix avariat;
b) cheltuielile suplimentare pentru înlãturarea efectelor calamitãţilor;
c) pagubele materiale rezultate ca urmare a distrugerii instalaţiilor de scos-apropiat şi a elementelor materiale de natura mijloacelor circulante, ca efect al calamitãţilor.
X. (1) Direcţiile regionale de cai ferate repartizeazã, cu prioritate fata de celelalte destinaţii, la dispoziţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, din beneficiile realizate în cadrul planului, sumele necesare constituirii fondului pentru acoperirea cheltuielilor determinate de calamitatile naturii, în limita unei sume de 15 milioane lei.
(2) Fondul se va utiliza pentru acoperirea la unitãţile de cale feratã în subordine a cheltuielilor privind refacerea: liniilor, podurilor şi tunelurilor, instalaţiilor de telecomunicaţii, clãdirilor înzestrate cu instalaţii legate de siguranta circulaţiei, alte lucrãri necesare legate de siguranta circulaţiei.
XI. La întreprinderile comerciale fondul pentru reduceri de preţuri şi cheltuieli cu reconditionarea sau transformarea unor mãrfuri soldabile se constituie, potrivit legii, din beneficii înaintea oricãror alte repartizari.
ANEXA 3
LISTA
actelor normative ce se abroga
1. Decretul nr. 371 privind organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august 1958, articolul 13 din statut.
2. Decretul nr. 504 privind aprobarea Statutului Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 143 din 16 decembrie 1970, articolul 11 din statut.
3. Decretul nr. 55 privind organizarea şi funcţionarea Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, publicat în Buletinul Oficial nr. 21 din 18 martie 1970 şi republicat în Buletinul Oficial nr. 73 din 10 iunie 1971, articolul 8 din statut.
4. Decretul nr. 225 privind organizarea şi funcţionarea Bãncii de Investiţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 23 din 18 martie 1970, modificat prin <>Decretul nr. 314/1971 , articolul 65 din statut.
5. Decretul Consiliului de Stat nr. 53 privind unele mãsuri referitoare la îmbunãtãţirea activitãţii de morarit, decorticat şi panificatie, publicat în Buletinul Oficial nr. 20 din 15 martie 1977, articolul 10, alineatul 2.
6. Decretul Consiliului de Stat nr. 220 privind trecerea unitãţilor cu activitate de producţie industriala din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unitãţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere altor organe centrale de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 73 din 19 iulie 1977, articolul 10.
7. Decretul Consiliului de Stat nr. 495 privind regimul amenzilor şi penalitatilor ce se suporta de întreprinderile de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 141 din 30 decembrie 1977.
8. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 2930 din 1 decembrie 1967 privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor agricole de stat.
9. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1485 privind aprobarea Statutului şi a structurii organizatorice a Bãncii Romane de Comerţ Exterior, publicatã în Buletinul Oficial nr. 92 din 11 iunie 1968, articolul 7 din statut.
10. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 847 din 24 aprilie 1969 privind modificarea art. 1, litera b), din Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 30 din 23 ianuarie 1961 şi art. IX din Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 585 din 28 martie 1969 precum şi a planului de munca şi retribuire pe anul 1969 al Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.
11. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 2256 privind acordarea de credite populaţiei pentru locuinţe proprietate personalã de cãtre Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi stabilirea nivelului dobânzilor la unele categorii de operaţiuni de credit, publicatã în Buletinul Oficial nr. 138 din 8 decembrie 1969, articolul 8.
12. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 77 privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare ştiinţificã, publicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 4 martie 1970, articolele 7 şi 8, pct. I şi II din anexa nr. 3.
13. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 859 privind planificarea, repartizarea şi vãrsarea beneficiilor, finanţarea mijloacelor circulante, finanţarea şi creditarea investiţiilor, publicatã în Buletinul Oficial nr. 71 din 27 iunie 1970.
14. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 330 din 30 martie 1971 privind unele mãsuri referitoare la organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, articolul 1, alin. 5.
15. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 652 privind planificarea, finanţarea şi creditarea mijloacelor circulante, repartizarea şi vãrsarea beneficiilor, finanţarea investiţiilor la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, precum şi unele mãsuri pentru funcţionarea acestora, publicatã în Buletinul Oficial nr. 10 din 5 iunie 1971, cu excepţia articolelor 15-17, 21-23, 26.
16. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 94 din 28 ianuarie 1972 privind constituirea unui fond pentru acoperirea cheltuielilor determinate de refacerea fondurilor fixe avariate de agenţi naturali în sectorul cãilor ferate.
17. Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1482 din 11 decembrie 1972 cu privire la aplicarea Legii nr. 12/1972 pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 1973.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
