Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege. ART. 1 Se ratificã Scrisoarea de intenţie*), semnatã de autoritãţile române la Bucureşti la 22 decembrie 2010, aprobatã prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 7 ianuarie 2011, prin care se modificã şi se completeazã Scrisoarea de intenţie semnatã de autoritãţile române la Bucureşti la 9 septembrie 2010, aprobatã prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 24 septembrie 2010, ratificatã prin Legea nr. 84/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 15 iunie 2011.--------- *) Traducere. ART. 2 Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisã de autoritãţile române, semnatã la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnatã de autoritãţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobatã prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 22 septembrie 2009, aprobatã prin Legea nr. 37/2010, cu modificãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã: 1. La articolul 6, alineatul (5) va avea urmãtorul cuprins: "(5) Plata serviciului datoriei publice aferent pãrţii din împrumut alocatã Ministerului Finanţelor Publice, respectiv rambursarea capitalului, achitarea dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente împrumutului se asigurã conform legislaţiei în vigoare privind datoria publicã, prin mecanismul aferent finanţãrilor rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în vederea finanţãrii deficitului bugetului de stat şi refinanţãrii datoriei publice." 2. Anexa "Scadenţar de rambursare Aranjament stand-by" se modificã şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantã din prezenta lege. Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREŞEDINTELE SENATULUI VASILE BLAGA Bucureşti, 14 decembrie 2011. Nr. 286. ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE Dlui Dominique Strauss-Kahn Bucureşti, 22 decembrie 2010 Director general Fondul Monetar Internaţional Washington, DC, 20431 S.U.A. Stimate domnule Strauss-Kahn, 1. Programul anticrizã susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), de Uniunea Europeanã (UE) şi de Banca Mondialã (BM) a continuat sã joace un rol crucial în stabilizarea economiei româneşti, inversarea dezechilibrelor economice, reclãdirea încrederii pieţelor financiare şi crearea premiselor pentru creşterea economicã durabilã. Activitatea economicã se stabilizeazã şi ne aşteptãm ca în lunile urmãtoare sã asistãm la o reluare a creşterii, aceasta ajungând la aproximativ 1\'bd % în 2011 (comparativ cu aproximativ -2% în 2010). Inflaţia a crescut brusc în ultimele luni din cauza efectelor majorãrii TVA din iulie şi presiunilor impuse de preţurile alimentelor. Anticipãm cã inflaţia va atinge un nivel maxim de aproximativ 8% la finele anului 2010 înainte de a începe sã revinã în intervalul ţintit de Banca Naţionalã a României (BNR) în cursul anului 2011. Proiectãm în continuare un deficit de cont curent de aproximativ 5-6% din PIB în 2010. 2. Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi programul de reforme structurale au fost semnificative (tabelele 1 şi 2). ● Criteriile de performanţã cantitativã şi ţintele indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţã cantitativã şi ţintele indicative stabilite pentru finele lunii septembrie 2010, cu excepţia celui referitor la arieratele bugetului general consolidat (pct. 8). Am luat însã mãsuri pentru a ne asigura cã arieratele bugetului de stat sunt aproape de zero şi cã vor rãmâne la acest nivel pe toatã durata rãmasã din program. Ţinta indicativã referitoare la soldul operaţional al întreprinderilor de stat (ÎS) cu pierderi nu a fost nici ea atinsã. Inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie pe întreaga perioadã. ● Criterii structurale de referinţã. Toate criteriile structurale de referinţã stabilite pentru finele lui decembrie vor fi îndeplinite, chiar dacã în unele cazuri vor exista întârzieri. Am reformat regimul de finanţare al Fondului de Garantare a Depozitelor (FGD) şi am revizuit structura de guvernanţã a acestuia pânã la sfârşitul lui septembrie, aşa cum era planificat. Legea salarizãrii unitare va fi aprobatã de cãtre Parlament în decembrie (acţiune prealabilã), doar cu o uşoarã întârziere faţã de data-limitã care era stabilitã pentru finele lui octombrie. A existat o întârziere în aprobarea de cãtre Parlament a unora dintre mãsurile de austeritate şi acum anticipãm cã acestea vor fi aprobate în contextul aprobãrii bugetului pe anul 2011. Deşi criteriul de referinţã structural privind aprobarea legii pensiilor a fost îndeplinit, a existat o întârziere în ceea ce priveşte promulgarea acesteia, iar acum anticipãm ca aceasta se va produce în decembrie (pct. 16; acţiune prealabilã). Înregistrãm progrese semnificative în ceea ce priveşte alte criterii structurale de referinţã din cadrul programului. 3. Având în vedere aceste rezultate - şi acţiunile suplimentare şi corective prezentate în aceastã scrisoare - solicitãm finalizarea celei de-a şasea evaluãri în cadrul Aranjamentului stand-by. Solicitãm o derogare de aplicabilitate pentru ţintele privind soldul bugetului general consolidat, plafonul garanţiilor de stat şi pentru intervalul de consultare pe inflaţie. Solicitãm de asemenea o derogare de neîndeplinire pentru criteriul de performanţã de la finele lunii decembrie privind arieratele bugetului general consolidat, deoarece este improbabil ca aceastã ţintã sã fie atinsã. 4. Credem cã politicile stabilite în scrisorile de intenţie (SI) din 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010, 16 iunie 2010, 29 iunie 2010, 9 septembrie 2010 şi în aceastã scrisoare sunt adecvate pentru a realiza obiectivele programului nostru economic, iar Guvernul este gata sã ia mãsurile suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica mãsurile prevãzute în aceastã scrisoare sau de a adopta noi mãsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene (CE) informaţiile necesare pentru monitorizarea programului. Sectorul fiscal 5. Suntem pe cale de a realiza ţintele fiscale stabilite pentru acest an, ca urmare a mãsurilor dificile de ajustare fiscalã aplicate în iulie. Ţinta generalã de deficit pentru finele lui septembrie a fost îndeplinitã cu o marjã semnificativã datoritã controlului strict al cheltuielilor şi veniturilor fiscale peste aşteptãri. Totodatã, anticipãm cã vom îndeplini ţinta de deficit la nivelul întregului an, de 6,8% din PIB în 2010. Recenta achitare a arieratelor şi facturilor restante din sectorul sãnãtate a dus la o scãdere drasticã a arieratelor interne, dar plafonul stabilit pentru finele lui septembrie a fost din nou depãşit din cauza progreselor lente în achitarea arieratelor la nivelul autoritãţilor locale. Vom întreprinde acţiuni pentru a menţine arieratele bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale aproape de zero pe toatã durata ce a rãmas din program (pct. 8). 6. Pentru anul 2011 ne menţinem în continuare angajamentul deplin de a reduce deficitul la 4,4% din PIB. Pe partea de venituri, intenţionãm sã menţinem nemodificate componentele principale ale sistemului fiscal. Pe partea de cheltuieli, ne angajãm sã menţinem fondul de salarii în limita convenitã de 39 de miliarde lei, excluzând contribuţiile militarilor (1,6 miliarde lei conform noii legi a pensiilor), şi în acelaşi timp sã calibrãm salariile, sporurile şi politica ocupãrii în sectorul public pentru a asigura o oarecare recuperare a salariilor reale din sectorul public. Pentru a realiza ţinta de deficit stabilitã pentru 2011 şi pentru a compensa eliminarea impozitului minim, vom întreprinde urmãtoarele mãsuri: (i) efectuarea de reforme în sectorul sãnãtate (pct. 17) pentru a îmbunãtãţi veniturile şi a controla mai bine cheltuielile; (ii) reducerea subvenţiilor totale destinate bunãstãrii animalelor pentru 2011, dupã confirmarea introducerii finanţãrii acestor programe din Programul naţional european de dezvoltare ruralã şi raţionalizarea în continuare a ajutorului de stat; (iii) continuarea reducerii numãrului de angajaţi în sectorul public, între altele prin menţinerea politicii de înlocuire a unui singur angajat din 7 care pãrãsesc sistemul; şi (iv) lãrgirea bazei de impunere pentru contribuţiile de sãnãtate pentru a acoperi şi pensionarii ce primesc între 740 lei şi 1.000 lei. Continuãm reforma cuprinzãtoare a sistemului de educaţie ce ar trebui sã ducã la îmbunãtãţirea calitãţii educaţiei, generând, în acelaşi timp, economii ca urmare a raţionalizãrii reţelei de şcoli şi a volumului de activitate al cadrelor didactice. În cadrul anvelopei bugetare vom aloca investiţiilor resurse suplimentare în primul semestru al anului, astfel încât sã creştem absorbţia fondurilor UE. În cazul în care absorbţia creşte suficient, vom încerca sã gãsim soluţii pentru a crea un spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii începând cu jumãtatea anului 2011. UE va pune la dispoziţie asistenţã de specialitate pentru utilizarea resurselor disponibile de la UE, Banca Europeanã de Investiţii (BEI) şi BM, inclusiv prin soluţii financiare inovatoare. Rãmânem pregãtiţi sã luãm mãsuri compensatorii în cazul apariţiei unor impedimente de ordin judiciar în executarea acestei strategii fiscale. Aprobarea de cãtre Parlament a bugetului convenit pentru 2011 (inclusiv ratificarea cotei de 24% pentru TVA) va constitui acţiune prealabilã pentru finalizarea acestei evaluãri. Restul politicilor din domeniul fiscal rãmân cele prezentate în scrisoarea noastrã din 9 septembrie 2010 (pct. 6). 7. Pentru 2012 ne propunem sã aducem deficitul la ţinta Maastricht de 3% din PIB (în termeni accrual). Aceasta va presupune restrângerea în continuare a cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor cu salariile şi sporurile, şi ar putea impune şi mãsuri adiţionale. Vom limita strict modificãrile ad hoc ale sistemului fiscal pentru a asigura predictibilitatea şi stabilitatea. Odatã ce ne vom situa în mod ferm pe traiectoria necesarã pentru a realiza ţinta de deficit pe care ne-o propunem, vom întreprinde - cu asistenţã tehnicã de la FMI şi în consultare cu CE şi BM - o analizã cuprinzãtoare a sistemului fiscal în vederea unei optimizãrii neutre din punctul de vedere al veniturilor şi simplificãrii acestuia. În cazul în care redresarea economicã va crea suficient spaţiu fiscal, vom avea în vedere o reducere progresivã a fiscalitãţii muncii, aceastã mãsurã având un impact puternic asupra competitivitãţii, creãrii de locuri de muncã şi practicilor de pe piaţa muncii. Strategia fiscalã pe termen mediu pe perioada 2011-2013 reprezintã un pas important în implementarea Legii responsabilitãţii fiscale şi în consolidarea angajamentului nostru faţã de îndeplinirea ţintelor Maastricht. În lunile urmãtoare intenţionãm sã demarãm discuţii pe marginea unui nou acord menit sã ne ajute sã ancorãm performanţele fiscale din 2011 şi 2012. Vom întãri Consiliul fiscal recent constituit, asigurând acestuia o finanţare adecvatã, care sã permitã ocuparea integralã a posturilor prevãzute pentru secretariatul Consiliului cu persoane ce au pregãtirea corespunzãtoare. 8. Ne continuãm eforturile de lichidare a arieratelor restante. La nivel central, în luna septembrie am plãtit arierate şi facturi restante din domeniul sãnãtãţii în valoare de 1,9 miliarde lei. În perioada 2010-2011 vom aloca fondurile necesare pentru a preveni acumularea altor arierate şi vom asigura menţinerea arieratelor bugetului de stat şi ale sectorului de asigurãri sociale aproape de nivel zero la finele lunii noiembrie 2010 (acţiune prealabilã). În conformitate cu o nouã directivã UE, în timp vom reduce perioada de achitare a facturilor de la transmiterea acestora la cel mult 30 de zile. Totodatã, începând din luna ianuarie 2011, noua lege a finanţelor publice locale va permite un control sporit asupra arieratelor autoritãţilor locale. Pentru a îmbunãtãţi controlul angajamentelor, recenta misiune de asistenţã tehnicã a FMI ne-a ajutat în efortul nostru de a integra sistemul de raportare contabilã cu sistemul de plãţi al Trezoreriei. Reformele vor dura însã mai mult decât am anticipat şi eforturile noastre iniţiale se vor concentra pe finalizarea licitaţiei pentru consultanţii ce vor implementa proiectul şi pe a avea un plan integral al proiectului pânã în luna martie 2011 (criteriu de referinţã structural revizuit pentru data de 15 martie 2011). Experţii UE şi ai BM vor analiza problema arieratelor la nivelul autoritãţilor locale în vederea îmbunãtãţirii managementului financiar în administraţiile locale. Vom continua sã utilizãm creditele bugetare ca şi plafoane de angajament şi vom aplica sancţiuni împotriva acelor instituţii şi persoane ce depãşesc plafoanele. 9. Strategia noastrã de finanţare se va concentra pe extinderea maturitãţii datoriei interne şi consolidarea tampoanelor (buffer) financiare. Vom viza aşadar trecerea de la utilizarea pe facilitãţile de management al lichiditãţilor pe termen scurt la emiterea mai mare de instrumente pe termen lung, în vederea creãrii unei curbe de randament. Ne propunem de asemenea sã lansãm un nou program de "titluri în euro pe termen mediu" la sfârşitul anului 2010 sau începutul anului 2011, program ce va menţine prezenţa noastrã pe pieţele externe în cadrul unor proceduri de emisiune mai flexibile şi ne va ajuta sã stabilim un echilibru între finanţarea de pe pieţele internã şi externã. Suntem ferm hotãrâţi sã stabilizãm tamponul (buffer) financiar în lunile ce urmeazã şi sã îl majorãm treptat pentru a ajunge la un nivel care sã asigure acoperirea necesarului de finanţare pe 4 luni. Pentru a ne dezvolta capacitatea, în 2011 vom efectua o analizã formalã a strategiei noastre de management al datoriei cu asistenţa experţilor de la FMI, CE şi BM. Reforme fiscale şi structurale 10. Ne continuãm eforturile de îmbunãtãţire a colectãrii şi administrãrii impozitelor şi taxelor şi de combatere a evaziunii fiscale. Se lucreazã la un proiect de ordonanţã privind persoanele fizice cu averi mari ce va fi aprobatã pânã la finele lunii decembrie (criteriu de referinţã structural, revizuit de la finele lunii noiembrie) şi un expert FMI va acorda asistenţã în implementarea ulterioarã a acesteia. Se va extinde definiţia "venitului" şi se va întãri dreptul de a controla veniturile nedeclarate. Dupã cum s-a convenit cu FMI şi CE, vom solicita Consiliului de miniştri al UE o modificare a plafonului de la care înregistrarea ca plãtitor de TVA devine obligatorie la 50.000 euro, analizând în acelaşi timp posibilitãţile de taxare simplificatã a contribuabililor mici aflaţi sub plafonul de înregistrare. Începând de anul viitor ne propunem sã implementãm noi criterii de încadrare a contribuabililor în categoriile de contribuabili mici, mijlocii şi mari. Obligaţia de depunere electronicã pentru contribuabilii mari şi mijlocii a intrat în vigoare în luna noiembrie. Ne vom continua eforturile de introducere a sistemelor informatice şi de consolidare a departamentului de Tehnologia informaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã (ANAF) pentru a îmbunãtãţi administrarea fiscalã. Vom dota de asemenea autoritatea vamalã şi administraţia fiscalã cu echipamentele tehnice necesare pentru a combate evaziunea fiscalã. Ne vom continua eforturile de implementare a mãsurilor descrise în scrisorile noastre anterioare. 11. Absorbţia acceleratã a fondurilor UE continuã sã reprezinte un obiectiv central al Guvernului. În anul urmãtor ne vom concentra pe dezvoltarea capacitãţii administrative a unitãţilor ce gestioneazã fonduri, modernizarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniul investiţiilor publice şi în alte domenii relevante pentru absorbţia fondurilor UE şi prioritizarea investiţiilor pentru a asigura fonduri suficiente pentru proiectele esenţiale conform recomandãrilor din recenta analizã funcţionalã. În mod concret, ne angajãm: (i) sã acordãm prioritate proiectelor de investiţii cofinanţate din fonduri UE, atunci când sunt demarate noi investiţii; (ii) sã ierarhizãm în funcţie de prioritate portofoliul existent de proiecte de capital finanţate din fonduri naţionale pentru a ne putea concentra pe proiecte prioritare pentru care poate fi total asiguratã finanţarea, proiectele de prioritate redusã fiind întrerupte; (iii) sã consolidãm procesul de evaluare a proiectelor, solicitând sectorului privat sã analizeze bancabilitatea proiectelor; (iv) sã încurajãm participarea sectorului privat în proiecte prin externalizare sau prin aranjamente de tip parteneriat public-privat; şi (v) sã asigurãm ocuparea integralã cu personal a organelor de management al programelor şi remunerarea adecvatã a personalului de specialitate, finanţat cu sprijin din fondurile de asistenţã tehnicã. Guvernul va trece unitatea de gestionare a proiectelor UE de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la Cancelaria Primului-Ministru şi va consolida autoritatea şi personalul acesteia, investind aceastã unitate cu autoritate totalã în a întreprinde acţiunile ce se impun la nivelul ministerelor pentru a accelera absorbţia fondurilor UE pentru proiecte de investiţii care sã asigure creştere economicã. Vom crea facilitãţi pentru realocarea bugetului de capital pe parcursul anului cãtre acele ministere ce au cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte absorbţia. 12. Efectuãm o reformã a prestaţiilor de asistenţã socialã cu scopul de a îmbunãtãţi eficienţa protecţiei acordate celor mai sãraci şi mai vulnerabili membri ai societãţii, asigurând în acelaşi timp sprijin strategiei de ajustare fiscalã. Eficienţa va fi sporitã prin criterii de eligibilitate mai focusate, bazate pe nivelul de venit şi pe mijloacele financiare. Reforma, ce a fost deja transmisã Parlamentului, va consolida schema de venit minim garantat, ajutoarele de cãldurã şi alocaţia familialã într-o nouã schemã unicã, condiţionatã de nivelul mijloacelor financiare. Alocaţiile de handicap vor fi de asemenea condiţionate de nivelul veniturilor. Vom raţionaliza totodatã actuala politicã a indemnizaţiilor de creştere a copilului pentru a o alinia mai mult mediei UE. Proiectul de act normativ este în prezent discutat la nivel de Guvern. Pentru a reduce ponderea semnificativã a fraudei în domeniul prestaţiilor sociale depistate în cursul recentelor inspecţii şi pentru a eficientiza cheltuielile, am dublat numãrul de angajaţi implicaţi în inspecţia prestaţiilor sociale. 13. Guvernul îşi continuã eforturile de îmbunãtãţire a performanţelor ÎS. Cele 10 ÎS ce înregistreazã cele mai mari pierderi nu au îndeplinit ţinta indicativã a pierderilor din exploatare în al treilea trimestru. Mai mult de atât, arieratele au continuat sã creascã, încãlcând condiţionalitatea impusã de CE ce viza reducerea trimestrialã a acestora. Au fost luate mãsuri de îmbunãtãţire a componentei de venituri a acestor companii (prin tarife majorate), precum şi de reducere de costuri prin diminuarea numãrului de angajaţi şi restructurãri, dar progresele sunt în continuare lente. Guvernul va continua procesul de lichidare sau privatizare a ÎS (inclusiv Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A. (Termoelectrica) şi Societatea Naţionalã de Transport Feroviar de Marfã "CFR Marfã" - S.A. (C.F.R. Marfã)), urmãrind obţinerea unui preţ optim. Agenţia de privatizare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) continuã activitatea de pregãtire a vânzãrii unor companii mici aflate majoritar în proprietatea sa şi pachetele minoritare pe care le deţine în cel puţin 150 de alte companii, dar finalizarea majoritãţii acestor vânzãri este aşteptatã în 2011. 14. Guvernul va continua reforma sectorului transporturi, reducerea pierderilor şi lichidarea arieratele din principalele ÎS din sectorul cãi ferate şi transport rutier. Acest lucru se va face prin lãrgirea bazei de venituri, înãsprirea controalelor, reforme legislative de sporire a transparenţei cadrelor de achiziţii şi contractare şi printr-un accent mai puternic pus pe analiza cost-beneficiu în proiectele noastre de investiţii. Ne propunem de asemenea sã creştem treptat utilizarea de cãtre sistem a transportului pe cale feratã faţã de transportul rutier, pentru a reduce costurile de întreţinere a drumurilor. Pentru a impulsiona absorbţia fondurilor UE, vom acorda prioritate proiectelor de investiţii pentru conexiunile rutiere şi de cale feratã ce strãbat ţara de la Nãdlac la Constanţa (coridorul european IV), vom finaliza portofoliul de proiecte pentru perioada 2014-2020 şi vom contracta experţi independenţi care sã monitorizeze execuţia proiectelor. În final, vom restructura Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) în scopul întãririi capacitãţii administrative prin evaluarea independentã a resurselor umane şi prin introducerea unui sistem de remunerare bazat pe performanţã. 15. Pregãtirea cadrului şi legislaţiei de implementare a legii salarizãrii unitare se apropie de final. Se aşteaptã aprobarea de cãtre Parlament în decembrie 2010 (acţiune prealabilã). Parametrii vor asigura: (i) menţinerea cheltuielilor de personal în sectorul public în limitele anvelopei stabilite pentru 2011; (ii) toate sporurile rãmase sunt stabilite ca plafon maxim şi nu ca procent obligatoriu atât la nivel individual, cât şi agregat, oferind astfel flexibilitate în funcţie de rezultate şi de condiţiile bugetare; (iii) sistemul sporurilor de productivitate (stimulente) va fi eliminat prin includerea acestora în salariul de bazã şi prin abrogarea prevederilor legislative prin care se înfiinţa fondul de finanţare a lor, oferind totuşi o oarecare flexibilitate pentru recompensarea colectãrilor fiscale puternice, în limitele plafonului total de sporuri. Guvernul îşi menţine angajamentul de a reduce în continuare numãrul de angajaţi în sectorul public pânã la sfârşitul lui 2010 şi în 2011. 16. Promulgarea legii pensiilor a fost amânatã deoarece Preşedintele României a transmis aceastã lege înapoi Parlamentului pentru a reanaliza vârsta de pensionare pentru femei. Parlamentul a reaprobat legea la începutul lunii decembrie şi va fi semnatã de preşedinte şi promulgatã pânã la mijlocul lunii decembrie (acţiune prealabilã). Dupã cum se menţioneazã în scrisoarea noastrã din luna septembrie, am suspendat pensionãrile anticipate pânã la intrarea în vigoare a noii legi, iar noile prevederi privind indexarea pensiilor vor intra în vigoare din 2012, dupã ce expirã îngheţarea pensiilor din 2011. 17. Guvernul va continua restructurarea sectorului de sãnãtate pentru a asigura funcţionarea de acum înainte a sistemului de asistenţã medicalã în limitele alocãrilor bugetare. Deşi vom continua sã implementãm mãsurile de reducere a costurilor de asistenţã medicalã (vezi SI din 16 iunie, 29 iunie şi 9 septembrie 2010), acestea s-au dovedit insuficiente pentru a echilibra bugetul mult redus al sãnãtãţii fãrã a acumula arierate. Pentru a realiza un echilibru corespunzãtor între nevoia de a menţine servicii medicale adecvate şi cea de a controla costurile, în 2010 vom întreprinde urmãtoarele mãsuri ce vor fi continuate în 2011: ● vom asigura ca bugetul rectificat pe 2010 şi bugetul pe 2011 alocat sistemului de sãnãtate sã corespundã cheltuielilor proiectate dupã mãsurile de restructurare; ● pentru a majora veniturile sistemului: (i) vom aproba legislaţia de urgenţã privind introducerea sistemului de coplatã de cãtre beneficiari pentru toate serviciile de asistenţã medicalã (cu excepţia serviciilor de urgenţã), excepţiile fiind exclusiv condiţionate de mijloacele financiare pentru a-i proteja pe cei vulnerabili; şi (ii) vom clarifica cadrul legislativ referitor la taxa de clawback aplicabilã distribuitorilor de medicamente. ● pentru reducerea în continuare a cheltuielilor: (i) vom restructura sistemul spitalicesc; (ii) vom limita numãrul de internãri spitaliceşti contractate cu 10% faţã de nivelurile din 2010, prin contracte anuale cu spitalele; (iii) vom elimina încheierea obligatorie de contracte cu toate spitalele, permiţând contractarea pe baze concurenţiale cu spitalele selectate, asigurând în acelaşi timp transparenţa şi supravegherea; (iv) vom reduce adaosul de preţ plãtit de Guvern pentru medicamentele din programele naţionale (lista C2) atât la nivel de comercianţi cu amãnuntul, cât şi la distribuitori la 1,5 şi respectiv 4%; (v) în sistemul de asistenţã primarã vom reduce ponderea decontãrilor medicilor în funcţie de numãrul de pacienţi de la 70% la 50%, în favoarea decontãrii pe bazã de servicii; şi (vi) vom reforma, cu asistenţã de la BM, pachetul de servicii medicale asigurate de Guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare. ● pentru a îmbunãtãţi controlul asupra rezultatelor financiare ale sectorului, vom limita valoarea nominalã a serviciilor contractate cu spitalele, cu medicii de familie şi farmaciile la sumele prevãzute în buget şi vom dezvolta un sistem transparent şi integrat atât în Ministerul Sãnãtãţii, cât şi la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, pentru a monitoriza şi eficientiza cheltuielile din sãnãtate şi a fi utilizat ca bazã pentru elaborarea politicilor din domeniul sãnãtãţii. 18. Ne continuãm activitatea în direcţia reformelor pieţei muncii pentru a permite o mai mare flexibilitate, o mai mare reprezentativitate în negocierile dintre partenerii sociali şi pentru a încuraja o mai bunã participare pe piaţa muncii, cu precãdere în rândul tinerilor. Am transmis Parlamentului legea revizuitã privind lucrãtorii zilieri şi avem pregãtit pentru transmiterea cãtre Parlament a unui proiect de lege privind ucenicia la locul de muncã. Pânã la finele lunii decembrie (dupã consultãri cu partenerii sociali şi cu FMI, BM şi CE), vom transmite Parlamentului un cod revizuit privind dialogul social şi codul muncii îmbunãtãţit. Depunem de asemenea eforturi de îmbunãtãţire a programelor de instruire a angajaţilor cu calificare redusã. Dupã îngheţarea din 2008 a salariului minim, vom ridica nivelul acestuia, în general pentru a compensa recenta evoluţie a inflaţiei, decuplând în acelaşi timp indemnizaţia de şomaj de salariul minim. Sectorul financiar 19. Recesiunea prelungitã şi incertitudinea generatã de recenta ordonanţã guvernamentalã privind contractele de credit apasã asupra calitãţii activelor şi asupra profitabilitãţii sectorului bancar. Împrumuturile clasificate ca îndoielnice şi pierderile au ajuns la 20,2%, în timp ce împrumuturile cu întârzieri de peste 90 de zile, clasificate în categoria pierderi au fost de 11,7% la finele lui septembrie şi se aşteaptã ca acestea sã continue sã creascã anul viitor. Ratele de capitalizare s-au menţinut ridicate datoritã injecţiilor de capital efectuat la timp de cãtre bãnci, dar presiunile persistã ca urmare a pierderilor determinate de majorarea provizioanelor la un numãr de bãnci. Rata medie de capitalizare în sectorul bancar a fost de 14,6% la sfârşitul lunii septembrie 2010, toate instituţiile având peste 11%. Aproape toate bãncile-mamã ale celor mai mari 9 bãnci strãine şi-au respectat angajamentul de menţinere a expunerii asumat în cadrul European Bank Coordination Initiative (EBCI) şi ca nivel agregat au finalizat luna octombrie la 98%. 20. Ne menţinem angajamentul de a continua sã consolidãm plasa de siguranţã menitã sã facã faţã problemelor financiare. Parlamentul a ratificat amendamentele la legea bancarã prin care se completeazã competenţele existente ale administratorului special pentru ca acesta sã poatã implementa cu promptitudine o paletã largã de mãsuri de restructurare şi se aşteaptã ca în scurt timp sã fie ratificate amendamentele la legea de lichidare a bãncilor cu probleme. Am întreprins paşi în direcţia întãririi sistemului de finanţare şi guvernare a FGD şi pânã la sfârşitul lunii decembrie vom amenda în consecinţã legislaţia de garantare a depozitelor (criteriu de referinţã structural). Vom amenda de asemenea prin ordonanţã legea FGD pânã la mijlocul lunii martie 2011, în sensul permiterii utilizãrii resurselor administrate de FGD (inclusiv prin garanţii) în scopul facilitãrii mãsurilor de restructurare autorizate de Banca Naţionalã a României (BNR) privind transferul depozitelor, inclusiv tranzacţii de achiziţie şi de asumare, dacã o aceastã utilizare ar fi mai puţin costisitoare decât plata directã a garanţiilor la depozite (criteriu de referinţã structural). Actualul cadru de provizionare este sãnãtos şi BNR nu considerã cã la acest moment ar mai fi necesare alte reglementãri prudenţiale noi. BNR va continua sã se consulte cu experţii FMI şi ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare şi se va reţine de la promovarea de iniţiative legislative (cum ar fi actualul proiect de lege privind insolvenţa personalã) care sunt de naturã sã submineze disciplina creditãrii. 21. Ca acţiune prealabilã, vom lucra împreunã cu Parlamentul pentru a asigura cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2010 privind controlul de credit pentru consumatori, îmbunãtãţeşte transparenţa şi protejeazã drepturile consumatorilor asigurând în acelaşi timp stabilitatea sistemului financiar. Totodatã ne vom asigura cã BNR este singura instituţie autorizatã sã reglementeze activitãţile de creditare ale bãncilor. 22. Ne menţinem în continuare angajamentul de a modifica iniţiativele legislative recente care au afectat negativ independenţa bãncii centrale şi a autoritãţilor de supraveghere din sectorul financiar nonbancar. A fost emisã o ordonanţã prin care se eliminã prevederile de finanţare monetarã a reducerilor salariale impuse BNR şi vom anula prevederile ce încalcã autonomia în materie de stabilire a salariilor pânã la finele lunii decembrie. Politica monetarã şi valutarã 23. Pânã acum, efectele recentei majorãri a TVA asupra inflaţiei au fost mai mici decât cele anticipate. Cu toate acestea, presiunile preţurilor alimentelor generate de preţurile majorate la nivel mondial şi efectele recentelor inundaţii asupra producţiei agricole interne au împins indicii preţurilor de consum (IPC) puţin peste aşteptãrile anterioare. Ne aşteptãm acum ca inflaţia sã atingã valorile maxime în lunile urmãtoare, situându-se undeva puţin peste 8%, înainte de a începe sã scadã, în 2011. Excluzând majorãri semnificative într-o a doua rundã, efectele nivelului preţurilor ar trebui sã se disipeze dupã jumãtatea lui 2011, permiţând astfel realizarea ţintei pe 2011 de 3%±1 puncte procentuale. Existã însã riscuri, dacã efectele de runda a doua se materializeazã sau dacã se produc ajustãri semnificative ale preţurilor administrate. Deşi caracterul singular al majorãrii preţurilor induse de TVA nu justificã un rãspuns de politicã monetarã, se impune o vigilenţã sporitã pentru menţinerea sub control a previziunilor inflaţioniste şi pentru anihilarea unor posibile efecte inflaţioniste de runda a doua. Consiliul BNR a decis sã întrerupã ciclul sãu de relaxare a politicii monetare pânã când efectele probabile ale majorãrii TVA vor fi devenit mai clare. Pe viitor politica monetarã va fi calibratã în direcţia obţinerii traiectoriei proiectate de reducere a inflaţiei, netã de efectul fiscal. Modificãri ale programului şi monitorizare 24. Programul va continua sã fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţã cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţã. Ţintele cantitative pentru finele lunii decembrie şi CP permanente au fost stabilite în cursul celei de-a cincea evaluãri şi sunt clarificate în Memorandumul tehnic de înţelegere actualizat anexat. În tabelul 1 sunt prezentate propunerile pentru un criteriu de performanţã pentru active externe nete (AEN) la finele lui ianuarie 2011 şi pentru ţintele indicative la finele lunii martie 2011, iar criteriile structurale de performanţã sunt stabilite în tabelul 2. Înţelegerile dintre autoritãţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţã şi mãsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în Memorandumul tehnic de înţelegere anexat. Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice Mugur Constantin Isãrescu, guvernatorul Bãncii Naţionale a României Tabelul 1: România - Ţinte cantitative în cadrul Programului
┌────────────────────────────────┬───────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────┐
│ │ 2008 │ 2009 │ 2010 │ 2011 │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┬───────┬───────┬───────┼──────┬───────┬───────┬───────┬───────┼─────┬──────┤
│ │Dec. │Martie│Iunie │Sept. │Dec. │Martie│Iunie │Sept. │Sept. │Dec. │Ianu-│Martie│
│ │Reali- │Reali-│Reali- │Reali- │Reali- │Reali-│Reali- │Pro- │Reali- │Program│arie │indi- │
│ │zat │zat │zat │zat │zat │zat │zat │gram │zat │ │Crt. │cativ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Perf.│ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│I. Criterii cantitative de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│performanţã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│1. Variaţia cumulatã a activelor│ 25.532│-3.500│ -5.119│ -4.566│ -4.874│ 779│ -509 │ -2.000│ -318│ -2.000│ 0│ 350│
│externe nete (milioane euro)1/2)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│2. Soldul cumulat al bugetului │-24.655│-8.300│-14.456│-25.563│-36.101│-8.422│-18.015│ 27.505│ 23.732│-34.650│ │-6.300│
│general consolidat3/4/5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│3. Stocul cumulat al arieratelor│ 1,06│ 1,41│ 1,55│ 1,4│ 1,50│ 1,76│ 1,8│ 0,81│ 1,57│ 0,48│ │ 0│
│bugetului general consolidat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de la sfârşitul anului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(miliarde lei) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│4. Plafonul garanţiilor buge- │ ...│ ...│ 0,02│ 0,8│ 2,2│ 4,6│ 5,5│ 12,0│ 6,5│ 12,0│ │ 12,0│
│tului general consolidat emise │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de la demararea programului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(valoare nominalã, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în miliarde lei) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│II. Criterii de performanţã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│5. Neacumularea de arierate la │ 0│ 0│ 0│ 0│ 0│ 0│ 0│ 0│ 0│ 0│ │ 0│
│datoria externã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│III. Consultãri pe inflaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│6. Rata inflaţiei la 12 luni în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│preţuri de consum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│Interval exterior │ ...│ ...│ 8,4│ 7,7│ 6,5│ 6,5│ 6,0│ 10,0│ ...│ 10,0│ │ 9,0│
│(limita superioarã) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│Interval interior │ ...│ ...│ 7,4│ 6,7│ 5,5│ 5,5│ 5,0│ 9,0│ ...│ 9,0│ │ 8,0│
│(limita superioarã) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│Punct central │ 6,3│ 6,7│ 5,9│ 4,8│ 4,7│ 4,2│ 4,4│ 8,0│ 7,8│ 8,0│ │ 7,0│
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│Interval interior │ ...│ ...│ 5,4│ 4,7│ 3,5│ 3,5│ 3,0│ 7,0│ ...│ 7,0│ │ 6,0│
│(limita superioarã) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│Interval exterior │ ...│ ...│ 4,4│ 3,7│ 2,5│ 2,5│ 2,0│ 6,0│ ...│ 6,0│ │ 5,0│
│(limita superioarã) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│IV. Ţintã orientativã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│7. Cheltuieli primare curente │ 92.327│22.149│ 43.238│ 63.878│ 85.637│32.749│ 66.124│100.000│ 98.721│131.500│ │32.200│
│ale bugetului general consolidat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(exclusiv fonduri UE şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asistenţã socialã, milioane lei)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│8. Soldul operaţional (venituri │ │ │ │ │ │-1.081│ -2.333│ -3.000│ -3.801│ -4.000│ │ -750│
│fãrã impozite şi dobânzi), │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│exclusiv subvenţiile pentru cele│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10 ÎS definite în MTÎ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(milioane lei) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│Articol din Memorandum: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼──────┤
│Veniturile cumulate proiectate │ ...│ ...│ ...│ ...│151.508│36.355│ 74.669│114.700│116.091│157.950│ │40.100│
│ale bugetului general │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consolidat, fãrã fonduri UE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────────┴───────┴──────┴───────┴───────┴───────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴─────┴──────┘
----------- 1/ Cifra pentru decembrie 2008 este stocul cumulat. 2/ Criteriul de performanţã pentru Ianuarie 2011 şi ţinta indicativã pentru Martie 2011 sunt calculate în baza ţintei stabilite pentru Decembrie 2010. 3/ Cifra cumulatã pe parcursul anului calendaristic (de exemplu cifra din Martie 2011 este cumulatã începând cu 1 Ianuarie 2011) 4/ În conformitate cu MTÎ, ţinta programatã pentru finele lunii Semtembrie a fost ajustatã faţã de ţinta iniţialã de -28.200 cu un sfert din veniturile înregistrate în plus. 5/ Ţinta pentru Martie 2011 poate fi ajustatã cu cheltuielile de capital mai mari sau mai mici, aşa dupã cum este specificat în MTÎ. Tabelul 2. România. Performanţele celei de a şasea evaluãri condiţionalitãţi noi propuse
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬──────────────┐
│ Mãsura │ Data Vizatã │ Comentariu │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴──────────────┘
Mãsurã prealabilã
1. Aprobarea de cãtre Parlament a bugetului convenit pentru 2011,
inclusiv ratificarea cotei de 24% pentru TVA
2. Asigurarea cã arieratele bugetului de stat şi ale asigurãrilor sociale
sunt aproape de zero la sfîrşitul lui Noiembrie 2010
3. Aprobarea legislaţiei privind salarizarea unitarã în sectorul public
4. Aprobarea legii de reformã a pensiilor
5. Amendarea ordonanţei privind contractele de credit astfel încât sã
fie îmbunãtãţitã transparenţa şi protejate drepturile consumatorilor
asigurându-se în acelaşi timp stabilitatea sistemului financiar
Criterii cantitative de performanţã
1. Plafon active externe nete Septembrie 2010 Îndeplinitã
2. Soldul total al bugetului general consolidat Septembrie 2010 Îndeplinitã
3. Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat Septembrie 2010 Îndeplinitã
4. Plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat Septembrie 2010 Neîndeplinitã
5. Neacumularea de arierate externe la platã Septembrie 2010 Îndeplinitã
Ţintã cantitativã orientativã
1. Plafonul cheltuielilor primare curente ale bugetului general
consolidat Septembrie 2010 Îndeplinitã
2. Ţinta indicativã a soldului operaţional al ÎS cu cele mai mari
pierderi Septembrie 2010 Neîndeplinitã
Interval de consultare pe inflaţie
Interval interior Septembrie 2010 Îndeplinitã
Interval exterior Septembrie 2010 Îndeplinitã
Criterii structurale de referinţã
1. Aprobarea reformelor de contractare a riscurilor fiscale aparţinând 30 Septembrie Îndeplinitã
autoritãţilor locale 2010 în Iunie 2010
2. Reforma regimului de finanţare a FGD prin majorarea cotelor de 30 Septembrie Îndeplinitã;
contribuţie a bãncilor şi eliminarea liniilor de credit stand-by şi 2010 Reforma
revizuirea regimului de guvernanţã a FGD regimului de
guvernanţã,
modificatã
pentru finele
lui Decembrie
2010
3. Ratificarea de cãtre Parlament a mãsurilor fiscale aprobate de Guvern 30 Septembrie Parţial
2010 îndeplinitã
ratificarea
TVA, rede-
finitã ca
acţiune
prealabilã.
4. Aprobarea cadrului şi legislaţiei de implementare a legii privind 31 Octombrie Neîndeplinitã;
salarizarea în sectorul public 2010 redefinitã ca
acţiune
prealabilã
5. Reforma metodologiei de administrare fiscalã a persoanelor fizice 30 Noiembrie Revizuitã
cu averi mari 2010 pentru 31
Decembrie
2010
6. Ratificarea de cãtre Parlament a amendamentelor la cadrul de 1 Decembrie Parţial
închidere a bãncilor 2010 îndeplinitã
7. Aprobarea de cãtre parlament a bugetului convenit pentru 2011 15 Decembrie Redefinitã
2010 ca acţiune
prealabilã
8. Amendarea legislaţiei de garantare a depozitelor pentru a se asigura 31 Decembrie
cã nici membrii Consiliului, nici angajaţii instituţiilor de credit nu 2010
participã în Consiliul de Administrare al FGD
9. Prima etapã a integrãrii sistemului de raportare contabilã cu 31 Martie Modificatã
sistemul de plãţi al Trezoreriei 2010 şi revizuitã
pentru 15
Martie 2011
Criterii de referinţã structurale propuse
Amendarea legislaţiei în sensul de a permite utilizarea resurselor 15 Martie 2011
fondului de garantare a depozitelor în vederea facilitãrii restructurãrii
bancilor, inclusiv tranzacţii de achiziţii şi asumare
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE 1 decembrie 2010 1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) actualizeazã şi înlocuieşte MTÎ din data de 9 septembrie 2010. Acesta: (i)defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenţie (SI); (ii) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi necesitãţile de informaţii pentru a asigura o monitorizare adecvatã a ţintelor (secţiunea I); şi (iii) precizeazã unele dintre condiţionalitãţile structurale din cadrul programului (secţiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul, ne vom consulta cu Fondul înainte de a modifica mãsurile conţinute în aceastã scrisoare sau înaintea adoptãrii de noi mãsuri care ar devia de la ţelurile programului şi vom furniza Fondului informaţiile necesare pentru monitorizarea programului. 2. În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţã de euro se stabilesc la 3,9852 RON = 1 EURO, faţã de dolarul SUA la 2,8342 RON = 1 $, faţã de yenul japonez la 3,1419 RON = 100 \'a5 şi faţã de lira sterlinã la 4,1169 RON = 1 \'a3, ratele fiind cele postate pe website-ul Bãncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţã de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008. 3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entitãţile definite în bugetul pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitãţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autoritãţile locale, fondurile de asigurãri sociale (pensii, sãnãtate şi şomaj), Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale din România şi administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfãşura operaţii de natura fiscalã, aşa cum se definesc în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autoritãţile vor informa experţii FMI cu privire la crearea oricãrui astfel de fond sau program nou. I. Criterii de performanţã cantitative, ţinta indicativã şi criterii de performanţã permanente A. Limita privind activele externe nete 4. În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţã de Fondul Monetar Internaţional. 5. AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi mãsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe nedenominate în euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului. 6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţãrii la Fond, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în strãinãtate în valute strãine convertibile. Se exclud din rezervã: (i) aurul şi alte metale preţioase; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se aflã sub o altã obligaţie, dacã acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valutã derivând din instrumente derivate în monede strãine vizavi de moneda naţionalã (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options). 7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute strãine faţã de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute strãine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând: (i) depozitele de valute strãine ale bãncilor legate de rezervele obligatorii; şi (ii) depozitele în valute strãine ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plãţi, pe care se bazeazã ţintele. Limita pentru schimbãrile cumulate în AEN de la începutul anului (în mil. euro)*1)
┌──────────────────────────┬─────────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ │ 2009 │ 2010*2) │ 20112*) │
│ ├─────────┼──────────┬──────────┬──────────┬─────────┼────────┬───────────┤
│ │Decembrie│ Martie │ Iunie │Septembrie│Decembrie│Ianuarie│ Martie │
│ │ (stoc) │(realizat)│(realizat)│(realizat)│ CP │ CP │(indicativ)│
├──────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼────────┼───────────┤
│Schimbare cumulatã în AEN │ 20.658 │ 779 │ -509 │ -318 │ -2.000 │ 0 │ 350 │
│Poziţia din Memorandum: │ │ │ │ │ │ │ │
│Active externe brute │ 28.418 │ 3.145 │ 1.838 │ 3.724 │ 3.000 │ │ 2.100 │
└──────────────────────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────────┴────────┴───────────┘
---------- *1) CP = criteriu de performanţã; date la finele lunii. Criteriul de performanţã pentru ianuarie 2011 şi ţintele indicative pentru martie 2011 sunt faţã de ţinta la decembrie 2010 (18.658 milioane euro). *2) Fluxurile în 2010 şi 2011 sunt faţa de stocul final al anului precedent. 8. Ţintele AEN vor fi ajustate în creştere (în scãdere) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bazã. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondialã şi Comisia Europeanã) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în creştere cu creşterea rezervelor obligatorii ale bãncilor comerciale ţinute la BNR faţã de finele lui decembrie 2009 (874 milioane euro), mãsurate la ratele de schimb ale programului. Tragerile externe din program - Proiecţii de bazã (în mil. euro)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2010 2011
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
martie iunie septembrie decembrie martie
────────────────────────────────────────────────────────
Fluxuri cumulate de la 1.000 2.200 2.500 4.100 1.500
finele anului precedent
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni 9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt mãsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statisticã] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se aflã în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritãţile vor efectua o consultare cu Fondul cu privire la politicile propuse ca rãspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii Fondului în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situeazã în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecãrui trimestru în tabelul de mai jos.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2009 2009 2010 2011
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
decembrie martie iunie septembrie decembrie martie
(realizat) (realizat) (realizat) (realizat) (ţintã) (indicativ)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Interval exterior 10,0 9,0
(limita superioarã)
Interval interior
(limita superioarã) 9,0 8,0
Punct central 6,3 4,7 4,4 7,8 8,0 7,0
Interval exterior 7,0 6,0
(limita inferioarã)
Interval interior 6,0 5,0
(limita inferioarã)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C. Criteriu de performanţã privind soldul bugetului general consolidat 10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autoritãţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la mãsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţãrii guvernamentale.
Limita pentru soldul bugetului general consolidat (în milio ane lei)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lui decembrie 2009 (realizat) -36.101
Finele lui martie 2010 (realizat) -8.422
Finele lui iunie 2010 (realizat) -18.015
Finele lui septembrie 2010 (realizat) -23.325
Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanţã) -34.650
Finele lui martie 2011 (ţintã indicativã) -6.300
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Deficitul bugetar va fi mãsurat de deasupra liniei, utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a mãsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat mãsurat sub linie va include: + (i) finanţarea externã netã, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare; + (ii) schimbãrile în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute strãine şi incluzând ajustãri pentru: + (a) fonduri UE primite şi necheltuite încã (plãţi în avans); + (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE; + (c) obligaţii ale Fondului Proprietatea neplãtite încã; + (iii) schimbãri în stocul de titluri de stat emise, net de schimbãrile de reevaluare; + (iv) schimbãri nete ale altor finanţãri. 12. Dacã diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat mãsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul anului 2010, MFP se va consulta cu experţii FMI. 13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depãşi valoarea proiectatã în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustatã în scãdere cu o jumãtate din surplus şi va permite cheltuieli suplimentare de capital, reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul urmãtor înfãţişeazã veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, cumulate proiectate pentru 2010, faţã de care se vor compara veniturile realizate.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Venituri cumulate proiectate în bugetul general (în milioane lei)
consolidat, exclusiv fonduri UE
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lui decembrie 2009 (realizat) 151.508
Finele lui martie 2010 (realizat) 36.355
Finele lui iunie 2010 (realizat) 74.669
Finele lui septembrie 2010 (realizat) 115.966
Finele lui decembrie 2010 (proiecţie) 157.950
Finele lui martie 2011 (proiecţie) 40.100
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depãşesc ţinta indicativã (definitã mai jos), ţinta de deficit pentru trimestrul urmãtor va fi ajustatã în scãdere cu valoarea corespunzãtoare acestei depãşiri. 15. Ţinta orientativã pentru soldul bugetului general consolidat pe primul trimestru al anului 2011 va fi ajustatã în scãdere de la -6.300 cu valoarea cu care cheltuielile de capital (inclusiv cheltuieli aferente fondurilor UE) depãşesc 5.740 milioane lei, pânã la o limitã de -8.000 milioane. La fel, ţinta va fi ajustatã în creştere cu valoarea cu care cheltuielile de capital nu ajung la 5.740 milioane lei în primul trimestru al anului 2011. D. Criteriu de performanţã limitând emiterea de garanţii guvernamentale cãtre sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice 16. Emiterea de garanţii guvernamentale cãtre sectorul privat nefinanciar şi cãtre întreprinderile publice va fi limitatã pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în creştere cu pânã la 4,3 miliarde RON faţã de plafonul iniţial de 7,7 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţãrii plãţilor în contrapartidã în cadrul proiectelor de investiţii finanţate de UE sau pentru garanţii destinate proiectelor cofinanţate de cãtre BERD, BIRD/IFC, BEI, AfDB, IADB, ADB, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Comercialã şi de Dezvoltare a Mãrii Negre, Banca Nordicã de Investiţii, KfW, JICA şi Banca de Import-Export a Statelor Unite.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon pentru garanţiile din bugetul general (în miliarde lei)
consolidat nou-emise de la finele anului
2008 pânã la:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lui decembrie 2009 (realizat) 2,2
Finele lui martie 2010 (realizat) 4,6
Finele lui iunie 2010 (realizat) 5,5
Finele lui septembrie 2010 (realizat) 6,5
Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanţã) 12
Finele lui martie 2011 (criteriu de performanţã) 12
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E. Criteriu de performanţã privind neacumularea de arierate interne de cãtre bugetul general consolidat 17. Criteriul de performanţã stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale bugetului general consolidat are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi mãsurat net de arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât şi arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua mãsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnã sume de platã trecute de scadenţã cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95). Independent de criteriul de performanţã definit mai sus, vom efectua toate plãţile necesare pentru a ne asigura cã stocul de arierate la nivelul bugetului destat şi al fondurilor sociale (definite la pct. 3 mai sus) se situeazã sub 250 de milioane lei la 30 noiembrie 2010.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stocul de arierate ale bugetului general consolidat (în miliarde lei)
de la finele anului precedent
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lui noiembrie 2009 (stoc, realizat) 1,40
Finele lui martie 2010 (realizat) 1,76
Finele lui iunie 2010 (realizat) 1,80
Finele lui septembrie 2010 (realizat) 1,50
Finele lui decembrie 2009 (criteriu de performanţã) 0,48
Finele lui aprilie 2011 (ţintã indicativã) 0,00
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
F. Criterii de performanţã permanente privind neacumularea de arierate la plãţile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat 18. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la datoria externã pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţã, un arierat la platã în contul datoriei externe va fi definit ca o platã a sectorului guvernamental care nu a fost efectuatã în rãstimp de 7 zile dupã scadenţã. Criteriul de performanţã se va aplica pe bazã permanentã. G. Ţinta indicativã privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat 19. Ţinta indicativã privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definitã ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile, exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri cãtre entitãţi publice, pensii (categoria de asistenţã socialã din bugetul asigurãrilor sociale şi o treime din aceeaşi categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervã şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunarã. Ţinta cheltuielilor curente va fi ajustatã pentru a reflecta cheltuielile suplimentare datorate acordurilor de swap între autoritãţile locale şi întreprinderile publice cu suma cheltuitã în trimestrul respectiv.*1)---------- *1) Acordurile de swap implicã anularea reciprocã a unor obligaţii fiscale restante ale întreprinderilor publice cu arieratele datorate acelor întreprinderi publice de cãtre autoritãţile de stat (administraţia localã).
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Schimbãri cumulate în cheltuielile curente primare (în milioane lei)
ale bugetului general consolidat
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lui decembrie 2009 (realizat) 85.637
Finele lui martie 2010 (realizat) 32.749
Finele lui iunie 2010 (realizat) 66.124
Finele lui septembrie 2010 (realizat) 98.277
Finele lui decembrie 2010 (ţintã indicativã) 131.500
Finele lui martie 2011 (ţintã indicativã) 32.200
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
H. Monitorizarea întreprinderilor publice 20. Începând din anul 2009, MFP, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente au implementat un sistem de monitorizare a instituţiilor publice. Pe parcursul duratei programului se vor furniza informaţii pentru a arãta sancţiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar şi ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 79/2008 privind mãsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici - care sunt impuse dacã bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate. 21. Ţinta indicativã trimestrialã pentru 2010 este stabilitã pentru soldul agregat operaţional (EBIT - earnings before interest and tax - câştiguri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), exclusiv subvenţii pentru urmãtoarele întreprinderi publice: (1) Compania Naţionalã de Cãi Ferate "CFR" - S.A.; (2) Societatea Naţionalã de Transport de Cãlãtori "CFR Cãlãtori" - S.A.; (3) Compania Naţionalã a Huilei - S.A. Petroşani; (4) Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A.; (5) Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale; (6) Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A.; (7) Societatea Naţionalã de Transport Feroviar de Marfã "CFR Marfã" - S.A.; (8) Societatea Comercialã "Electrocentrale Bucureşti" - S.A.; (9) Societatea Comercialã "Electrificare CFR" - S.A.; şi (10) Societatea Comercialã Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare. Datele vor fi furnizate împreunã cu rezultatele operaţionale de cãtre companie. Ţintele pentru decembrie 2010 şi martie 2011 vor fi -4.000 şi, respectiv, -750 milioane lei. I. Cerinţe de raportare 22. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizatã în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP dupã cum este prezentat în tabelul 1. Autoritãţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI. Tabelul 1. România: Furnizarea de date cãtre FMI
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Articol │ Periodicitate │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ 1 │ 2 │
├───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┤
│ De furnizat de Ministerul Finanţelor Publice │
│ │
│Date lunare preliminare privind conturile │Lunar, pe data de 25 a lunii urmãtoare │
│bugetului general consolidat │ │
│ │ │
│Date finale trimestriale privind conturile │Trimestrial, date cash, în a 35-a zi dupã │
│bugetului general consolidat │sfârşitul perioadei pentru care se │
│ │raporteazã Trimestrial, date accrual, în │
│ │a 55-a zi dupã sfârşitul perioadei pentru │
│ │care se raporteazã │
│ │ │
│Deficitul bugetului general consolidat │Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni │
│utilizând definiţia ESA95 │ │
│ │ │
│Date preliminare privind finanţarea sub │Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 │
│linie pentru bugetul general consolidat │de zile dupã sfârşitul perioadei pentru │
│ │care se raporteazã │
│ │ │
│Date finale trimestriale privind │Trimestrial, nu mai târziu de 45 de zile │
│finanţarea sub linie pentru bugetul │dupã sfârşitul perioadei pentru care │
│general consolidat │se raporteazã │
│ │ │
│Total sume de platã şi arierate totale ale │Preliminar lunar, în decursul lunii │
│bugetului general consolidat │urmãtoare │
│ │Trimestrial, în termen de 55 de zile │
│ │ │
│Stocul de arierate externe ale Guvernului │Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult │
│central │de 7 zile │
│ │ │
│Datoria publicã şi garanţii guvernamentale │Lunar, în termen de o lunã │
│nou-emise │ │
│ │ │
│Date lunare preliminare privind cheltuie- │Date lunare preliminare vor fi raportate │
│lile primare ale bugetului general │cãtre experţii FMI în termen de 25 de zile │
│consolidat, net de fonduri UE │ │
│ │ │
│Date finale trimestriale privind cheltu- │Trimestrial, în termen de 35 de zile de la │
│ielile primare ale bugetului general │sfârşitul perioadei pentru care se │
│consolidat, net de fonduri UE │raporteazã │
│ │ │
│Din 2010, soldul operaţional, profituri, │Trimestrial, în termen de 55 de zile │
│arierate şi cheltuielile de personal ale │ │
│celor mai mari 10 întreprinderi publice │ │
│dupã total cheltuieli │ │
│ │ │
│Date privind granturile pentru proiecte UE │Lunar, în termen de 3 sãptãmâni de la finele│
│(rambursãri şi avansuri), cheltuieli de │fiecãrei luni │
│capital şi subvenţii acoperite de │ │
│avansurile UE sau eligibile pentru │ │
│rambursãri UE legate de proiecte sprijinite│ │
│de UE convenite specific cu UE │ │
│ │
│ De furnizat de Banca Naţionalã a României │
│ │
│Date AEN, pe componente, atât conform ratei│Sãptãmânal, în fiecare luni dupã sãptãmâna │
│de schimb din program, cât şi celei reale │de raportare şi cu un decalaj de 3 zile │
│ │lucrãtoare în cazul datelor de final de │
│ │trimestru │
│ │ │
│Date privind analiza monetarã în formatul │Lunar, în termen de 30 de zile de la │
│convenit cu experţii FMI │finele lunii │
│ │ │
│Schema plãţilor contractuale externe ale │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│sectorului bancar scadente în urmãtoarele │ │
│4 trimestre, dobânda şi amortizarea │ │
│(pentru împrumuturile pe termen mediu │ │
│şi lung) │ │
│ │ │
│Schema plãţilor contractuale externe ale │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│sectorului corporatist scadente în urmã- │ │
│toarele 4 trimestre, dobânda şi amortizarea│ │
│(pentru împrumuturile pe termen mediu │ │
│şi lung) │ │
│ │ │
│Stocul datoriei externe pe termen scurt al │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│bãncilor şi corporaţiilor │ │
│ │ │
│Balanţa de plãţi în formatul FMI utilizat │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│actualmente pentru raportare │ │
│ │ │
│Expunerea (depozite, împrumuturi, │Lunar, 20 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│împrumuturi subordonate): │ │
│(i) bãncilor-mamã strãine cãtre │ │
│subsidiarele lor din România; │ │
│(ii) instituţiilor financiare │ │
│internaţionale (IFI); şi │ │
│(iii) altor creditori cãtre bãnci din │ │
│România (în monedã naţionalã şi strãinã). │ │
│ │ │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
II. Condiţionalitãţi structurale: detaliere A. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public 23. În urma aprobãrii legii salarizãrii unice în sectorul public în luna octombrie 2009, o nouã lege-cadru şi legislaţia de implementare a acesteia în 2011 vor fi aprobate înainte de şedinţa comitetului director al FMI de discutare a celei de-a şasea evaluãri, legislaţie ce va respecta urmãtoarele principii: a) va asigura respectarea ţintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în sectorul public şi incluse în legea salarizãrii unice în sectorul public, iar propunerea respectivã va fi bazatã pe o analizã integralã a costurilor; b) va asigura simplificarea noii grile de salarizare şi va garanta o remunerare bazatã pe responsabilitãţi şi calificãri, noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura cã salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu celelalte salarii, în limitele constrângerilor ce ţin de cât de mult permite bugetul; c) reglementarea va introduce o limitã de 30% a cheltuielilor de personal, altele decât salarii, şi va limita sporurile individuale pentru personalul civil. Toate celelalte sporuri rãmase vor fi stabilite sub formã de plafoane, şi nu ca niveluri obligatorii, atât la nivel individual, cât şi la nivel agregat. B. Sectorul financiar: Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori 24. Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori va fi modificatã înainte de a fi aprobatã de cãtre Parlament, fie în sensul eliminãrii caracterului retroactiv al acestei reglementãri, fie în sensul de a permite bãncilor flexibilitate deplinã de ajustare a termenilor contractuali pentru contractele de împrumut încheiate anterior intrãrii în vigoare a acestei ordonanţe, astfel încât sã se protejeze stabilitatea sectorului financiar. În acelaşi timp, ne vom asigura cã BNR este singura agenţie abilitatã sã reglementeze activitatea de acordare de împrumuturi a bãncilor. ANEXĂ (Anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2009) Scadenţar rambursare Aranjament stand-by (DST)-------------- NOTĂ(CTCE) Anexa se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2012, la pagina 15 (a se vedea imaginea asociatã). ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.