Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege. ART. 1 Se ratificã Scrisoarea de intenţie*) semnatã de autoritãţile române la Bucureşti la 10 martie 2011 şi aprobatã prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 25 martie 2011, prin care intrã în vigoare noul Aranjament stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional de tip preventiv şi se finalizeazã Aranjamentul stand-by încheiat în 2009.---------- *) Traducere. ART. 2 (1) Se autorizeazã Guvernul României ca, de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţionalã a României, sã convinã amendamente la Aranjamentul stand-by, fãrã ca acestea sã conducã la majorarea obligaţiilor financiare iniţial asumate de România faţã de Fondul Monetar Internaţional. (2) Amendamentele la Aranjamentul stand-by convenite cu Fondul Monetar Internaţional se aprobã prin act normativ cu putere de lege. Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREŞEDINTELE SENATULUI VASILE BLAGA Bucureşti, 14 decembrie 2011. Nr. 285. ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE Bucureşti, 10 martie 2011 Domnului Dominique Strauss-Kahn Director general Fondul Monetar Internaţional Washington, DC, 20431 S.U.A. Stimate domnule Strauss-Kahn, 1. Programul anticrizã susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeanã (UE) şi Banca Mondialã (BM) a continuat sã joace un rol crucial în stabilizarea economiei româneşti, eliminarea dezechilibrelor economice, recâştigarea încrederii pieţelor financiare şi crearea premiselor pentru creşterea economicã durabilã. Activitatea economicã s-a stabilizat şi se aşteaptã ca în 2011 aceasta sã se redreseze, înregistrând o creştere de 1\'bd procente datoritã consolidãrii exporturilor şi creşterii graduale a cererii interne, susţinute de îmbunãtãţirile ce se au în vedere în absorbţia fondurilor UE. Inflaţia alimentatã de recenta majorare a TVA şi de presiunile induse de preţurile alimentelor şi combustibililor a ajuns la un maxim de 8,0% la finele anului 2010. Se anticipeazã cã în cursul anului 2011 inflaţia va reveni în intervalurile ţintite de BNR. Deficitul de cont curent s-a diminuat considerabil de la 11,6% în 2008 pânã la 4,5% în 2010. În pofida acestor ameliorãri, redresarea se menţine vulnerabilã la evoluţii negative pe pieţele financiare internaţionale, ce ar putea fi determinate de prime de risc în creştere şi de intrãri mai mici de capital, şi la riscurile negative ataşate redresãrii din zona euro. 2. Având în vedere performanţele puternice realizate în cadrul programului macroeconomic susţinut prin Aranjamentul stand-by (ASB), Guvernul României şi Banca Naţionalã a României (BNR) solicitã finalizarea celei de-a şaptea evaluãri în cadrul ASB. Avem în vedere, de asemenea, sã tratãm ca preventivã ultima tranşã disponibilã dupã finalizarea acestei evaluãri. Având în vedere cã actualul ASB încheiat cu FMI (aprobat pe data de 4 mai 2009) a fost încununat de succes în atingerea obiectivului sãu principal de asigurare a stabilitãţii macroeconomice în condiţiile crizei economice, am dori, de asemenea, sã finalizãm acest ASB şi sã solicitãm aprobarea simultanã a unui nou ASB, cu durata de 24 de luni, în valoare totalã de 3.090,6 milioane DST (3,6 miliarde euro, 300% din cota României la FMI). Noul ASB va susţine programul nostru cuprinzãtor, pentru perioada 2011-2012, de relansare a creşterii economice sustenabile, de continuare a ajustãrii şi de atenuare a efectelor şocurilor viitoare în cazul în care acestea s-ar materializa. Pentru cã poziţia rezervelor internaţionale ale României este una confortabilã şi accesul la finanţare externã este din ce în ce mai bun, intenţia noastrã este de a considera acest nou aranjament ca fiind de tip preventiv. Împreunã cu angajamentele BM în valoare de 400 de milioane euro şi cu asistenţa de tip preventiv în valoare de 1,4 miliarde euro asiguratã în cadrul facilitãţii UE de finanţare a balanţei de plãţi, acest aranjament va reflecta susţinerea continuã a politicilor noastre de cãtre comunitatea internaţionalã. 3. Considerãm cã politicile şi mãsurile prevãzute în aceastã scrisoare sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru macroeconomic susţinut de urmãtorul ASB, dar Guvernul şi BNR sunt gata sã ia mãsurile suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea obiectivelor sale. România se va consulta cu FMI cu privire la adoptarea de noi mãsuri care ar putea deveni adecvate pentru realizarea scopurilor programului şi înainte de a modifica politicile cuprinse în aceastã scrisoare, conform politicii FMI referitoare la astfel de consultãri. Vom pune totodatã la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene (CE) informaţiile necesare pentru monitorizarea programului. I. Rezultatele din actualul ASB A şaptea evaluare 4. Rezultatele noastre în ceea ce priveşte a şaptea evaluare au fost semnificative (tabelele 1 şi 2). ● Criteriile de performanţã cantitativã şi ţintele indicative. Ţinta de deficit fiscal stabilitã pentru finele anului 2010 a fost îndeplinitã cu o marjã de 1/4 procente din PIB, reflectând venituri mai mari decât cele anticipate. Ţintele privind activele externe nete (AEN) stabilite pentru finele lui decembrie 2010 şi finele lui ianuarie 2011 au fost şi ele îndeplinite cu marje considerabile. Au fost îndeplinite toate celelalte criterii de performanţã cantitativã stabilite pentru finele lui decembrie 2010, cu excepţia celui referitor la arieratele bugetului general consolidat, pentru care s-a acordat deja o derogare pe data de 7 ianuarie 2011. Ţintele indicative privind întreprinderile de stat cu pierderi şi cheltuielile curente au fost ratate. Inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie pe întreaga perioadã. ● Criterii structurale de referinţã. Ordonanţa privind persoanele fizice cu averi mari a fost aprobatã la sfârşitul lunii decembrie, aşa cum era programat. Existã un plan complet de proiect pentru implementarea integrãrii sistemului de raportare contabilã cu sistemul de plãţi al Trezoreriei. Vom asigura aprobarea în scurt timp de cãtre Parlament a restului de amendamente la cadrul de închidere a bãncilor, cu o uşoarã întârziere faţã de 1 decembrie 2010. Pânã la finele lunii iulie 2011 vom amenda prin ordonanţã legislaţia privind Fondul de garantare a depozitelor (FGD), în sensul de a permite utilizarea resurselor administrate de FGD (inclusiv prin garanţii) în scopul facilitãrii mãsurilor de restructurare autorizate de BNR privind transferul depozitelor, inclusiv tranzacţii de achiziţie şi asumare, în situaţia în care aceastã utilizare ar fi mai puţin costisitoare decât plata directã a garanţiilor la depozite (criteriu de referinţã structural reprogramat de la finele lunii martie). Analiza programului existent 5. În cadrul programului existent s-au realizat progrese semnificative în ceea ce priveşte consolidarea fiscalã şi protejarea sectorului financiar. Un deficit fiscal structural de aproape 9% din PIB în 2008, ce a agravat impactul iniţial al crizei financiare globale, a fost înjumãtãţit pânã în 2010. Mãsurile adoptate în 2010 au lansat de asemenea finanţele guvernamentale ferm pe traiectoria de îndeplinire a ţintei de deficit Maastricht în 2012. Mãsurile privind sectorul financiar au asigurat capitalizarea adecvatã a bãncilor şi lichiditate pe pieţele interne, garantând stabilitatea sectorului bancar. Au fost evitate ieşirile masive de capital, în parte datoritã iniţiativei europene de coordonare bancarã, şi a fost posibilã o ajustare ordonatã a contului curent fãrã a avea o volatilitate excesivã a cursului de schimb. Reformele structurale din domeniile administrãrii fiscale, pensiilor, salarizãrii şi ocupãrii în sectorul public şi al prestaţiilor sociale au aşezat finanţele publice pe o traiectorie mai sustenabilã pe termen mediu şi au creat premisele unor îmbunãtãţiri mai ample ale climatului de afaceri. II. Obiectivele şi politicile noului ASB 6. România urmeazã sã beneficieze de efectele pozitive ale mãsurilor dificile de ajustare implementate în cadrul programului existent. Noul program economic vizeazã relansarea creşterii potenţiale, cu accent deosebit pe reformele structurale, asigurând, în acelaşi timp, stabilitatea fiscalã şi financiarã. În acest context, pornind de la realizãrile semnificative ale actualului ASB, obiectivele principale ale noului program sunt: (i) continuarea procesului de ajustare fiscalã, lãrgind, în acelaşi timp, sfera de aplicare a acestuia pentru a include problemele ce ţin de venituri, de eficienţa cheltuielilor şi de arierate; (ii) continuarea efortului de cultivare a încrederii, de facilitare a unor fluxuri mai mari de capital privat şi de generare a creşterii sustenabile; (iii) relansarea potenţialului de creştere prin reforme structurale şi printr-o mai mare flexibilizare a economiei, ce va permite creşterea continuã a competitivitãţii pe mãsurã ce România se pregãteşte sã adere la zona euro. Cadrul macroeconomic pentru perioada 2011-2012 7. Dupã o recesiune severã în intervalul 2009-2010, existã semne cã activitatea economicã se redreseazã. De la aproximativ 1\'bd procente în 2011, se anticipeazã cã în 2012 creşterea va cãpãta avânt, ajungând la 4-4\'bd procente. Cererea internã va deveni treptat principalul motor de creştere, susţinutã de o mai bunã absorbţie a fondurilor UE. Creşterea cererii externe nete se va calma, în concordanţã cu creşterea moderatã a pieţelor de export, ducând la o stabilizare a soldului contului curent la aproximativ 5% din PIB. O încredere sporitã în rândul investitorilor, cuplatã cu privatizãrile planificate în cadrul programului, va aduce noi investiţii strãine directe (ISD) şi intrãri de capital bancar. Politica fiscalã 8. Pentru 2011 suntem determinaţi sã realizãm ţinta de deficit fiscal cash convenitã anterior, de 4,4% din PIB (sau de 5% în termeni ESA). Am aprobat bugetul pe anul 2011 în conformitate cu angajamentele pe care ni le-am asumat anterior. Pe partea de venituri, principalele componente ale sistemului fiscal vor rãmâne nemodificate. Vom solicita asistenţã tehnicã de la FMI şi de la BM, pentru a beneficia de o analizã cuprinzãtoare a sistemului fiscal, în vederea asigurãrii unei simplificãri fiscale neutre din punctul de vedere al veniturilor. În cazul în care redresarea economicã va crea suficient spaţiu fiscal, vom analiza posibilitatea unei reduceri treptate a contribuţiilor sociale, a cãror incidenţã impieteazã asupra competitivitãţii, asupra creãrii de locuri de muncã şi a practicilor de pe piaţa muncii. Pe partea de cheltuieli, anvelopa salarialã va fi menţinutã în limitele convenite, majorarea salariului nominal fiind compensatã de eliminarea celui de-al treisprezecelea salariu şi a primei de vacanţã. Am menţinut totodatã îngheţarea punctului de pensie. Reducerea numãrului de angajaţi în sectorul bugetar va continua prin politica de înlocuire a unui singur angajat din 7 care pãrãsesc sistemul, în medie la nivelul întregului sector public. Ne menţinem angajamentul de a implementa recent aprobata legislaţie din domeniul reformei salarizãrii şi pensiilor, ce va genera economii substanţiale în anii urmãtori, protejând în acelaşi timp viabilitatea pilonului 2 de pensii. Ca urmare a recentei acţiuni de încorporare a stimulentelor în salariul de bazã, vom elimina prin ordonanţã a Guvernului baza legalã a fondurilor de stimulente, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2012 (criteriu de referinţã structural pentru finalul lunii iunie). Pentru a stimula eforturile de colectare a impozitelor, angajaţii implicaţi în colectarea impozitelor pot beneficia de prime de performanţã în cadrul limitei corespunzãtoare de 30% pentru sporuri (aşa cum este definitã în legislaţia de implementare) pentru rezultate îmbunãtãţite constant în colectarea veniturilor. Alte economii sunt asigurate din reformarea sistemului de asistenţã socialã. Pânã la finele lui iulie vom îmbunãtãţi legislaţia pentru a asigura ajutoare de cãldurã membrilor celor mai vulnerabili ai societãţii, generând în acelaşi timp economii semnificative la buget. Reformele din domeniile sãnãtate (paragrafele 14 şi 15) şi educaţie vor continua sã îmbunãtãţeascã nivelul de calitate şi sã genereze economii. În anvelopa bugetarã am alocat resurse suplimentare dedicate investiţiilor în prima jumãtate a anului, pentru a îmbunãtãţi absorbţia fondurilor UE. Dacã absorbţia se îmbunãtãţeşte suficient, vom cãuta soluţii pentru a crea un spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii de la jumãtatea anului 2011. Totodatã, vom implementa un sistem de raportare pentru întreprinderile de stat (ÎS) ce au fost de curând adãugate (sau vor fi adãugate în 2011) definiţiei ESA a bugetului general consolidat.*1) Odatã ce vom începe sã primim informaţiile în timp util, la momentul urmãtoarei evaluãri vom solicita modificarea criteriului de performanţã privind soldul total al bugetului general consolidat în sensul adãugãrii deficitului acestor entitãţi.--------- *1) Concret, vom solicita situaţii lunare privind veniturile şi plãţile în numerar şi facturile restante, precum şi situaţii fiscale trimestriale finale, ca şi în cazul celorlalte entitãţi ce fac parte din bugetul general consolidat, având aceleaşi termene-limitã de transmitere. 9. Pentru 2012 ne propunem sã reducem deficitul în limita nivelului de 3% din PIB (atât în termeni de numerar, cât şi în termeni ESA de angajament). Aceasta va presupune respectarea Legii responsabilitãţii fiscale şi restrângerea în continuare a cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor cu salariile. Vom limita cu stricteţe modificãrile ad hoc aduse sistemului fiscal, pentru a asigura predictibilitatea şi stabilitatea. Am început elaborarea Strategiei fiscale pe termen mediu pentru perioada 2012-2014, un pas important în implementarea Legii responsabilitãţii fiscale, şi vom utiliza acest proces pentru a îmbunãtãţi planificarea bugetarã şi a întãri angajamentul nostru faţã de ţintele Maastricht. Vom întãri recent înfiinţatul Consiliu fiscal, care sã permitã ocuparea integralã a posturilor prevãzute cu persoane ce au pregãtirea corespunzãtoare. 10. Vom efectua o inventariere a arieratelor şi facturilor neachitate la finele lui decembrie 2010 la nivelul întregului buget general consolidat şi al ÎS (criteriu de referinţã structural pentru finele lui aprilie 2011*2). Acest exerciţiu va asigura raportarea de cãtre aceste entitãţi la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a detaliilor privind toate arieratele şi facturile neachitate la sfârşitul anului 2010*3), urmând ca ulterior sã nu mai fie aprobatã plata niciunei facturi neînregistrate în cadrul acestui exerciţiu. Pânã la finele lui aprilie 2011 vom elabora şi un plan de acţiune care sã includã un mecanism îmbunãtãţit de control al angajamentelor şi mãsuri de executare pentru a se elimina arieratele existente şi a se preveni acumularea de noi arierate, atât la nivelul bugetului general consolidat, cât şi la nivelul ÎS. În urmãtorii 2 ani, perioada de achitare a facturilor de la momentul predãrii acestora va fi redusã. O directivã europeanã ce urmeazã sã aparã în acest sens va fi transpusã în timp util în legislaţia româneascã. La nivel central, de curând am redus substanţial arieratele pânã aproape de zero, conform celor convenite anterior (criteriu de performanţã). Noile reglementãri legale privind finanţele publice locale, ce au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011, vor permite un control mai bun asupra arieratelor la nivelul autoritãţilor locale, pentru acestea stabilindu-se o ţintã indicativã. Prima etapã în integrarea sistemului de raportare contabilã cu sistemul de plãţi al Trezoreriei se anticipeazã cã va fi finalizatã în sãptãmânile urmãtoare (criteriu de referinţã structural, 15 martie 2011). Urmãtoarea etapã, proiectarea sistemului, inclusiv modulul de control şi raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administraţiei, va fi finalizatã pânã la sfârşitul lui septembrie 2011.--------- *2) Pentru ÎS de la nivelul autoritãţilor locale, inventarierea arieratelor şi facturilor neplãtite la finele lui decembrie se va finaliza pânã la finele lunii iunie 2011. *3) Dacã este necesar, datele vor fi verificate cu ajutorul unor echipe de audit extern. 11. Ne-am îmbunãtãţit strategia de finanţare şi vom continua sã ne concentrãm pe extinderea maturitãţilor la datoria noastrã internã, realizând curba de randament şi consolidând tampoanele financiare, direcţionate de recent elaborata strategie de gestionare a datoriei, ce va fi actualizatã şi publicatã anual. Lansãm un program de "titluri în euro pe termen mediu", care va menţine prezenţa noastrã pe pieţele externe în cadrul unor proceduri de emisiune mai flexibile şi ne va ajuta sã stabilim un echilibru între finanţarea de pe pieţele internã şi externã. Suntem ferm hotãrâţi sã majorãm tampoanele financiare pentru a ajunge la un nivel care sã asigure acoperirea necesarului de finanţare pe 4 luni pe parcursul lui 2011 şi sã le menţinem la acel nivel. Pentru a ne dezvolta capacitatea, în 2011 vom efectua o analizã formalã a strategiei noastre de management al datoriei cu asistenţa experţilor de la FMI, CE şi BM. Vom îmbunãtãţi de asemenea sistemele IT ale Trezoreriei şi ocuparea cu personal cu experienţã. 12. Ne vom continua eforturile de îmbunãtãţire a administrãrii fiscale şi de combatere a evaziunii fiscale. Ordonanţa privind persoanele fizice cu averi mari a fost aprobatã la finele lunii decembrie, criteriul de referinţã structural fiind îndeplinit. Un expert FMI a acordat asistenţã în implementarea ulterioarã a acesteia. Vom dota cu personal recent creatul Serviciu de analizã persoane fizice pânã la finalul lunii martie şi vom dezvolta şi implementa o strategie privind riscurile aferente conformãrii, care sã corespundã celor mai bune practici în domeniu, pânã în luna august 2011. În altã ordine de idei, vom aproba o hotãrâre a Guvernului privind metodele indirecte de verificare (acţiune preliminarã) şi vom elabora o strategie organizaţionalã şi un plan de implementare în vederea încorporãrii acestor metode în funcţionalitãţile noastre privind conformarea, pânã în luna iunie 2011. Dupã cum s-a convenit cu FMI şi CE, vom institui un sistem simplificat de taxare a contribuabililor mici, aflaţi sub plafon, cu asistenţã din partea FMI şi a CE, solicitând în acelaşi timp Consiliului de Miniştri al UE o modificare a plafonului de la care înregistrarea ca plãtitor de TVA devine obligatorie la 50.000 euro (criteriu de referinţã structural pentru finele lui iunie 2011). Am unificat începând din acest an mai multe declaraţii fiscale privind contribuţiile sociale. Avem în vedere o simplificare suplimentarã a declaraţiilor fiscale şi a numãrului de plãţi obligatorii, în scopul de a asigura un ghişeu unic pentru plãţile fiscale şi o extindere a declarãrii electronice. Ne vom continua eforturile de introducere a sistemelor informatice şi de consolidare a departamentului de tehnologia informaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã (ANAF) pentru a îmbunãtãţi administrarea fiscalã. Am început totodatã sã elaborãm planul de restructurare a ANAF şi vom transmite Parlamentului un proiect al acestui plan pânã la finele lunii [aprilie 2011]. Vom asigura un punct central de examinare şi de transmitere a potenţialelor cazuri de fraudã şi vom dezvolta instrucţiunile de identificare a fraudei fiscale. 13. Absorbţia acceleratã a fondurilor UE continuã sã reprezinte un obiectiv central al Guvernului. În anul urmãtor ne vom concentra pe dezvoltarea capacitãţii administrative a unitãţilor ce gestioneazã fonduri, modernizarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniul investiţiilor publice şi în alte domenii relevante pentru absorbţia fondurilor UE şi prioritizarea investiţiilor pentru a asigura fonduri suficiente pentru proiectele esenţiale. Guvernul va trece unitatea de coordonare a instrumentelor structurale UE de la Ministerul Finanţelor Publice în subordinea primului-ministru şi va consolida autoritatea şi personalul acesteia. Vom efectua o analizã cuprinzãtoare a portofoliului existent de investiţii (cuprinzând proiectele cu finanţare UE şi fãrã finanţare UE), pe baza cãreia vom prioritiza şi vom evalua portofoliul existent de proiecte, pentru a ne concentra pe cele a cãror finanţare poate fi asiguratã integral într-un orizont mediu de timp (de exemplu, 3-5 ani), vom examina viabilitatea proiectelor vechi, proiectele de prioritate redusã şi cele neperformante fiind întrerupte, şi vom produce o bazã de date pânã în luna iunie, un raport final şi un plan de acţiune pânã la finele lui septembrie 2011 (criteriu de referinţã structural). Vom crea facilitãţi pentru realocarea bugetului de capital pe parcursul anului cãtre acele ministere care au cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE şi care înregistreazã cel mai ridicat grad de eficienţã în implementarea proiectelor. 14. Guvernul va continua restructurarea sectorului de sãnãtate pentru a asigura funcţionarea la standarde ridicate de calitate, de acum înainte, a sistemului de asistenţã medicalã, în limitele alocãrilor bugetare. Am redus arieratele din sectorul de sãnãtate pânã la sfârşitul lui decembrie 2010 şi continuãm implementarea mãsurilor în concordanţã cu angajamentele pe ni le-am asumat anterior. Pentru a realiza un echilibru corespunzãtor între nevoia de a menţine servicii medicale adecvate şi cea de a controla costurile, am înaintat Parlamentului legislaţia de instituire a sistemul de coplatã; am limitat numãrul de internãri spitaliceşti contractate cu 10% faţã de nivelurile din 2010; am redus adaosul de preţ plãtit de Guvern pentru medicamentele din programele naţionale (lista C2); am redus ponderea decontãrilor serviciilor medicale furnizate de medici în funcţie de numãrul de pacienţi de la 70% la 50%. Implementãm un sistem IT transparent şi integrat în sectorul de sãnãtate pentru monitorizarea şi eficientizarea cheltuielilor din domeniul sãnãtãţii, cu ajutorul cãruia au fost identificate deja un numãr semnificativ de solicitãri îndoielnice. Am solicitat de asemenea Curţii de Conturi sã auditeze înregistrarea pacienţilor în sistemul de asistenţã medicalã primarã. 15. Urmãtoarele mãsuri din domeniul sãnãtãţii anterior convenite sunt în prezent în curs de pregãtire: (i) clarificarea cadrului legislativ referitor la taxa de clawback aplicabilã distribuitorilor de medicamente; (ii) restructurarea sistemului spitalicesc; (iii) eliminarea obligativitãţii de a încheia contracte cu toate spitalele, permiţându-se astfel contractarea pe baze concurenţiale cu spitalele selectate, asigurându-se în acelaşi timp transparenţa şi supravegherea; (iv) stabilirea de plafoane orientative pentru serviciile trimestriale contractate cu spitalele şi cu medicii şi crearea de stimulente pentru medicii care respectã plafoanele orientative; şi (v) reformarea, cu asistenţã de la BM, a pachetului de servicii medicale asigurate de Guvern, pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare. Vom analiza şi vom revizui, de asemenea, cu asistenţã din partea BM, formula pentru Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin introducerea unui sistem în care "banii urmeazã pacientul". Vom revizui lista de medicamente compensate şi gratuite aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzãtoare medicamentelor de care beneficiazã asiguraţii, cu sau fãrã contribuţie personalã, pe bazã de prescripţie medicalã, în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în vederea modificãrii acesteia şi a trecerii la medicamente generice acolo unde este posibil. Pentru 2012 costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate, de asemenea, prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor şi printr-un modul nou de reţete electronice pentru Sistemul naţional informatic unic integrat din sãnãtate, cu respectarea unor proceduri stricte. Vom revizui bugetele spitalelor şi vom demara implementarea strategiei de raţionalizare a spitalelor, în vederea reducerii numãrului de paturi de spital finanţate (actualmente de 135.200) pânã la media europeanã pe cap de locuitor pânã în 2013, adaptând în acelaşi timp în mod corespunzãtor numãrul de paturi de acuţi. Pentru a atinge acest obiectiv, pânã la finele lui iunie 2011 vom reduce numãrul de paturi la 133.000 şi pânã la finele lui decembrie 2011 la 129.500. Sectorul financiar 16. Creşterea împrumuturilor neperformante a încetinit semnificativ în ultimul trimestru al anului 2010, ajungând la 11,9% din totalul împrumuturilor sectorului bancar. Pe mãsurã ce redresarea economicã va câştiga teren şi provizioanele de pierderi din împrumuturi se stabilizeazã în prima jumãtate a anului 2011, se anticipeazã cã sectorul bancar în ansamblul sãu va reveni la profitabilitate. Bãncile se menţin bine capitalizate, la 14,7%, toate bãncile având o ratã de solvabilitate de peste 11% la finele lui 2010. Bãncile-mamã ale celor mai mari bãnci strãine şi-au menţinut expuneri agregate în cadrul Iniţiativei europene de coordonare bancarã de 98% la sfârşitul lui ianuarie 2011, mult peste noua ţintã de 95% din expunerea de la finele lui martie 2009. Intenţionãm sã continuãm discuţiile în vederea unei extinderi a acordului privind iniţiativa europeanã de coordonare bancarã, având ca obiectiv reducerea treptatã a angajamentelor bãncilor în ceea ce priveşte expunerea pe mãsurã ce condiţiile de pe pieţele internaţionale se amelioreazã. 17. Vom supraveghea cu vigilenţã îndeaproape evoluţiile din sectorul bancar şi vom continua sã consolidãm dispozitivele de securitate financiarã. BNR, împreunã cu FGD, va elabora proceduri de abilitare a noilor autoritãţi de restructurare şi va elabora planuri pentru situaţii neprevãzute. Ne vom asigura totodatã cã FGD are acces direct la lichiditãţi pentru a-şi acoperi orice potenţial deficit de finanţare şi cã sunt elaborate proceduri comune, agreate cu MFP, de accesare a fondurilor în caz de necesitate, pentru a întreţine încrederea deponenţilor şi stabilitatea financiarã. Autoritãţile vor lua mãsurile ce se impun pentru a se asigura cã procesul de consolidare din sectorul bancar genereazã instituţii puternice şi bine capitalizate, cu o bazã de acţionari care sã le poatã susţine. Autoritãţile vor revizui legislaţia privind FGD, sistemul bancar şi legislaţia privind lichidarea instituţiilor de credit, pentru a asigura concordanţa dintre aceste acte normative. În vederea asigurãrii unui acces mai eficient al instituţiilor bancare la lichiditãţile BNR, BNR va lãrgi paleta de active ce pot fi acceptate ca garanţii colaterale pentru operaţiunile sale de refinanţare, prin includerea obligaţiunilor emise pe plan local de instituţii financiare internaţionale listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum şi la euroobligaţiunile emise de Guvernul României. 18. BNR va elabora şi va transmite spre consultare pânã la finele lunii iunie 2011 propuneri privind filtrele prudenţiale menite sã asigure solvabilitatea, provizioanele şi rezervele bancare prudenţiale şi sã permitã introducerea la timp a Standardelor internaţionale de raportare financiarã (SIRF) la începutul lui 2012. Autoritãţile se vor asigura cã tratamentul prudenţial al swapurilor "datorie contra acţiuni" nu are ca rezultat o slãbire a poziţiei financiare a bãncilor*4) şi vor impune bãncilor condiţia de a institui metodologii de evaluare a capitalului la cea mai redusã valoare aplicabilã în conformitate cu încadrarea contabilã. Vom monitoriza evoluţiile în ceea ce priveşte împrumuturile în valutã şi vom întreprinde acţiuni, dacã este necesar, pentru a ne asigura cã împrumuturile în valutã au un preţ corect care reflectã riscul împrumuturilor în valutã neasigurate (un-hedged lending). Vom continua sã ne consultãm cu experţii FMI şi ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare şi vom depune eforturi pentru a evita adoptarea de iniţiative legislative, cum ar fi actualul proiect de lege privind insolvenţa personalã sau propunerile privind legea de colectare a creanţelor, ce ar putea submina disciplina debitorilor. Executorii proprii pe care bãncile îi au în prezent vor avea posibilitatea de a fi admişi în profesiunea liberalã a executorilor judecãtoreşti publici fãrã niciun fel de restricţii formale sau bariere de admitere, cum ar fi autorizarea profesionalã şi/sau examene de admitere ori taxe de admitere sau de orice fel, aceştia putând astfel sã devinã membri ai acestui corp profesional cu garanţii, drepturi şi obligaţii profesionale depline.--------- *4) Tratamentul prudenţial al swapurilor "creanţe contra acţiuni" ar trebui sã garanteze cã: (i) implicarea instituţiilor de credit în astfel de operaţiuni se desfãşoarã pe baza unui procedeu prudent de luare a deciziilor; (ii) valoarea acţiunilor este integral dedusã din fondurile proprii ale instituţiilor de credit, pentru a se evita orice îmbunãtãţire artificialã a indicatorilor prudenţiali; şi (iii) veniturile obţinute prin eliberarea provizioanelor de pierderi din împrumuturi determinatã de aceste operaţiuni nu sunt impozitate. Politica monetarã şi valutarã 19. BNR este în continuare ferm hotãrâtã sã reducã inflaţia pânã la valori aflate în intervalul de ţintire oficialã de 3 procente ± 1 punct procentual în 2011 şi 2012. Ca şi în cazul actualului program, progresele în direcţia realizãrii acestor obiective se vor monitoriza prin utilizarea unei clauze de consultare pe inflaţie (vezi Memorandumul tehnic de înţelegere - MTÎ). Efectele majorãrii cotei TVA din iulie anul trecut asupra inflaţiei au fost în mare cele anticipate. Cu toate acestea, inflaţia din ultimele luni a fost impulsionatã şi mai mult de presiunile preţurilor alimentelor şi combustibililor. Dupã ce a atins un maxim de aproximativ 8%, ne aşteptãm ca inflaţia sã revinã treptat la intervalul ţintit de BNR în a doua parte a anului 2011. Deşi slãbiciunile existente în economie sunt de naturã sã alimenteze inflaţia, riscurile sunt mai degrabã pe parte ascendentã, deoarece preţurile alimentelor şi energiei ar putea creşte mai mult decât se anticipeazã, iar reformele ce urmeazã a se produce la ÎS ar putea impune majorarea preţurilor administrate. Relaxarea politicii monetare ar putea fi reluatã în 2011, cu condiţia ca riscurile majore sã nu se materializeze şi inflaţia sã se menţinã aproape de traiectoria anticipatã. 20. În cadrul programului anticipãm o majorare a rezervelor internaţionale brute în 2011 (reflectând în cea mai mare parte tragerile multilaterale) şi în 2012. Acestea vor asigura o mai mare încredere în economie şi vor permite o mai bunã acoperire din rezerve a obligaţiilor externe pe termen scurt. Se va stabili un criteriu de performanţã privind AEN care sã coincidã cu acest obiectiv de acumulare de rezerve brute. Pierderile de rezerve ce depãşesc 2 miliarde euro pe parcursul unei perioade de 30 de zile pe parcursul programului vor atrage consultarea cu experţii FMI. 21. Pe perioada ASB nu vom introduce şi nu vom intensifica, fãrã aprobarea FMI, restricţiile privind efectuarea de plãţi şi de transferuri pentru tranzacţiile internaţionale şi nici nu vom modifica sau introduce practici multivalutare şi nu vom încheia niciun acord bilateral de plãţi ce nu corespunde art. VIII din Statutul FMI. De asemenea, nu vom introduce sau intensifica restricţii de import din raţiuni de balanţã de plãţi. Reforme structurale de sporire a creşterii şi flexibilitãţii Întreprinderi de stat 22. Suntem ferm determinaţi sã realizãm reforme profunde ale ÎS, mai ales ale celor din sectoarele-cheie pentru generarea creşterii, cum ar fi sectorul energetic şi sectorul transporturilor. În ultimii ani, multe ÎS au devenit o povarã fiscalã substanţialã din ce în ce mai mare. Pe lângã solicitarea de subvenţii pentru a-şi acoperi pierderile considerabile, acestea au acumulat arierate de peste 4% din PIB. Calitatea serviciilor din multe sectoare se cere a fi îmbunãtãţitã substanţial şi apasã asupra creşterii prin obstrucţionarea dezvoltãrii viitoare a sectorului privat. 23. Implementarea unei strategii cuprinzãtoare care sã vizeze viabilitatea ÎS şi reformarea guvernanţei acestora vor fi vitale. Vom elabora planuri strategice de acţiune*5) pentru companiile principale (prevãzute la paragraful 20 din MTÎ, criteriu de referinţã structural) pânã la finele lunii aprilie 2011 şi pentru toate celelalte companii pânã la finele lui iulie 2011, planuri care:---------- *5) Planurile strategice de acţiune vor fi evaluate de BM. (i) vor furniza informaţii la zi despre viabilitatea financiarã a fiecãrei ÎS cu participare majoritarã a statului şi a fiecãrei regii autonome (instituţii autonome - IA); (ii) vor clasifica aceste instituţii în instituţii ce urmeazã sã fie lichidate, privatizate sau pãstrate (urmând a fi restructurate dacã este cazul); (iii) vor prezenta acţiunile ce se vor efectua în direcţia închiderii, asigurãrii viabilitãţii sau privatizãrii; şi (iv) vor prezenta planuri concrete de reducere substanţialã a arieratelor (prin rãscumpãrãri, transformarea în titluri mobiliare, swapuri etc. ). Vom implementa un sistem prin care ÎS şi IA vor raporta lunar MFP principalii indicatori financiari şi economici. Vom amenda totodatã şi Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 79/2008 privind mãsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 203/2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în sensul de a impune IA şi companiilor subordonate autoritãţilor locale obligaţia de a transmite trimestrial indicatorii operaţionali şi financiari principali MFP. Pentru privatizãrile principale (paragrafele 25, 26)*6), pânã la finele lui august 2011 va fi numit consultantul pentru tranzacţie o companie cu renume internaţional, pânã la finele anului 2011 se vor transmite propunerile şi pânã la mijlocul lui 2012 se vor organiza licitaţiile. Pentru rezolvarea problemelor de guvernanţã a ÎS vom elabora (în consultare cu BM) şi vom aproba legislaţia prin care se va îmbunãtãţi guvernanţa acestor companii, se va introduce obligativitatea auditurilor externe independente periodice la aceste companii şi se va transfera controlul financiar la ÎS de la ministerele de resort la MFP pânã la finele lunii septembrie 2011.---------- *6) Pe lângã cele enumerate mai jos, vom demara analizele în vederea privatizãrii pachetului de acţiuni pe care statul le mai deţine la Societatea Comercialã "Oltchim" - S.A. 24. Asigurarea furnizãrii eficiente de energie este esenţialã pentru creşterea sustenabilã. Sectorul energetic suferã în prezent din cauza unui volum mic de investiţii datorat recesiunii economice, dominaţiei firmelor de stat subcapitalizate şi cu posibilitãţi de eficientizare şi faptului cã preţurile şi tarifele reglementate nu au fost integral ajustate (datoritã preocupãrilor legate de efectele pe care acest lucru l-ar putea avea asupra consumatorilor). Pentru a rezolva deficienţele de preţuri şi reglementare: (i) vom întreprinde acţiunile ce se impun pentru restaurarea autonomiei financiare şi operaţionale a Agenţiei de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în conformitate cu legislaţia UE (al treilea pachet pe energie); (ii) vom prezenta un plan de eliminare a preţurilor reglementate la energia electricã şi gaze pânã în luna septembrie 2011; (iii) vom defini, pânã la finele lui 2011, consumatorii vulnerabili, în concordanţã cu legislaţia europeanã, şi vom crea mecanisme de protecţie a acestora (în cooperare cu MFP şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale); (iv) vom elimina total, în conformitate cu directivele europene, preţurile reglementate la energie electricã şi gaze pentru utilizatorii necasnici pânã la finele lui 2013*7) şi vom finaliza procesul pânã la finele lui 2015; şi---------- *7) Pânã la 1 aprilie 2011 se va stabili un calendar de ajustare pentru a se ajunge la nivelul integral al formulei de preţ bazat pe costul unitar al gazelor (CUG) pânã la finele lui 2011 pentru consumatorii necasnici. (v) ne vom asigura cã noile contracte bilaterale semnate de producãtorii de stat de energie electricã şi gaze naturale vor fi încheiate în mod transparent şi nediscriminatoriu prin "OPCOM" - S.A. (electricitate) şi prin altã procedurã concurenţialã (gaze) şi cã preţurile din contractele existente vor fi ajustate la preţurile pieţei cât de repede permite legea. 25. Atât de necesarul capital şi know-how managerial vor fi atrase în sectorul energetic prin investitori privaţi minoritari (prin oferte publice IPO sau prin vânzarea acţiunilor cãtre parteneri strategici) la urmãtoarele firme, cu aprobarea Guvernului: (i) Petrom (vânzarea unui pachet de 10% este în curs de desfãşurare); (ii) Transelectrica (pachet de 15%, pânã la finele lui 2011); (iii) Transgaz (pachet de 15%, pânã la finele lui 2011); şi (iv) Romgaz (pachet de 15%, pânã în primãvara lui 2012). În cazul în care strategia noastrã de constituire a 2 campioni energetici naţionali reuşeşte, vom introduce mecanisme adecvate pentru a ne asigura cã nu existã subvenţionare încrucişatã, conjugat cu recomandãrile Consiliului Concurenţei. În cazul în care strategia noastrã de constituire a 2 campioni energetici naţionali nu reuşeşte pânã la finele anului 2011, vom cãuta o soluţie alternativã, inclusiv prin privatizarea unor pachete majoritare la unele companii din domeniul energetic. Între timp, pentru a aduce investiţii în sector, vom continua sã pregãtim vânzarea unor pachete minoritare sau strategice la companii individuale planificate a fi incluse în campionii naţionali (ce ar putea fi ulterior convertite în acţiuni la firmele combinate).*8) ANAF va utiliza proceduri neîntrerupte de colectare a arieratelor de la Compania Naţionalã a Huilei (CNH), fapt ce, în cele din urmã, va conduce la vânzarea activelor viabile, posibil prin aplicarea procedurii de insolvenţã. Celelalte active miniere vor fi lichidate în conformitate cu reglementãrile prevãzute de UE. La Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., unitãţile viabile vor fi separate şi restul operaţiunilor vor fi închise.---------- *8) Între firmele planificate a fi incluse în campionii naţionali pentru care se va încerca atragerea de investiţii strategice se numãrã complexele energetice de la Craiova, Turceni şi Rovinari. 26. Creşterea sectorului privat este acut limitatã de infrastructura de transport inadecvatã. Rezolvarea acestei slãbiciuni va duce la reducerea costurilor de producţie, la îmbunãtãţirea posibilitãţilor de export şi va face ca România sã fie o destinaţie mai atractivã pentru investiţii. Punerea integralã în aplicare a planurilor de investiţii ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) (mai ales a celor cu cofinanţare europeanã) va fi esenţialã (paragraful 13). În conformitate cu regulile UE, companiile publice de transport trebuie de asemenea privatizate sau restructurate pentru a asigura îmbunãtãţirea serviciilor. Acţiunile vor cuprinde urmãtoarele: Drumuri ● Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. (CNADNR) îşi va majora veniturile în 2011, în paralel cu eliminarea sau renegocierea contractelor neperformante. ● MTI va încerca sã echilibreze raportul dintre transportul rutier şi cel feroviar prin reducerea transportului rutier. Cãi ferate ● Vom extinde politica de introducere a standardelor de cost în sistemul feroviar, în special pentru achiziţiile în domeniul infrastructurii feroviare şi pentru reparaţiile aduse materialului rulant. Vom elabora planuri multianuale pentru achiziţiile publice şi investiţiile în Societatea Naţionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori "C.F.R. - Cãlãtori" - S.A. (C.F.R. Cãlãtori) şi Societatea Naţionalã de Transport Feroviar de Marfã "C.F.R. - Marfã" - S.A. (C.F.R. Marfã), în conformitate cu programele de transport şi de necesitãţi şi în conformitate cu evoluţiile pieţei. La CFR Infrastructurã, C.F.R. Cãlãtori şi C.F.R. Marfã vom continua sã folosim active integral amortizate. Personalul restructurat va fi sprijinit prin oferirea de servicii de reintegrare şi pregãtire profesionalã. ● Transport marfã - Pânã la finele lui 2011 va fi oferit un pachet minoritar din C.F.R. Marfã pentru a atrage un investitor strategic, în vederea privatizãrii complete atunci când condiţiile de piaţã o vor permite. ● Transport pasageri - Eficienţa serviciilor de transport feroviar pasageri va fi sporitã prin restructurarea C.F.R. Cãlãtori, inclusiv prin modificarea contractelor de servicii pentru pasageri, o mai bunã recuperare a costurilor (inclusiv prin posibilitatea majorãrii tarifelor), şi reduceri semnificative ale sferei sale de servicii. Printr-un plan strategic se va viza reducerea cu 15% a pierderilor şi neacumularea de noi arierate în 2011. ● Infrastructurã - Reducerea serviciilor va îmbunãtãţi semnificativ perspectivele financiare ale CFR Infrastructurã. Pânã la finalul lunii august 2011 vom închide 1.000 kilometri de linii de cale feratã şi vom elabora planuri de licitaţie competitivã pentru obligaţiile de servicii publice şi de întreţinere a infrastructurii la linii pentru încã 20% din sistem sau vom închide aceste linii. Un plan strategic va viza reduceri cu 25% ale pierderilor şi neacumularea de noi arierate în 2011. Transportul metropolitan ● Vom aproba legislaţia prin care se înfiinţeazã o nouã autoritate metropolitanã de tranzit ce va administra Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. (Metrorex) şi sistemul de transport de suprafaţã din Bucureşti - Regia Autonomã de Transport Bucureşti (RATB). Legea va permite de asemenea şi ajustãri mai mari de tarife (peste indexarea cu inflaţia) în conformitate cu planul strategic de acoperire a cheltuielilor curente din venituri şi a cheltuielilor de capital prin subvenţii. Totodatã, Metrorex îşi va reduce costurile de mentenanţã cu 30% pânã la finalul anului 2011. Transport aerian ● La Societatea Comercialã "Compania Naţionalã de Transporturi Aeriene Române TAROM" - S.A. (TAROM), pânã la finele lunii aprilie 2011 vom finaliza analiza în vederea identificãrii unui investitor strategic. Pieţele muncii 27. Aducem modificãri legislative importante pentru a flexibiliza piaţa muncii, a spori eficienţa procesului de negociere colectivã (protejând în acelaşi timp drepturile angajaţilor şi angajatorilor) şi a creşte participarea forţei de muncã. Am finalizat un proiect de lege prin care se amendeazã Codul muncii şi lucrãm la Codul dialogului social, ce va consolida legea privind sindicatele, legea privind soluţionarea conflictelor de muncã, legea privind patronatele, pe cea referitoare la contractul colectiv de muncã şi pe cea privind Consiliul economic şi social. Se anticipeazã cã atât Codul muncii amendat, cât şi Codul dialogului social vor fi aprobate de Parlament în lunile urmãtoare. Totodatã, vom solicita Organizaţiei Internaţionale a Muncii efectuarea unei analize a inspecţiilor de muncã, pentru a îmbunãtãţi aplicarea legii şi pentru a rezolva problema pieţei negre a muncii din România. Îmbunãtãţirea eficienţei protecţiei sociale va rãmâne în continuare o prioritate, în special în domeniul inspecţiei sociale. Climatul de afaceri 28. Concepute pentru a îmbunãtãţi climatul de afaceri, reformele structurale din acest program promoveazã creşterea economicã. Investiţiile în infrastructurã şi eficienţa vor fi impulsionate atât de o mai mare absorbţie a fondurilor structurale UE (paragraful 13), cât şi de restructurarea, închiderea sau privatizarea ÎS, mai ales în sectoarele energie şi transporturi (paragrafele 22-26). Mai general, acţiunile de reducere a costurilor de conformare cu legislaţia fiscalã (paragraful 12) şi de îmbunãtãţire a guvernanţei, precum şi reformele în domeniul achiziţiilor publice şi contractãrii vor reduce costurile birocratice şi obstacolele pentru sectorul privat. Vom întreprinde reforme şi în sectorul agricol - inclusiv prin accelerarea cartografierii şi înregistrãrii terenului agricol - în vederea îmbunãtãţirii siguranţei alimentare şi a sporirii perspectivelor de export. Vom colabora cu UE pentru a veni în întâmpinarea preocupãrilor privind noua lege a parteneriatului public-privat. Monitorizarea programului 29. Programul va fi monitorizat prin criterii de performanţã cantitative şi ţinte indicative, prin criterii structurale de performanţã şi clauze de consultare, pe parcursul misiunilor de evaluare trimestriale. În tabelul 3 sunt prevãzute ţintele trimestriale concrete ce vor fi monitorizate în cadrul ASB pentru soldul total al bugetului general consolidat, garanţiile de la bugetul general consolidat, variaţia arieratelor bugetului de stat şi ale sistemului de asigurãri sociale, inflaţia IPC şi activele externe. Totodatã, se vor stabili ţinte indicative pentru cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat, soldurile operaţionale şi arieratele ÎS. Am convenit de asemenea cu echipa FMI o acţiune prealabilã şi criteriile de referinţã structurale ce sunt prezentate în tabelul 4. Prima evaluare va fi finalizatã pânã la finele lunii iunie 2011, iar cea de-a doua pânã la finele lunii septembrie 2011. Protejarea resurselor financiare 30. BNR a înregistrat progrese în ceea ce priveşte recomandãrile cuprinse în evaluarea realizatã de FMI în cadrul politicii privind protejarea resurselor sale financiare efectuatã în contextul aprobãrii ASB din mai 2009. Pentru a evalua aceste progrese, vom autoriza auditorul extern al BNR sã punã la dispoziţia echipei FMI toate informaţiile necesare şi sã discute direct cu membrii echipei orice aspect ce prezintã relevanţã pentru acest proces. Ne angajãm de asemenea sã primim o misiune având ca obiect evaluarea din punctul de vedere al politicii privind protejarea resurselor şi sã punem fãrã întârziere la dispoziţia acestei misiuni toate informaţiile necesare solicitate. Aceastã evaluare va fi finalizatã pânã la data primei misiuni de analizã a ASB de la finele lunii iunie 2011. Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice Mugur Constantin Isãrescu, guvernatorul Bãncii Naţionale a României Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului
2008 2009 2010 2011
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
dec. martie iunie sept. dec. martie iunie sept. dec. ianuarie martie
────────────────────────────
reali- reali- reali- reali- reali- reali- reali- reali- pro- reali- pro- reali- indi-
zat zat zat zat zat zat zat zat gram zat gram zat cativ
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
I. Criterii cantitative de performanţã │
1. Variaţia cumulatã a activelor │
externe nete │
(milioane euro)*1), *2) 25.532 -3.5 -5.119 -4.566 -4.874 779 -509 -318 -2.000 -750 -2.000 -1.145 350│
2. Soldul cumulat al bugetului │
general consolidat │
(milioane lei)*3), *4), *5) -24.655 -8.3 -14.456 -25.563 -36.101 -8.422 -18.015 23.732 -34.054 -33.621 ... ... -6.300│
3. Stocul cumulat al arieratelor │
bugetului general consolidat de │
la sfârşitul anului anterior │
(miliarde lei) 1,06 1,41 1,55 1,4 1,50 1,76 1,8 1,57 0,48 1,13 ... ... 0│
4. Plafonul garanţiilor bugetului │
general consolidat emise în │
cursul anului (valoare │
nominalã, în miliarde lei) ... ... 0,02 0,8 2,2 4,6 5,5 6,5 12,0 7,6 ... ... 12,0│
│
II. Criterii de performanţã permanente │
5. Neacumularea de arierate la datoria │
externã 0 0 0 0 0 0 ... 0 0 0 0 0 0│
│
III. Consultãri pe inflaţie │
6. Rata inflaţiei la 12 luni în │
preţuri de consum │
Interval exterior (limita │
superioarã) ... ... 8,4 7,7 6,5 6,5 ... 10,0 ... ... ... ... 9,0│
Interval interior (limita │
superioarã) ... ... 7,4 6,7 5,5 5,5 ... 9,0 ... ... ... ... 8,0│
Punct central 6,3 6,7 5,9 4,8 4,7 4,2 4,4 7,8 ... ... ... ... 7,0│
Interval interior (limita │
inferioarã) ... ... 5,4 4,7 3,5 3,5 ... 7,0 ... ... ... ... 6,0│
Interval exterior (limita │
inferioarã) ... ... 4,4 3,7 2,5 2,5 ... 6,0 ... ... ... ... 5,0│
│
IV. Ţinte orientative │
7. Cheltuielile primare curente ale │
bugetului general consolidat │
(exclusiv fonduri UE şi │
asistenţã socialã, │
milioane lei) 92.327 22.149 43.238 63.878 85.637 32.749 66.124 98.721 131.5 131.938 ... ... 32.000│
8. Soldul operaţional (venituri │
fãrã impozite şi dobânzi), │
exclusiv subvenţiile, pentru │
cele 10 IS definite în MTI -1.081 -2.333 -3.801 -4.000 -5.542 ... ... -750│
│
Articol din Memorandum │
Veniturile cumulate proiectate ale │
bugetului general consolidat, fãrã │
fonduri UE (milioane lei) 151.508 36.355 74.669 116.091 157.950 159.141 ... ... 40.100│
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┐
│ Mãsura │ Data vizatã │ Comentariu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│Criterii cantitative de performanţã │ │ │
│1. Soldul total al bugetului general consolidat │31 decembrie 2010│Îndeplinit │
│2. Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat │31 decembrie 2010│Îndeplinit │
│3. Plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat │31 decembrie 2010│Neîndeplinit │
│4. Neacumularea de arierate externe la platã │31 decembrie 2010│Îndeplinit │
│5. Plafon active externe nete │31 decembrie 2010│Îndeplinit │
│ │ │ │
│Ţintã cantitativã orientativã │ │ │
│1. Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat │31 decembrie 2010│Neîndeplinit │
│2. Ţintã indicativã a soldului operaţional al ÎS cu cele mai mari pierderi│31 decembrie 2010│Neîndeplinit │
│3. Plafon active externe nete │31 martie 2011 │Probabilitate mare │
│ │ │de îndeplinire │
│ │ │ │
│Interval de consultare pe inflaţie │ │ │
│Interval interior │31 decembrie 2010│Îndeplinit │
│Interval exterior │31 decembrie 2010│Îndeplinit │
│ │ │ │
│Criterii structurale de referinţã │ │ │
│1. Ratificarea de cãtre Parlament a amendamentelor la cadrul de închidere │ │ │
│a bãncilor │1 decembrie 2010 │Parţial îndeplinit │
│2. Reforma metodologiei de administrare fiscalã a persoanelor fizice cu │ │ │
│averi mari │31 decembrie 2010│Îndeplinit │
│3. Prima fazã a integrãrii sistemului de raportare contabilã cu sistemul │ │ │
│de plãţi al Trezoreriei │15 martie 2011 │Îndeplinit │
│4. Amendarea legislaţiei în sensul de a permite utilizarea resurselor │ │ │
│fondului de garantare a depozitelor pentru a facilita restructurarea │ │ │
│bãncilor, inclusiv tranzacţii de achiziţii şi asumare │15 martie 2011 │Probabilitate mare │
│ │ │de neîndeplinire, │
│ │ │reprogramat pentru │
│ │ │31 iulie 2011 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┘
2010 2011
─────────────────────────────────────
dec. martie iunie sept. dec.
esti- program program indi- indi-
mat cativ cativ
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
I. Criterii cantitative de performanţã │
1. Variaţia cumulatã a activelor │
externe nete │
(milioane euro)*1), *2) 19.908 250 250 500 500 │
2. Soldul cumulat al bugetului │
general consolidat │
(milioane lei)*3), *4) -33.621 -6.300 -12.600 -17.150 -23.953 │
3. Stocul arieratelor bugetului │
de stat şi sistemului de │
asigurãri sociale (miliarde lei) 0,19 0,20 0,20 0,15 0,10 │
4. Plafonul garanţiilor bugetului │
general consolidat emise de la │
finele lui 2008 (valoare │
nominalã, în miliarde lei) 12,0 14,0 14,0 14,0 14,0 │
│
II. Criterii de performanţã permanente │
5. Neacumularea de arierate la datoria │
externã 0 0 0 0 0 │
│
III. Consultãri pe inflaţie │
6. Rata inflaţiei la 12 luni în │
preţuri de consum │
Interval exterior (limita │
superioarã) ... 9,0 8,8 6,2 5,7 │
Interval interior (limita │
superioarã) ... 8,0 7,8 5,2 4,7 │
Punct central 8,0 7,0 6,8 4,2 3,7 │
Interval interior (limita │
inferioarã) ... 6,0 5,8 3,2 2,7 │
Interval exterior (limita │
inferioarã) ... 5,0 4,8 2,2 1,7 │
│
IV. Ţinte orientative │
7. Cheltuielile primare curente ale │
bugetului general consolidat │
(exclusiv fonduri UE şi │
asistenţã socialã, milioane lei)3/ 131.938 32.000 64.000 95.600 128.550 │
8. Soldul operaţional (venituri │
fãrã impozite şi dobânzi), │
exclusiv subvenţiile, pentru │
IS principale (definite în MTI) │
(miliarde lei) -6,5 -1,7 -2,7 -3,6 -4 │
9. Stocul de arierate al IS principale │
(definite în MTI) (miliarde lei) 18,8 19,5 19,5 19 18 │
10. Stocul arieratelor bugetelor │
locale (miliarde lei) 0,91 0,95 0,90 0,85 0,80 │
│
Articol din Memorandum │
Veniturile bugetului general consolidat, │
fãrã fonduri UE (milioane lei)3/ 159,141 40.100 82,250 127,000 171,575 │
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────┐
│ Mãsura │ Data vizatã │ Comentariu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│Acţiune prealabilã │ │ │
│Aprobarea hotãrârii Guvernului privind metodele indirecte de control │ │ │
│(paragraful 12) │ │ │
│ │ │ │
│Criterii cantitative de performanţã │ │ │
│1. Soldul total al bugetului general consolidat │Trimestrial │ │
│2. Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat │Trimestrial │ │
│3. Plafon al arieratelor interne ale bugetului de stat şi sistemului │ │ │
│asigurãrilor sociale │Trimestrial │ │
│4. Neacumularea de arierate externe la platã │Continuu │ │
│5. Plafon active externe nete │Trimestrial │ │
│ │ │ │
│Ţinte cantitative orientative │ │ │
│1. Plafonul cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat│Trimestrial │ │
│2. Plafonul arieratelor interne ale autoritãţilor locale │Trimestrial │ │
│3. Plafonul soldului operaţional şi arieratelor întreprinderilor de stat │ │ │
│principale generatoare de pierderi │Trimestrial │ │
│ │ │ │
│Interval de consultare pe inflaţie │ │ │
│Interval interior │Trimestrial │ │
│Interval exterior │Trimestrial │ │
│ │ │ │
│Criterii structurale de referinţã │ │ │
│1. Finalizarea inventarului arieratelor şi facturilor neplãtite la finele │ │ │
│lui decembrie 2010 pentru tot bugetul general consolidat şi ÎS │ │ │
│(paragraful 10). │30 aprilie 2011 │ │
│2. Elaborarea planurilor strategice de acţiune pentru principalele ÎS │ │ │
│(paragraful 23). │30 aprilie 2011 │ │
│3. Introducerea unui sistem simplificat de taxare pentru contribuabilii │ │ │
│mai mici aflaţi sub plafonul de înregistrare, cu ajutorul FMI şi CE, în │ │ │
│paralel cu solicitarea majorãrii la 50.000 de euro a plafonului de la care│ │ │
│intervine obligativitatea înregistrãrii ca plãtitor de TVA de la Consiliul│ │ │
│de Miniştri UE (paragraful 12). │30 iunie 2011 │ │
│4. Eliminarea prin ordonanţã a Guvernului a bazei legale pentru fondurile │ │ │
│de stimulente, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2012 (paragraful 8). │30 iunie 2011 │ │
│5. Amendarea legislaţiei în sensul de a permite utilizarea resurselor │ │ │
│fondului de garantare a depozitelor pentru a facilita restructurarea │ │ │
│bãncilor, inclusiv tranzacţii de achiziţii şi asumare (paragraful 17). │31 iulie 2011 │ │
│6. Realizarea unei analize cuprinzãtoare a portofoliului de investiţii │ │ │
│existent, în care sã se stabileascã prioritatea şi sã se evalueze │ │ │
│proiectele existente, în vederea concentrãrii pe acele proiecte a cãror │ │ │
│finanţare poate fi asiguratã integral, examinarea viabilitãţii proiectelor│ │ │
│vechi, a celor cu prioritate redusã şi a celor neviabile, în vederea │ │ │
│întreruperii lor, şi producerea unui raport final şi a unui plan de │ │ │
│acţiune (paragraful 13). │30 septembrie 2011│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┘
┌───────────────────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ 2010 │ 2011 │
│ ├───────────────┼───────────┬──────────┬─────────────┬───────────┤
│ │ Decembrie │ CP Martie │ CP Iunie │ Septembrie │ Decembrie │
│ │ (stoc) │ │ │ (indicativ) │(indicativ)│
├───────────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼───────────┤
│Variaţia cumulatã a AEN│ 20.026 │ 250 │ 250 │ 500 │ 500 │
│Poziţia din Memorandum:│ │ │ │ │ │
│Active externe brute │ 32.432 │ 1000 │ 1000 │ 1000 │ 1000 │
└───────────────────────┴───────────────┴───────────┴──────────┴─────────────┴───────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 2011 │
├────────────────────────┬───────────┬───────────┬─────────────┬─────────────┤
│ │ martie │ iunie │ septembrie │ decembrie │
│ ├───────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│Fluxuri cumulate de la │ 1.500 │ 1.650 │ 2.050 │ 2.050 │
│finele anului precedent │ │ │ │ │
└────────────────────────┴───────────┴───────────┴─────────────┴─────────────┘
┌────────────────────────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ 2010 │ 2011 │
│ ├───────────┼─────────┬────────┬─────────────┬───────────┤
│ │ decembrie │ martie │ iunie │ septembrie │ decembrie │
│ │ (realizat)│ (ţintã) │ (ţintã)│ (indicativ)│(indicativ)│
├────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Interval exterior (limita │ │ │ │ │ │
│superioarã) │ │ 9,0 │ 8,8 │ 6,2 │ 5,7 │
├────────────────────────────────┤ ├─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Interval interior (limita │ │ │ │ │ │
│superioarã) │ │ 8,0 │ 7,8 │ 5,2 │ 4,7 │
├────────────────────────────────┤ ├─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Efectiv/Punct central │ 8,0 │ 7,0 │ 6,8 │ 4,2 │ 3,7 │
├────────────────────────────────┤ ├─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Interval exterior (limita │ │ │ │ │ │
│inferioarã) │ │ 6,0 │ 5,8 │ 5,2 │ 2,7 │
├────────────────────────────────┤ ├─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Interval interior (limita │ │ │ │ │ │
│inferioarã) │ │ 5,0 │ 4,8 │ 4,2 │ 1,7 │
└────────────────────────────────┴───────────┴─────────┴────────┴─────────────┴───────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ (în milioane lei) │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat) │ -33.621 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (criteriu de performanţã) │ -6.300 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (criteriu de performanţã) │ -12.600 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ) │ -17.150 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ) │ -23.953 │
└──────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Venituri cumulate proiectate în bugetul general │ (în milioane lei) │
│ consolidat, exclusiv fonduri UE*1) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat) │ 159.163 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (proiecţie) │ 40.100 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (proiecţie) │ 82.250 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011(proiecţie) │ 127.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011(proiecţie) │ 171.575 │
└──────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Plafon pentru garanţiile din bugetul general consolidat│ │
│ nou-emise de la finele anului 2008 pânã la: │ (în miliarde lei) │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat) │ 7,6 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (criteriu de performanţã) │ 14 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (criteriu de performanţã) │ 14 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ) │ 14 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ) │ 14 │
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Stocul de arierate la nivelul bugetului de stat şi al │ │
│ fondurilor sociale │ (în miliarde lei) │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (stoc, realizat) │ 0,19 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (criteriu de performanţã) │ 0,20 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (criteriu de performanţã) │ 0,20 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ) │ 0,15 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ) │ 0,10 │
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Variaţia cumulatã a cheltuielilor curente primare ale │ │
│ bugetului general consolidat*1) │ (în milioane lei) │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat) │ 131.938 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (indicativ) │ 32.000 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (indicativ) │ 64.000 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ) │ 95.600 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ) │ 128.550 │
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Stocul de arierate la nivelul bugetelor locale │ (în miliarde lei) │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (stoc, realizat) │ 0,91 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (indicativ) │ 0,95 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (indicativ) │ 0,90 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ) │ 0,85 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ) │ 0,80 │
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Soldul agregat operaţional*1) │ (în miliarde lei) │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat) │ - 6,5 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (indicativ) │ - 1,7 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (indicativ) │ - 2,7 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ) │ - 3,6 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ) │ - 4,0 │
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Stocul de arierate │ (în miliarde lei) │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat) │ 18,8 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (indicativ) │ 19,5 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (indicativ) │ 19,5 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ) │ 19,0 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ) │ 18,0 │
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ Articol │ Periodicitate │
├────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┤
│ De furnizat de cãtre Ministerul Finanţelor Publice │
├────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┤
│Date lunare preliminare privind conturile bugetului general │Lunar, pe 25 ale lunii urmãtoare │
│consolidat, inclusiv întreprinderile publice definite pe │ │
│baza ESA95 │ │
│ │ │
│Date finale trimestriale privind conturile bugetului general│Trimestrial, date cash, în a 35-a zi dupã │
│consolidat, inclusiv întreprinderile publice definite pe │termen │
│baza ESA95 │Trimestrial, date accrual, în a 55-a zi │
│ │dupã termen │
│ │ │
│Deficitul bugetului general consolidat (BGC) utilizând │Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni │
│definiţia ESA95 │ │
│ │ │
│Date preliminare privind finanţarea sub linie pentru BGC │Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 │
│ │de zile dupã termen │
│ │ │
│Date finale trimestriale privind finanţarea sub linie │Trimestrial, nu mai târziu de 45 de zile │
│pentru BGC │dupã termen │
│ │ │
│Total sume de platã şi arierate totale ale BGC, inclusiv │Preliminar lunar, în decursul lunii │
│bugete locale │urmãtoare │
│ │Trimestrial, în termen de 55 de zile │
│ │ │
│Stocul de arierate externe ale guvernului central │Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de │
│ │7 zile │
│ │ │
│Datoria publicã şi garanţii guvernamentale nou-emise │Lunar, în termen de o lunã │
│ │ │
│Date lunare preliminare privind cheltuielile primare ale │Datele lunare preliminare vor fi raportate│
│BGC, net de fonduri UE │cãtre experţii FMI în termen de 25 de zile│
│ │ │
│Date finale trimestriale privind cheltuielile primare ale │Trimestrial, în termen de 35 de zile │
│BGC, net de fonduri UE │dupã termen │
│ │ │
│Soldul operaţional, profituri, stocul de arierate şi │Trimestrial, în termen de 30 de zile │
│cheltuielile de personal ale principalelor întreprinderi │ │
│publice (definite la paragrafele 21 şi 22) dupã total │ │
│cheltuieli │ │
│ │ │
│Date privind granturile pentru proiecte UE (rambursãri şi │Lunar, în termen de 3 sãptãmâni de la │
│avansuri), cheltuieli de capital şi subvenţii acoperite de │finele fiecãrei luni │
│avansurile UE sau eligibile pentru rambursãri UE legate de │ │
│proiecte sprijinite de UE convenite specific cu UE │ │
│ │ │
│Soldul încasãrilor din privatizãri înregistrate în contul │Lunar, în termen de douã sãptãmâni de la │
│Trezoreriei Statului, detalii despre sume revendicate din │finele fiecãrei luni │
│aceste încasãri şi ieşirile nete proiectate │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┤
│ De furnizat de cãtre Banca Naţionalã a României │
├────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┤
│Date AEN, pe componente, atât conform ratei de schimb din │Sãptãmânal, în fiecare lunã dupã sãptãmâna│
│program, cât şi celei reale │de raportare şi cu un decalaj de 3 zile │
│ │lucrãtoare în cazul datelor de final de │
│ │trimestru │
│ │ │
│Date privind analiza monetarã în formatul convenit cu │Lunar, în termen de 30 de zile de la │
│experţii FMI │finele lunii │
│ │ │
│Schema plãţilor contractuale externe ale sectorului bancar │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei │
│scadente în urmãtoarele 4 trimestre, dobândã şi amortizare │luni │
│(pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung) │ │
│ │ │
│Schema plãţilor contractuale externe ale sectorului │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei │
│corporatist scadente în urmãtoarele 4 trimestre, dobândã şi │luni │
│amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung) │ │
│ │ │
│Stocul datoriei externe pe termen scurt ale bãncilor şi │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei │
│corporaţiilor │luni │
│ │ │
│Balanţa de plãţi în formatul FMI utilizat actualmente │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei │
│pentru raportare │luni │
│ │ │
│Expunerea - depozite, împrumuturi, împrumuturi subordonate │Lunar, 20 de zile dupã finele fiecãrei │
│ale: │luni │
│ (i) bãncilor-mamã strãine cãtre subsidiarele lor din │ │
│ România; │ │
│ (ii) instituţiilor financiare internaţionale (IFI); şi │ │
│ (iii) altor creditori cãtre bãnci din România (în monedã │ │
│ naţionalã şi strãinã). │ │
└────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
