┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Substanta │ Cerinţe de aplicare │
│ ├────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│ │Restrictii de utilizare │ Condiţii │
├────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│DDT 𗈕. Pentru protecţia sãnãtãţii 𗈕. Utilizare permisã doar în │
│CAS:50-29-3 │publice impotriva unor boli ca │cadrul unei strategii de │
│ │malaria şi encefalita. │management integrat al daunato- │
│ │ │rilor şi doar în cantitatea │
│ │ │necesarã şi într-o perioada │
│ 𗈖. Ca o substanta chimica │de un an dupã stoparea produc- │
│ │intermediara pentru producerea │tiei în acord cu anexa 1. │
│ │Dicofol 𗈖. Aceasta utilizare trebuie │
│ │ │reevaluata în cel mult 2 ani │
│ │ │dupã data intrãrii în vigoare │
│ │ │a prezentului Protocol. │
├────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│HCH │HCH tehnic (adicã izomeri mixati│ │
│CAS:608-73-1│HCH) se poate utiliza doar ca │ │
│ │substanta intermediara în │ │
│ │producţia substanţelor chimice. │ │
│ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│ │Produsele în care cel puţin 99% │Toate utilizarile lindanului │
│ │din izomerul HCH este sub forma │cu restrictii trebuie reevaluate│
│ │gamma (de ex. lindan, │conform Protocolului în cel mult│
│ │CAS:58-89-9) se pot folosi doar 𗈖 ani dupã data intrãrii în │
│ │pentru: │vigoare a acestui instrument. │
│ 𗈕. Tratarea seminţelor │ │
│ 𗈖. Aplicaţii/Utilizãri pe sol │ │
│ │urmate imediat de o încorporare │ │
│ │în stratul de la suprafata │ │
│ │solului, │ │
│ 𗈗. Tratament profesional şi │ │
│ │industrial la cherestea şi │ │
│ │busteni. │ │
│ 𗈘. Insecticid utilizat local │ │
│ │pentru sãnãtatea oamenilor şi │ │
│ │a animalelor. │ │
│ 𗈙. Aplicaţii pe plantele ţinere │ │
│ │cu alte mijloace decât cele │ │
│ │aeriene, utilizate la scara │ │
│ │mica pentru peluze şi │ │
│ │utilizarea pentru pepiniere │ │
│ │şi plante ornamentale de │ │
│ │interior şi exterior. │ │
│ 𗈚. Aplicaţii interioare în │ │
│ │industrie şi gospodãrii. │ │
├────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│PCB*a) │PCB-uri utilizate la data │Pãrţile trebuie sa facã eforturi│
│ │intrãrii în vigoare sau │care sa conducã la: │
│ │fabricate pana la 31 decembrie │(a) stoparea procesului de │
│ � în conformitate cu │utilizare a PCB-urilor │
│ │prevederile anexei I, │identificabile în echipamente │
│ │ │(adicã transformatoare, │
│ │ │condensatoare sau alte recipi- │
│ │ │ente ce conţin rezerve de lichid│
│ │ │rezidual) ce conţin PCB-uri │
│ │ │într-un volum mai mare de 5 dmc │
│ │ │şi care au o concentraţie PCB de│
│ │ 𗈔,05% sau mai mare, cat mai │
│ │ │curând posibil, dar nu mai │
│ │ │târziu de 31 decembrie 2010 sau │
│ │ decembrie 2015 pentru ţãrile │
│ │ │cu economie în tranzitie; │
│ │ │(b) distrugerea sau decontami- │
│ │ │narea într-un mod ecologic a │
│ │ │tuturor lichidelor PCB menti- │
│ │ │onate la lit, (a) şi a altor │
│ │ │lichide PCB ce conţin mai mult │
│ │ │de 0,005% PCB-uri, dar care nu │
│ │ │se afla în echipamente cat mai │
│ │ │curând posibil, dar nu mai │
│ │ │târziu de 31 decembrie 2015, │
│ │ │sau 31 decembrie 2020 pentru │
│ │ │ţãrile cu economie în tranzitie;│
│ │ │şi │
│ │ │(c) decontaminarea sau │
│ │ │distrugerea echipamentelor │
│ │ │menţionate la lit. (a) într-un │
│ │ │mod ecologic. │
└────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘
────────────────
*a) Pãrţile convin sa reevalueze conform Protocolului, pana la 31 decembrie 2004, producţia şi utilizarea terfenililor policlorurati şi a "ugilec".
ANEXA III
SUBSTANŢE MENŢIONATE ÎN ART. 3 ALIN. (5) LIT. (a) ŞI ANUL
DE REFERINTA PENTRU RESPECTAREA OBLIGAŢIEI
┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Substanta│ Anul de referinta │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│HAP*a) �; sau un alt an din 1985 pana în 1995 inclusiv, specificat │
│ │de o Parte la ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dioxine/ �; sau un alt an din 1985 pana în 1995 inclusiv, specificat │
│furani*b) │de o Parte la ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hexaclor- �; sau un alt an din 1985 pana în 1995 inclusiv, specificat │
│benzen │de o Parte la ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. │
│(HCB) │ │
└──────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘
────────────────
*a) Hidrocarburi aromatice policiclice HAPuri): în scopul inventarierii emisiilor, se utilizeazã patru compuşi indicatori, şi anume: benzo(a)piren, Benzo(b)fluoranthen, benzo(k)fluoranthene şi indeno(1,2,3-cd)piren,
*b) Dioxine şi furani (PCDD/F): Dibenzo-p-dioxinele policlorurate (PCDD) şi dibenzofuranii policlorurati (PCDF) sunt compuşi aromatici, triciclici formati din doua inele de benzen, care sunt legaţi prin 2 atomi de oxigen în PCDD şi printr-un atom oxigen în PCDF şi ai cãror atomi-hidrogen pot fi înlocuiţi cu pana la 8 atomi de clor.
ANEXA IV
VALORI LIMITA PENTRU PCDD/F CARE PROVIN DIN SURSE FIXE
MAJORE
I. INTRODUCERE
1. În anexa III a prezentului Protocol se da o definitie a dioxinelor şi a furanilor (PCDD/F).
2. Valorile limita sunt exprimate în ng/mc sau mg/mc în raport cu condiţiile normale (273,15 K, 101,3 kPa şi gaze uscate).
3. Valorile limita sunt în raport cu situaţia normalã de funcţionare, inclusiv procedurile de pornire şi oprire, numai dacã nu au fost diferite limite specifice pentru acele situaţii.
4. Prelevarea de probe şi analiza tuturor poluantilor sunt executate conform standardelor stabilite de Comitetul European de Reglementare (CEN), Organizaţia Internationala pentru Standardizare (ISO) sau de metodele de referinta corespunzãtoare din USA sau Canada. În asteptarea elaborãrii standardelor CEN sau ISO, se aplica standardele naţionale.
5. În scopul verificãrii, interpretarea rezultatelor de mãsurare în raport cu valoarea limita trebuie sa ia în calcul inexactitatea metodei de mãsurare. Se considera ca o valoare limita este respectata dacã rezultatul masurarii din care s-a scãzut inexactitatea metodei de mãsurare nu depãşeşte valoarea respectiva,
6. Emisiile diferitelor substanţe asemãnãtoare cu PCDD/F sunt furnizate în echivalenti de toxicitate (TE) în comparatie cu 2,3,7,8-TCDD, utilizând sistemul propus de Comitetul pentru provocarile societãţii moderne al NATO (NATO-CCMS) din 1988.
II. VALORI LIMITA PENTRU SURSELE FIXE MAJORE
7. Urmãtoarele valori-limita, care corespund unei concentratii de 11% C(2) în gazele de ardere, se aplica urmãtoarelor tipuri de incineratoare:
deşeuri solide orãşeneşti (incinerator cu capacitate de ardere mai mare de 3 tone/ora)
- 0,1 ng TE/mc
deşeuri solide medicale (incinerator cu capacitate de ardere mai mare de l tona/ora)
- 0,5 ng TE/mc
deşeuri periculoase (incinerator cu capacitate de ardere mai mare de l tona/ora)
- 0,2 ng TE/mc
ANEXA V
CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR
DE POLUANTI CARE PROVIN DE LA SURSE FIXE MAJORE
I. INTRODUCERE
1. Scopul prezentei anexe este de a oferi Convenţiei indicaţii pentru a determina cele mai bune tehnici disponibile şi pentru a se achitã de obligaţiile ce le revin conform art. 3 alin. (5) din Protocol.
2. Se înţelege prin "cele mai bune tehnici disponibile" stadiul de dezvoltare cel mai eficient şi avansat al activitãţilor şi modurile lor de exploatare, care indica capacitatea practica a tehnicilor speciale de a forma, în principiu, baza valorilor limita de emisie ce ar trebui respectate, iar când acest lucru este imposibil, trebuie sa se reducã în general emisiile şi impactul acestora asupra mediului în ansamblu:
- "tehnici" reprezintã atât tehnologia utila, cat şi modul în care instalatia este conceputã, construitã, intretinuta, exploatatã şi scoasa din funcţiune.
- tehnici "disponibile" reprezintã tehnicile puse la punct pe o scara care permite întrebuinţarea lor în sectorul industrial pertinent, în condiţii economice şi tehnice viabile, ţinând cont de costuri şi avantaje, de faptul ca aceste tehnici sunt sau nu utilizate sau produse pe teritoriul Partii în cauza, pentru ca cel care le exploateazã sa aibã acces la ele în condiţii convenabile.
- "cele mai bune" tehnici reprezintã tehnicile cele mai eficiente care permit un nivel ridicat de protecţie a mediului în ansamblu.
Pentru a determina cele mai bune tehnici disponibile s-a convenit sa se acorde o atentie specialã, în general sau în cazuri speciale, factorilor enumerati mai jos, ţinând cont de costurile şi avantajele probabile ale mãsurii analizate şi de principiile de precautie şi prevenire:
- utilizarea unei tehnologii puţin poluante;
- utilizarea de substanţe mai puţin periculoase;
- recuperarea şi reciclarea unei mari Pãrţi din substantele produse şi utilizate în proces şi din deşeuri;
- procedeele, mijloacele sau metodele de exploatare comparabile care au fost experimentate cu succes la scara industriala;
- progresele tehnologice şi evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice;
- natura, efectele şi volumul emisiilor în cauza;
- datele punerii în funcţiune a instalaţiilor noi sau existente;
- perioada necesarã pentru punerea în funcţiune a celor mai bune tehnici disponibile;
- consumul de materii prime (şi apa) şi tipul materiilor prime utilizate în procedeu şi eficacitatea sa energetica;
- necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a impactului global al emisiilor asupra mediului şi riscurilor poluarii mediului;
- necesitatea prevenirii accidentelor şi reducerii la minimum a consecinţelor acestora asupra mediului.
Noţiunea de cea mai buna tehnica disponibilã nu vizeazã indicarea unei tehnici sau a unei tehnologii speciale, ci faptul de a se tine cont de caracteristicile tehnice ale instalaţiei în cauza, de poziţia sa geograficã şi de starea mediului la nivel local.
3. Informaţiile referitoare la eficacitatea şi costul reducerii emisiilor sunt extrase din documentele primite şi verificate de Echipa specialã şi Grupul de lucru pregatitor pentru POP. Dacã nu se specifica altfel, tehnicile menţionate sunt considerate ca având validitate demonstrata prin experienta practica.
4. Experienta care se capata pe baza instalaţiilor noi ce fac apel la tehnici cu poluare redusã şi la modernizarea instalaţiilor existente este într-o continua creştere. Astfel, este necesar sa se dezvolte şi sa se modifice periodic textul anexei. Cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile noi pot fi folosite pentru instalaţiile existente, cu condiţia sa existe o perioada de tranzitie şi sa fie adaptate.
5. Prezenta anexa conţine descrierea unor mãsuri pentru controlul emisiilor cu cost şi eficienta variabila. Alegerea mãsurilor aplicabile în fiecare caz depinde de un numãr de factori, între care: situaţia economicã, infrastructura şi capacitatea tehnologicã şi, eventual, mãsurile de control a poluarii atmosferice deja în vigoare.
6. Cei mai importanti POP emisi de surse fixe sunt:
(a) policlorodibenzo-p-dioxin/furan (PCDD/PCDF);
(b) hexaclorbenzen (HCB);
(c) hidrocarburi aromatice policiclice (HAP).
Definiţiile corespunzãtoare sunt prezentate în anexa III a prezentului Protocol.
II. SURSE FIXE MAJORE DE EMISII POP
7. Emisiile de PCDD/PCDF îşi au originea în procesele termice care implica materii organice şi clor; acestea rezulta dintr-o ardere incompleta sau din anumite reactii chimice. Principalele surse fixe de PCDD/PCDF sunt:
(a) incinerarea deşeurilor, inclusiv coincinerarea;
(b) procesele metalurgice termice, de exemplu producerea aluminiului şi a altor produse neferoase, producerea fierului şi otelului;
(c) instalaţiile de ardere care produc energie;
(d) încãlzirea rezidentiala;
(e) anumite procese de obţinerea substanţelor chimice care degaja produşi intermediari şi subprodusi.
8. Sursele fixe majore de emisii HAP sunt:
(a) încãlzirea locuinţelor cu lemn şi cãrbune;
(b) focurile în aer liber, cum ar fi focul pentru arderea gunoaielor, incinerarea pãdurilor, curatarea terenului prin arderea miristii dupã recoltare;
(c) cocsificarea şi fabricarea anozilor;
(d) producerea de aluminiu (prin procedeul Soederberg); şi
(e) instalaţiile pentru conservarea lemnului, excepţie fãcând Pãrţile pentru care aceasta categorie nu contribuie în mod substanţial la emisiile totale de HAP (definite în anexa III);
9. Emisiile de HCB au la origine aceleaşi procese termice şi chimice ca şi emisiile de PCDD/PCDF, iar mecanismul de formare este analog. Sursele majore de emisie de HCB sunt:
(a) instalaţiile de incinerare a deşeurilor, instalaţiile de coincinerare;
(b) sursele termice ale industriei metalurgice;
(c) arderea în cuptoare a combustibililor care conţin clor.
III. METODE GENERALE DE CONTROL A EMISIILOR POP
10. Exista mai mulţi factori de control sau de prevenire a emisiilor de POP ce provin de la surse fixe. Se pot cita, de exemplu, înlocuirea materiilor prime, modificarea proceselor (sunt incluse controlul operaţiilor şi întreţinerea) şi modernizarea instalaţiilor existente. Urmãtoarea lista care indica mãsurile disponibile, care pot fi folosite separat sau împreunã:
(a) înlocuirea materiilor prime care sunt POP sau dacã este o legatura directa între aceşti produşi şi emisiile POP provenind de la sursa;
(b) cele mai bune practici ecologice, cum ar fi o buna organizare interna, programe de întreţinere preventivã, etc. sau transformarea sistemelor închise (cocserii sau folosirea electrozilor inerti în electroliza);
(c) modificarea proceselor, pentru asigurarea combustiei complete şi, asadar, prevenirea formãrii poluantilor organici persistenti, prin controlul parametrilor ca: temperatura de incinerare sau timpul de stationare;
(d) purificarea gazelor de combustie, de exemplu, prin incinerare sau oxidare termica sau catalitica, desprafuire sau adsorptie;
(e) tratarea reziduurilor, deşeurilor sau namolului de epurare, de exemplu prin tratament termic sau transformare în material inert.
11. Nivelurile de emisie furnizate pentru diferite mãsuri în tabelele 1, 2, 4, 5, 6, 8, 9, se referã, în general, la cazuri precise. Cifrele sau intervalele indica nivelurile de emisie exprimate în procente din valorile limita de emisie, obţinute utilizând tehnicile convenţionale.
12. Raportul cost-eficienta poate fi evaluat în funcţie de costul total pe an şi pe unitatea de reducere a emisiilor (investiţii şi costuri de exploatare inglobate). Trebuie luat în considerare costul mãsurilor pentru reducerea emisiilor POP în contextul economiei, în mod global, ţinându-se cont, de exemplu, de impactul mãsurilor anti-emisie şi de costurile de producţie. Dat fiind numãrul parametrilor care intra în joc, cifrele referitoare la cheltuielile pentru investiţii şi costurile pentru exploatare depind de conjuctura fiecãrui caz.
IV. TEHNICI PENTRU REDUCEREA EMISIILOR PCDD/PCDE
A. Incinerarea deşeurilor
13. Incinerarea deşeurilor include incinerarea deşeurilor urbane, a deşeurilor periculoase, a deşeurilor medicale şi a namolului de epurare.
14. Principalele mãsuri pentru reducerea emisiilor PCDD/PCDF ce provin din incinerarea deşeurilor sunt:
(a) mãsuri primare referitoare la deşeurile incinerate;
(b) mãsuri primare referitoare la procesul termic;
(c) mãsuri de control pentru parametrii fizici ai procesului de combustie şi ai efluentilor gazosi (trepte de temperatura, viteza de rãcire, conţinut de oxigen, etc.).
(d) purificarea gazelor de combustie;
(e) tratarea reziduurilor din procesul de purificare.
15. Mãsurile primare referitoare la deşeurile din incinerare. Mãsurile care acţioneazã asupra deşeurilor supuse incinerarii, prin reducerea substanţei halogenate şi înlocuirea lor prin substanţe nehalogenate, nu corespund cazurilor de incinerare a deşeurilor urbane sau deşeurilor periculoase. Este mult mai eficient sa se modifice procedeul de incinerare şi mãsurile secundare de purificare a gazelor de combustie. Managementul deşeurilor este o mãsura primara utila de reducere a deşeurilor, care oferã avantajul reciclarii. De aici rezulta o reducere indirecta a emisiilor de PCDD/PCDF ca urmare a diminuãrii cantitãţii de deşeuri ce vor fi incinerate.
16. Modificarea procesului de incinerare ce vizeazã optimizarea condiţiilor de combustie (temperatura de 850°C sau mai ridicatã, calculul aportului de oxigen în funcţie de puterea calorica şi consistenta deşeurilor, controlul timpului de stationare - în jur de 2 secunde pentru 850°C- şi al turbulentei gazelor, eliminarea zonelor de gaze reci în incinerator, etc.) este o mãsura importanta care permite o reducere eficienta a emisiilor PCDD/PCDF. Incineratoarele cu pat fluidizat permit menţinerea unei temperaturi inferioare celei de 850°C, având un nivel de emisie satisfãcãtor. Incineratoarele existente trebuie reamenajate sau înlocuite; aceasta soluţie nu este viabila din punct de vedere economic în toate statele. Conţinutul de carbon din cenusa trebuie redus la minimum.
17. Masuri care se aplica gazelor de combustie. Mãsurile de mai jos permit o scãdere a concentratiei PCDD/PCDF din gazele de combustie. Sinteza "de novo" are loc la o temperatura de 250°C - 450°C. Aceste mãsuri se impun pentru obţinerea unor anumite niveluri la ieşirea din circuit:
(a) racirea gazelor de combustie (mãsura foarte eficienta şi relativ puţin costisitoare);
(b) adãugarea de agenţi inhibitori, cum ar fi trietanolamina sau trietilamina (care pot reduce oxizii de azot), dar nu trebuie neglijate reactiile secundare din motive de securitate;
(c) utilizarea mijloacelor de captare a pulberilor ce funcţioneazã la temperaturi situate între 800 - 1000°C (filtre ceramice sau cicloane, de exemplu);
(d) folosirea sistemelor cu descãrcare electrica la temperatura scãzutã;
(e) prevenirea depunerii de cenusa uşoarã în dispozitivul de evacuare a gazelor de combustie.
18. Metodele de purificare a gazelor de combustie sunt:
(a) utilizarea desprafuitoarelor clasice pentru reducerea emisiilor de PCDD/PCDF fixate pe particule;
(b) reducerea selectiva, catalitica (RCS) sau necatalitica (RNCS);
(c) adsorbtia pe cocs sau cãrbune activ în sistemele cu pat fix sau fluidizat;
(d) folosirea diferitelor metode de absorbţie şi optimizare a sistemelor de purificare -spalare prin utilizarea unor amestecuri de cãrbune activ, cocs activ, soluţii de var şi de calcar în reactori cu pat fix, mobil sau fluidizat. Randamentul de extracţie al PCDD/PCDF în stare gazoasa poate fi ameliorat prin aplicarea pe suprafeţele filtrului cu sac a unui prim strat de cocs activ.
(e) oxidare cu H(2)O(2);
(f) folosirea metodelor de combustie catalitica care utilizeazã diferite tipuri de catalizatori (Pt/Al(2)O(3) sau catalizatori cupru-cromit cu promotori diferiţi pentru a stabiliza zona de suprafata şi a reduce uzura catalizatorului).
19. Prin metodele menţionate se pot reduce emisiile de PCDD/PCDF în gazele de combustie la 0,1 ngET/mc. Se va urmãri, în sistemele care utilizeazã absorbanti sau filtre cu cãrbune activ sau cocs, ca praful de cãrbune conţinut sa nu determine creşterea emisiilor de PCDD/PCDF în aval. De reţinut ca absorbantii şi desprafuitoarele situate în amonte de catalizatori (tehnica de reducere catalitica selectiva) produc reziduuri încãrcate cu PCDD/PCDF, care necesita, de asemenea o retratare sau eliminare conform normelor.
20. Compararea diferitelor mãsuri de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF în gazele de combustie este foarte complexa. Tabelul corespunzãtor acestei comparari cuprinde o intreaga gama de instalaţii industriale, de capacitãţi şi configuratii diverse. Parametrii de cost ţin cont şi de mãsurile de reducere a altor poluanti, cum ar fi metalele grele (fixate sau nefixate pe particule). Nu se poate însã stabili, în cea mai mare parte a cazurilor, o mãsura egala doar de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF. Datele disponibile referitoare la diferitele mãsuri anti-emisie sunt prezentate în tabelul 1.
21. Incineratoarele de deşeuri medicale pot fi o sursa majorã de emisii de PCDD/PCDF în numeroase tari. Câteva deşeuri medicale ca: Pãrţi de organe umane, reziduuri contaminate, ace, sânge, plasma şi produşi citostatici sunt trataţi ca o categorie specialã de deşeuri periculoase, în timp ce altele sunt adesea incinerate pe loc. În acest ultim caz, incineratoarele au aceleaşi norme de reducere a PCDD/PCDF ca şi celelalte instalaţii de incinerare.
22. Pãrţile ar putea adopta politici de încurajare a incinerarii deşeurilor urbane şi a deşeurilor medicale în instalaţiile regionale mari şi nu în instalaţii mai mici. Astfel, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile ar putea fi mai economicã,
23. Tratarea reziduurilor din epurarea gazelor de combustie. Spre deosebire de cenusa din incineratoare, aceste reziduuri conţin în concentraţie relativ ridicatã: metale grele, poluanti organici (inclusiv PCDD/PCDF), cloruri şi sulfuri. Dispozitivele de epurare - spalare pe cale umeda, în special, produc mari cantitãţi de deşeuri lichide acide contaminate. Exista metode speciale de tratare, între care:
(a) tratarea pulberilor din filtrele textile cu catalizator la temperatura scãzutã şi atmosfera saraca în oxigen;
(b) purificarea - spalarea pulberilor din filtrele textile prin procedeul 3-R (extractia metalelor grele cu acizi şi distrugerea materiilor organice prin combustie);
(c) vitrificarea pulberilor din filtrele textile;
(d) folosirea altor metode de imobilizare; şi
(e) folosirea tehnologiei cu plasma.
Tabelul 1: Compararea diferitelor mãsuri de purificare a gazelor de combustie şi modificãrile procedeelor care vizeazã reducerea emisiilor de PCDD/PCDF în instalaţiile de incinerare a deşeurilor
┌─────────────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────────────────────┐
│ Mãsuri │ Nivel de │Costuri │Inconveniente / observaţii│
│ │ emisie │estimative │ │
│ │ (%)^a │ │ │
├─────────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────────┤
│Modificarea │ │ │ │
│produsului │ │ │ │
│iniţial de │ │ │ │
│alimentare │ │ │ │
│(mãsuri preliminare):│ │ │ │
│ │ │ │ │
│- eliminarea │necuantificabil; │ │Trierea prealabilã a │
│precursorilor şi │nu variaza liniar│ │deşeurilor este imposibi- │
│deşeurilor care │cu cantitatea de │ │la; doar câteva articole │
│conţin clor; şi │deseu incinerat │ │ar putea fi selectate; │
│ │ │ │unele substanţe care │
│ │ │ │conţin clor nu pot fi │
│ │ │ │izolate, de exemplu; │
│ │ │ │sarea de bucatarie şi │
│ │ │ │hârtia. Aceasta soluţie │
│ │ │ │nu este recomandabila │
│ │ │ │pentru deşeurile chimice │
│ │ │ │periculoase. │
│- gestiunea fluxului │ │ │ │
│de deşeuri. │ │ │ │
│ │ │ │Mãsura preliminarã utila │
│ │ │ │şi aplicabilã în anumite │
│ │ │ │cazuri (uleiuri de rebut │
│ │ │ │sau componente electrice, │
│ │ │ │de exemplu) care poate │
│ │ │ │prezenta un avantaj │
│ │ │ │suplimentar, cel al │
│ │ │ │reciclarii materialelor. │
├─────────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────────┤
│Modificarea │ │ │ │
│procedeelor: │ │ │ │
│- optimizarea │ │ │Necesitatea modernizãrii │
│condiţiilor de │ │ │procedeului în ansamblul │
│combustie; │ │ │ │
│- mãsuri pentru │ │ │ │
│evitarea │ │ │ │
│temperaturilor mai │ │ │ │
│scãzute de 850°C şi │ │ │ │
│formarea de zone │ │ │ │
│reci în gazele de │ │ │ │
│combustie; │ │ │ │
│- conţinutul de │ │ │ │
│oxigen suficient; │ │ │ │
│reglajul aportului │ │ │ │
│de oxigen în funcţie │ │ │ │
│de puterea calorica │ │ │ │
│şi consistenta │ │ │ │
│deseului incinerat │ │ │ │
│- timp de stationare │ │ │ │
│şi turbulenta │ │ │ │
│convenabile. │ │ │ │
│ │ │ │ │
│Mãsuri care se │ │ │ │
│aplica gazelor de │ │ │ │
│combustie: │ │ │ │
│prevenirea formãrii │ │ │ │
│depozitelor de │ │ │ │
│particule prin: │ │ │ │
│- curatatoare, │ │ │Îndepãrtarea funinginii │
│batatoare mecanice │ │ │cu vapori poate creste │
│sau efectori de │ │ │rata formãrii de │
│funingine acustici │ │ │PCDD/PCDF │
│sau cu vapori │ │ │ │
│desprafuire în │ <10 │Medie │Eliminarea PCDD/ PCDF │
│incineratoarele de │ │ │adsorbite pe particule. │
│deşeuri în mod │ │ │Metodele de extragere │
│general: │ │ │a particulelor din │
│ │ │ │curentii de gaze de │
│ │ │ │combustie calde se aplica │
│ │ │ │doar în instalaţiile │
│ │ │ │pilot. │
│- Filtre textile 𗈕-0,1 │Mai mari │Se utilizeazã la │
│ │ │ │temperaturi mai │
│ │ │ │mici de l50°C │
│- Filtre ceramice │Eficienta │ │Se utilizeazã la tempera- │
│ │scãzutã │ │turi situate între 800 │
│- Instalaţii de │Eficienta │Medii │şi 1000°C │
│desprafuire │scãzutã │ │ │
│(cicloane) │ │ │ │
│- Electrofiltre │Eficienta │ │Se utilizeazã la o │
│ │medie │ │temperatura de 450°C; o │
│ │ │ │sinteza "de novo" de │
│ │ │ │PCDD/PCDF poate produce, │
│ │ │ │emisii de NO(X) puternice,│
│ │ │ │recuperarea caldurii este │
│ │ │ │mica. │
│Oxidare │ │ │Se utilizeazã la │
│catalitica │ │ │temperaturi de │
│ │ │ �-1000°C. Necesita o │
│ │ │ │reducere separatã │
│ │ │ │pentru faza gazoasa. │
│Racirea gazelor │ │ │ │
│Unitate de adsorbtie │ │ │ │
│de mare performanta │ │ │ │
│cu adaos de particule│ │ │ │
│de cãrbune activ │ │ │ │
│(Venturi │ │ │ │
│electrodinamic) │ │ │ │
│Reducere catalitica │ │Cheltuieli │Reducerea emisiilor de │
│selectiva (RCS) │ │de │NO(X) în cazul adaosului │
│ │ │investiţii │de NH(3); utilajele │
│ │ │ridicate │care ocupa mult loc; │
│ │ │şi costuri │catalizatori uzati şi │
│ │ │de exploa- │reziduuri de cãrbune │
│ │ │tare │activ sau de cocs de │
│ │ │scãzute │lignit activ pot fi │
│ │ │ │eliminati; catalizatorii │
│ │ │ │pot fi adesea retratati │
│ │ │ │de cãtre fabricanti, │
│ │ │ │carbunele activ şi cocsul │
│ │ │ │de lignit activ pot fi │
│ │ │ │arsi în condiţii strict │
│ │ │ │controlate. │
│Diferite metode de │ │ │ │
│adsorbtie pe cale │ │ │ │
│umeda sau uscata cu │ │ │ │
│adaos de cãrbune │ │ │ │
│activ, de cocs activ.│ │ │ │
│de var, de soluţii de│ │ │ │
│calcar în reactorii │ │ │ │
│cu pat fix, mobil sau│ │ │ │
│fluidizat: │ │ │ │
│- Reactor cu pat fix,│< 2 │Cheltuieli │Eliminarea reziduurilor; │
│adsorbtie cu cãrbune │(0,1 ngET/mc) │de │utilaj care ocupa mult │
│activ sau cocs activ;│ │investiţie │spaţiu │
│ │ │ridicate │ │
│ │ │şi costuri │ │
│ │ │de exploa- │ │
│ │ │tare │ │
│ │ │medii │ │
│-Reactor cu antrenant│< 10 │Cheltuieli │Eliminarea reziduurilor │
│sau pat fluidizat cu │(0,1 ngET/mc) │scãzute │ │
│adaos de cocs activ │ │pentru │ │
│sau soluţie de │ │investiţii │ │
│calcar şi filtru │ │şi costuri │ │
│textil │ │de exploa- │ │
│ │ │tare medie.│ │
│Adaos de H(2)O(2) 𗈖-5 │Cheltuieli │ │
│ │(0,1 ngET/mc) │pentru │ │
│ │ │investiţii │ │
│ │ │şi costuri │ │
│ │ │de exploa- │ │
│ │ │tare │ │
│ │ │scãzute │ │
└─────────────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────────────────────┘
──────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere
B. Procedee termice folosite în metalurgie
24. Câteva activitãţi metalurgice pot fi surse importante de emisii de PCDD/PCDF.
Acestea sunt:
(a) siderurgia fierului şi otelului (furnale, ateliere de aglomerare (sinterizare) şi granulare a minereului de fier);
(b) metalurgie;
(c) siderurgia şi metalurgia metalelor neferoase (producţia de cupru) din prima şi a doua topire;
Mãsurile de combatere a emisiilor de PCDD/PCDF în industriile metalurgice sunt prezentate în tabelul 2.
25. Instalaţiile de tratare şi producere a metalelor, cu emisii de PCDD/PCDF, pot sa reducã concentratia acestora, prin mãsuri anti-emisie, la un nivel de maxim 0,1 ngET/mc (pentru un debit cu un volum de gaze reziduale mai mare de 5000 mc/h).
Tabelul 2 - Reducerea emisiilor de PCDD/PCDF în industria metalurgica
┌───────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┬───────────────┐
│ Mãsuri │ Nivel de emisie │ Costuri│ Inconveniente/│
│ │ (%)*a) │ estima-│ observaţii │
│ │ │ tive │ │
├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│Ateliere de aglomerare │ │ │ │
│(sinterizare) │ │ │ │
│Mãsuri primare: │ │ │ │
│- Optimizarea/acoperirea │ │Scãzute │Aceste mãsuri │
│benzilor transportoare de │ │ │nu sunt │
│sinterizare │Scãzute │realizabile │
│- Reciclarea gazelor reziduale │ │ �% │
│(procedeu de aglomerare cu emisii │ │ │ │
│slabe), cu reducere de aproape 35% │ │ │ │
│a debitelor de gaze reziduale (ceea│ │ │ │
│ce reduce costul mãsurilor │ │ │ │
│secundare în aval); capacitate: 1 │ │ │ │
│milion Nmc/h │ │ │ │
│Mãsuri secundare: │Eficienta medie │Medii │ │
│- Precipitare electrostatica + sita│ │ │ │
│moleculara │Eficienta │Medii │ │
│- Adãugarea de amestecuri cu │ridicatã │ │ │
│calcar/cãrbune activ │(0,1 ngET/mc) │Medii │ │
│- Scrubere de inalta performanta - │Coeficient │ │Un coeficient │
│instalatie în funcţiune: AIRFINE │ridicat de │ │de 0,1 ngET/mc │
│(Voest Alpine Stahl Linz) din 1993 │reducere a │ │ar putea fi │
│pentru 600.000 Nmc/h; a II-a │emisiilor │ │obţinut cu un │
│instalatie prevãzutã în Ţãrile de │(0,2-0,4 ngET/mc)│ │aport de │
│Jos în 1998 │ │ │energie mult │
│ │ │ │mai important; │
│ │ │ │nu exista nici │
│ │ │ │o instalatie în│
│ │ │ │funcţiune │
├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│Producţia de metale neferoase │ │ │ │
│(de exemplu cupru) │ │ │ │
│Mãsuri primare: │ │ │ │
│- Trierea prealabilã a deşeurilor │ │Scãzute │ │
│metalice, neacceptarea deşeurilor │ │ │ │
│care conţin materiale plastice şi a│ │ │ │
│deşeurilor metalice cu PVC. │ │ │ │
│Decaparea invelisurilor şi │ │ │ │
│utilizarea materialelor izolante │ │ │ │
│care nu conţin clor. │ │ │ │
│Mãsuri secundare: │ │ │ │
│- Racirea gazelor calde de │Eficienta │Scãzute │ │
│combustie; │marita │ │ │
│- Folosirea de oxigen sau aer bogat𗈙 - 7 │Ridicate│ │
│în oxigen pentru încãlzire, │(1,5 - 2 ngET/mc)│ │ │
│injectare şi oxigen în cuptorul │ │ │ │
│vertical (duce la o combustie │ │ │ │
│completa şi o reducere a volumului │ │ │ │
│de gaze reziduale) │ │ │ │
│- Reactor cu pat fix sau jet │(0,1 ngET/mc) │Ridicate│ │
│fluidizat prin absorbtia pe cãrbune│ │ │ │
│activ sau praf de cocs activ │ │ │ │
│- Oxidare catalitica; şi │(0,1 ngET/mc) │Ridicate│ │
│- Reducerea timpului de stationare │ │ │ │
│în zona critica de temperatura a │ │ │ │
│circuitului gazelor de combustie │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│Producţia de fier şi oţel │ │ │ │
│Mãsuri primare: │ │ │ │
│- Degresarea fierului vechi înainte│ │Scãzute │Trebuie │
│de încãrcarea în cuptor de │ │ │utilizaţi │
│curatare. │ │ │solventii │
│- Eliminarea corpurilor strãine │ │Scãzute │ │
│organice (uleiuri, emulsii, │ │ │ │
│grãsimi, vopsele şi materiale │ │ │ │
│plastice) din deşeuri │ │ │ │
│- Reducerea volumului gazelor │ │Medii │ │
│reziduale │ │ │ │
│- Captarea şi tratarea separatã a │ │Scãzute │ │
│emisiilor care provin din │ │ │ │
│operaţiile de încãrcare şi │ │ │ │
│descãrcare │ │ │ │
│Mãsuri secundare: │ │ │ │
│- Captarea şi tratarea separatã a │ │Scãzute │ │
│emisiilor care provin din │ │ │ │
│operaţiile de încãrcare şi │ │ │ │
│descãrcare; │ │ │ │
│- Utilizarea unui filtru textil în │< 1 │Medii │ │
│combinatie cu injectarea de cocs │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│Producerea secundarã de aluminiu │ │ │ │
│Mãsuri primare: │ │ │ │
│- Evitarea materialelor halogenate │ │Scãzute │ │
│(hexacloretan) │ │ │ │
│- Evitarea lubrifiantilor cu clor │ │Scãzute │ │
│(parafine cu clor, de exemplu); │ │ │ │
│- Curatarea şi trierea deşeurilor │ │ │ │
│metalice murdare prin decapare şi │ │ │ │
│uscarea aschiilor de metal, │ │ │ │
│separarea prin suspensie densa şi │ │ │ │
│depunerea în circuit turbionar │ │ │ │
│Mãsuri secundare: │ │ │ │
│- Filtru textil cu un unul sau mai │< 1 │Medii/ │ │
│multe straturi, cu adaos de │(0,1 ngET/mc) │Ridicate│ │
│var/cãrbune activ în fata │ │ │ │
│filtrului; │ │ │ │
│- Reducerea fluxului de gaze │ │Medii/ │ │
│reziduale şi eliminarea şi epurarea│ │Ridicate│ │
│separatã a fluxului deversarilor │ │ │ │
│contaminate; │ │ │ │
│- Evitarea depunerilor de particule│ │Medii/ │ │
│în gazele reziduale şi favorizarea │ │Ridicate│ │
│trecerii rapide de pragul │ │ │ │
│temperaturii critice; │ │ │ │
│- Ameliorarea tratarii prealabile a│ │Medii/ │ │
│bucatilor de aluminiu în aschii │ │Ridicate│ │
│prin tehnici de separare în mediu │ │ │ │
│dens şi trierea prin depunere în │ │ │ │
│circuit turbionar │ │ │ │
└───────────────────────────────────┴─────────────────┴────────┴───────────────┘
────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
Ateliere de sinterizare
26. Mãsurile întreprinse în atelierele de sinterizare din industria fierului şi otelului au scos în evidenta ca emisiile de PCDD/PCDF se situeaza în general în intervalul 0,4 - 4 ngET/mc. O simpla mãsurare într-o instalatie fãrã dispozitive anti-emisie a indicat o concentraţie a emisiilor de 43 ngET/mc.
27. Compusii halogenati pot fi la originea emisiilor de PCDD/PCDF în atelierele de sinterizare dacã sunt prezenţi în produsii iniţiali (praf de cocs, saruri conţinute în minereuri) şi în materiale reciclabile adãugate acestora (pulberi din gazele de furnal, pulberi din filtrare şi namol provenind din tratarea apelor uzate). Totuşi, ca şi în cazul incinerarii deşeurilor, nu s-a determinat o relatie precisa între conţinutul în clor al produselor iniţiale şi emisiile de PCDD/PCDF. Trebuie asadar evitata formarea materialelor reziduale contaminate şi trebuie eliminate uleiurile şi grasimile înaintea utilizãrii în instalaţii.
28. Soluţia cea mai eficienta de reducere a emisiilor PCDD/PCDF este combinarea diferitelor mãsuri secundare dupã cum urmeazã:
(a) reciclarea gazelor reziduale reduce semnificativ emisiile PCDD/PCDF, Mai mult, debitul de efluenti gazosi se reduce semnificativ. În acest fel, costul de instalare al unor dispozitive antiemisie la capatul evacuarii este diminuat.
(b) instalarea de filtre textile (în unele cazuri în combinatie cu electrofiltre) sau de electrofiltre cu injectare de amestecuri cãrbune activ/ cocs activ/ var în gaze reziduale.
(c) purificarea - spalarea dupã metodele noi, care cuprinde racirea prealabilã a gazelor reziduale, spalarea foarte performanta şi separarea prin depunere picatura cu picatura, poate scãdea emisiile la 0,2 - 0,4 ngET/mc. Utilizarea suplimentarã a agenţilor de absorbţie specifici, cum ar fi cocs de lignit sau bucãţi marunte de cãrbune imbunatatesc rezultatele (0,1 ngET/mc).
Producerea primara şi secundarã de cupru
29. Instalaţiile de producere primara şi secundarã a cuprului existente pot elibera, dupã purificarea gazelor de combustie, între câteva micrograme şi 2 ngEt/mc de PCDD/PCDF. Înainte de optimizarea agregatului, doar un singur cuptor de ardere putea emite pana la 29 ngET/mc. Valorile de emisie PCDD/PCDF ale acestor instalaţii sunt în general foarte inegale, ca urmare a caracteristicilor foarte diverse ale materiilor prime care sunt utilizate în agregate şi în funcţie de procedeele foarte diferite.
30. Mãsurile urmãtoare permit în mod general reducerea emisiilor de PCDD/PCDF:
(a) trierea prealabilã a deşeurilor metalice;
(b) pretratarea deşeurilor, de exemplu scoaterea invelisului de material plastic sau de PVC şi pre-tratarea deşeurilor din cablu doar la rece sau prin metode mecanice;
(c) racirea gazelor reziduale calde (cu posibilitatea de a utiliza caldura) pentru a se reduce timpul de stationare în zona termica critica din circuitul efluentilor gazosi;
(d) combustia cu oxigen sau în mediu bogat în oxigen sau injectare de oxigen în cuptorul de ardere (de unde rezulta o combustie completa şi o reducere a volumului de gaze reziduale);
(e) adsorbtia într-un reactor cu pat fix sau cu jet fluidizat pe cãrbune activ sau pulberi de cocs activ.
(f) oxidare catalitica.
Producerea otelului
31. Emisiile de PCDD/PCDF, provenind de la otelariile cu convertizoare şi cubilouri cu aer cald, de la cuptoare electrice şi de la cuptoare cu arc pentru topire sunt inferioare valorii de 0,1 ngET/mc. Cuptoarele cu aer rece şi cuptoarele rotative (pentru topirea fontei) au un coeficient de emisie mai ridicat,
32. Se poate obţine o concentraţie de 0,1 ngET/mc în emisiile cuptoarelor cu arc utilizate pentru producerea secundarã de oţel, dacã se aplica urmãtoarele mãsuri:
(a) captarea separatã a emisiilor care provin de la operaţiile de încãrcare sau descãrcare;
(b) utilizarea unui filtru textil sau unui electrofiltru în asociere cu injectare de cocs.
33. Sarja cuptoarelor cu arc conţine adesea uleiuri, emulsii sau grãsimi. Se pot reduce emisiile de PCDD/PCDF aplicând mãsurile primare care constau în trierea, eliminarea uleiurilor şi decaparea deşeurilor metalice, care ar putea conţine materiale plastice, cauciuc, vopsele, pigmenti sau aditivi din vulcanizare.
Topitorii în industria secundarã a aluminiului
34. Emisiile de PCDD/PCDF provenind de la topitoriile din industria secundarã pentru aluminiu sunt cuprinse între 0,1 şi 14 ngET/mc. Valorile depind de tipul de agregat de fuziune, de materialele utilizate şi de tehnicile de purificare a gazelor reziduale folosite.
35. În acest sector, instalaţiile din filtre textile cu unul sau mai multe straturi cu adaos de calcar/cãrbune activ/cocs activ în fata filtrului obţin o concentraţie de 0,1 ngET/mc în emisii, având un coeficient de eficacitate de 99%.
36. Trebuie avutã în vedere aplicarea urmãtoarelor mãsuri:
(a) reducerea la minim a fluxurilor de gaze reziduale, extragerea şi purificarea separatã a celor contaminate cu substanţe diferite;
(b) evitarea depunerii de particule în circuitul gazelor reziduale;
(c) traversarea rapida a intervalului temperaturilor critice;
(d) îmbunãtãţirea trierii prealabile a bucatilor de aluminiu obţinute prin tãieri, utilizându-se tehnici de separare prin suspensie densa, sortarea fãcându-se prin depunere în circuit turbionar;
(e) ameliorarea curatarii prealabile a bucatilor de aluminiu prin decapajul aschiilor de metal, apoi prin uscare.
37. Opţiunile (d) şi (e) sunt importante, deoarece este puţin probabil ca prin tehnicile moderne de fuziune fãrã fondant (care evita utilizarea fondantilor cu halogenuri) sa se poatã trata deşeurile metalice de calitate mediocrã, care pot fi utilizate în cuptoarele rotative.
38. În acest sens, trebuie semnalat ca în cadrul Convenţiei pentru protecţia mediului marin al Atlanticului de NE se poarta discuţii pentru revizuirea unei recomandãri anterioare cu privire la eliminarea în mod progresiv a utilizãrii hexacloretanului în industria aluminiului.
39. Materialul de topire poate fi tratat conform tehnicilor cele mai recente - amestecuri azot/clor într-o proporţie care variaza de la 9:1 la 8:2, sistem de injecţie de gaz pentru a asigura o dispersie fina, pre- şi post-injecţie de azot şi degresarea în vid. Utilizarea amestecurilor azot/clor a dus la o concentraţie de PCDD/PCDF în emisii de aproximativ 0,03 ngET/mc (fata de valorile mai mari de 1 ngET/mc în cazul tratarii în mod exclusiv cu clor). Clorul este necesar pentru eliminarea magneziului şi altor elemente nedorite.
C. Arderea combustibililor fosili în cazanele din centrale electrice şi de încãlzire şi în cazanele industriale
40. Prin arderea de combustibili fosili în cazanele din centralele electrice şi de încãlzire şi în cazanele industriale (cu o putere termica > 50 MW), orice mãsura de ameliorare a eficientei energetice şi de economisire de energie antreneaza o diminuare a emisiilor oricãrui poluant, ca urmare a reducerii cantitãţii de combustibil utilizat. Rezulta, în paralel, o reducere a emisiilor de PCDD/PCDF. Este neeconomic sa elimini clorul din cãrbune sau din petrol, dar tendinta de a construi centrale care funcţioneazã cu gaze va contribui la reducerea emisiilor de PCDD/PCDF care provin din acest sector.
41. Trebuie menţionat ca emisiile de PCDD/PCDF risca sa se mãreascã în mod sensibil, dacã se adauga combustibilului deşeuri (namol de epurare, uleiuri de rebut, deşeuri de cauciuc, etc.). Nu trebuie sa se arda deşeuri pentru producerea de energie decât în instalaţiile prevãzute cu dispozitive de purificare a gazelor reziduale (care formeazã reziduuri) care antreneaza o reducere importanta a emisiilor de PCDD/PCDF (vezi secţiunea A de mai sus).
42. Folosirea tehnicilor care vizeazã reducerea emisiilor de oxizi de azot şi de dioxid de sulf şi de particule care provin de la gazele de combustie poate contribui la eliminarea emisiilor de PCDD/PCDF. Prin aceste tehnici, randamentul de eliminare a PCDD/PCDF variaza de la o instalatie la alta. Se fac cercetãri pentru punerea la punct a tehnicilor de eliminare a PCDD şi PCDF dar, atâta timp cat aceste tehnici nu sunt disponibile la scara industriala, nu se poate determina cea mai buna tehnica pentru PCDD/PCDF.
D. Arderea în locuinţe
43. Contribuţia sistemelor de combustie din locuinţe la emisiile totale de PCDD/PCDF nu este importanta dacã se utilizeazã în mod corect combustibilii aprobaţi. În plus, dupã tipul şi cantitatea combustibilului utilizat, densitatea geograficã a acestor sisteme şi utilizarea lor, se observa variatii importante cu privire la valorile de emisie la scara regionala.
44. Cãminele din locuinţe au un coeficient de combustie al hidrocarburilor conţinute în combustibili şi al gazelor reziduale mai slab decât marile instalaţii de ardere, mai ales dacã se utilizeazã combustibili solizi ca lemnul sau carbunele, cu concentratii de PCDD/PCDF emise cuprinse între 0,1 şi 0,7 ngET/mc.
45. Arderea ambalajelor, precum şi a combustibililor solizi determina o creştere a emisiilor de PCDD/PCDF. Se poate intampla ca în locuintele private sa se arda în cãmine gunoaie şi ambalaje, deşi aceasta practica este interzisã în unele tari. Ţinând cont de creşterea taxelor pentru eliminarea gunoaielor, trebuie recunoscut faptul ca gunoaiele menajere sunt arse în instalaţiile de încãlzire casnica. Combustia lemnului, cãruia i se adauga ambalajele, poate mari emisiile de PCDD/PCDF de la 0,06 ngET/mc (exclusiv lemn) la 8 ngET/mc (cifre raportate la 11% O(2) în volum). Aceste rezultate au fost confirmate de anchetele efectuate în mai multe tari în care s-a ajuns la 114 ngET/mc (pentru 13% oxigen în volum în acest caz) în gazele reziduale provenind de la instalaţiile de combustie din locuinţe, care ard deşeuri.
46. Se pot reduce emisiile care provin de la sistemele de combustie din locuinţe impunandu-se folosirea combustibililor de buna calitate, excluzandu-se reziduurile, materialele plastice cu halogeni sau alte materiale. În aceasta privinta, pot avea eficienta programele de informare pentru cumpãrãtorii sau utilizatorii sistemelor de combustie casnica.
E. Instalaţii de încãlzire cu lemn (putere < 50 MW)
47. Conform masurarilor efectuate pe instalaţiile de încãlzire cu lemne, gazele reziduale pot conţine peste 0,1 ngET/mc de PCDD/PCDF, mai ales atunci când condiţiile nu permit o combustie completa sau când substantele arse conţin compuşi cu clor mai mult decât lemnul netratat. Concentratia totalã de carbon în gazele reziduale este un indicator al slabei calitãţi a combustiei. Se stabileşte o corelare între emisiile de CO şi calitatea combustiei în emisiile de PCDD/PCDF, Tabelul 3 prezintã câteva valori ale concentratiilor şi factorilor de emisie pentru instalaţiile de încãlzire cu lemne.
Tabelul 3: Concentratiile şi factorii de emisie pentru instalaţiile de încãlzire cu lemne
┌───────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────────┐
│Combustibil │Concentratia │Factor de emisie │Factor de emisie│
│ │ (ngET/mc) │ (ngET/kg) │ (ng/GJ) │
├───────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│Lemn natural (fag) │ 0,02 - 0,10 │ 0,23 - 1,3 │ 12 - 70 │
│Rumegus de lemn natural │ 0,07 - 0,21 │ 0,79 - 2,6 │ 43 - 140 │
│din pãduri │ │ │ │
│Panouri aglomerate │ 0,02 - 0,08 │ 0,29 - 0,9 │ 16 - 50 │
│Deşeuri de la lemnul │ 2,7 - 14,4 │ 26 - 173 │ 1400 - 9400 │
│de construcţie │ │ │ │
│Gunoaie menajere │ 114 │ 3230 │ │
│Cãrbune din lemn │ 0,03 │ │ │
└───────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────────┘
┌────────────────────────────┬───────┬─────────────────┬───────────────────────┐
│ │Nivelul│ Costuri │ Inconveniente/ │
│ Mãsuri │emisii-│ estimative │ observaţii │
│ │lor │ │ │
│ │(%)*a) │ │ │
├────────────────────────────┼───────┼─────────────────┼───────────────────────┤
│Modernizarea instalaţiilor │Total │Ridicate │Emisiile în apele │
│vechi pentru condensarea │< 10(nu│ │reziduale provenite de │
│gazelor de combustie emise │sunt │ │la racirea pe cale │
│de toate sursele, prin │cuprin-│ │umeda nu sunt ridicate.│
│urmãtoarele mãsuri: │se │ │Aceasta metoda nu │
│ │apele │ │trebuie aplicatã decât │
│ │rezidu-│ │dacã apele sunt │
│ │ale │ │reciclate în circuit │
│ │ 5 │ │închis. │
│- Evacuarea şi postcombustia│ │ │(Se calculeazã pentru │
│gazelor de umplere în │ │ 𗈙 ani amortizarea │
│momentul introducerii în │ │ │cheltuielilor de │
│cuptor sau al transferului │ │ │investiţie, ţinându-se │
│acestor gaze în cuptorul din│ │ │cont de recuperarea │
│apropiere. │ │ │energiei, apei calde, │
│ │ │ │gazului pentru sinteza │
│ │ │ │şi de economia de apa │
│ │ < 5 │ │de rãcire.) │
│- Evitarea, pe cat posibil, │ │ │ │
│a emisiilor prin tampoanele │ │ │ │
│de coacere, de exemplu │ │ │ │
│construindu-se tampoane │ │ │ │
│speciale şi instalandu-se │ │ │ │
│dispozitive cu etanseitate │ │ │ │
│eficienta. Ar trebui │ │ │ │
│asigurata o etanseitate │ │ │ │
│perfecta a uşilor │ │ │ │
│cuptorului. Curatarea │ │ │ │
│tampoanelor de coacere şi a │ │ │ │
│ramelor înaintea închiderii │ │ │ │
│gurii cuptorului. │ < 5 │ │ │
│- Captarea şi desprafuirea │ │ │ │
│gazelor reziduale ce provin │ │ │ │
│din operaţiile de scoatere │ │ │ │
│din cuptor. │ │ │ │
│- Stingerea cocsului pe cale│ │ │ │
│umeda, excluzând orice │ │ │ │
│producere de ape reziduale. │ │ │ │
├────────────────────────────┼───────┼─────────────────┼───────────────────────┤
│Procedee de stingere a │Nici o │Cheltuieli de │ │
│cocsului cu emisii reduse │emisie │investiţii mai │ │
│(de exemplu, pe cale │în apa │ridicate decât în│ │
│uscata). │ │cazul racirii pe │ │
│ │ │cale umeda (o │ │
│ │ │preincalzire a │ │
│ │ │cocsului şi │ │
│ │ │exploatarea │ │
│ │ │caldurii │ │
│ │ │reziduale vor │ │
│ │ │duce la scãderea │ │
│ │ │costurilor). │ │
├────────────────────────────┼───────┼─────────────────┼───────────────────────┤
│Folosirea cuptoarelor cu │Consi- │Cheltuieli de │Se cere adesea │
│volum mare pentru a se │dera- │investiţii ce │modernizarea totalã a │
│reduce numãrul deschiderilor│bil │depãşesc cu 10% │instalaţiei sau │
│şi suprafata zonelor de │ │pe cele ale │construcţia unei noi │
│etanseitate. │ │instalaţiilor │cocserii. │
│ │ │clasice │ │
└────────────────────────────┴───────┴─────────────────┴───────────────────────┘
──────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
B. Producerea de anozi
60. Emisiile de HAP ce provin din producerea anozilor sunt tratate prin tehnici analoge celor care au fost prevãzute pentru producerea de cocs.
61. Pentru reducerea emisiilor de pulberi contaminate cu HAP se recurge la urmãtoarele mãsuri secundare:
(a) precipitarea electrostatica a gudroanelor;
(b) combinarea unui electrofiltru clasic sau cu un electrofiltru umed (tehnica mai eficienta);
(c) postcombustie termica a gazelor reziduale;
(d) epurare pe cale uscata cu var/cocs de petrol sau alumina (Al(2)O(3).
62. Preţurile de exploatare în postcombustie pot fi reduse dacã concentratia compusilor carbonati în gazele reziduale este destul de ridicatã pentru autocombustie. În tabelul 5 sunt prezentate mãsurile posibile de reducere a emisiilor HAP legate de producerea anozilor.
Tabelul 5: Mãsuri posibile pentru reducerea emisiilor de HAP legate de producerea anozilor
┌─────────────────────────────────────┬───────┬───────┬────────────────────────┐
│ │Nivelul│Cos- │ │
│ Mãsuri │emisii-│turi │Inconveniente/observaţii│
│ │lor │esti- │ │
│ │(%)*a) │mative │ │
├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼────────────────────────┤
│Modernizarea instalaţiilor prin │ │ │ │
│aplicarea urmãtoarelor mãsuri, care │ │ │ │
│reduc emisiile difuze: │ │ │ │
│- reducerea pierderilor; │ │ │ │
│- instalarea unor sisteme de │ │ │ │
│etanseitate flexibile la gurile de │ │ │ │
│încãrcare; │ │ │ │
│- evacuarea gazelor de umplere, │ │ │ │
│urmatã de o tratare a acestor gaze │ │ │ │
│prin dirijarea lor fie cãtre un │ │ │ │
│cuptor apropiat (contiguu), fie │ │ │ │
│într-o conducta de colectare şi │ │ │ │
│într-un dispozitiv de desprafuire; │ │ │ │
│- racirea cuptoarelor de cocsificare;│ │ │ │
│- evacuarea şi extragerea emisiilor │ │ │ │
│speciale de cocs. │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼────────────────────────┤
│Tehnici verificate de producere a -50 │ │Folosite în Ţãrile de │
│anozilor în Ţãrile de Jos: │ │ │Jos din 1990. Epurarea │
│- cuptor de tip nou dotat cu │ │ │cu calcar/cocs de │
│instalatie de spalare-epurare pe cale│ │ │petrol reduce în mod │
│uscata (cocs de petrol/calcar sau │ │ │eficient emisia de HAP. │
│aluminiu); │ │ │Nu s-a stabilit │
│ │ │ │eficienta soluţiei cu │
│- reciclarea reziduurilor în buncarul│ │ │aluminiu. │
│cu pasta. │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼────────────────────────┤
│Cele mai bune tehnici disponibile: │ 2-5 │ │Este necesarã curatarea │
│ │ │ │periodicã a gudroanelor.│
│- precipitarea electrostatica a │ │ │ │
│pulberilor; şi │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼────────────────────────┤
│- post-combustia termica. │ 15 │Costuri│Exploatarea prin │
│ │ │de ex- │autocombustie doar în │
│ │ │ploa- │cazurile când concen- │
│ │ │tare │tratia de HAP din │
│ │ │mai │gazele reziduale este │
│ │ │scãzute│ridicatã. │
└─────────────────────────────────────┴───────┴───────┴────────────────────────┘
────────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
C. Industria aluminiului
63. Aluminiul este produsul electrolizei aluminei (Al(2)O(3) în cuve (celule) montate în serie. Dupã tipul de anod, cuvele pot fi clasificate în cuve cu anozi preincalziti sau cuve Soederberg.
64. Cuvele cu anozi preincalziti au anozi formati din blocuri de cãrbune calcinate (arse) în prealabil, care sunt înlocuite dupã o consumare parţialã. Anozii Soederberg sunt incalziti chiar în cuva, cu un amestec de cocs de petrol şi smoala de gudron din huila, care are funcţie de liant.
65. Procedeul Soederberg elimina o mare cantitate de HAP. Ca mãsuri primare, se pot moderniza instalaţiile în funcţiune, se pot îmbunãtãţi procedeele, aceasta ducand la reducerea emisiilor de la 70% la 90%. S-ar putea astfel ajunge la un coeficient de emisie de 0,015 kg de benzo(a)pirena/tona de aluminiu. Înlocuirea anozilor Soederberg prin anozi preincalziti, care presupun o înlocuire a instalaţiei actuale, ar elimina aproape total emisiile de HAP. Totuşi, cheltuielile de investiţii legate de aceasta operaţiune sunt foarte ridicate.
66. Tabelul 6 prezintã mãsurile care pot fi luate pentru reducerea emisiilor de HAP ce provin de la producerea de aluminiu.
Tabelul 6: Mãsuri de reducere a emisiilor de HAP ce provin de la producerea de aluminiu conform procedeului Soederberg
┌─────────────────────────────────────┬─────┬────────┬─────────────────────────┐
│ │Nive-│Costuri │ │
│ │lul │estima- │ │
│ Mãsuri │emi- │tive │Inconveniente/observaţii │
│ │sii- │ │ │
│ │lor │ │ │
│ │(%) │ │ │
│ │*a) │ │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Înlocuirea electrozilor Soederberg 𗈗-30 │Costul │Electrozii Soederberg │
│cu: │ │pentru │costa mai puţin decât │
│- electrozi preincalziti (care permit│ │elec- │electrozii preincalziti, │
│evitarea utilizãrii liantului pe baza│ │trozi: │deoarece utilizarea lor │
│de smoala de gudron); │ │circa │nu necesita o instalatie │
│- anozi inerti. │ � │de coacere a anodului. │
│ │ │mili- │Cercetarea face progrese,│
│ │ │oane │dar perspectivele nu sunt│
│ │ │$ SUA │promitatoare. Buna func- │
│ │ │ │tionare şi monitorizarea │
│ │ │ │emisiilor sunt elementele│
│ │ │ │principale de combatere a│
│ │ │ │emisiilor. O funcţionare │
│ │ │ │defectuoasã poate fi la │
│ │ │ │originea unor mari │
│ │ │ │cantitãţi de emisii │
│ │ │ │difuze. │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Sisteme de preincalzire închise, cu 𗈕-5 │ │ │
│alimentare punctuala cu alumina şi │ │ │ │
│reglare eficienta a procesului; │ │ │ │
│capacele care inchid în întregime │ │ │ │
│bazinul permit o colectare eficienta │ │ │ │
│a poluantilor atmosferici. │ │ │ │
│Cuva Soederberg are gujoane verticale│ > 10│Moderni-│Emisii difuze cu ocazia │
│cu dispozitive de colectare a gazelor│ │zarea │alimentarii, ruperii │
│reziduale │ │tehno- │crustei şi ridicarea │
│ │ │logiei │gujoanelor metalice │
│ │ │Soeder- │ │
│ │ │berg │ │
│ │ │prin │ │
│ │ │izolarea│ │
│ │ │şi │ │
│ │ │modifi- │ │
│ │ │carea │ │
│ │ │punctu- │ │
│ │ │lui de │ │
│ │ │alimen- │ │
│ │ │tare: de│ │
│ │ │la10.000│ │
│ │ │la50.000│ │
│ │ │$ USA/ │ │
│ │ │cuptor │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Tehnologie Sumitomo (brichete anozi │ │Scãzute │ │
│pentru procedeul VSS) │ │pana la │ │
│ │ │medii │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Purificarea gazelor: │ │ │ │
│- filtre cu gudron electrostatice; 𗈖 - 5│Scãzute │Frecvente scantei şi │
│ │ │ │arcuri electrice. │
│- combinarea electrofiltrelor clasice│ > 1│Medii │Curatarea gazelor pe cale│
│cu gudron cu electrofiltre pe cale │ │ │umeda produce ape │
│umeda; │ │ │reziduale. │
│- postcombustie termica │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Se utilizeazã smoala cu punct de │Ridi-│Medii │ │
│fuziune ridicat (instalaţii │cat │ │ │
│HSS + VSS). │ │Scãzute-│ │
│ │ │medii │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Purificare pe cale uscata în │ │Medii- │ │
│instalaţii HSS + VSS în funcţiune │ │ridicate│ │
└─────────────────────────────────────┴─────┴────────┴─────────────────────────┘
────────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
D. Combustia în cãminele casnice
67. Sobele şi cãminele elimina HAP, mai ales când se foloseşte lemn sau cãrbune. Gospodãriile ar putea fi o sursa importanta de emisii HAP ca urmare a combustibililor solizi ce se ard în seminee şi a aparatelor mici de încãlzire. Sobele care ard cãrbuni produc mai putini HAP decât cele care folosesc lemnul, deoarece carbunele este de calitate buna şi arde la temperaturi mai ridicate. Aceasta este soluţia cea mai raspandita în unele tari.
68. Trebuie semnalat între altele ca optimizandu-se caracteristicile de funcţionare a dispozitivelor de combustie (de exemplu, viteza de combustie), este posibil sa se reducã considerabil emisiile HAP. Aceasta optimizare include conceperea camerei de combustie şi aportul de aer. Exista mai multe tehnici care amelioreaza condiţiile de combustie şi de reducere a emisiilor, care dau rezultate atât de diferite în materie de emisie. Cu un cazan modern pe baza de lemne având o cuva cu apa de recuperare, ce reprezintã cea mai buna tehnica disponibilã, emisiile sunt reduse la peste 90%, în raport cu cazanele vechi care nu au o astfel de cuva. Un cazan modern are trei zone diferite: un cãmin pentru gazeificarea lemnului, o camera de combustie a gazelor captusita cu materiale ceramice sau de alt tip, care atinge temperaturi apropiate de 1000°C şi o zona de convectie. Aceasta din urma, în care apa absoarbe caldura gazelor, ar trebui sa fie suficient de lungã şi eficienta pentru ca temperatura gazelor sa scada de la 1000°C la 250°C cel puţin. Exista şi alte tehnici care permit reechiparea cazanelor vechi, în special instalatia de cuve de rãcire, de recuperare, cu captusire ceramica sau cu arzatoare de pelete (aglomerate de cãrbune).
69. Optimizandu-se viteza de combustie se scad emisiile de monoxid de carbon, de hidrocarburi totale şi de hidrocarburi aromatice policiclice. Pe de alta parte, limitele fixate (prin reglementãri de aprobare pe tip) pentru emisiile de monoxid de carbon şi de hidrocarburi totale influenţeazã de asemenea emisiile de HAP. Când emisiile de CO şi hidrocarburi totale sunt slabe sunt şi cele de HAP. Deoarece mãsurarea HAP este mai costisitoare decât cea pentru monoxidul de carbon, este mult mai economic sa se fixeze limitele emisiilor acestor gaze, precum şi hidrocarburilor totale. Un proiect de norma pentru cazanele cu cãrbune sau cu lemne cu o putere maxima de 300 KW este studiat de Comitetul European de Standardizare (CEN) (vezi tabel 7).
Tabelul 7: Proiect de norme CEN în 1997
┌─────────┬──────────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┐
│Categorie│ Efect │ Monoxid de │ Hidrocarburi │ Particule │
│ │ (kW) │ carbon │ totale │ │
│ │ ├─────┬─────┬──────┼─────┬────┬───────┼───────┬─────┬─────┤
│ │ │ 3 │ 2 │ 1 │ 3 │ 2 │ 1 │ 3 │ 2 │ 1 │
├─────────┼──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│Manualã │ <50 � � │ 25000│ 150│ 300│ 2000 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
│ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│ │ > 50-150 � � │ 12500│ 100│ 200│ 1500 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
│ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│ │> 150-300 � � │ 12500│ 100│ 200│ 1500 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
├─────────┼──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│Automatã │ < 50 │ 3000│ 5000│ 15000│ 100│ 200│ 1750 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
│ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│ │ > 50-150 │ 2500│ 4500│ 12500│ 80│ 150│ 1250 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
│ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│ │> 150-300 │ 1200│ 2000│ 12500│ 80│ 150│ 1250 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
└─────────┴──────────┴─────┴─────┴──────┴─────┴────┴───────┴───────┴─────┴─────┘
┌──────────────────────────────────────┬─────┬───────┬─────────────────────────┐
│ │Nivel│Costuri│ │
│ Mãsuri │de │estima-│Inconveniente/observaţii │
│ │emi- │tive │ │
│ │sie │ │ │
│ │(%) │ │ │
│ │*a) │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Utilizarea carbunelui uscat şi a │Ridi-│ │ │
│lemnului uscat (lemn stocat de la cel │cat │ │ │
│puţin 18 pana la 24 luni) │ │ │ │
│Utilizarea carbunelui uscat │Ridi-│ │ │
│ │cat │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Sisteme de încãlzit care funcţioneazã │ 55 │Medii │Trebuie începute nego- │
│cu combustibil solid, construite în │ │ │cieri cu fabricantii │
│asa fel încât sa se favorizeze o │ │ │pentru introducerea unui │
│ardere completa prin: │ │ │sistem de aprobare pentru│
│- o optimizare a zonei de gazeificare;│ │ │acestea. │
│- combustie în incinte cu captuseala │ │ │ │
│ceramica; │ │ │ │
│- o zona de convectie eficienta │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Instalarea unei cuve cu apa de │ │ │ │
│recuperare │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Instrucţiuni tehnice pentru o buna -40│Slabe │Trebuie utilizate campa- │
│utilizare a sistemului │ │ │nii active de educare a │
│ │ │ │consumatorului, asociate │
│ │ │ │cu demonstratii practice │
│ │ │ │şi cu reglementãri │
│ │ │ │referitoare la tipurile │
│ │ │ │de sobe. │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Programe de informare a publicului │ │ │ │
│privind utilizarea sobelor cu lemne │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────┴───────┴─────────────────────────┘
────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
E. Instalaţii de conservare a lemnului
73. Lemnul conservat cu produşi pe baza de gudron de huila ce conţin HAP poate fi o sursa importanta de HAP în atmosfera. Emisiile se pot produce fie în timpul impregnarii, fie de-a lungul stocãrii, manipulãrii şi utilizãrii bunului impregnat în aer liber.
74. ProdusiI pe baza de gudron de huila ce conţin cei mai utilizaţi HAP sunt carbonileumul şi creozotul. Ambele sunt distilate pe baza de gudron din huila ce conţin HAP, utilizate pentru a proteja lemnul de lucru impotriva degradãrilor biologice.
75. Este posibil sa se reducã emisiile de HAP ce provin de la instalaţiile de conservare şi instalaţiile de stocare a lemnului, utilizându-se mai multe metode care pot sa fie folosite separat, sau combinate, de exemplu:
(a) condiţii bune de stocare pentru a preveni poluarea solului şi apelor de suprafata prin antrenarea HAP sau a apei de ploaie contaminata (este vorba despre amenajarea de locuri de stocare ce nu permit permeabilitatea apei de ploaie, locuri acoperite, reutilizarea apelor contaminate în procesul de impregnare, norme de calitate a producţiei);
(b) mãsuri care vizeazã reducerea emisiilor atmosferice care provin din instalaţiile de impregnare (se scade, de exemplu, temperatura lemnului cald de la 90°C la 30°C înaintea transportãrii cãtre locurile de stocare. Totuşi, o alta metoda cu vapori şi sub vid pentru impregnarea lemnului cu creozot ar trebui evidenţiatã ca cea mai buna tehnica disponibilã);
(c) studiul asupra sarjei optime de produs de conservarea lemnului conferã o protecţie satisfãcãtoare materialului tratat în situ şi poate fi considerat ca una dintre cele mai bune tehnici disponibile în mãsura în care studiul diminueazã necesitãţile de înlocuire, reducand chiar emisiile instalaţiilor de conservare a lemnului;
(d) utilizarea produselor de conservare a lemnului care conţin mai puţin HAP care sunt POP:
- recurgand eventual la creozotul modificat care este o fracţiune din distilare al cãrui punct de fierbere se situeaza între 270 şi 355°C şi care reduce atât emisiile de HAP mai volatile, cat şi cele de HAP mai grele şi mai toxice;
- descurajarea folosirii carbonileumului, ceea ce ar permite reducerea emisiilor de HAP.
(e) evaluarea, apoi utilizarea, dupã caz, a soluţiilor de înlocuire, asemenea celor care sunt indicate în tabelul 9 şi care reduce la minim dependenta fata de produsii pe baza de HAP.
76. Arderea lemnului impregnat de emisii de HAP şi de alte substanţe nocive. Dacã are loc, arderea trebuie efectuatã în instalaţii care dispun de tehnici antipoluante adecvate.
Tabelul 9: Soluţii posibile pentru înlocuirea metodelor de conservare a lemnului, fãcându-se apel la produsii pe baza de HAP
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Mãsuri Inconveniente │
├────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤
│ - Utilizarea materialelor de construcţie │Alte probleme ecologice ce │
│ de înlocuire │trebuie studiate: │
│ - Lemn dur produs în condiţii ecologice │- Disponibilitatea lemnului │
│ viabile (ranfort pentru maluri, │produs în condiţii satisfãcãtoare│
│ inchideri, bariere) │ │
│ - Materiale plastice (în horticultura) │- Emisii datorate producerii şi │
│ │ eliminãrii de materii plastice │
│ │ asemenea PVC-ului. │
│ - Beton (traversele de cale feratã) │ │
│ - Înlocuirea construcţiilor artificiale │ │
│ prin structuri naturale (ranfort │ │
│ pentru maluri, inchideri, etc.) │ │
│ - Utilizarea lemnului netratat Sunt în │ │
│ stadiu de dezvoltare şi alte tehnici │ │
│ de conservare a lemnului care nu a │ │
│ fost impregnat cu produşi pe baza de HAP.│ │
└────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘
TERMENELE DE APLICARE A VALORILOR LIMITA ŞI A CELOR MAI BUNE
TEHNICI DISPONIBILE PENTRU NOILE SURSE FIXE ŞI SURSELE
FIXE EXISTENTE
Termenele de aplicare a valorilor limita şi a celor mai bune tehnici disponibile sunt urmãtoarele:
(a) pentru surse fixe noi: doi ani dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol;
(b) pentru sursele existente: opt ani dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol. La cerere, acest termen poate fi prelungit pentru surse fixe speciale existente conform termenului de amortizare prevãzut în acest sens de legislaţia nationala.
ANEXA VII
MÃSURI DE CONTROL RECOMANDATE PENTRU REDUCEREA
EMISIILOR DE POLUANTI ORGANICI PERSISTENTI
CE PROVIN DIN SURSE MOBILE
1. Definiţiile relevante sunt furnizate în anexa III a prezentului Protocol.
I. NIVELURI DE EMISIE APLICABILE VEHICULELOR NOI ŞI PARAMETRILOR PENTRU CARBURANT
A. Niveluri de emisie aplicabile vehiculelor noi
2. Maşini speciale cu motor Diesel
┌─────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ An │ Greutate de referinta │ Valori limita │
│ │ ├────────────┬──────────┤
│ │ │ Masa │ Masa │
│ │ │hidrocarbu- │ particu- │
│ │ │rilor şi │ lelor │
│ │ │ NO(X) │ │
├─────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┤
.01.2000 │În totalitate │ 0,56g/km │ 0,05g/km│
.01.2005 │În totalitate │ 0,3g/km 𗈔,0025g/km│
│(orientativ) │ │ │ │
└─────────────┴────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┘
3. Maşini grele
┌──────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│An/Ciclu test │ Valori limita │
│ ├────────────┬──────────┤
│ │ Masa │ Masa │
│ │hidrocarbu- │ particu- │
│ │rilor şi │ lelor │
├──────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┤
𗈕.1.2000/ ciclu CES 𗈔,66g/kWh 𗈔,1 g/k Wh│
𗈕.1.2000/ ciclu CET 𗈔,85g/kWh 𗈔,16g/kWh │
└──────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┘
4. Maşini de teren
Faza 1 (referinta: Regulamentul CEE nr. 96)*)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Putere neta (P) (kw) Masa hidrocarburilor Masa particulelor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ P ≥ 130 l,3g/kWh 0,54g/kWh │
│ 75 ≤ P< 30 l,3g/kWh 0,7g/kWh │
│ 37 ≤ P < 75 l,3g/kWh 0,85g/kWh │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
──────────────
*)"Prevederile referitoare la omologarea motoarelor cu aprindere prin compresie destinate tractoarelor agricole şi forestiere privind emisiile de poluanti ce provin de la motor." Regulamentul a intrat în vigoare la 15 decembrie 1995, iar modificarea acestuia în 5 martie 1997.
Faza 2
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Putere neta (P) (kW) Masa hidrocarburilor Masa particulelor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ O ≤ P <18 │
│ 18 ≤ P < 37 1,5 g/kWh 0,8 g/kWh │
│ 37 ≤ P < 75 1,3 g/k Wh 0,4 g/kWh │
│ 75 ≤ P < 130 l,O g/kWh 0,3 g/kWh │
│ 130 ≤ P < 560 1,0 g/k Wh 0,2 g/kWh │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
B. Parametrii carburantului
5. Carburant Diesel
┌───────────────────┬──────────────┬──────────────────────────────┬────────────┐
│ Parametru │ Unitate │ Limite │Metoda de │
│ │ │ │încercare │
│ │ ├────────────────┬─────────────┼────────────┤
│ │ │ Valoare │ Valoare │ │
│ │ │ minima │ maxima │ │
│ │ │ (2000-2005) │(2000/2005)*)│ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┤
│Indice │ /N.S. │- │ISO 5165 │
│Densitate la 15°C │ Kg/mc │- �/NS │ISO 3675 │
│Evaporare (95°C) │ °C │- �/NS │ISO 3408 │
│HAP │ masa% │- /NS │prIP 391 │
│Sulf │ ppm │- �/50** │ISO 14956 │
└───────────────────┴──────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┘
N.S. - nespecificat.
*) la data de 1 ianuarie a anului specificat.
**) valoare orientativa
II. RESTRICTII DE UTILIZARE A FIXATORILOR ŞI ADITIVILOR CU HALOGENI
ÎN CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANŢI
6. În unele tari, se utilizeazã dibromo - 1,2 metan în combinatie cu dicloro -1,2 metan ca fixator în benzina cu plumb. Mai mult, se formeazã PCDD/PCDF cu ocazia arderii în motor. Instalarea convertizoarelor catalitice trifunctionale pe vehicule necesita utilizarea carburantului fãrã plumb. Adãugarea de fixativi sau de alţi compuşi halogenati trebuie evitata pe cat posibil.
7. Tabelul 1 prezintã mãsurile posibile de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF în gazele de esapament ale vehiculelor rutiere.
Tabelul 1: Mãsuri posibile de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF în gazele de esapament ale vehiculelor rutiere
┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Mãsuri │ Inconveniente/observaţii │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Se exclude utilizarea în combustibil │Fixatorii cu halogen vor dispare prin │
│a compusilor halogenati ca: │reducerea progresiva a pieţei benzinei │
│- 1,2 Diclormetan │cu plumb, motoarele cu benzina vor fi │
│- 1,2 Diclormetan şi compuşi cu brom │dotate cu convertor catalitic │
│corespund fixatorilor în carburanţii │trifunctional. │
│cu plumb pentru motoarele cu benzina │ │
│(compusii cu brom pot forma dioxina │ │
│sau furan bromat) │ │
│Sa se elimine aditivii cu halogen │ │
│din carburanţi şi lubrifianţi │ │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘
III. MĂ?SURI DE REDUCERE A EMISIILOR DE POP CE PROVIN DIN SURSE MOBILE
A. Emisiile POP de la automobile
8. Este vorba de HAP fixate pe particule, emise de vehiculele Diesel. Vehiculele cu benzina emit HAP, dar într-o mai mica mãsura.
9. Lubrifianţii şi carburanţii pot conţine compuşi halogenati sub forma de aditivi sau din procesul de producţie. Aceşti compuşi pot fi transformati în PCDD/PCDF prin ardere, apoi eliminati împreunã cu gazele de esapament.
B. Inspecţia şi întreţinerea
10. În cazul surselor mobile cu motor Diesel, combaterea emisiilor de HAP se face prin programe de control periodic pentru emisiile de particule sau prin mãsurarea opacitatii, acceleratiei în punctul mort, sau prin metode echivalente,
11. În cazul surselor mobile cu motor pe benzina, combaterea emisiilor de HAP (pe lângã eliminarea altor compuşi în gazele de esapament) se face prin programe de control periodic pentru sistemul de alimentare şi de funcţionare a convertorului catalitic.
C. Tehnici de combatere a emisiilor HAP aparţinând vehiculelor cu motor Diesel sau celor cu motor pe benzina
1. Generalitati
12. Este important ca vehiculele sa fie astfel concepute încât sa rãspundã normelor de emisie pe timpul circulaţiei. Acest lucru se poate obţine prin urmãtoarele mijloace: control asupra conformitatii producţiei, durabilitatii echipamentului de-a lungul functionarii vehiculului, garanţiei dispozitivelor anti-emisie, şi scoaterea din circulaţie a vehiculelor cu defectiuni. Eficacitatea dispozitivelor anti-emisie a vehiculelor în circulaţie poate fi asigurata printr-un program eficient de inspecţie şi întreţinere.
2. Mãsuri tehnice de combatere a emisiilor
13. Sunt importante mãsurile de combatere a emisiilor HAP prezentate mai jos:
(a) sa se precizeze calitatea carburantului şi modificãrile motorului pentru a preintampina formarea emisiilor (mãsuri primare); şi
(b) sa se monteze dispozitive de epurare a gazelor de esapament, de exemplu catalizatori cu oxidare simpla sau captator de particule (mãsuri secundare).
(a) Motoare Diesel
14. Modificarea compoziţiei carburantului Diesel are un avantaj dublu: conţinutul scãzut de sulf reduce emisiile de particule şi mãreşte eficacitatea catalizatorilor cu oxidare simpla, iar reducerea compusilor di şi tri-aromatici antreneaza o reducere a formãrii şi a emisiilor de HAP.
15. Pentru a reduce emisiile, se ia ca mãsura primara modificarea motorului pentru a se obţine o combustie completa. În prezent, se aplica numeroase soluţii. În mod general, compozitia gazelor de esapament se schimba în funcţie de modul în care este conceputã camera de combustie şi presiunea de injectare. Pentru cea mai mare parte a motoarelor Diesel, reglarea se face prin mijloace mecanice, motoarele noi sunt adesea echipate cu sisteme de reglare electronica informatizate care combat mai bine emisiile. O alta soluţie este utilizarea combinata a turbo-compresiei şi a racirii imediate a gazelor de esapament. Acest sistem reduce emisiile de NO(X) economiseste carburant şi creste puterea motorului. Pentru cilindrii mari şi mici, reglarea colectorului de admisie reprezintã o alta soluţie posibila.
16. Mãsurile ce se aplica lubrifiantului reduc emisiile de materii specifice (MS), în mãsura în care 10 pana la 50% din acestea provin de la uleiul de motor. Se poate reduce consumul de ulei printr-o intervenţie la nivelul normelor de fabricare a motoarelor şi o ameliorare a dispozitivelor de etanseizare a motorului.
17. Mãsurile secundare de combatere a emisiilor constau în montarea de dispozitive de epurare a gazelor de esapament. Folosirea unui catalizator cu oxidare simpla, asociat cu un filtru de particule, s-a dovedit utila impotriva emisiilor de HAP ale motorului Diesel, iar captatorul de particule cu oxidare se afla în probe. Plasat în circuitul de esapament, acest dispozitiv retine particulele; reglarea prin ardere a materialelor specifice colectate este posibila într-o oarecare mãsura, printr-un sistem de încãlzire electrica. Pentru o regenerare eficienta a captatoarelor pasive care funcţioneazã totuşi normal, trebuie sa se utilizeze un arzator sau sa se recurgã la aditivi.
(b) Motoare cu benzina
18. Reducerea emisiilor de HAP de la motoarele cu benzina se face printr-un convertor catalitic trifunctional care reduce emisiile de hidrocarburi în mod general,
19. O ameliorare a caracteristicilor de demaraj reduce emisiile substanţelor organice în general şi de HAP în special (de exemplu, catalizatori de demaraj, reincalzirea catalizatorilor şi îmbunãtãţirea evaporarii şi pulverizarii carburantului).
20. Tabdul 2 prezintã controlul emisiilor de HAP din gazele de esapament ale automobilelor.
Tabelul 2: Controlul emisiilor de HAP din gazele de esapament ale automobilelor
┌─────────────────────────────────┬───────────────────┬────────────────────────┐
│ Mãsuri │Nivel de emisie (%)│Inconveniente/observaţii│
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Motoare cu aprindere │ │Necesita benzina fãrã │
│cu scanteie: │ 10-20 │plumb. │
│- convertor catalitic │ │ │
│tridimensional cu bucla închisã, │ 5-15 │Comercializat în anumite│
│- catalizator de demaraj la rece.│ │tari. │
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Carburant pentru motoarele cu │ │Existenta posibilitatii │
│scanteie: │ │de rafinare. │
│- reducerea compusilor aromatici,│ │ │
│- reducerea conţinutului de sulf.│ │ │
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Motoare Diesel: │ │ │
│- catalizator cu oxidare simpla, │ 20-70 │ │
│ - captator cu oxidare/filtru de │ │ │
│particule. │ │ │
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Modificarea carburantului │ │Existenta posibilitatii │
│Diesel: │ │de rafinare. │
│- diminuarea conţinutului de │ │ │
│sulf pentru reducerea emisiilor │ │ │
│de particule. │ │ │
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Îmbunãtãţirea proiectãrii │ │Aceste tehnici exista. │
│motoarelor Diesel: │ │ │
│- sisteme de reglare electronica,│ │ │
│reglarea gradului de injectare şi│ │ │
│injectarea de mare presiune │ │ │
│- turbo-compresia şi racirea │ │ │
│imediata │ │ │
│- reciclarea gazelor de esapament│ │ │
└─────────────────────────────────┴───────────────────┴────────────────────────┘
ANEXA VIII
CATEGORIILE DE SURSE MAJORE FIXE
I. INTRODUCERE
Instalaţiile sau Pãrţile de instalaţii utilizate pentru activitãţi de cercetare-dezvoltare şi pentru testarea noilor produse nu se afla în prezenta lista. O descriere a acestor categorii este furnizatã în anexa V.
II. LISTA CATEGORIILOR
┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Categorie│ Descrierea categoriei │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈕 │Incinerare, inclusiv co-incinerarea deşeurilor urbane, periculoase │
│ │sau medicale, sau a namolului de epurare │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈖 │Ateliere de sinterizare │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈗 │Producere primara şi secundarã de cupru │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈘 │Producere de oţel │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈙 │Topitorii utilizate în industria secundarã a aluminiului │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈚 │Arderea combustibililor fosili în cazanele din centralele electrice │
│ │şi de încãlzire şi în cazanele industriale cu o putere termica │
│ │superioarã celei de 50 MW │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈛 │Arderea în cãminele din locuinţe │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈜 │Instalaţii de încãlzire cu lemne cu o putere termica sub 50 MW │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈝 │Producerea de cocs │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Producerea de anozi │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Producerea de aluminiu dupã procedeul Soederberg │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Instalaţii de conservare a lemnului, cu excepţia Pãrţilor pentru │
│ │care aceasta sursa nu contribuie în mod substanţial la creşterea │
│ │volumului total de emisii HAP (definite în anexa III) │
└─────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
DECIZIA ORGANISMULUI EXECUTIV 2/1998 PRIVIND INFORMAŢIILE CE VOR
FI COMUNICATE ŞI PROCEDURA CE TREBUIE URMATÃ PENTRU A SE
ADAUGA SUBSTANŢE ÎN ANEXELE I, II SAU III LA PROTOCOLUL PRIVIND
POLUANTII ORGANICI PERSISTENTI
Organismul Executiv,
decis sa acţioneze într-un interval optim pentru a elabora criteriile şi procedurile care permit adãugarea de substanţe la Protocolul privind poluantii organici persistenti, care urmeazã sa fie adoptat,
adopta, ţinând seama de art. 14 alin. (6) din Protocol, cerinţele pentru informaţiile ce vor fi comunicate şi procedura ce va fi urmatã pentru a se adauga substanţe în anexele I, II sau III ale Protocolului privind poluantii organici persistenti.
INFORMAŢIILE DE COMUNICAT ŞI PROCEDURA DE URMAT PENTRU A
SE ADAUGA SUBSTANŢE ÎN ANEXELE I, II SAU III ALE PROTOCOLULUI
PRIVIND POLUANTII ORGANICI PERSISTENTI
1. Orice Parte care prezintã o propunere ce vizeazã modificarea anexelor I, II sau III conform art. 14 alin. (6) trebuie sa comunice Organismului Executiv un profil de risc privind substanta respectiva şi informaţii asupra caracteristicilor de mai jos, urmând indicatiile şi valorile numerice orientative, care indica:
(a) riscul de transport atmosferic transfrontier pe distanţe lungi: elemente care demonstreaza ca substanta are o presiune de vapori mai mica de 1000 Pa şi o perioada de injumatatire atmosferica mai mare de 2 zile, sau date de supraveghere care atesta prezenta substanţei în regiuni indepartate; şi
(b) toxicitatea: risc de efecte nocive asupra sãnãtãţii şi/sau asupra mediului; şi
(c) persistenta: elemente care demonstreaza ca perioada de injumatatire a substanţei în apa depãşeşte 2 luni şi ca perioada de injumatatire în sol este mai mare de 6 luni sau ca perioada de injumatatire în sedimente este mai mare de 6 luni, sau, ca alternativa, ca substanta este suficient de persistenta pentru a intra în domeniul de aplicare a Protocolului; şi
(d) bioacumulare:
(i) elemente care dovedesc ca factorul de bioconcentratie sau factorul de bioacumulare a substanţelor este mai mare de 5000 sau ca log. Kow este mai mare de 5; sau
(ii) ca alternativa, dacã potenţialul bioacumulativ este sub valoarea indicatã la pct. (i), alţi factori, cum ar fi puternica toxicitate a substanţei, fac ca aceasta sa între în domeniul de aplicare a Protocolului.
Propunerea trebuie sa fie însoţitã de un raport succint şi de date disponibile privind urmãtoarele puncte:
(i) producerea/utilizarile/emisiile, nivelurile mãsurate în mediu în zonele indepartate de surse, procesele şi coeficientul de degradare biotica şi abiotica, produsii de degradare şi biodisponibilitate;
(ii) factorii socio-economici privind soluţiile de înlocuire şi/sau tehnicile disponibile pentru reducerea emisiilor substanţei care face obiectul propunerii, în special:
- alte utilizãri decât cele actuale şi eficienta acestora;
- orice efect nociv cunoscut asupra mediului sau asupra sãnãtãţii, asociat cu soluţiile propuse;
- schimbãrile de procedee, tehnologii antipoluare, metode de exploatare şi alte tehnici de prevenire a poluarii la care se recurge în scopul reducerii emisiilor substanţei, precum şi aplicabilitatea şi eficienta acestora;
- alte costuri şi avantajele decât cele financiare, precum şi costurile şi avantajele cuantificabile legate de utilizarea acestor soluţii de înlocuire şi/sau tehnici.
2. În momentul primirii unei solicitãri conform alin. (1) şi dacã profilul de risc este considerat acceptabil, Pãrţile adopta, în cadrul unei reuniuni a Organismului Executiv şi prin consens, dispoziţiile necesare pentru ca propunerea sa facã obiectul uneia sau mai multor examinari tehnice, dacã, ţinând seama de conţinutul comunicãrii şi de orice alta informaţie pertinenta prezentatã Organismului Executiv, Pãrţile considera ca se impune o noua examinare a substanţei. Aceste examinari tehnice se fac în scris şi evalueaza, între altele:
(a) datele de supraveghere sau informaţiile ştiinţifice echivalente care indica un transport atmosferic transfrontier pe distanţe lungi; şi
(b) dacã sunt date suficiente care sa demonstreze ca substanta poate sa aibã efecte nocive puternice asupra sãnãtãţii şi/sau asupra mediului ca urmare a transportului atmosferic şi transfrontier pe distanţe lungi; şi
(c) lista surselor de emisii ale acestei substanţe în atmosfera, inclusiv utilizarea produsilor, estimarile volumului total al emisiilor plecand de la aceste surse şi metodele folosite;
(d) dacã exista mãsuri proprii care sa reducã riscul efectelor nocive asupra" sãnãtãţii şi/sau mediului în mod consecutiv cu transportul atmosferic transfrontier pe distanţe lungi a substanţelor şi dacã acestea sunt aplicabile din punct de vedere tehnic şi care sunt efectele lor conexe şi costul,
3. Expresia "profil de risc", menţionatã în alin. (1) şi (2) de mai sus, desemneazã un studiu exhaustiv al informaţiilor ştiinţifice referitoare la determinarea riscurilor cu caracter general pentru sãnãtate şi mediu legate de utilizarea şi eliminarea unei substanţe. Nu este nevoie ca acest studiu sa trateze într-un mod explicit riscurile legate de poluarea atmosferica transfrontiera pe distanţe lungi, dar trebuie furnizate date corespunzãtoare pentru evaluarea acestor riscuri.
4. Pe baza comunicãrii menţionate la alin. (1) şi pe baza examinãrii sau examinarilor tehnice care au fost efectuate conform alin. (2), Pãrţile încheie, la reuniunea Organismului Executiv, evaluarea propunerii, ţinând seama de obiectivul Protocolului, definit în art. 2.
PROTOCOLUL
Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la metale grele
Pãrţile,
hotãrâte sa punã în aplicare Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi,
preocupate de faptul ca emisiile anumitor metale grele sunt transportate dincolo de granitele naţionale şi ca acestea ar putea deteriora ecosistemele de importanta economicã şi ecologica sau ar avea efecte dãunãtoare asupra sãnãtãţii umane,
luând în considerare faptul ca procesele industriale şi de ardere reprezintã sursele antropice predominante de emisie a metalelor grele în atmosfera,
recunoscând faptul ca metalele grele sunt componente naturale ale crustei terestre şi ca multe metale grele în anumite forme şi concentratii corespunzãtoare sunt necesare vieţii,
luând în considerare datele tehnice şi ştiinţifice existente despre emisii, procese geochimice, procese atmosferice şi efecte ale metalelor grele asupra sãnãtãţii umane şi a mediului, precum şi tehnicile antipoluare şi costurilor lor,
constiente de faptul ca exista tehnici şi practici de management pentru a reduce poluarea atmosferica produsã de emisiile metalelor grele,
recunoscând faptul ca ţãrile din regiunea Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa (UN/ECE) au situaţii economice diferite şi ca în anumite tari economiile sunt în tranzitie,
hotãrâte sa ia mãsuri pentru a anticipa, preveni sau minimaliza emisiile anumitor metale grele şi a compusilor lor, luând în considerare abordarea preventivã, stabilitã în principiul 15 din Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltãrii,
reafirmand ca statele au, în concordanta cu Carta ONU şi principiile dreptului internaţional, dreptul suveran de a exploata propriile resurse conform propriilor politici de mediu şi dezvoltare, precum şi responsabilitatea de a garanta ca activitãţile aflate sub jurisdicţia sau controlul lor nu afecteazã mediul altor state sau al altor regiuni dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale,
atente ca mãsurile de control al emisiilor de metale grele sa contribuie şi la protecţia mediului şi sãnãtãţii umane în zonele din afarã regiunii CEE a ONU, inclusiv apele din zona arctica şi cele internaţionale,
observând ca diminuarea emisiilor de metale grele specifice ar putea avea beneficii pentru diminuarea emisiilor altor poluanti,
constiente ca ar putea fi nevoie şi de alte acţiuni mai eficiente pentru a controla şi reduce emisiile anumitor metale grele şi ca, de exemplu, studiile pe baza de efecte ar putea servi drept baza pentru alte acţiuni,
observând contribuţia importanta a sectoarelor private şi neguvernamentale de a cunoaşte efectele în legatura cu metalele grele, soluţiile alternative şi tehnicile antipoluare disponibile, precum şi rolul lor în a acorda ajutor în reducerea emisiilor de metale grele,
ţinând cont de activitãţile referitoare la controlul metalelor grele la nivel naţional şi în instanţele internaţionale,
au convenit urmãtoarele:
ART. 1
DEFINIŢII
În sensul prezentului Protocol,
1. "Convenţie" reprezintã Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, adoptatã la Geneva la 13 noiembrie 1979;
2. "EMEP" reprezintã Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa;
3. "Organism Executiv" reprezintã Organismul Executiv al Convenţiei, constituit în baza art. 10 alin. (1) din Convenţie;
4. "Comisie" reprezintã Comisia Economicã pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite;
5. "Pãrţi" reprezintã, în cazul în care nu se prevede altfel, Pãrţile prezentului Protocol;
6. "zona geograficã a activitãţilor EMEP" reprezintã zona definitã la art. 1 alin. (4) din Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984;
7. "metale grele" reprezintã acele metale sau, în unele cazuri, metaloizi care sunt stabili şi au o densitate mai mare de 4,5 g/mc şi compusii lor;
8. "emisie" reprezintã eliminarea unei substanţe dintr-o sursa punctiforma sau difuza în atmosfera;
9. "sursa fixa" reprezintã orice construcţie, structura, dispozitiv, instalatie sau echipament fix, care emite sau poate sa emita în atmosfera, direct sau indirect, unul dintre metalele grele prezentate în anexa I;
10. "sursa fixa noua" reprezintã orice sursa fixa a carei construcţie sau modificare substantiala a început dupã expirarea celor 2 ani de la data intrãrii în vigoare: (i) a prezentului Protocol; sau (ii) a unei modificãri la anexa I sau II, unde sursa fixa face obiectul prevederilor prezentului Protocol doar în temeiul modificãrii respective. Le revine autoritãţilor naţionale competente obligaţia de a decide dacã o modificare este substantiala sau nu, luând în considerare anumiti factori, cum ar fi efecte benefice ale modificãrii asupra mediului.
11. "categoria surselor majore" reprezintã oricare dintre categoriile de surse fixe prezentate în anexa II, care contribuie cu cel puţin un procent la emisiile totale de metale grele enumerate în anexa I, care provin din surse fixe, pentru anul de referinta stabilit conform anexei I.
ART. 2
OBIECTIVUL
Obiectivul prezentului Protocol este de a controla emisiile de metale grele datorate activitãţilor antropice, care sunt transportate în atmosfera dincolo de frontiera pe distanţe lungi şi care pot avea efecte negative semnificative asupra sãnãtãţii umane sau a mediului, în conformitate cu dispoziţiile articolelor urmãtoare.
ART. 3
OBLIGAŢII FUNDAMENTALE
1. Fiecare Parte trebuie sa îşi reducã emisiile anuale totale în atmosfera pentru fiecare dintre metalele grele enumerate în anexa I în raport cu nivelul emisiei din anul de referinta stabilit conform anexei respective, luând mãsuri eficiente, adecvate situaţiei sale particulare.
2. Fiecare Parte trebuie sa aplice nu mai târziu de termenele specificate în anexa IV:
(a) cele mai bune tehnici disponibile, ţinând cont de anexa III, la fiecare sursa fixa noua din cadrul unei categorii de surse fixe majore pentru care anexa III identifica cele mai bune tehnici disponibile;
(b) valorile limita specificate în anexa V pentru fiecare sursa fixa noua din cadrul unei categorii de surse fixe majore. Ca soluţie alternativa, fiecare Parte poate aplica strategii diferite de reducere a emisiilor, care pot duce în general la niveluri echivalente ale emisiilor;
(c) cele mai bune tehnici disponibile, ţinând cont de anexa III, pentru fiecare sursa fixa existenta în cadrul unei categorii de surse fixe majore pentru care anexa III identifica cele mai bune tehnici disponibile. Fiecare Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor, care pot duce în general la niveluri echivalente ale emisiilor;
(d) valorile limita specificate în anexa V pentru fiecare sursa fixa existenta în cadrul unei categorii de surse fixe majore, atâta timp cat acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic. Fiecare Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor, care pot duce în general la niveluri echivalente ale emisiilor.
3. Fiecare Parte trebuie sa aplice mãsuri de control al produselor în concordanta cu condiţiile şi termenele specificate în anexa VI.
4. Fiecare Parte trebuie sa studieze posibilitatea aplicãrii unor mãsuri suplimentare de management al produselor, ţinând seama de anexa VII.
5. Fiecare Parte dezvolta şi pãstreazã inventare de emisii pentru metalele grele enumerate în anexa I, utilizând pentru Pãrţile situate în zona geograficã a EMEP metodologiile specificate de Organismul Executiv al EMEP, iar pentru Pãrţile situate în afarã zonei geografice a EMEP, metodologiile elaborate în planul de lucru al Organismului Executiv.
6. Dacã, dupã aplicarea alin. (2) şi 3 de mai sus, o Parte nu poate îndeplini cerinţele alin. (1) pentru un metal greu inclus în anexa I, aceasta este scutitã de obligaţiile de la alin. (1) pentru metalul greu respectiv.
7. Orice Parte a carei suprafata totalã este mai mare de 6.000.000 kmp este scutitã de obligaţiile de la alin. (2) lit. (b), (c) şi (d), dacã poate demonstra ca, în termen de cel mult opt ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, va reduce emisiile sale anuale totale pentru fiecare dintre metalele grele enumerate în anexa I din categoriile de surse specificate în anexa II cu cel puţin 50%, în raport cu nivelul emisiilor ce provin din acele categorii, fata de anul de referinta stabilit conform anexei I. Orice Parte care intenţioneazã sa acţioneze în conformitate cu prezentul alineat trebuie sa specifice acest lucru la semnarea prezentului Protocol sau la aderarea la acest instrument.
ART. 4
SCHIMBUL DE INFORMAŢII ŞI TEHNOLOGIE
1. În conformitate cu propriile legi, reglementãri şi practici, Pãrţile trebuie sa creeze condiţii favorabile schimbului de tehnici şi tehnologie pentru a reduce emisiile de metale grele, inclusiv, dar nu exclusiv, pentru a dezvolta mãsuri de management al produselor şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, promovand în special:
(a) schimbul comercial de tehnologie disponibilã;
(b) contactele directe şi cooperarea pe plan industrial, inclusiv societãţi mixte;
(c) schimbul de informaţii şi experienta; şi
(d) asistenta tehnica.
2. În promovarea activitãţilor specificate la alin. (1), Pãrţile trebuie sa creeze condiţii favorabile prin facilitarea contactelor şi a cooperãrii între organizaţii şi persoane competente din sectorul public şi privat care au capacitatea de a asigura tehnologie, servicii de proiectare şi inginerie, echipament sau mijloace financiare.
ART. 5
STRATEGII, POLITICI, PROGRAME ŞI MÃSURI
1. Fiecare Parte trebuie sa dezvolte, fãrã întârziere nejustificatã, strategii, politici şi programe de îndeplinire a obligaţiilor sale conform prezentului Protocol.
2. În plus, o Parte poate:
(a) aplica instrumente economice pentru a incuraja adoptarea unor abordari eficiente din punct de vedere al costurilor în privinta reducerii emisiilor de metale grele;
(b) încheia pacte sociale şi acorduri voluntare;
(c) incuraja utilizarea mai eficienta a resurselor şi materiilor prime;
(d) incuraja utilizarea surselor energetice mai puţin poluante;
(e) lua mãsuri pentru dezvoltarea şi introducerea sistemelor de transport mai puţin poluante;
(f) lua mãsuri pentru stoparea anumitor procese de emisie a metalelor grele acolo unde exista posibilitatea de înlocuire a acestor procese la scara industriala;
(g) lua mãsuri pentru a dezvolta şi utiliza procese mai curate pentru a preveni şi a controla poluarea.
3. Pãrţile pot lua mãsuri mai stricte decât cele cerute de prezentul Protocol.
ART. 6
CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI MONITORIZARE
Pãrţile, acordand atentie în primul rând metalelor grele enumerate în anexa I, încurajeazã cercetarea, dezvoltarea, monitorizarea şi cooperarea în legatura cu (dar nu exclusiv):
(a) emisiile, transportul pe distanţe lungi, nivelurile depunerilor şi modelarea lor, nivelurile existente în mediul biotic şi abiotic, elaborarea procedurilor pentru armonizarea metodologiilor relevante;
(b) cãile de rãspândire a poluantilor şi inventarierea lor în ecosistemele reprezentative;
(c) efectele poluantilor asupra sãnãtãţii umane şi a mediului, inclusiv cuantificarea acestor efecte;
(d) cele mai bune tehnici şi practici disponibile şi tehnici de control al emisiilor utilizate în prezent de Pãrţi sau care sunt în curs de dezvoltare;
(e) colectarea, reciclarea şi, dacã este necesar, eliminarea produselor sau deşeurilor care conţin un metal greu sau mai multe;
(f) metodologiile care permit luarea în considerare a factorilor socio-economici în evaluarea strategiilor alternative de control;
(g) o abordare pe baza efectelor care includ informaţii utile, inclusiv informaţii obţinute conform lit. (a) - (f), despre nivelurile mãsurate sau modelate ale poluantilor în mediu, despre cãile lor de rãspândire şi efectele lor asupra sãnãtãţii umane şi a mediului, în scopul formularii strategiilor viitoare de control, care vor tine cont şi de factorii economici şi tehnologici;
(h) soluţii alternative de utilizare a metalelor grele în produsele enumerate în anexele VI şi VII;
(i) culegerea informaţiilor despre nivelurile metalelor grele în anumite produse, despre riscul producerii unor emisii de metale grele în timpul procesului de fabricaţie, a procesarii, distribuţiei în comerţ, utilizãrii şi eliminãrii acestor produse, şi despre tehnicile de reducere a emisiilor.
ART. 7
RAPORTARI
1. Conform propriilor legi privind confidenţialitatea informatiei:
(a) fiecare Parte trebuie sa raporteze Organismului Executiv, prin intermediul Secretariatului executiv al Comisiei şi la intervale regulate stabilite de Pãrţile reunite în cadrul Organismului Executiv, informaţii despre mãsurile luate pentru aplicarea prezentului Protocol;
(b) fiecare Parte din zona geograficã a EMEP trebuie sa raporteze la EMEP, prin intermediul Secretariatului Executiv al Comisiei şi la intervale regulate stabilite de organismul director al EMEP şi aprobate de Pãrţile reunite în cadrul Organismului Executiv, informaţii despre nivelurile emisiilor de metale grele enumerate în anexa I, utilizând drept baza metodologiile şi rezoluţia spatiala şi temporala, menţionate de organismul director al EMEP. Pãrţile situate în afarã zonei geografice a EMEP trebuie sa furnizeze Organismului Executiv informaţii similare, dacã sunt solicitate în acest sens. În plus, dacã este cazul, fiecare Parte trebuie sa culeagã şi sa raporteze informaţii pertinente despre emisiile altor metale grele, luând în considerare metodologiile şi rezoluţia temporala şi spatiala a organismului director al EMEP şi a Organismului Executiv.
2. Informaţiile care urmeazã sa fie furnizate în conformitate cu alin. (1) lit. (a) trebuie sa fie în conformitate cu o decizie privind forma şi conţinutul, care va fi adoptatã de Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv. Termenii acestei decizii trebuie reanalizati, dupã caz, pentru a identifica orice element suplimentar privind forma şi conţinutul informaţiilor ce vor fi incluse în rapoarte.
3. Cu suficient timp înainte de fiecare sesiune anuala a Organismului Executiv, EMEP trebuie sa furnizeze informaţii despre transportul pe distanţe lungi şi depunerile de metale grele.
ART. 8
CALCULE
Utilizând modele şi masurari adecvate şi cu suficient timp înaintea fiecãrei sesiuni anuale a Organismului Executiv, EMEP trebuie sa furnizeze acestuia calculele fluxurilor şi depunerilor transfrontiere ale metalelor grele din zona geograficã a EMEP. În zonele din afarã zonei geografice a EMEP, trebuie utilizate modele adecvate situaţiei particulare a Pãrţilor la Convenţie.
ART. 9
RESPECTAREA OBLIGAŢIILOR
Respectarea obligaţiilor ce revin fiecãrei Pãrţi prin prezentul Protocol trebuie examinata în mod periodic. Comitetul de aplicare constituit prin Decizia Organismului Executiv 2/1997 la cea de-a 15-a sesiune trebuie sa efectueze aceste examinari şi sa raporteze Pãrţilor reunite în cadrul Organismului Executiv în conformitate cu dispoziţiile din anexa deciziei menţionate, inclusiv cu modificãrile acesteia.
ART. 10
EXAMINARI EFECTUATE DE PÃRŢI LA SESIUNILE ORGANISMULUI EXECUTIV
1. La sesiunile Organismului Executiv, conform art. 10 alin. (2) lit. (a) din Convenţie, Pãrţile examineazã informaţiile furnizate de Pãrţi, EMEP şi alte organisme subsidiare, precum şi rapoartele Comitetului de aplicare menţionat în art. 11 din prezentul Protocol.
2. La sesiunile Organismului Executiv, Pãrţile examineazã progresul înregistrat în realizarea obiectivelor stabilite în prezentul Protocol.
3. La sesiunile Organismului Executiv, Pãrţile examineazã în ce mãsura obligaţiile stabilite în prezentul Protocol sunt suficiente şi eficiente.
(a) Aceste examinari vor tine seama de cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile despre efectele depunerilor metalelor grele, de evaluarile dezvoltarilor tehnologice şi de evoluţia condiţiilor economice;
(b) În perspectiva cercetãrii, dezvoltãrii, monitorizarii şi cooperãrii conform prezentului Protocol, aceste examinari trebuie:
(i) sa evalueze progresul în realizarea obiectivului prezentului Protocol;
(ii) sa evalueze dacã reducerile suplimentare ale emisiilor dincolo de nivelurile cerute de prezentul Protocol pot reduce şi alte efecte asupra sãnãtãţii umane sau mediului; şi
(iii) sa ia în considerare dimensiunea existenta pentru baza corespunzãtoare aplicãrii abordarii;
(c) Procedurile, metodele şi calendarul pentru aceste examinari trebuie specificate de Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv.
4. Pe baza concluziilor examinarilor menţionate la alin. (3) şi cat mai curând posibil dupã terminarea examinãrii, Pãrţile trebuie sa dezvolte un plan de lucru în etape pentru a reduce în atmosfera emisiile metalelor grele listate în anexa I.
ART. 11
SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR
1. În cazul unui diferend între doua sau mai multe Pãrţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului Protocol, Pãrţile în cauza cauta sa soluţioneze diferendul prin negociere sau prin orice alta metoda de soluţionare a diferendelor aflatã la dispoziţia lor. Pãrţile aflate în disputa informeazã Organismul Executiv despre diferendul lor.
2. Atunci când ratifica, accepta, aproba sau adera la prezentul Protocol sau în orice alt moment dupã aceea, o Parte care nu este o organizaţie de integrare economicã regionala poate declara într-un instrument scris prezentat Depozitarului ca, pentru toate diferendele privind interpretarea sau aplicarea Protocolului, ea recunoaşte ca obligatoriu ipso facto şi fãrã un acord special unul din cele doua mijloace de soluţionare a diferendelor menţionate mai jos, sau ambele în raport cu orice Parte care accepta aceeaşi obligaţie:
(a) supunerea diferendului la Curtea Internationala de Justiţie;
(b) arbitrajul în conformitate cu procedurile care trebuie adoptate de Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv, cat mai curând posibil, într-o anexa privind arbitrajul.
O Parte care este o organizaţie de integrare economicã regionala poate face o declaraţie cu acelaşi efect în ceea ce priveşte arbitrajul în conformitate cu procedurile menţionate la lit. (b).
3. O declaraţie facuta conform alin. (2) rãmâne în vigoare pana când aceasta expira conform propriilor termene sau pana la expirarea perioadei de 3 luni dupã ce s-a depus la Depozitar o notificare a revocãrii acestei declaraţii.
4. O noua declaraţie, o notificare a revocãrii unei declaraţii sau expirarea unei declaraţii nu trebuie sa aducã atingere procedurilor angajate în fata Curţii Internaţionale de Justiţie sau a instanţei de arbitraj, cu excepţia cazului în care Pãrţile convin altceva.
5. Cu excepţia cazului în care Pãrţile în disputa au acceptat aceleaşi mijloace de soluţionare a diferendului conform alin. (2), dacã, dupã expirarea unei perioade de 12 luni de la înştiinţarea unei Pãrţi de cãtre o alta Parte privind existenta unui diferend între ele, Pãrţile în cauza nu au fost în stare sa soluţioneze diferendul lor prin mijloacele menţionate la alin. (1), diferendul este supus unei concilieri la cererea uneia dintre Pãrţile în disputa.
6. În sensul alin. (5), se creeazã o comisie de conciliere. Comisia este compusa dintr-un numãr egal de membri desemnaţi de fiecare Parte implicata sau, dacã Pãrţile în conciliere impartasesc acelaşi interes, din grupul Pãrţilor interesate şi un preşedinte ales de comun acord de cãtre membri astfel desemnaţi. Comisia elaboreazã o recomandare pe care Pãrţile în disputa o examineazã cu buna credinţa.
ART. 12
ANEXELE
Anexele la prezentul Protocol fac parte integrantã din Protocol. Anexele III şi VII au valoare de recomandare.
ART. 13
MODIFICÃRI ALE PROTOCOLULUI
1. Fiecare Parte poate propune modificãri la prezentul Protocol.
2. Modificãrile propuse sunt înaintate în scris Secretarului Executiv al Comisiei, care le comunica tuturor Pãrţilor. Pãrţile discuta modificãrile şi adaptarile propuse la urmãtoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiţia ca aceste propuneri sa fi fost transmise Pãrţilor cu cel puţin 90 zile înainte.
3. Modificãrile la prezentul Protocol, inclusiv cele ale anexelor I, II, IV, V şi VI sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la sesiunea Organismului Executiv şi intra în vigoare pentru Pãrţile care le-au acceptat, în a 90-a zi de la data la care doua treimi din Pãrţi au depus la Depozitar instrumentele de acceptare ale acestor modificãri. Modificãrile intra în vigoare pentru orice alta Parte în a 90-a zi care urmeazã datei la care respectiva Parte a depus instrumentele de acceptare a modificãrilor.
4. Modificãrile la anexele III şi VII sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea a 90 de zile de la data comunicãrii acestora de cãtre Secretarul Executiv al Comisiei, o modificare a acestor anexe îşi produce efectele pentru acele Pãrţi care nu au înaintat notificãri Depozitarului în conformitate cu dispoziţiile alin. (5), cu condiţia ca cel puţin 16 Pãrţi sa nu fi înaintat aceasta notificare.
5. Orice Parte care nu poate aproba o modificare la anexele III sau VII trebuie sa notifice Depozitarului în scris, într-un termen de 90 de zile începând de la data comunicãrii adoptãrii acesteia. Depozitarul informeazã fãrã întârziere toate Pãrţile asupra primirii unei astfel de notificãri. O Parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificãrii anterioare şi, dupã depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la aceasta anexa intra în vigoare pentru Partea respectiva.
6. În cazul unei propuneri de modificare a anexelor I, VI sau VII prin adãugarea unui metal greu, a unei mãsuri de control pentru produse, a unui produs sau a unui grup de produse la prezentul Protocol:
(a) autorul propunerii furnizeazã Organismului Executiv informaţiile precizate în Decizia Organismului Executiv 1/1998, inclusiv în modificãrile acesteia; şi
(b) Pãrţile evalueaza propunerea în concordanta cu procedurile stabilite în Decizia Organismului Executiv 1/1998, inclusiv în modificãrile acesteia;
7. Orice decizie de modificare a Deciziei Organismului Executiv 1/1998 este adoptatã prin consensul Pãrţilor reunite în cadrul Organismului Executiv şi îşi va produce efectele dupã 60 de zile de la data adoptãrii sale.
ART. 14
SEMNAREA
1. Prezentul Protocol este deschis pentru semnare la Aarhus (Danemarca) în zilele de 24-25 iunie 1998, apoi la sediul Naţiunilor Unite din New York pana la 21 decembrie 1998, ale tuturor statelor membre Comisiei, precum şi statelor care au statut consultativ pe lângã Comisie în temeiul alin. (8) din Rezoluţia 36 (IV) a Consiliului Economic şi Social din 28 martie 1947 şi organizaţiilor de integrare economicã regionala constituite de state suverane membre ale Comisiei, având competente pentru negocierea, încheierea şi aplicarea acordurilor internaţionale în problemele menţionate în Protocol, sub rezerva ca statele şi organizaţiile implicate sa fie Pãrţi ale Convenţiei.
2. În problemele care ţin de competenta lor, aceste organizaţii de integrare economicã regionala îşi exercita în nume propriu drepturile şi se achitã în nume propriu de responsabilitãţile pe care prezentul Protocol le conferã statelor lor membre. În asemenea cazuri, statele membre ale acestor organizaţii nu sunt abilitate sa îşi exercite drepturile în mod individual.
ART. 15
RATIFICAREA, ACCEPTAREA, APROBAREA ŞI ADERAREA
1. Prezentul Protocol este supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre semnatari.
2. Prezentul Protocol este deschis aderãrii tuturor statelor şi organizaţiilor care îndeplinesc cerinţele de la art. 14 alin. (1), începând de la 21 decembrie 1998.
ART. 16
DEPOZITARUL
Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Secretarul General al ONU, care îndeplineşte funcţiile de Depozitar.
ART. 17
INTRAREA ÎN VIGOARE
1. Prezentul Protocol intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
2. Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionate la art. 15 alin. (1), care ratifica, accepta sau aproba prezentul Protocol sau adera la acesta dupã depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, Protocolul intra în vigoare în a 90-a zi care urmeazã datei depunerii de cãtre aceasta Parte a instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
ART. 18
RETRAGEREA
În orice moment dupã 5 ani de la data la care prezentul Protocol a intrat în vigoare pentru o Parte, Partea respectiva se poate retrage din acesta printr-o notificare scrisã adresatã Depozitarului. Retragerea este efectivã în a 90-a zi care urmeazã datei primirii notificãrii de cãtre Depozitar sau la orice alta data ulterioara care poate fi specificatã în notificarea de retragere.
ART. 19
TEXTE AUTENTICE
Originalul prezentului Protocol, ale cãrui texte în limbile engleza, franceza şi rusa sunt în egala mãsura autentice se depune la Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
DREPT care, subsemnaţii, pe deplin împuterniciţi, au semnat prezentul Protocol.
Adoptat la Aarhus (Danemarca), 24 iunie 1998.
ANEXA I
METALELE GRELE MENŢIONATE ART. 3 ALIN. (1) ŞI ANUL
DE REFERINTA PENTRU RESPECTAREA OBLIGAŢIEI
┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Metal greu │ An de referinta │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cadmiu (Cd) �, sau oricare alt an între 1985 şi 1995 (inclusiv) │
│ │specificat de cãtre o Parte în urma ratificãrii, acceptãrii, │
│ │aprobãrii sau aderãrii │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Plumb (Pb) �, sau oricare alt an între 1985 şi 1995 (inclusiv) │
│ │specificat de cãtre o Parte în urma ratificãrii, acceptãrii, │
│ │aprobãrii sau aderãrii │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mercur (Hg) �, sau oricare alt an între 1985 şi 1995 (inclusiv) │
│ │specificat de cãtre o Parte în urma ratificãrii, acceptãrii, │
│ │aprobãrii sau aderãrii │
└────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA II
CATEGORII DE SURSE FIXE
I. INTRODUCERE
1. Prezenta anexa nu vizeazã instalaţiile sau Pãrţile de instalaţii utilizate pentru cercetare-dezvoltare sau testarea produselor sau procedeelor noi.
2. Valorile limita indicate alãturat se repartizeazã în general la capacitatile de producţie sau la producţia efectivã. Atunci când cel care exploateazã se angajeazã la mai multe activitãţi fãcând parte din aceeaşi subrubrica, din aceeaşi instalatie sau din acelaşi loc, capacitatile care corespund acestor activitãţi sunt aditionate.
II. LISTA CATEGORIILOR
┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Categoria │ Descrierea categoriei │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈕. │Instalaţii de ardere care necesita un aport termic normal net mai │
│ │mare de 50 MW │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈖. │Instalaţii de prajire sau de aglomerare a minereurilor (inclusiv │
│ │minereuri sulfurate) sau a minereurilor concentrate având o │
│ │capacitate mai mare de 150 tone/zi pentru minereul de fier sau │
│ │minereul concentrat şi 30 tone/zi de aglomerat în cazul prajirii │
│ │cuprului, plumbului sau zincului sau pentru orice tratare de │
│ │minereuri de aur şi de mercur. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈗. │Topitorii şi otelarii (prima şi a doua topire, în special în │
│ │cuptoare cu arc) inclusiv în curgere continua a unei capacitãţi │
│ │mai mari de 2,5 tone/ora. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈘. │Topitorii de metale feroase având o capacitate de producţie mai │
│ │mare de 20 tone/zi. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈙. │Instalaţii de producere a cuprului, plumbului şi zincului plecand │
│ │de la minereuri, minereuri concentrate sau de la materii prime de │
│ │recuperare prin procedee metalurgice, de o capacitate mai mare de │
│ tone/zi de metal în cazul instalaţiilor de producere primara şi│
│ │de 15 tone/zi în cazul instalaţiilor de producere secundarã sau a │
│ │oricãrei instalatie de producere primara a mercurului. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈚. │Instalaţii de topire (afanare, turnare la topitorie), în special │
│ │pentru aliajele de cupru, plumb şi zinc, inclusiv produsele de │
│ │recuperare, de o capacitate mai mare de 4 tone/zi pentru plumb sau│
│ │de 20 tone/zi pentru cupru şi zinc. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈛. │Instalaţii de producere a clinkerului de ciment în cuptoare │
│ │rotative având o capacitate de producţie mai mare de 500 tone/zi │
│ │sau în alte cuptoare cu o capacitate de producţie mai mare de 50 │
│ │tone/zi. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈜. │Fabrici de sticla cu plumb, inclusiv de fibra de sticla, cu o │
│ │capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
𗈝. │Instalaţii de producere a clorului şi a sodei caustice prin │
│ │electroliza folosind procedeul cu catod de mercur. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
. │Instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase sau a deşeurilor│
│ │medicale cu o capacitate mai mare de 1 tona/ora sau instalaţii de │
│ │co-incinerare a deşeurilor periculoase sau medicale specificate │
│ │conform legislaţiei naţionale. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
. │Instalaţii de incinerare a deşeurilor orãşeneşti cu o capacitate │
│ │mai mare de 3 tone/ora sau instalaţii de co-incinerare a │
│ │deşeurilor orãşeneşti specificate conform legislaţiei naţionale. │
└──────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA III
CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU DIMINUAREA
EMISIILOR DE METALE GRELE ŞI A COMPUSILOR LOR PROVENIND DIN
CATEGORIILE DE SURSE ENUMERATE ÎN ANEXA II
I. INTRODUCERE
1. Obiectivul prezentei anexe este de a difuza Pãrţilor o serie de informaţii pentru a determina cele mai bune tehnici disponibile aplicabile surselor fixe pentru a le putea permite sa se achite de obligaţiile ce decurg din prezentul Protocol.
2. "Cele mai bune tehnici disponibile" (MTD) reprezintã stadiul de dezvoltare cel mai eficient şi cel mai avansat al activitãţilor şi modurilor lor de exploatare, demonstrand aptitudinea practica a tehnicilor speciale ce trebuie constituie, în principiu, baza valorilor limita de emisie ce vizeazã evitarea şi, dacã acest lucru se dovedeşte imposibil de realizat, reducerea în mod general a emisiilor şi impactul lor asupra mediului în ansamblul sau:
- "tehnici" reprezintã atât tehnologia utilizata, cat şi modul în care instalatia este conceputã, construitã, intretinuta, exploatatã şi scoasa din funcţiune;
- tehnici "disponibile" reprezintã tehnicile perfectionate la o scara care permite aplicarea lor în sectorul industrial pertinent, în condiţii viabile din punct de vedere economic şi tehnic, ţinându-se cont de costuri şi de avantaje, indiferent dacã aceste tehnici sunt sau nu utilizate sau produse pe teritoriul Partii interesate, astfel încât sa se asigure accesul în condiţii rezonabile al celui care exploateazã.
- "cele mai bune" tehnici reprezintã tehnicile cele mai eficiente pentru a atinge un nivel general ridicat de protecţie a mediului în ansamblul sau.
Pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile se impune acordarea unei atentii speciale, în general sau în cazuri speciale, factorilor enumerati alãturat, ţinând seama de costurile şi avantajele probabile ale mãsurii considerate şi ale principiilor de precautie şi de preventie:
- utilizarea unor tehnologii puţin poluante;
- utilizarea de substanţe puţin periculoase;
- recuperarea şi reciclarea unei mai mari Pãrţi a substanţelor produse şi utilizate în timpul operaţiilor, precum şi a deşeurilor;
- procedeele, mijloacele sau metodele de exploatare comparabile care au fost experimentate cu succes la scara industriala;
- progresul tehnologic şi evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice;
- natura, efectele şi volumul emisiilor în cauza;
- datele de punere în funcţiune a instalaţiilor noi sau existente;
- termenele necesare pentru plasarea celor mai bune tehnici disponibile;
- consumul de materii prime (inclusiv apa) şi natura materiilor prime utilizate în procedeu, precum şi eficienta sa energetica;
- necesitatea de a preveni sau reduce la minimum impactul global al emisiilor asupra mediului şi riscurile de poluare a mediului;
- necesitatea prevenirii accidentelor şi reducerii la minimum a consecinţelor acestora asupra mediului.
Noţiunea de cea mai buna tehnica disponibilã nu vizeazã prescrierea unei tehnici sau a unei tehnologii speciale, ci şi respectarea caracteristicilor tehnice ale instalaţiei în cauza, a situaţiei sale geografice şi a stãrii mediului la nivel local.
3. Informaţiile privind eficacitatea şi costul mãsurilor de combatere a emisiilor se bazeazã pe documentaţia oficialã a Organismului Executiv şi a organismelor sale subsidiare, în special pe documentele primite şi examinate de Echipa specialã pentru metale grele şi de Grupul de lucru pregatitor special pentru metale grele. S-a ţinut cont, în plus, de alte informaţii internaţionale privind cele mai bune tehnici disponibile de combatere a emisiilor (de ex. - notele tehnice ale Comunitãţii Europene privind MTD, recomandãrile PARCOM privind cele mai bune tehnici disponibile şi informaţiile comunicate direct de cãtre experţi).
4. Experienta dobandita prin folosirea instalaţiilor şi produselor noi care fac apel la tehnici puţin poluante, precum şi de modernizarea instalaţiilor existente, creste fãrã încetare; în consecinta, prezenta anexa poate face obiectul unor modificãri sau actualizari.
5. Prezenta anexa descrie un anumit numãr de mãsuri al cãror cost şi eficienta sunt foarte variabile. Alegerea mãsurilor aplicabile în fiecare caz depinde de, şi poate fi limitatã la, mai mulţi factori, cum ar fi: situaţia economicã, infrastructura tehnologicã, dispozitivele antiemisie deja în funcţiune, securitatea, consumul de energie şi faptul ca sursa este noua sau exista deja.
6. S-a ţinut cont în prezenta anexa de emisiile de cadmiu, plumb şi mercur şi de compusii lor care se prezintã sub forma solida (prin legare cu particule) şi/sau gazoasa. Formele chimice ale acestor compuşi nu sunt, în general, luate în considerare în prezenta anexa. Totuşi, eficacitatea dispozitivelor antiemisie cu privire la proprietãţile fizice ale metalului greu a fost luatã în considerare, în special în cazul mercurului.
7. Valorile de emisie exprimate în mg/mc se raporteazã la condiţiile normale (volum 273, 15 k, 101,3 kPa, gaze uscate), necorectate, ale concentratiei de oxigen, cu excepţia cazului în care se specifica altfel, şi sunt calculate în funcţie de tehnicile proiectate de CEN (Comitetul European de Standardizare) şi, în anumite cazuri, în funcţie de tehnicile naţionale de prelevare şi supraveghere.
II. OPTIUNI GENERALE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE ŞI A COMPUSILOR ACESTORA
8. Exista mai multe moduri de combatere sau de prevenire a emisiilor de metale grele. Printre mãsurile de reducere a emisiilor de aplicare, tehnologiile adiţionale şi modificarea procedeelor (inclusiv operaţiunile de întreţinere şi control al functionarii) ocupa un loc important. Pot fi luate urmãtoarele mãsuri, a cãror aplicare poate fi modulata în funcţie de condiţiile tehnice sau de situaţia economicã generalã:
(a) aplicarea tehnologiilor de producţie puţin poluante, în special la instalaţiile noi;
(b) epurarea efluentilor gazosi (mãsuri de reducere secundare), în special cu ajutorul filtrelor, instalaţiilor de epurare - spalare sau a celor de absorbţie;
(c) modificarea sau prepararea materiilor prime, a combustibililor şi/sau a altor produse de plecare (utilizarea de materii prime cu slabã concentraţie de metale grele);
(d) adoptarea de metode optime de management - buna organizare interna, programe de întreţinere preventivã sau mãsuri primare, cum ar fi închiderea unitãţilor care produc pulberi;
(e) aplicarea de tehnici de management ecologic corespunzãtor pentru utilizarea şi eliminarea anumitor produşi care conţin cadmiu, plumb şi/sau mercur.
9. Este necesar sa se controleze punerea în funcţiune a procedurilor antiemisie pentru a veghea ca mãsurile şi metodele corespunzãtoare sunt corect aplicate şi a permite o reducere efectivã a emisiilor. Acest control va consta în:
(a) întocmirea unui inventar al mãsurilor de reducere definite mai sus, care au fost deja aplicate;
(b) compararea reducerilor efective de Cd, Pb şi Hg cu obiectivele fixate în Protocol;
(c) determinarea caracteristicilor emisiilor cuantificate de Cd, Pb şi Hg care provin din surse pertinente prin tehnici corespunzãtoare;
(d) sa se procedeze astfel încât organismele de reglementare sa efectueze un audit periodic al mãsurilor de reducere aplicate în scopul supravegherii bunei funcţionari în timp.
10. Mãsurile de reducere a emisiilor ar trebui sa fie eficiente din punct de vedere al costului. Raportul cost-eficacitate ar trebui sa fie determinat în funcţie de suma totalã anuala a costurilor pe unitate (inclusiv costuri de investiţie şi costuri de exploatare). Costurile de reducere a emisiilor ar trebui sa fie de asemenea luate în considerare în contextul întregului proces.
III. TEHNICI ANTIEMISIE
11. Principalele categorii de tehnici antiemisie disponibile pentru emisiile de Cd, Pb şi Hg sunt urmãtoarele: mãsuri primare, cum ar fi înlocuirea materiilor prime sau a combustibililor, tehnologii de producţie puţin poluante şi mãsuri secundare, cum ar fi reducerea de emisii nepersistente şi epurarea efluentilor gazosi. Tehnicile proprii diferitelor sectoare sunt indicate în capitolul IV.
12. Datele privind eficacitatea sunt obţinute din experienta practica şi se considera ca reflecta capacitatea instalaţiilor aflate în prezent în funcţiune. Eficienta globalã a reducerii gazelor de combustie şi a emisiilor nepersistente depinde, într-o mare mãsura, de performanta separatoarelor de gaz şi a desprafuitoarelor (hote aspirante). S-au obţinut randamente de captare şi de colecta mai mari de 99%. Experienta a demonstrat ca, în anumite cazuri, mãsurile de combatere puteau reduce cu cel puţin 90% emisiile globale.
13. În cazul emisiilor de cadmiu, plumb şi mercur fixate pe particule, metalele pot fi captate cu ajutorul desprafuitoarelor. Tabelul 1 arata concentratiile caracteristice de pulberi dupã epurarea gazelor cu ajutorul anumitor tehnici. Majoritatea acestor mãsuri au fost în general aplicate în diferite sectoare. Tabelul 2 oferã informaţii privind eficacitatea minima teoreticã a anumitor tehnici de captare a mercurului gazos. Aplicarea acestor mãsuri depinde de fiecare procedeu special; utilitatea lor este optimala atunci când concentratiile de mercur din gazele de combustie sunt ridicate.
Tabelul 1:
Performanta dispozitivelor de desprafuire, exprimatã în concentratii
medii orare de desprafuire
┌──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ │Concentratii medii de pulberi dupã│
│ │ epurare (mg/mc) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Filtre textile │ < 10 │
│Filtre textile de tip membrana │ < 1 │
│Desprafuitoare electrice pe cale uscata │ < 50 │
│Desprafuitoare electrice pe cale umeda │ < 50 │
│Epuratoare - spalatoare foarte performanţe│ < 50 │
└──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
Nota: La presiune medie sau redusã, epuratoarele-spalatoare şi instalaţiile de desprafuire au în general o putere de desprafuire inferioarã.
Tabelul 2:
Performanţe minime teoretice ale separatoarelor de mercur exprimate în
concentratii medii orare de mercur
┌──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ │ Concentratia de mercur dupã │
│ │ epurare (mg/mc) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Filtre cu seleniu │ < 0,01 │
│Epuratoare - spalatoare cu seleniu │ < 0,2 │
│Filtre cu cãrbune activ │ < 0,01 │
│Injectare cu carbon + desprafuitor │ < 0,05 │
│Procedeu Odda Norzive cu clorura de sodiu │ < 0,1 │
│Procedeu cu sulfura de plumb │ < 0,05 │
│Procedeu Bolken (tiosulfat) │ < 0,1 │
└──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
14. Ar trebui sa se vegheze ca aplicarea acestor mãsuri de combatere a emisiilor sa nu creeze alte probleme de mediu. Un procedeu cu un volum scãzut de emisie în atmosfera nu trebuie utilizat dacã accentueaza impactul total asupra mediului al evacuarii de metale grele, în special al unei poluari crescute a apei datorate efluentilor lichizi. Trebuie sa se ia de asemenea în considerare destinaţia finala a pulberilor captate datoratã procedeului imbunatatit de epurare a gazului. Manipularea acestor reziduuri poate avea un efect negativ asupra mediului, care va reduce beneficiul unei diminuari a evacuarii în atmosfera a pulberilor şi gazelor industriale.
15. Mãsurile de reducere a emisiilor pot fi axate pe tehnici de producţie, precum şi pe epurarea efluentilor gazosi. Aceste doua aplicaţii nu sunt independente una de alta, alegerea unui procedeu dat putând exclude anumite metode de epurare a gazelor.
16. Alegerea unei tehnici date va depinde de o serie de parametri, cum ar fi concentratia poluantilor şi/sau formele chimice sub care aceştia sunt prezenţi în gazul brut, debitul volumic al gazului, temperatura gazului sau a altor factori, astfel încât domeniile de aplicare se pot suprapune şi, în astfel de cazuri, condiţiile specifice vor dicta alegerea tehnicii celei mai adecvate.
17. Prezenta secţiune descrie mãsurile proprii de reducere a emisiilor de gaze de la coşurile de triaj în diferite sectoare. Emisiile nepersistente trebuie luate în considerare. Mijloacele utilizate pentru reducerea emisiilor de pulberi ocazionale prin evacuare, manipularea şi stocarea materiilor prime sau a subproduselor, care, deşi nu sunt relevante pentru transportul pe distanţe lungi, pot avea consecinţe asupra mediului local. Emisiile pot fi reduse transferand aceste activitãţi interesate în clãdiri închise, eventual dotate cu sisteme de ventilaţie şi desprafuire, circuite de aspersie sau alte dispozitive adecvate. În caz de stocare în aer liber, suprafata materiilor trebuie protejata impotriva efectului de antrenare prin vant. Locurile de stocare şi cãile de acces ar trebui pãstrate curate.
18. Cifrele privind investiţiile şi costurile care au fost prezentate în tabele au fost luate din diferite surse şi corespund unor cazuri speciale. Acestea sunt furnizate în dolari americani din 1990 [1 dolar american din 1990 = 0,8 ECU (1990)] şi depind de anumiti factori, cum ar fi capacitatea instalaţiilor, puterea de epurare şi concentratia de gaze brute, tipul de tehnologie şi alegerea instalaţiilor noi, în contrast cu modernizarea instalaţiilor existente.
IV. SECTOARE
19. Prezentul capitol prezintã, sub forma unui tabel pe sector, principalele surse de emisie, mãsurile antiemisie bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, coeficientul de reducere pe care acestea îl autorizeaza şi costurile corespunzãtoare, dacã acestea sunt cunoscute. Dacã nu se specifica altfel, coeficienţii de reducere prezentaţi în tabele se raporteazã la emisiile directe ale gazelor de cos.
Arderea combustibililor fosili în cazanele centralelor electrice şi de încãlzire şi în cazanele industriale (anexa II, categoria I)
20. Combustia carbunelui în cazanele centralelor, în cazanele de încãlzire este una din principalele surse de emisii antropice de mercur. Concentratia metalelor grele este superioarã celei de petrol sau de gaz natural.
21. Îmbunãtãţirea randamentului de conversie şi mãsurile de economie de energie vor determina o diminuare a emisiilor de metale grele, dat fiind ca va fi nevoie de mai puţin combustibil. Combustia de gaz natural sau de combustibili de înlocuire având o slabã concentraţie de metale grele în locul carbunelui va duce, de asemenea, la o reducere semnificativã a emisiilor de metale grele, cum ar fi mercurul. Tehnologia centralelor electrice cu gazeificare integrata în ciclu combinat (GICC) este un nou procedeu care genereazã emisii reduse.
22. Metalele grele, cu excepţia mercurului, sunt emise sub forma solida în asociere cu particule de cenusa zburãtoare. Cantitatea de cenusa zburãtoare produsã depinde de diferitele tehnici de combustie ale carbunelui: 20 la 40% din masa cenusii zburãtoare atunci când arderea se realizeazã în cazane cu gratar; aceasta proporţie este de 15% în cazanele cu pat fluidizat şi de 70-100% în cazanele cu cenusa pulverulenta (arderea carbunelui pulverizat). S-a constatat ca, în fracţiunea de cenusa zburãtoare formatã din particule fine, concentratia de metale grele este mai mare.
23. Pregãtirea carbunelui, de exemplu "spalarea" sau "tratarea biologica", reduce concentratia de metale grele asociata prezentei de materie anorganica în cãrbune. În acelaşi timp, gradul de eliminare a metalelor grele prin aceasta tehnologie este extrem de variabil.
24. O desprafuire de mai mult de 99,5% poate fi obţinutã cu ajutorul desprafuitoarelor electrice (DPE) sau a filtrelor din tesatura (FT), reducand concentratia de pulberi la aproximativ 20 mg/mc în multe cazuri. Emisiile de metale grele, cu excepţia mercurului, pot fi reduse cu cel puţin 90 - 99%, cifra cea mai scãzutã corespunzand elementelor celor mai volatile. Reducerea concentratiei de mercur a gazelor este favorizata de temperaturile de filtrare puţin ridicate.
25. Utilizarea de tehnici vizând reducerea emisiilor de oxizi de azot, de dioxid de sulf şi de particule provenind din gazele de combustie poate de asemenea sa permitã eliminarea metalelor grele. O tratare corespunzãtoare a apelor uzate ar trebui sa permitã evitarea oricãrui impact dintre medii.
26. În tehnicile menţionate mai sus, coeficientul de eliminare a mercurului variaza considerabil de la o instalatie la alta, dupã cum se vede în tabelul 3. O serie de cercetãri sunt în curs pentru a perfectiona tehnicile de eliminare a mercurului, dar, pana când acestea vor fi disponibile la scara industriala, nu exista o tehnica mai buna special conceputã pentru eliminarea mercurului.
Tabelul 3:
Mãsuri antiemisie, coeficient de reducere şi costuri pentru sectorul
combustiei de combustibili fosili
┌───────────────┬─────────────────────┬─────────────┬─────────────────────────┐
│ Sursa │ │ Coeficient │ │
│ emisiilor │ Mãsuri antiemisie │ de reducere │ Costul operatiei │
│ │ │(în procente)│ │
├───────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤
│Combustia │Trecerea de la │Cd,Pb:100; │Depinde în mod strâns de │
│combustibilului│combustibil lichid │Hg: 70-80 │fiecare caz special │
│lichid │la gaz │ │ │
├───────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤
│Combustia │Trecerea carbunelui │Pulberi: 70- │Depinde în mod strâns de │
│carbunelui │la combustibili cu � │fiecare caz particular │
│ │reduceri mai slabe de│ │ │
│ │emisii de metale │ │ │
│ │grele │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤
│ │DPE (rece) │Cd, Pb: > 90;│Investiţie specifica: │
│ │ │Hg: 10-40 𗈙-10 dolari │
│ │ │ │E.U/mc de gaz rezidual pe│
│ │ │ │ora (>200.000 mc/ora) │
│ ├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤
│ │Desulfurarea gazelor │Cd, Pb: >90; │ │
│ │de combustie (DDC) pe│Hg: 10-90*b) │ │
│ │cale umeda*a) │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤
│ │Filtre din tesatura │Cd: >95; │Investiţie specifica: │
│ │(FT) │Pb: > 99; 𗈜-15 dolari/mc de gaz │
│ │ │Hg: 10-60 │rezidual pe ora (>200.000│
│ │ │ │mc/ora) │
└───────────────┴─────────────────────┴─────────────┴─────────────────────────┘
------------
*a) Volumul de eliminare a mercurului creste în funcţie de proporţia de mercur ionic. Dispozitivele de epurare prin reducere catalitica selectiva, atunci când cantitatea de pulberi este mare;
*b) Este vorba în mod esenţial de reducerea de SO(2). Reducerea emisiilor de metale grele este un avantaj suplimentar [investiţie specifica: 60-250 dolari/kW(el)].
Siderurgia primara (anexa II - categoria 2)
27. Prezenta secţiune trateazã emisiile care provin din instalaţiile de aglomerare, atelierele de alice, furnalele înalte şi otelariile care folosesc convertizoare bazice cu oxigen (CBO). Emisiile de Cd, Pb şi Hg se produc în asociere cu particule. Concentratia de metale în pulberile evacuate depinde de compozitia materiilor prime şi de tipul de metale de aliaj utilizate în siderurgie. Mãsurile de reducere a celor mai importante emisii sunt prezentate în tabelul 4. Filtrele din tesaturi trebuie folosite ori de câte ori este posibil; în caz contrar, se pot folosi desprafuitoarele electrice şi/sau epuratoarele - spalatoare foarte performanţe.
28. Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în siderurgia primara permite reducerea totalului emisiilor de pulberi care au legatura directa cu procesul la urmãtoarele valori:
Instalaţii de aglomerare 40-120 g/Mg
Ateliere de fabricat alice 40 g/Mg
Furnale înalte 35-50 g/Mg
Convertizoare cu oxigen 35-70 g/Mg
29. Epurarea gazelor cu ajutorul filtrelor din tesatura va reduce cantitatea de pulberi la mai puţin de 20 mg/mc, fata de 50 mg/mc pentru desprafuitoarele electrice sau epuratoarele-spalatoare (în medie orara), în acelaşi timp, numeroase utilizãri ale filtrelor din tesatura în siderurgia primara permit obţinerea unor valori mult inferioare.
Tabelul 4:
Surse de emisii, mãsuri antiemisie, randamentul de desprafuire
şi costurile pentru sectorul siderurgiei primare
┌───────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────┐
│ Sursa │ │ Randament │Costul total│
│ emisiilor │ Mãsuri antiemisie │ desprafuire │al operatiei│
│ │ │(în procente)│ (în dolari│
│ │ │ │ americani)│
├───────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤
│Instalaţii de │Aglomerare cu randament slab de │ Aprox. 50 │ │
│aglomerare │emisie │ │ │
│ │Epuratoare - spalatoare şi DPE │ > 90 │ │
│ │Filtre din tesatura │ > 99 │ │
├───────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤
│Ateliere de │DPE + reactor cu var + filtre │ > 99 │ │
│fabricat alice │din tesatura │ │ │
│ │Epuratoare - spalatoare │ > 95 │ │
├───────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤
│Furnale înalte │FT/DPE │ > 99 │DPE: 0,24 - │
│Epurarea ├──────────────────────────────────┼─────────────𗍩 Mg fonta │
│gazelor de la │Epuratoare - spalatoare pe cale │ │ │
│furnalele │umeda │ > 99 │ │
│înalte ├──────────────────────────────────┼─────────────┤ │
│ │DPE pe cale umeda │ > 99 │ │
├───────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤
│Convertizor cu │Desprafuire primara: separator pe │ > 99 │DPE pe cale │
│oxigen │cale umeda/ DPE /FT │ │uscata: │
│ │ │ 𗈖,25/Mg oţel│
│ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Desprafuire secundarã: DPE pe cale│ > 97 │FT: 0,26/Mg │
│ │uscata / FT │ │oţel │
│ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤
│Emisii │Curele transportatoare închise, │ 80-99 │ │
│accidentale │reţinere, umidificarea materiilor │ │ │
│ │prime şi curatarea drumurilor │ │ │
└───────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────┘
30. Reducerea şi fuziunea directa sunt în curs de dezvoltare şi ar putea reduce în viitor utilizarea instalaţiilor de aglomerare şi a furnalelor înalte. Aplicarea acestor tehnologii depinde de proprietãţile minereului şi cere ca produsul care rezulta sa fie elaborat într-un cuptor cu arc echipat cu dispozitive de comanda adecvate.
Siderurgia secundarã (anexa II, categoria 3)
31. Este foarte important sa se capteze toate emisiile în mod eficient. Aceasta se realizeazã instaland nise sau hote amovibile sau asigurând evacuarea completa a clãdirii. Emisiile captate trebuie sa fie epurate. Pentru ansamblul procedeelor generatoare de pulberi utilizate în siderurgia secundarã, desprafuirea cu ajutorul filtrelor din tesatura, care permite reducerea concentratiei de pulberi la mai puţin de 20 mg/mc, trebuie consideratã ca cea mai buna tehnica disponibilã. Atunci când cea mai buna tehnica disponibilã este de asemenea utilizata pentru reducerea la minimum a emisiilor accidentale, cantitãţile specifice de pulberi emise (inclusiv emisiile trecatoare direct legate de procedeu) vor fi cuprinse într-un interval de 0,1 la 0,35 kg/Mg oţel. În numeroase cazuri, utilizarea filtrelor din tesatura permite reducerea conţinutului de gaze epurate în pulberi la mai puţin de 10 mg/mc. Cantitãţile specifice de pulberi emise sunt astfel în mod normal mai mici de 0,1 kg/Mg.
32. Se folosesc doua tipuri de cuptoare pentru topirea fierului vechi: cuptoarele harten - care vor fi progresiv eliminate şi cuptoarele cu arc (FA).
33. Concentratia de metale grele luate în considerare din pulberile evacuate depinde de compozitia fierului vechi şi de tipul metalelor grele de aliaj care intra în fabricarea otelului. Dupã masurarile efectuate în cuptoarele cu arc, emisiile de metale grele se prezintã sub forma de vapori cu valoarea de 95% pentru mercur şi 25% pentru cadmiu. Cele mai importante mãsuri antiemisie sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5:
Surse de emisii, mãsuri antiemisie, randament de desprafuire
şi costuri pentru sectorul siderurgiei secundare
┌────────────┬─────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│ Sursa │ Mãsuri antiemisie │ Randament de │ Costul total al │
│ emisiilor │ │ desprafuire │ operatiei │
│ │ │ (în procente) │ (în dolari americani)│
├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ FA │DPE │ > 99 │ FT: 24/Mg oţel │
│ ├─────────────────────┼───────────────────┤ │
│ │FT │ > 99,5 │ │
└────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
Topitorii (anexa II, categoria 4)
34. Este foarte important sa se capteze toate emisiile în mod eficient. Acest lucru se poate realiza instaland nise sau hote amovibile sau asigurând evacuarea completa a clãdirii. Emisiile captate trebuie sa fie epurate. Cubilourile, cuptoarele cu arc şi cuptoarele cu inductie sunt exploatate în topitorii. Emisiile directe de metale grele sub forma particulelor şi a gazelor sunt în mod special asociate cu topirea, dar şi într-o mãsura redusã cu turnarea. Emisiile nepersistente sunt generate de manipularea, topirea, turnarea şi debavurarea materiilor prime. Mãsurile de reducere a celor mai importante emisii sunt prezentate în tabelul 6, cu mãrirea randamentelor de reducere posibile şi a costurilor, dacã acestea sunt cunoscute. Aceste mãsuri pot permite reducerea concentratiilor de pulberi la cel mult 20 mg/mc.
35. Industria topitoriei cuprinde o vasta gama de instalaţii de producţie. Pentru micile instalaţii existente, mãsurile indicate nu corespund întotdeauna celor mai bune tehnici disponibile, dacã acestea nu sunt viabile pe plan economic.
Tabelul 6:
Surse ale emisiilor, mãsuri antiemisie, randament
de desprafuire şi costuri pentru sectorul de topitorie
┌────────────┬──────────────────────────┬─────────────┬─────────────────────┐
│ Surse ale │ Mãsuri antiemisie │Randament de │ Costul total al │
│ emisiilor │ │desprafuire │ operatiei │
│ │ │(în procente)│(în dolari americani)│
├────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│ FA │DPE │ > 99 │ FT: 24/Mg oţel │
│ ├──────────────────────────┼─────────────┤ │
│ │FT │ > 99,5 │ │
├────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│Cuptoare de │FT + absorbţie pe cale │ > 99 │ │
│inductie │uscata + FT │ │ │
├────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│Cubilou cu │ │ > 98 │ │
│aer rece ├──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│ │FT + desprafuire │ │ │
│ │prealabilã │ > 97 │ 8-12/Mg fonta │
│ ├──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│ │FT + chimsorptie │ > 99 │ 45/Mg fonta │
├────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│Cubilou cu │FT +desprafuire prealabilã│ > 99 │ 23/Mg fonta │
│aer cald ├──────────────────────────┼─────────────┤ │
│ │Dezintegrator/spalator │ │ │
│ │Venturi │ > 97 │ │
└────────────┴──────────────────────────┴─────────────┴─────────────────────┘
Industria metalelor neferoase de prima şi a doua categorie de topire (anexa II, categoriile 5 şi 6)
36. Prezenta secţiune trateazã emisiile de Cd, Pb şi Hg şi reducerea acestor emisii în producţia primara şi secundarã a metalelor neferoase, cum ar fi plumbul, cuprul, zincul, staniul şi nichelul. Datoritã diversitatii materiilor prime utilizate şi a procedeelor aplicate, practic toate tipurile de metale grele şi de compuşi de metale grele pot fi evacuate de acest sector. Ţinând cont de metalele grele analizate în prezenta anexa, producţia de cupru, plumb şi zinc prezintã un interes special.
37. Minereurile şi concentratele de minereuri sunt în primul rând tratate prin concasare şi cateodata prin ciuruire. Tehnicile de imbogatire a minereului nu sunt foarte rãspândite, chiar dacã procedeul flotatiei a fost folosit în unele instalaţii care trateazã minereuri cu conţinut slab. Minereul concasat şi apoi încãlzit fie în retorte, dacã este vorba despre mici operaţii, fie în cuptoare, în cazul operaţiilor mari, este adus la temperaturi la care se opereazã sublimarea sulfurii de mercur. Vaporii de mercur care rezulta sunt condensati într-un sistem de rãcire şi adunaţi sub forma de mercur metalic. Funinginea care se formeazã în condensatoare şi în bazinele de decantare ar trebui sa fie scoasa, tratata cu var şi reintrodusa în retorta sau în cuptor.
38. Pot fi folosite mai multe tehnici pentru o recuperare optima a mercurului:
- mãsuri care sa vizeze reducerea formãrii pulberilor în timpul operaţiilor de extracţie şi de stocare, inclusiv diminuarea dimensiunii stocurilor;
- încãlzirea indirecta a cuptorului;
- menţinerea minereului cat mai uscat posibil;
- aducerea temperaturii gazului la intrarea în condensator la numai 10 - 20°C peste punctul de condensare;
- menţinerea temperaturii de ieşire la o valoarea cat mai mica posibil;
- trecerea gazelor de reactie printr-un dispozitiv de epurare dupã condensare şi/sau într-un filtru cu seleniu.
Încãlzirea indirecta, tratarea separatã a categoriilor de minereu cu granula fina şi controlul conţinutului de apa al minereului pot permite limitarea formãrii pulberilor. Pulberile ar trebui eliminate din gazele de reactie calde înainte de intrarea lor în dispozitivul de condensare a mercurului cu ajutorul instalaţiilor de desprafuire şi/sau a desprafuitoarelor electrice.
39. Pentru a produce aur prin topire, se pot folosi strategii analoge cu cele care sunt folosite pentru mercur. Aurul se produce de asemenea cu ajutorul altor tehnici decât topirea, iar acestea sunt de preferat pentru instalaţiile noi.
40. Metalele neferoase sunt în principal produse plecand de la minereurile sulfurate. Din motive tehnice şi de calitate a produsului, efluentii gazosi trebuie sa treacã printr-o desprafuire ridicatã (< 3 mg/mc) şi trebuie sa fie de asemenea debarasati de mercur înainte de a fi dirijati spre o instalatie de fabricare a SO(2) prin procedeul de contact, ceea ce va avea de asemenea ca efect reducerea la minimum a emisiilor de metale grele.
41. Ar trebui, atunci când este cazul, sa se foloseascã filtre textile, care sa permitã obţinerea unei concentratii de pulberi de cel mult 10 mg/mc. Pulberile care provin din ansamblul de operaţii de producţie prin pirometalurgie ar trebui sa fie reciclate pe loc sau în alta parte şi trebuie luate o serie de mãsuri pentru a proteja sãnãtatea lucrãtorilor.
42. Primele experienţe privind producţia primara de plumb arata ca exista tehnici noi şi interesante de reducere prin topire directa fãrã aglomerare de concentrate. Aceste procedee sunt caracteristice unei noi generaţii de tehnici autogene de topire directa a plumbului care polueaza mai puţin şi consuma mai putina energie.
43. Plumbul din a doua topire provine mai ales din bateriile uzate ale maşinilor şi camioanelor, care sunt demontate înainte de a fi introduse în cuptor. Cea mai buna tehnica disponibilã trebuie sa comporte o operaţie de topire într-un cuptor rotativ sau într-un cuptor vertical. Arzatoarele oxicombustibile permit reducerea cu 60% a volumului de deşeuri gazoase şi a producţiei de pulberi de furnal. Epurarea gazelor de combustie cu ajutorul filtrelor textile permite atingerea nivelurilor de concentraţie de pulberi de 5 mg/mc.
44. Producţia de zinc primar este asigurata prin electroliza (prajire-lixiviere). Se poate înlocui prajirea prin lixivierea sub presiune, care poate fi consideratã ca cea mai buna tehnica disponibilã pentru instalaţiile noi, în funcţie de proprietãţile concentratului. Emisiile care provin de la producţia de zinc prin pirometalurgie în cuptoare prin procedeul "Imperial Smelting" (furnale înalte cu zinc) pot fi reduse datoritã utilizãrii gaturilor de furnal cu dublu clopot şi a epuratoarelor-spalatoare foarte performanţe sau a sistemelor eficiente de evacuare şi de epurare a gazelor care provin din zgura şi turnarea plumbului şi epurarii intense (< 10 mg/mc) a efluentilor gazosi bogati în monoxid de carbon emanati de cãtre furnal.
45. Pentru recuperarea zincului din reziduurile oxidate, acestea sunt tratate într-un cuptor "Imperial Smelting". Reziduurile foarte sarace şi pulberile de furnal (din siderurgie) sunt în prealabil tratate în cuptoare rotative (cuptoare Waelz) unde se produce un oxid cu o puternica concentraţie de zinc. Materialele metalice sunt reciclate prin topire fie în cuptoare cu inductie, fie în cuptoare cu caldura directa sau indirecta obţinutã de la gazul natural sau de la combustibili lichizi, sau chiar în retorte verticale "New Jersey", unde diferite materiale de recuperare pe baza de oxizi sau de metale pot fi reciclate. Se poate obţine de asemenea zinc plecand de la zgura din cuptoarele cu plumb printr-un procedeu de reducere a zgurei.
Tabelul 7 (a):
Surse de emisii, mãsuri antiemisie, randament de
desprafuire şi costuri pentru sectorul industriei primare
a metalelor neferoase
┌────────────┬─────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│ Sursa │ Mãsuri antiemisie │ Randament de │ Costul total al │
│ emisiilor │ │ desprafuire │ operatiei │
│ │ │ (%) │ (dolari americani) │
├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Emisii │Hote aspirante, │ > 99 │ │
│accidentale │reţinere etc., │ │ │
│ │epurarea efluentilor │ │ │
│ │gazosi prin FT │ │ │
├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Prajire/ │Aglomerare în │ │ │
│aglomerare │cuptoare cu flacara │ │ │
│ │verticala: DPE + │ │ │
│ │epuratoare-spalatoare│ │ │
│ │(înaintea trecerii │ │ │
│ │într-o instalatie cu │ │ │
│ │acid sulfuric cu │ │ │
│ │dublu contact) + FT │ │ │
│ │pentru gaze reziduale│ │ 7-10 Mg H(2)SO(4) │
├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Topire │Cuptor vertical: │ │ │
│clasica │închidere superioarã/│ │ │
│(reducere în│evacuare eficienta în│ │ │
│furnal │gãuri de turnare + │ │ │
│înalt) │FT, canale de turnare│ │ │
│ │închise, guri de │ │ │
│ │alimentare cu clopot │ │ │
│ │dublu │ │ │
├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│"Imperial │Spalare foarte │ > 95 │ │
│Smelting" │performanta │ │ │
│ │Spalatoare Venturi │ │ │
│ │Guri de alimentare cu│ │ │
│ │clopot dublu │ 𗈘 Mg metal produs │
├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Lixiviere │Aplicarea procedeului│ > 99 │Depinde de loc │
│prin │depinde de │ │ │
│presiune │proprietãţile de │ │ │
│ │lixiviere ale │ │ │
│ │concentratelor │ │ │
├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Procedee │Topire fulger, de │ │ │
│directe de │exemplu procedeele │ │ │
│reducere │Kivet, Outokumpu şi │ │ │
│prin topire │Mitsubishi │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ │Topire cu baie, de │Ausmelt: Pb77, │QSL: costuri de │
│ │exemplu convertizorul│Cd97, │exploatare 60/Mg Pb │
│ │rotativ cu insuflare │QSL: Pb92, │ │
│ │de sus, procedeele │Cd93 │ │
│ │Ausmelt, Isasmelt, │ │ │
│ │QSL şi Noranda │ │ │
└────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
Tabelul 7 (b):
Surse de emisii, mãsuri antiemisie, randament
de desprafuire şi costuri pentru sectorul industriei
metalelor neferoase
┌────────────┬─────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│ Sursa │ Mãsuri antiemisie │ Randament de │ Costul total al │
│ emisiilor │ │ desprafuire │ operatiei │
│ │ │ (%) │ (dolari americani) │
├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Producţia de│Cuptor rotativ puţin │ 99,9 Mg Pb │
│plumb │înalt: hote de │ │ │
│ │aspiratie pentru │ │ │
│ │gaurile de turnare + │ │ │
│ │FT; condensator cu │ │ │
│ │tub, arzator │ │ │
│ │oxicombustibil │ │ │
├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Producţia de│"Imperial Smelting" │ > 95 Mg Zn │
│zinc │ │ │ │
└────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
46. În general, procedeele trebuie sa comporte un dispozitiv eficient de recuperare a pulberilor atât pentru gazele primare, cat şi pentru emisiile accidentale. Mãsurile de reducere a emisiilor importante sunt prezentate în tabelele 7 (a) şi (b). Utilizarea filtrelor textile a permis, în anumite cazuri, sa se aducã concentratia de pulberi la mai puţin de 5 mg/mc.
Industria cimentului (anexa II, categoria 7)
47. Cuptoarele de ciment pot folosi uleiurile uzate sau pneurile folosite drept combustibili (secundari). Dacã se folosesc reziduuri, prescripţiile privind emisiile procedeelor de incinerare a deşeurilor se pot aplica şi în cazul deşeurilor periculoase, în funcţie de cantitatea tratata în instalatie, prescripţiile privind emisiile procedeelor de incinerare a deşeurilor periculoase ar putea fi aplicate. Cu toate acestea, prezenta secţiune menţioneazã cuptoarele cu combustibili fosili.
48. Se emit particule în toate fazele producţiei de ciment, constând din manipularea materialelor, tratarea materiilor prime (în concasoare şi desicatoare), producţia clinkerului şi prepararea cimentului. Metalele grele sunt introduse în cuptor împreunã cu materiile prime, cu combustibilii fosili şi cu deşeurile care servesc drept combustibili.
49. Producţia clinkerului se realizeazã cu ajutorul urmãtoarelor tipuri de cuptoare: cuptor rotativ înalt pe cale umeda, cuptor rotativ înalt pe cale uscata, cuptor rotativ cu dispozitiv de preincalzire cu ciclon, cuptor rotativ cu dispozitiv de preincalzire cu gratar şi cuptor vertical. Cuptoarele rotative cu dispozitiv de preincalzire cu ciclon consuma mai putina energie şi oferã în plus posibilitãţi de reducere a emisiilor.
50. Pentru recuperarea caldurii, se trec gazele reziduale din cuptoarele rotative prin sistemul de preincalzire şi uscatoarele concasoare (atunci când un material este instalat) înainte de a le desprafui. Pulberile astfel adunate sunt retrimise în circuitul de alimentare.
51. Mai puţin de 0,5% din plumbul şi cadmiul care intra în cuptor este evacuat o data cu gazele de combustie. Concentratia puternica de substanţe alcaline şi epurarea care are loc în cuptor favorizeazã retentia metalelor în clinker sau în praful cuptorului.
52. Este posibil sa se reducã emisiile de metale grele din atmosfera, de exemplu, prin prelevarea fluxului de esapament şi stocarea pulberilor adunate şi nu prin trimiterea în circuitul de alimentare. Totuşi, se impune, în fiecare caz, sa se punã în balanţa avantajele pe care le prezintã aceasta soluţie şi consecinţele unei evacuari de metale grele în stocul de deşeuri. Derivarea metalului cald calcinat, care este în parte evacuat în fata intrãrii în cuptor şi este introdus în instalatia de preparare a cimentului, constituie o alta soluţie. Astfel se pot amalgama pulberile în clinker. Este indicat de asemenea sa se vegheze la funcţionarea regulatã a cuptorului pentru a evita opririle de urgenta ale desprafuitoarelor electrice. Pot sa rezulte astfel concentratii excesive de CO. Aceste opriri de urgenta risca într-adevãr sa antreneze puncte puternice de emisie de metale grele.
53. Mãsurile de reducere a emisiilor importante sunt prezentate în tabelul 8. Pentru reducerea emisiilor directe de pulberi la nivelul concasoarelor şi uscatoarelor se folosesc mai ales filtrele textile, în timp ce gazele reziduale ale dispozitivului de rãcire a clinkerului şi ale cuptorului sunt tratate cu ajutorul desprafuitoarelor electrice. Cu ajutorul DPE, pulberile pot fi aduse la concentratii mai mici de 50 mg/mc. Cu FT, concentratia de pulberi a gazului epurat poate scãdea la 10 mg/mc.
Tabelul 8:
Surse de emisii, mãsuri antiemisie, randament
de reducere şi costuri pentru sectorul industriei cimentului
┌─────────────────────────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────┐
│ Sursa │ Mãsuri │Randament de│ Costul │
│ emisiilor │antiemisie│reducere (%)│ operatiei │
├─────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┤
│Emisii directe ale concasoarelor şi │FT │Cd, Pb: > 95│ │
│uscatoarelor │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┤
│Emisii directe ale cuptoarelor │DPE │Cd, Pb: > 95│ │
│rotative şi ale dispozitivului de │ │ │ │
│rãcire a clinkerului │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┤
│Emisii directe ale cuptoarelor │Absorbţie │ Hg: > 95 │ │
│rotative │cãrbune │ │ │
│ │activ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────┘
Industria sticlei (anexa II, categoria 8)
54. În industria sticlei, emisiile de plumb sunt departe de a fi neglijabile, datoritã diferitelor tipuri de sticla care conţin plumb (de exemplu, cristalul sau tuburile catodice). În cazul sticlei sodo-calcice, emisiile de plumb depind de calitatea sticlei reciclate folosite. Concentratia de plumb a pulberilor care provin din topirea cristalului se situeaza în general între 20 şi 60%.
55. Emisiile de pulberi se produc în principal în urma malaxarii amestecului vitrifiabil, în cuptoare, în urma scurgerilor difuze la deschiderea cuptorului şi în momentul finisarii şi suflarii produselor. Acestea depind în mare mãsura de tipul de combustibil ars, de tipul cuptorului şi de tipul de sticla produs. Arzatoarele oxicombustibile pot reduce cu 60% volumul deşeurilor gazoase şi emisia de pulberi de furnal. Emisiile de plumb care provin din încãlzirea electrica sunt inferioare celor din încãlzirea cu combustibil lichid sau cu gaz.
56. Amestecul este topit în cuve cu alimentare continua, în cuptoare cu oale sau în creuzete. Prin cuptoarele cu alimentare discontinua, emisiile de pulberi fluctueaza enorm în timpul ciclului de fuziune. Emisiile de pulberi de la cuvele cu cristal (< 5 kg/Mg sticla) sunt mai mari decât cele de la alte tipuri de cuve (< l kg/Mg de sticla obţinutã prin topirea carbonatului de sodiu sau de potasiu).
57. Printre mãsurile care permit reducerea emisiilor directe de pulberi metalice, se poate cita granulatia amestecului vitrifiabil, înlocuirea sistemelor de încãlzire cu combustibil lichid sau cu gaz prin sisteme electrice, încorporarea unei cantitãţi mai mari de sticla recirculata în amestec şi folosirea unei mai bune game de materii prime (repartiţie granulometrica) şi de sticla reciclata (evitand fracţiunile care conţin plumb). Gazele de esapament pot fi epurate în filtre textile, ceea ce aduce emisiile la mai puţin de 10 mg/mc. Cu ajutorul desprafuitoarelor electrice, emisiile se pot reduce la 30 mg/mc. Coeficientul de reducere al emisiilor corespunzãtoare este prezentat în tabelul 9.
58. Procedeele de fabricaţie a cristalului fãrã compuşi de plumb sunt în curs de dezvoltare.
Tabelul 9:
Surse de emisii, mãsuri antiemisie, randament
de desprafuire şi costuri
pentru sectorul industriei sticlei
┌─────────────────────────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────┐
│ Sursa │ Mãsuri │Randament de│ Cost total al │
│ emisiilor │antiemisie│desprafuire │ operatiei │
│ │ │ (%) │ │
├─────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┤
│Emisii directe │FT │ > 98 │ │
│ ├──────────┼────────────┼───────────────┤
│ │DPE │ > 90 │ │
└─────────────────────────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────┘
Industria clorului şi a sodei caustice (anexa II, categoria 9)
59. În industria clorului şi a sodei caustice, Cl(2), hidroxizii alcalini şi hidrogenul se obţin prin electroliza unei soluţii saline. Instalaţiile existente folosesc în mod curent procedeul cu catod de mercur şi procedeul cu diafragma, care necesita amândouã recurgerea la o serie de practici în scopul evitãrii problemelor ecologice. Procedeul cu membrana nu antreneaza nici o emisie de mercur. În plus, acesta consuma mai putina energie electrolitica şi mai multã caldura pentru concentratia de hidroxizi alcalini (bilanţul energetic global dând un uşor avantaj, de ordinul a 10 - 15% fata de tehnologia cu membrana); se folosesc cuve mai compacte. În Decizia 90/3 din 14 iunie 1990, Comisia pentru prevenirea poluarii masive de origine telurica (PARCOM) a recomandat eliminarea progresiva, pe cat posibil, a instalaţiilor cu catod de mercur pentru fabricarea clorului şi a sodei, astfel încât acestea sa dispara în totalitate în 2010.
60. Se pare ca investiţia specifica necesarã pentru înlocuirea procedeului cu catod de mercur prin procedeul cu membrana ar fi de ordinul a 700 - 1000 dolari/Mg de Cl(2). În ciuda unei posibile cresteri a cheltuielilor de apa, electricitate, etc. şi a costului epurarii soluţiei saline, în special, costurile de exploatare vor scãdea în majoritatea cazurilor, datoritã economiilor fãcute în principal printr-un consum mai redus de energie şi datoritã diminuãrii costului tratarii apelor uzate şi a eliminãrii deşeurilor.
61. Sursele de emisii de mercur în mediul înconjurãtor, provenind din procedeul cu catod de mercur, sunt: ventilarea sãlii cuvelor, efluentii gazosi, produsii fabricati, în special hidrogenul şi apele uzate. Printre evacuarile din atmosfera, mercurul emis sub forma difuza din cuvele din ansamblul localului ocupa un loc important. Mãsurile de prevenire şi de supraveghere sunt esenţiale şi ar trebui sa li se acorde un rang de prioritate legat de importanta relativã a fiecãrei surse în cadrul unei instalaţii speciale. În toate cazurile, o serie de mãsuri de supraveghere speciale sunt necesare atunci când mercurul este recuperat din namolurile care rezulta din operaţiile de fabricare.
62. Se pot folosi urmãtoarele mãsuri pentru reducerea mercurului care provine din instalaţiile existente:
- mãsurile de control al procedeului şi mãsurile tehnice destinate optimizarii operatiei în cuve, întreţinere şi metode de lucru mai eficiente;
- dispozitive de acoperire, etanseitate şi scurgere controlatã prin aspiratie;
- curatarea salilor cuvelor şi mãsuri care sa faciliteze menţinerea acestora într-o stare de curãţenie; şi
- epurarea unei cantitãţi limitate de flux gazos (anumite fluxuri de aer contaminate şi gaz hidrogen).
63. Aceste mãsuri permit sa se ajungã la o concentraţie a emisiilor de mercur la valori mai mici de 2,0 g/Mg de capacitate de producţie de Cl(2), exprimat în medie anuala. Anumite instalaţii ajung la niveluri de emisii mult sub 1,0 g/Mg de Cl(2). Conform Deciziei PARCOM 90/3, a fost necesar ca instalaţiile existente care folosesc procedeul cu catod de mercur pentru producţia de clor şi de soda - înainte de 31 decembrie 1996 - sa aducã la un nivel de 2 g de Hg/Mg de Cl(2) emisiile de substanţe vizate de Convenţie asupra prevenirii poluarii marine de origine telurica. Deoarece emisiile depind într-o mare mãsura de introducerea bunelor practici de exploatare, calculul mijloacelor ar trebui sa fie fondat pe o perioada de întreţinere de cel mult un an.
Incinerarea deşeurilor orãşeneşti, a deşeurilor medicale şi a deşeurilor periculoase (anexa II, categoriile 10 şi 11)
64. Incinerarea deşeurilor orãşeneşti, a deşeurilor medicale şi a deşeurilor periculoase produce emisii de cadmiu, plumb şi mercur. Mercurul, o buna parte a cadmiului şi o proporţie redusã de plumb se volatilizeaza. O serie de mãsuri speciale ar trebui luate, atât înainte, cat şi dupã incinerare, pentru reducerea acestor emisii.
65. Se considera ca în materie de desprafuire, cea mai buna tehnica disponibilã este filtrul textil, asociat cu metodele de reducere a substanţelor volatile pe cale uscata sau umeda. Se pot folosi de asemenea desprafuitoare electrice, utilizate cu dispozitive pe cale umeda, pentru reducerea la minim a emisiilor de pulberi, dar acest material oferã mai putine posibilitãţi decât filtrele textile, în special în cazul unei acoperiri prealabile în vederea absorbtiei poluantilor volatili.
66. Atunci când "cea mai buna tehnica disponibilã" este utilizata pentru epurarea gazelor de combustie, concentratia pulberilor este adusã la valori cuprinse între 10 şi 20 mg/mc; dar se obţin în practica o serie de concentratii inferioare şi în anumite cazuri s-au semnalat concentratii mai mici de 1 mg/mc. Concentratia de mercur poate fi coborâtã la valori cuprinse între 0,05 şi 0,10 mg/mc (normalizare la 11% de O(2).
67. Mãsurile secundare de reducere a celor mai importante emisii sunt prezentate în tabelul 10. Este greu sa se furnizeze date de o valabilitate generalã, deoarece costurile relative în dolari/tona depind de o gama foarte raspandita de variabile proprii fiecãrui loc, cum ar fi structura deşeurilor.
68. Se gãsesc metale grele în toate fracţiunile deşeurilor orãşeneşti (de exemplu, produse, hârtie, materii organice). Reducand volumul acestor deşeuri care sunt incinerate, este asadar posibil sa se reducã emisiile de metale grele. Se ajunge la aceasta prin aplicarea diverselor strategii de gospodãrire a deşeurilor, în special programele de reciclare şi transformare a materiilor organice în compost. Anumite tari ale CEE/ONU autorizeaza de asemenea evacuarea deşeurilor orãşeneşti. În evacuarile corect administrate, emisiile de cadmiu şi de plumb sunt eliminate şi emisiile de mercur pot fi inferioare celor care rezulta din incinerare. O serie de cercetãri privind emisiile de mercur care provin din evacuari sunt în curs în mai multe tari ale CEE.
Tabelul 10:
Surse de emisii, mãsuri antiemisie, coeficient de eficacitate
şi costuri pentru sectorul incinerarii deşeurilor orãşeneşti,
a deşeurilor medicale şi a deşeurilor periculoase
┌─────────┬──────────────────────────────┬─────────────┬───────────────────────┐
│ Sursa │ Mãsuri antiemisie │Coeficient de│Cost total al operatiei│
│emisiilor│ │reducere (%) │ (în dolari americani) │
├─────────┼──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│Gaze de │Epuratoare - spalatoare foarte│Pb, Cd: > 98 │ │
│furnal │performanţe │Hg: cca. 50 │ │
│ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │DPE (trei câmpuri) │Pb, Cd: 80-90-20/Mg deseu │
│ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │DPE pe cale umeda (în camp) │Pb, Cd: 95-99│ │
│ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │Filtre textile │Pb, Cd: 95-99-30/Mg deseu │
│ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │Injecţie cu carbon + FT │Hg: > 85 │Costuri de exploatare: │
│ │ │ │cca. 2-3/Mg deseu │
│ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │Filtrare pe pat de cãrbune │Hg: > 99 │Costuri de exploatare: │
│ │ │ │cca. 50/Mg de deseu │
└─────────┴──────────────────────────────┴─────────────┴───────────────────────┘
ANEXA IV
TERMENE DE APLICARE A VALORILOR LIMITA ŞI A CELOR
MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU NOILE SURSE FIXE
ŞI SURSELE FIXE EXISTENTE
Termenele de aplicare a valorilor limita şi cele mai bune tehnici disponibile sunt urmãtoarele:
(a) pentru sursele fixe noi: doi ani dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol;
(b) pentru sursele fixe existente: opt ani dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol. La nevoie, acest termen ar poate fi prelungit pentru surse fixe speciale existente conform termenului de amortizare prevãzut în aceasta privinta de legislaţia nationala.
ANEXA V
VALORI LIMITA PENTRU EMISIILE CE PROVIN
DIN SURSELE MARI FIXE
I. INTRODUCERE
1. Doua tipuri de valoare limita sunt importante în diminuarea emisiilor de metale grele:
- valorile aplicabile metalelor grele sau grupurilor de metale grele speciale;
- valorile aplicabile emisiilor de particule în general.
2. În principiu, valorile limita pentru materiile speciale nu pot înlocui valorile limita specifice pentru cadmiu, plumb şi mercur, deoarece cantitatea de metale asociate emisiilor de particule variaza de la un procedeu la altul. Totuşi, respectarea acestor limite contribuie sensibil la reducerea emisiilor de metale grele în general. În plus, monitorizarea emisiilor de particule este în general mai puţin costisitoare decât monitorizarea unor anumite substanţe şi, în general, monitorizarea continua a diferitelor metale grele nu este în mod material posibila. În consecinta, valorile limita pentru particule prezintã un mare interes practic şi sunt de asemenea enunţate în prezenta anexa cel mai adesea pentru a completa sau înlocui valorile limita specifice aplicabile cadmiului, plumbului sau mercurului.
3. Valorile limita exprimate în mg/mc se raporteazã la condiţiile normale (volum de 273,15 k, 101,3 kPa, gaze uscate) şi sunt calculate sub forma de valoare medie a masurarilor efectuate timp de mai multe ore de exploatare, fie în 24 de ore, ca regula generalã. Perioadele de demarare şi de oprire trebuie sa fie excluse. Perioada care serveşte calculului mediilor poate, la nevoie, sa fie prelungitã pentru ca supravegherea sa dea rezultate suficient de precise. În privinta concentratiei de oxigen a evacuarilor de gaze, se aplica valorile date pentru anumite surse mari fixe. Orice dilutie, în vederea diminuãrii concentratiilor poluantilor din gazele evacuate este interzisã. Valorile limita pentru metalele grele se aplica la cele trei stãri ale metalului şi compusilor sãi - solida, gazoasa şi de vapori - exprimate în masa metalului. Atunci când se dau valori limita pentru emisiile totale, exprimate în g/unitatea de producţie sau de capacitate, acestea corespund sumei emisiilor de gaze de combustie şi a emisiilor ocazionale calculatã ca valoare anuala.
4. Dacã o depasire a valorilor limita date nu poate fi exclusa, trebuie sa se monitorizeze emisiile sau un parametru de performanta care indica dacã un dispozitiv antipoluare este corect utilizat şi întreţinut. Monitorizarea emisiilor sau a indicatorilor de performanta ar trebui sa aibã un caracter continuu dacã debitul masic al particulelor emise este mai mare de 10 kg/ora. În caz de monitorizare a emisiilor, concentratiile de poluanti atmosferici din efluentii reţelei de canalizare trebuie mãsurate în mod reprezentativ. Dacã materiile speciale sunt monitorizate în mod discontinuu, concentratiile ar trebui sa fie mãsurate la intervale regulate, cu sau fãrã trei valori independente pe verificare. Metodele de prelevare şi de analiza a esantioanelor tuturor poluantilor, precum şi metodele de mãsura de referinta care servesc la etalonarea sistemelor de mãsura automatizate, ar trebui sa fie conform normelor fixate de cãtre Comitetul European de Reglementare (CEN) sau prin Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO). Asteptand perfecţionarea standardelor CEN sau ISO, se pot aplica standardele naţionale. Standardele naţionale pot fi de asemenea aplicate, dacã dau aceleaşi rezultate ca şi standardele CEN sau ISO.
5. În caz de monitorizare continua, valorile limita sunt respectate dacã nici una din valorile de concentraţie medie a emisiilor calculate pe 24 ore nu depãşeşte valoarea limita sau dacã valoarea medie calculatã pentru 24 ore a parametrului monitorizat nu depãşeşte valoarea corelata a acestui parametru, obţinutã cu ocazia unui test de funcţionare în cursul cãruia dispozitivul antipoluare era corect utilizat şi întreţinut. În caz de monitorizare discontinua a emisiilor, valorile limita sunt respectate dacã media valorilor pe verificare nu depãşeşte valoarea limita. Fiecare din valorile limita exprimate prin totalul emisiilor pe unitate de producţie sau totalul emisiilor anuale este respectata dacã valoarea monitorizata nu este depãşitã, dupã cum s-a indicat mai sus.
II. VALORI LIMITA SPECIALE PENTRU ANUMITE SURSE MAJORE FIXE
Arderea combustibililor fosili (anexa II, categoria 1)
6. Valorile limita corespund unei concentratii de 6% de O(2) în gazele de combustie pentru combustibilii solizi şi de 3% de O(2) pentru combustibilii lichizi.
7. Valoarea limita pentru emisiile de particule ce provin din combustibilii solizi şi lichizi: 50 mg/mc.
Ateliere de aglomerare (anexa II, categoria 2)
8. Valoare limita pentru emisiile de particule: 50 mg/mc.
Ateliere de peletizare (anexa II, categoria 2)
9. Valoare limita pentru emisiile speciale:
(a) Concasare, uscare: 25 mg/mc; şi
(b) Peletizare: 25 mg/mc; sau
10. Valoarea limita pentru totalul emisiilor de particule: 40 g/Mg de pelete produse.
Furnale înalte (anexa II, categoria 3)
11. Valoare limita pentru emisiile de particule: 50 mg/mc
Cuptoare cu arc (anexa II, categoria 3)
12. Valoare limita pentru emisiile de particule: 20 mg/mc
Producerea de cupru şi zinc, inclusiv în cuptoarele "Imperial Smelting" (anexa II, categoria 5 şi 6)
13. Valoare limita pentru emisiile de particule: 20 mg/mc
Producerea de plumb (anexa II, categoria 5 şi 6)
14. Valoare limita pentru emisiile de particule: 10 mg/mc
Industria de ciment (anexa II, categoria 7)
15. Valoare limita pentru emisiile de particule: 50 mg/mc
Industria sticlei (anexa II, categoria 8)
16. Valorile limita corespund unor concentratii de O(2) în gazele de combustie a cãror valoare variaza dupã tipul furnalului: cuptoare cu cuva: 8%, cuptoare cu creuzet şi cuptoare cu oala: 13%.
17. Valoare limita pentru emisiile de plumb: 5 mg/mc.
Industria clorului şi a sodei caustice (anexa II, categoria 9)
18. Valorile limita se raporteazã la cantitatea de mercur evacuata în atmosfera printr-o instalatie, oricare ar fi sursa de emisie, exprimatã în valoare medie anuala.
19. Valorile limita pentru instalaţiile existente de clor şi soda caustica trebuie evaluate de Pãrţile reunite în cadrul Organismului Executiv în termen de cel mult doi ani dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol.
20. Valorile limita pentru instalaţiile noi care produc clor şi soda caustica: 0,01 g Hg/Mg Cl(2) capacitate de producţie.
Incinerarea deşeurilor orãşeneşti, medicale şi periculoase (anexa II, categoria 10 şi 11)
21. Valorile limita corespund unei concentratii de 11% O(2) în gazele de combustie.
22. Valorile limita pentru emisiile de particule:
(a) 10 mg/mc pentru incinerarea deşeurilor periculoase şi a deşeurilor medicale;
(b) 25 mg/mc pentru incinerarea deşeurilor orãşeneşti.
23. Valorile limita pentru emisiile de mercur:
(a) 0,05 mg/mc pentru incinerarea deşeurilor periculoase;
(b) 0,08 mg/mc pentru incinerarea deşeurilor orãşeneşti;
(c) valorile limita pentru emisiile de mercur care provin din incinerarea deşeurilor medicale vor fi evaluate de cãtre Pãrţile reunite în cadrul Organismului Executiv în termen de cel mult doi ani dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol.
ANEXA VI
MÃSURI DE REGLEMENTARE A PRODUSELOR
1. În afarã de dispoziţiile contrare prezentei anexe, şase luni cel mai târziu dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, concentratia de plumb a benzinei comercializate destinate vehiculelor rutiere nu trebuie sa depãşeascã 0,013 g/l. Pãrţile care comercializeazã benzina cu plumb conţinând sub 0,013 g/l din acest metal trebuie sa menţinã aceasta concentraţie sau sa o reducã.
2. Fiecare Parte face toate eforturile pentru ca trecerea la carburanţii a cãror concentraţie de plumb este cea specificatã la alin, (1) sa determine o reducere globalã a efectelor nocive asupra sãnãtãţii şi a mediului.
3. Când un stat constata ca limitarea concentratiei de plumb a benzinei comercializate conform alin. (1) va antrena o serie de probleme grave socio-economice sau tehnice sau nu va avea efecte benefice globale asupra mediului sau sãnãtãţii, ţinând seama, în special, de situaţia sa climaterica, acesta poate prelungi termenul fixat în prezentul alineat pana la 10 ani; în decursul acestei perioade, statul respectiv poate comercializa benzina cu plumb a carei concentraţie nu va depãşi 0,15 g/l. În astfel de situaţii, statul trebuie sa specifice, într-o declaraţie care va fi depusa în acelaşi timp cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, ca are intenţia sa prelungeascã termenul şi sa explice în scris Organismului Executiv motivele acestei prelungiri.
4. Pãrţile sunt autorizate sa comercializeze cantitãţi mici de benzina cu plumb, a cãror concentraţie de plumb sa nu depãşeascã 0,15 g/l, dat fiind ca aceste cantitãţi, destinate vehiculelor rutiere vechi, nu trebuie sa reprezinte mai mult de 0,5% din totalul vânzãrilor lor.
5. Fiecare Parte, în termen de cel mult cinci ani dupã intrarea în vigoare a prezentului Protocol sau 10 ani pentru ţãrile cu economie în tranzitie, care şi-au anuntat intenţia de a opta pentru un termen de 10 ani într-o declaraţie depusa în acelaşi timp cu instrumentul de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, trebuie sa obţinã concentratii care sa nu depãşeascã:
(a) 0,05% din greutatea mercurului în baterii şi acumulatoare alcaline cu mangan destinate unei folosiri prelungite în condiţii extreme (de exemplu, temperatura sub 0°C sau mai mare de 50°C, riscul de soc); şi
(b) 0,025% din greutatea mercurului în toate celelalte baterii şi acumulatoare cu mangan.
Limitele de mai sus pot fi depasite pentru o aplicare tehnologicã noua sau în cazul utilizãrii unei baterii sau a unui acumulator într-un produs nou, dacã o serie de mãsuri de garanţie rezonabile sunt luate pentru ca bateria sau acumulatorul perfectionate sau produsul obţinut şi dotat cu o baterie sau un acumulator greu de scos sa fie eliminat raţional din punct de vedere ecologic. Bateriile alcaline cu mangan şi alte baterii sunt de asemenea scutite de aceasta obligaţie.
ANEXA VII
MÃSURI DE MANAGEMENT AL PRODUSELOR
1. Prezenta anexa vizeazã difuzarea de informaţii Pãrţilor în privinta mãsurilor de gestionare a produselor.
2. Pãrţile pot lua în considerare mãsurile adecvate de management al produselor, cum ar fi cele enumerate în continuare, atunci când se justifica ca risc potenţial al efectelor nocive asupra sãnãtãţii sau mediului ce decurge din emisiile unuia sau mai multor metale grele enumerate în anexa I, ţinându-se seama de toate riscurile şi avantajele aferente unor astfel de mãsuri, pentru a veghea ca orice modificare adusã produselor sa determine printr-o reducere globalã a efectelor nocive asupra sãnãtãţii şi mediului.
(a) înlocuirea produselor care conţin unul sau mai multe dintre metalele grele enumerate în anexa I, introduse intentionat, dacã exista produse de înlocuire adecvate;
(b) reducerea la minimum a concentratiei sau înlocuirea, în produse, a unuia sau mai multor metale grele enumerate în anexa I, introduse intentionat;
(c) furnizarea de informaţii asupra produselor, inclusiv etichetarea lor, pentru ca utilizatorii sa fie informati de prezenta în aceste produse a unuia sau mai multor metale grele enumerate în anexa I, introduse intentionat, şi de necesitatea de a utiliza aceste produse şi de a manipula deşeurile cu precautie;
(d) folosirea stimulentelor economice sau a acordurilor voluntare pentru reducerea concentratiei de metale grele, enumerate în anexa I, din produse sau eliminarea lor; şi
(e) elaborarea şi aplicarea programelor care vizeazã colectarea, reciclarea sau eliminarea în mod ecologic a produselor care conţin unul dintre metalele grele enumerate în anexa I.
3. Fiecare produs sau grup de produse vizat în continuare conţine unul sau mai multe metale grele enumerate în anexa I şi a ocazionat adoptarea de cãtre cel puţin o Parte a Convenţiei a mãsurilor de reglementare sau voluntare, ţinând seama de faptul ca acest produs contribuie la emisia unuia sau mai multor metale grele enumerate în anexa I. Totuşi, nu exista încã informaţii suficiente care sa permitã confirmarea ca aceste produse constituie o sursa importanta pentru toate Pãrţile, ceea ce justifica includerea acestora în anexa VI. Fiecare Parte este incurajata sa examineze informaţiile disponibile şi, dacã aceasta examinare o convinge de necesitatea luãrii mãsurilor de precautie, sa aplice mãsurile de gestionare a produselor, cum ar fi cele menţionate la alin. (2) pentru unul sau mai multe dintre produsele enumerate în continuare:
(a) dispozitive electrice conţinând mercur; adicã dispozitive care conţin unul sau mai multe intrerupatoare/declansatoare pentru transferul curentului electric, cum ar fi releele, termostatele, contactorii de nivel, manocontactele şi alţi intrerupatori (mãsurile luate cuprind interzicerea majoritãţii dispozitivelor electrice care conţin mercur; programe voluntare care vizeazã înlocuirea anumitor intrerupatori care conţin mercur cu intrerupatori electronici sau speciali; programe voluntare de reciclare pentru intrerupatori; programe voluntare de reciclare pentru termostate);
(b) dispozitive de mãsurare conţinând mercur, cum ar fi termometrele, manometrele, barometrele, indicatoarele de presiune, manocontacte şi transmitatori de presiune (mãsurile luate cuprind interdicţia termometrelor care conţin mercur şi interzicerea instrumentelor de mãsura);
(c) lampi fluorescente care conţin mercur (mãsurile luate cuprind diminuarea concentratiei de mercur în lampi datoritã atât programelor voluntare, cat şi celor de reglementare şi programelor voluntare de reciclare);
(d) amalgame dentare care conţin mercur (mãsurile luate cuprind mãsuri voluntare şi interzicerea cu derogãri a utilizãrii amalgamelor dentare care conţin mercur, precum şi programe voluntare pentru încurajarea recuperãrii amalgamelor dentare prin serviciile dentare înaintea evacuarii lor spre instalaţiile de tratarea apei);
(e) pesticide conţinând mercur, inclusiv cele pentru tratarea invelisului seminţelor (mãsurile luate cuprind interzicerea tuturor pesticidelor care conţin mercur, inclusiv a produselor de tratare a seminţelor şi interzicerea utilizãrii mercurului ca dezinfectant);
(f) vopsele care conţin mercur (mãsurile luate cuprind interzicerea tuturor acestor vopsele, interzicerea acestor vopsele pentru o utilizare interioarã sau pe jucariile destinate copiilor şi interzicerea utilizãrii mercurului în vopselele anticorozive); şi
(g) baterii şi acumulatorii care conţin mercur, altele decât cele menţionate în anexa VI (mãsurile luate cuprind diminuarea concentratiei de mercur, datoratã atât programelor voluntare, cat şi celor de reglementare, perceperii de taxe şi redevenţe de mediu şi programelor voluntare de reciclare).
DECIZIA ORGANISMULUI EXECUTIV 1/1998 PRIVIND CRITERIILE CE
TREBUIE RESPECTATE ŞI PROCEDURILE CE TREBUIE URMATE PENTRU
ADÃUGAREA DE METALE GRELE ŞI DE PRODUSE LA PROTOCOLUL PRIVIND
METALELE GRELE
Organismul Executiv,
decis sa acţioneze într-un interval optim pentru a elabora criteriile şi procedurile care permit adãugarea metalelor grele şi a produselor la Protocolul privind metalele grele, care urmeazã sa fie adoptat,
adopta, ţinând seama de art 13 alin. (6) şi (7) din Protocol, criteriile şi procedurile de adaugare a metalelor grele şi produselor la anexele I, VI sau VII:
CRITERII CE TREBUIE RESPECTATE ŞI PROCEDURI CE TREBUIE URMATE
PENTRU A ADAUGA METALE GRELE ŞI PRODUSE LA ANEXELE I, VI SAU VII
ALE PROTOCOLULUI PRIVIND METALELE GRELE
Orice Parte care prezintã o propunere vizând modificarea:
(a) anexei I pentru adãugarea unui metal greu; sau
(b) anexei VI pentru adãugarea unei mãsuri de control al unui produs; sau
(c) anexei VII pentru adãugarea unui produs sau grup de produse la Protocol, conform art. 13 alin. (6), comunica informaţii Organismului Executiv conform alin. (2), (3) sau (4), dupã cum este cazul.
Propunerile care vizeazã modificarea anexei I pentru a adauga un metal greu conţin:
(a) un profil de risc şi informaţiile de mai jos:
(i) date privind nivelurile mãsurate în mediul înconjurãtor şi repartizarea pe sursa în zonele indepartate de sursele antropice, sau date privind modelarea transportului atmosferic transfrontier pe distanţe lungi pentru tipul de metal care are efecte nocive dovedite, evidenţiazã riscul unui transport atmosferic transfrontier pe distanta lungã;
(ii) date privind separarea ecologica, biodisponibilitatea, procesul de transformare, bioamplificarea şi acumularea, evidentiind destinaţia metalului în mediul înconjurãtor, în locuri indepartate de sursele antropice;
(iii) date privind toxicitatea care demonstreaza ca metalul poate avea efecte nocive asupra sãnãtãţii sau mediului;
(b) informaţii, în mãsura în care sunt disponibile, privind:
(i) producerea/utilizarea emisiilor;
(ii) mãsuri antipoluare propuse (de exemplu, material tehnic, modificarea procedurilor, soluţii de înlocuire, etc.);
(iii) eficienta, aplicabilitatea, riscurile, costurile şi avantajele în cifre şi nefinanciare ale mãsurilor antipoluare şi soluţiile de înlocuire propuse;
(iv) manipularea şi eliminarea metalului greu ca urmare a mãsurilor antipoluare.
Propunerile care vizeazã modificarea anexei VI pentru a adauga o mãsura de reglementare a unui produs cuprind în special urmãtoarele elemente:
(a) o descriere:
(i) a produsului sau a grupului de produse care trebuie sa facã obiectul mãsurii de reglementare, inclusiv, dacã este cazul, a codului corespunzãtor tarifului vamal armonizat;
(ii) a mãsurii de reglementare a produsului propus;
(b) informaţii, în mãsura în care sunt disponibile, privind:
(i) fabricarea, utilizarea şi eliminarea produsului sau grupului de produse care trebuie sa facã obiectul mãsurii de reglementare;
(ii) contribuţia produsului sau a grupului de produse la volumul total de emisii al unui metal greu înscris în anexa I pe teritoriul Partii la Convenţie şi în regiunea CEE/ONU în ansamblul sau înaintea aplicãrii oricãrei mãsuri de gestionare vizând reducerea acestei contribuţii, precum şi metodologia utilizata;
(iii) eficacitatea, aplicabilitatea, riscurile, costurile şi avantajele în cifre şi nefinanciare a adoptãrii mãsurii propuse.
Propunerile vizând modificarea anexei VII pentru a adauga un produs sau un grup de produse cuprind în special:
(a) o descriere:
(i) a mãsurilor luate de cãtre o Parte oarecare la Convenţie pentru reducerea emisiilor produsului sau grupului de produse în atmosfera;
(ii) a produsului sau a grupului de produse cãrora li se aplica mãsurile luate, inclusiv, dacã este cazul, codul corespunzãtor tarifului vamal armonizat;
(b) informaţii, în mãsura în care sunt disponibile, privind:
(i) contribuţia produsului sau a grupului de produse la volumul total al emisiilor unui metal greu înscris în anexa I pe teritoriul Partii la Convenţie şi în regiunea CEE/ONU în ansamblu înaintea adoptãrii oricãrei mãsuri de gestionare a produsului care vizeazã reducerea acestei contribuţii, precum şi metodologia utilizata;
(ii) motivele profunde ale mãsurilor luate în special riscul perceput şi costul sau avantajele acestor mãsuri şi reducerea emisiilor realizate.
La primirea unei propuneri pregãtite conform alin. (2), (3) şi (4) şi dacã profilul de risc este considerat acceptabil, Pãrţile adopta, în cadrul unei reuniuni a Organismului Executiv şi prin consens, dispoziţiile necesare pentru ca propunerea sa facã obiectul uneia sau mai multor examinari tehnice, dacã, ţinând seama de conţinutul comunicãrii şi de orice alta informaţie pertinenta prezentatã Organismului Executiv, Pãrţile considera ca se impune o noua examinare a metalului greu, produsului, grupului de produse sau a mãsurii de reglementare a unui produs. Aceste examinari tehnice se fac în scris şi evalueaza, între altele:
(a) pentru adãugarea unui metal greu la anexa I:
(i) evaluarea rezultatelor activitãţilor de supraveghere sau a dovezilor ştiinţifice echivalente care evidenţiazã un transport atmosferic transfrontier pe distanta lungã provenind din sursele antropice;
(ii) evaluarea riscului ca emisiile în atmosfera ale metalului greu sa atinga o forma biodisponibila a metalului care ar putea atinge niveluri periculoase de acumulare şi de bioamplificare;
(iii) evaluarea existenţei unui numãr suficient de date care sa arate ca, cantitãţile de metal greu prezente în atmosfera datoritã transportului atmosferic transfrontier pe distanţe lungi a acestui metal risca sa aibã efecte nocive importante asupra sãnãtãţii sau mediului;
(iv) evaluarea informaţiilor privind sursele de emisie ale metalului greu în atmosfera, inclusiv utilizarea de produse, estimarile volumului total al emisiilor provenind din aceste surse şi metodologiile utilizate;
(v) evaluarea existenţei mãsurilor de reducere a riscului efectelor nocive asupra sãnãtãţii şi/sau mediului consecutive transportului atmosferic transfrontier pe distanţe lungi a metalului greu şi dacã acestea sunt aplicabile din punct de vedere tehnic şi evaluarea efectelor lor conexe şi a costului;
(b) pentru a include o mãsura de reglementare a unui produs în anexa VI:
(i) se estimeaza dacã unul sau mai multe dintre metalele grele specificate în anexa I sunt incluse intentionat în produsul sau grupul de produse;
(ii) se evalueaza dacã emisiile în atmosfera care se produc în faza de fabricaţie, transformare, comercializare, utilizare şi eliminare a produsului sau a grupului de produse, risca sa ajungã la o forma biodisponibila şi, ţinând cont de mãsurile antipoluare luate în fiecare punct al acestui proces, sa contribuie la volumul total al emisiilor atmosferice transfrontiere în regiunea CEE/ONU a unuia din metalele grele specificate în anexa I, care au efecte nocive asupra sãnãtãţii şi mediului; şi
(iii) se evalueaza în ce proporţie mãsura propusã permite reducerea emisiilor şi se determina costul sau avantajele şi, dacã este cazul, eficacitatea şi riscurile pe care le prezintã sau mãsura în care exista soluţii de înlocuire adaptate;
(c) pentru a include un produs sau un grup de produse în anexa VII;
(i) se evalueaza dacã unul sau mai multe metale grele specificate în anexa I sunt incluse intentionat în produsul sau grupul de produse;
(ii) se evalueaza mãsurile luate de cãtre fiecare Parte la Convenţie şi mãsura în care, dupã o serie de estimari, acestea contribuie la reducerea emisiilor metalului greu în atmosfera;
(iii) se evalueaza motivele, reducerea emisiilor, costurile şi avantajele acestei acţiuni; şi
(iv) se evalueaza dacã emisiile în atmosfera ale produsului sau grupului de produse risca sa ajungã la o forma biodisponibila a produsului sau a grupului de produse, în fazele fabricãrii, transformarii, comercializãrii, utilizãrii şi eliminãrii sale şi ţinând cont de mãsurile antipoluare luate în fiecare punct al acestui proces, contribuie la volumul total al emisiilor în atmosfera, pe teritoriul Partii la Convenţie, a unuia din metalele grele specificate în anexa I, care au efecte nocive asupra mediului sau sãnãtãţii.
Expresia "profil de risc" menţionatã la alin. (2) şi (5) desemneazã un studiu exhaustiv al informaţiilor ştiinţifice referitoare la determinarea riscurilor cu caracter general pentru sãnãtate şi mediu legate de utilizarea şi eliminarea unei substanţe. Nu este nevoie ca acest studiu sa trateze într-un mod explicit riscurile legate de poluarea atmosferica transfrontiera la mare distanta, dar trebuie furnizate date corespunzãtoare pentru evaluarea acestor riscuri.
Pe baza elementelor menţionate la alin. (2), (3) şi (4), Pãrţile încheie, la o reuniune a Organismului Executiv, evaluarea propunerii, ţinând cont de obiectivul Protocolului, definit în art. 2.
PROTOCOLUL
Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic
Pãrţile,
hotãrâte sa punã în aplicare Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi,
constiente ca oxizii de azot, sulful, compusii organici volatili şi compusii redusi ai azotului au fost asociaţi cu efecte nocive asupra sãnãtãţii umane şi mediului,
preocupate de faptul ca, nivelele critice pentru sãnãtatea umanã şi vegetaţie ale acidifierii, ale azotului din îngrãşãminte şi ale nivelului de ozon sunt depasite în multe regiuni ale Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa,
preocupate de asemenea de faptul ca oxizii de azot, sulful şi compusii organici volatili emisi, ca şi poluantii secundari, cum ar fi ozonul şi produsele de reactie ale amoniacului, sunt transportaţi în atmosfera pe distanţe lungi şi pot avea efecte transfrontiere nocive,
recunoscând ca emisiile provenite de la Pãrţile Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa contribuie la poluarea aerului la scara emisferica şi globalã şi recunoscând potenţialul de transport între continente şi necesitatea unor studii aprofundate asupra acestui subiect,
recunoscând de asemenea ca Statele Unite ale Americii şi Canada negociaza în prezent, la nivel bilateral, reducerea emisiilor oxizilor de azot şi a compusilor organici volatili pentru a evita efectele transfrontiere ale ozonului,
recunoscând în plus ca statul Canada va realiza reduceri suplimentare ale emisiilor de sulf pana în anul 2010 prin aplicarea Strategiei pan-canadiene de lupta impotriva ploilor acide începând din anul 2000 şi ca Statele Unite ale Americii s-au angajat sa punã în aplicare un program de reducere a emisiilor oxizilor de azot în partea estica a teritoriului lor şi sa treacã la reducerea emisiilor necesare respectãrii normelor lor naţionale de calitate a aerului cu privire la particulele în suspensie,
hotãrâte sa aplice o abordare complexa în vederea prevenirii sau reducerii la minimum a depasirilor cantitãţilor şi nivelurilor critice,
luând în considerare emisiile provenite de la anumite activitãţi şi instalaţii existente rãspunzãtoare pentru nivelurile actuale ale poluarii atmosferice şi dezvoltarea unor activitãţi şi instalaţii ulterioare,
constiente de existenta unor tehnici şi metode de gestionare destinate reducerii emisiilor acestor substanţe,
hotãrâte sa aplice mãsurile necesare pentru a anticipa, preveni sau reduce la minim emisiile acestor substanţe, având în vedere aplicarea mãsurilor preventive, stabilite prin principiul 15 al Declaraţiei de la Rio asupra mediului şi dezvoltãrii,
reafirmand ca statele, conform Cartei Naţiunilor Unite şi principiilor dreptului internaţional, au dreptul suveran de a-şi exploata resursele proprii conform propriilor politici de mediu şi dezvoltare şi datoria de a acţiona astfel încât activitãţile efectuate în limitele domeniului lor de jurisdicţie sau de control sa nu punã în pericol mediul altor state sau al altor zone situate dincolo de jurisdicţia lor nationala.
constiente de necesitatea unor abordari regionale eficiente din punct de vedere al costurilor pentru combaterea poluarii aerului care sa ia în considerare faptul ca efectele şi costurile mãsurilor anti-poluare variaza în diverse tari,
luând în considerare contribuţia importanta a sectorului privat şi non-guvernamental la cunoaşterea efectelor asociate acestor substanţe şi a tehnicilor disponibile pentru micşorarea lor, precum şi rolul acestor sectoare în sprijinirea reducerii emisiilor în atmosfera.
având în vedere ca mãsurile luate pentru reducerea emisiilor de sulf, a oxizilor de azot, a amoniacului şi a substanţelor organice volatile nu trebuie sa constituie o modalitate de exercitare a unor discriminãri arbitrare sau nejustificate sau restrictii disimulate în concurenta şi comerţul internaţional.
luând în considerare cele mai bune informaţii şi date ştiinţifice şi tehnice disponibile despre emisiile acestor substanţe, transformãrile lor în atmosfera şi efectele acestor substanţe asupra sãnãtãţii umane şi mediului, precum şi despre costurile mãsurilor anti-poluare şi recunoscând necesitatea îmbunãtãţirii acestor cunoştinţe şi a continuãrii cooperãrii ştiinţifice şi tehnice pentru clarificarea acestor probleme,
având în vedere ca prin Protocolul privind controlul emisiilor de oxizi de azot sau al fluxurilor lor transfrontiere, adoptat la Sofia la 31 octombrie 1988, şi prin Protocolul privind controlul emisiilor compusilor organici volatili şi al fluxurilor lor transfrontiere, adoptat la Geneva la 18 noiembrie 1991, exista deja prevederi privind controlul emisiilor oxizilor de azot şi al compusilor organici volatili şi ca anexele tehnice ale ambelor protocoale conţin îndrumãri tehnice pentru reducerea acestor emisii,
având în vedere de asemenea ca prin Protocolul privind reducerea suplimentarã a emisiilor de sulf, adoptat la Oslo la 14 iunie 1994, exista deja prevederi privind reducerea emisiilor de sulf pentru a contribui la scãderea depunerilor acide prin diminuarea depasirilor depunerilor critice de sulf, care au fost calculate pornind de la nivelul critic al aciditatii conform contribuţiei compusilor oxidati ai sulfului la depunerile acide totale în 1990,
având în vedere, în plus, ca prezentul Protocol este primul acord al Convenţiei care are ca obiectiv specific compusii redusi ai azotului.
având în vedere ca reducerea emisiilor acestor substanţe poate fi utila şi în controlul altor poluanti, inclusiv, în special, aerosolii solizi secundari transfrontalieri care contribuie la efectele nocive asupra sãnãtãţii umane prin expunerea la particulele în suspensie din aer,
având în vedere, de asemenea, necesitatea de a evita, cat mai mult posibil, adoptarea unor mãsuri în vederea realizãrii obiectivelor prezentului Protocol care sa agraveze alte aspecte decât cele asociate sãnãtãţii umane şi mediului înconjurãtor,
luând cunostinta de faptul ca mãsurile adoptate pentru reducerea emisiilor oxizilor de azot şi a amoniacului ar trebui sa ia în considerare întregul ciclu biogeochimic al azotului şi, pe cat posibil, nu ar trebui sa conducã la creşterea emisiilor de azot reactiv, inclusiv de oxizi de azot care ar putea agrava alte aspecte asociate azotului,
ştiind ca metanul şi monoxidul de carbon emisi de activitãţile umane contribuie la formarea ozonului troposferic în prezenta oxizilor de azot şi a compusilor organici volatili,
constiente de asemenea de angajamentele pe care Pãrţile şi le-au asumat prin Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbãrile climatice,
au convenit urmãtoarele:
ART. 1
DEFINIŢII
În sensul prezentului Protocol:
1. "Convenţie" reprezintã Convenţia privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distanţe lungi, adoptatã la Geneva la 13 noiembrie 1979;
2. "EMEP" reprezintã Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa;
3. "Organism Executiv" reprezintã Organismul Executiv al Convenţiei, constituit în baza art 10 alin. (1) din Convenţie;
4. "Comisie" reprezintã Comisia Economicã pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite;
5. "Pãrţi" reprezintã, în cazul în care nu se prevede altfel, Pãrţile prezentului Protocol;
6. "zona geograficã a activitãţilor EMEP" reprezintã zona definitã la art. 1 alin. (4) din Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluarii transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984;
7. "emisie" reprezintã eliberarea de substanţe în atmosfera dintr-o sursa punctuala sau dintr-o sursa difuza;
8. "oxizi de azot" reprezintã monoxid de azot şi dioxid de azot, exprimati ca dioxid de azot [NO(2)];
9. "compuşi redusi de azot" reprezintã amoniacul şi produsele sale de reactie;
10. "sulf reprezintã toţi compusii de sulf, exprimati ca dioxid de sulf [SO(2)];
11. "compuşi organici volatili" sau "COV" reprezintã, în cazul în care nu se specifica altfel, toţi compusii organici de natura antropica, alţii decât metanul, şi care pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot în prezenta luminii solare;
12. "sarcina critica" reprezintã o estimare cantitativã a concentratiilor de poluanti din atmosfera pentru o durata de expunere specifica, sub care, conform cunoştinţelor actuale, nu se produc efecte nocive directe asupra elementelor sensibile ale mediului înconjurãtor,
13. "niveluri critice" reprezintã concentratiile de poluanti din atmosfera pentru o durata de expunere specificatã, peste care, conform cunoştinţelor actuale, pot produce efecte nocive directe asupra receptorilor, cum ar fi: fiinţele umane, vegetatia, ecosistemele sau materialele;
14. "zona de gestionare a emisiilor de poluanti" sau "ZGEP" reprezintã zona desemnatã în anexa III în condiţiile stabilite în art. 3 alin. (9);
15. "sursa fixa" reprezintã orice construcţie, structura, dispozitiv, instalatie sau echipament fix, care emite sau poate sa emita sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili sau amoniac, direct sau indirect, în atmosfera;
16. "sursa fixa noua" reprezintã orice sursa fixa a carei construcţie sau modificare a început dupã expirarea unui an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol. Este de competenta autoritãţilor naţionale sa decidã dacã modificarea este sau nu importanta, ţinând cont de unii factori, cum ar fi beneficiile pe care aceasta modificare le va avea asupra mediului.
ART. 2
OBIECTIVUL
Obiectivul prezentului Protocol este de a controla şi de a reduce emisiile de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, care sunt produse de activitãţile antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sãnãtãţii, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datoritã acidifierii, eutrofizarii sau formãrii ozonului troposferic, efecte consecutive unui transport atmosferic transfrontier pe distanţe lungi şi sa asigure, pe cat posibil, ca pe termen lung şi prin abordari treptate, avându-se în vedere progresele realizate în cunoaşterea ştiinţificã, depunerile de origine atmosferica şi concentratiile lor din atmosfera nu depãşesc:
(a) pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP şi pentru Canada, sarcina critica a aciditatii, stabilitã în anexa I;
(b) pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP, sarcina critica a azotului din îngrãşãminte, stabilitã în anexa I; şi
(c) pentru ozon:
(i) pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP, nivelurile critice ale ozonului, stabilite în anexa I;
(ii) pentru Canada, standardul pan-canadian pentru ozon; şi
(iii) pentru Statele Unite ale Americii, standardul naţional de calitate a aerului pentru ozon.
ART. 3
OBLIGAŢII DE BAZA
1. Fiecare Parte care are un plafon de emisie inclus în oricare dintre tabelele anexei II trebuie sa reducã şi sa menţinã reducerea emisiilor sale anuale în conformitate cu acel plafon şi cu termenele specificate în prezenta anexa. Fiecare Parte, cel puţin, trebuie sa controleze emisiile sale de compuşi poluanti în conformitate cu obligaţiile din anexa II.
2. Fiecare Parte trebuie sa aplice valorile limita specificate în anexele IV, V şi VI pentru fiecare sursa fixa noua care face parte din categoria surselor fixe, identificate în anexele respective, nu mai târziu decât în termenele specificate în anexa VII. Ca o alternativa, o Parte poate aplica strategii diferite pentru reducerea emisiilor care sa realizeze niveluri globale echivalente pentru toate categoriile de surse luate împreunã.
3. Fiecare Parte, în mãsura în care este tehnic şi economic posibil, luând în considerare costurile şi avantajele, trebuie sa aplice valorile limita specificate în anexele IV, V şi VI fiecãrei surse fixe existente din categoria surselor fixe identificate în anexele respective nu mai târziu decât în termenele specificate în anexa VII. Ca o alternativa, o Parte poate sa aplice strategii diferite pentru reducerea emisiilor prin care sa realizeze niveluri globale echivalente pentru toate categoriile de surse luate împreunã sau, pentru Pãrţile din exteriorul zonei geografice a EMEP sa aplice strategiile necesare realizãrii obiectivelor naţionale sau regionale privind combaterea acidifierii şi îndeplinirii standardelor naţionale de calitate a aerului.
4. Valorile limita pentru cazanele de aburi şi dispozitivele de încãlzire noi sau existente cu o putere termica nominalã mai mare de 50 MW(termic) şi pentru vehiculele noi de mare tonaj trebuie evaluate de cãtre Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv în vederea modificãrii anexelor IV, V şi VI cel mai târziu în termen de doi ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol.
5. Fiecare Parte aplica valorile limita pentru combustibilii şi sursele mobile noi identificate în anexa VIII nu mai târziu decât în termenele specificate în anexa VII.
6. Fiecare Parte aplica cele mai bune tehnici disponibile surselor mobile şi fiecãreia dintre sursele fixe noi sau existente, luând în considerare documentele-ghid I - V adoptate de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) cu toate modificãrile aduse.
7. Fiecare Parte ia mãsurile corespunzãtoare bazate, între altele, pe criterii ştiinţifice şi economice de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili asociaţi cu folosirea unor produse neincluse în anexa VI sau VIII. Pãrţile stabilesc valorile limita pentru compusii organici volatili continuti în produsele neincluse în anexele VI sau VIII ca şi termenele pentru aplicarea acestor valori limita cel mai târziu pana la a doua sesiune a Organismului Executiv de dupã intrarea în vigoare a prezentului Protocol în vederea adoptãrii unei anexe asupra produselor, inclusiv criteriile de selectare.
8. Conform alin. (10), fiecare Parte:
(a) aplica, cel puţin, mãsurile de control pentru amoniac specificate în anexa IX; şi
(b) aplica, acolo unde considera necesar, cele mai bune tehnici disponibile pentru prevenirea şi reducerea emisiilor de amoniac, menţionate în documentul-ghid adoptat de cãtre Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) şi toate modificãrile aduse.
9. Alin. (10) se aplica oricãrei Pãrţi:
(a) a carei suprafata totalã este mai mare de 2 milioane Kmp;
(b) ale carei emisii anuale de sulf, oxizi de azot, amoniac şi/sau compuşi organici volatili care contribuie la acidifierea, eutrofizarea sau formarea ozonului în zonele de sub jurisdicţia uneia sau a mai multor Pãrţi provin, în principal, dintr-o zona de sub jurisdicţia sa desemnatã ca ZGEP în anexa III şi care a prezentat documentaţia în conformitate cu lit. (c) asupra acestui efect;
(c) care a prezentat, în vederea semnãrii, ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentul Protocol sau în vederea aderãrii la acesta, o descriere a zonei geografice a uneia sau mai multor ZGEP pentru unul sau mai mulţi poluanti, împreunã cu documentaţia de referinta, pentru includerea în anexa III; şi
(d) care şi-a precizat intenţia de a acţiona în conformitate cu prezentul alineat cu ocazia semnãrii, ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii sau aderãrii la prezentul Protocol.
10. Partii cãreia i se aplica prezentul alineat:
(a) dacã este situata în interiorul zonei geografice a EMEP, i se va cere sa se supunã prevederilor prezentului articol şi ale anexei II numai în interiorul ZGEP corespunzãtoare fiecãrui poluant pentru care o ZGEP de sub jurisdicţia sa este înscrisã în anexa III; sau
(b) dacã nu este situata în interiorul zonei geografice a EMEP, i se va cere sa se supunã prevederilor alin. (1), (2), (3), (5), (6) şi (7) şi anexei II numai în interiorul ZGEP corespunzãtoare fiecãrui poluant (oxizi de azot, sulf şi/sau compuşi organici volatili) pentru care o ZGEP de sub jurisdicţia sa este inclusã în anexa III şi nu i se va cere sa se supunã alin. (8) în orice alt loc de sub jurisdicţia sa.
11. În momentul ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii sau aderãrii la prezentul Protocol, Canada şi Statele Unite ale Americii trebuie sa prezinte Organismului Executiv angajamentele lor privind reducerea emisiilor de sulf, oxizi de azot şi compuşi organici volatili în vederea includerii automate în anexa II.
12. Pãrţile, sub rezerva concluziilor primei analize prevãzute la art. 10 alin. (2) şi cel mai târziu la un an dupã terminarea acestei analize, trebuie sa înceapã negocierile asupra unor obligaţii suplimentare de reducere a emisiilor.
ART. 4
SCHIMBUL DE INFORMAŢII ŞI TEHNOLOGII
1. Fiecare Parte, actionand conform legilor, reglementãrilor şi practicilor sale, dar şi în concordanta cu obligaţiile care decurg din prezentul Protocol, trebuie sa creeze condiţiile favorabile pentru facilitarea schimbului de informaţii, tehnologii şi tehnica, în scopul reducerii emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, angajandu-se sa promoveze, între altele:
(a) constituirea şi actualizarea bazelor de date privind cele mai bune tehnici disponibile, inclusiv a celor care permit creşterea eficientei energetice, combustibilii puţin poluanti şi practicile agricole nepoluante;
(b) schimbul de informaţii şi experienta privind dezvoltarea sistemelor de transport mai puţin poluante;
(c) contacte directe şi cooperare în sectorul industrial, inclusiv parteneriatul între întreprinderi;
şi
(d) acordarea de asistenta tehnica.
2. În vederea promovãrii activitãţilor specificate la alin. (1), fiecare Parte trebuie sa creeze condiţii favorabile pentru facilitarea contactelor şi a cooperãrii între organizaţiile şi persoanele competente care, atât în sectorul privat, cat şi în sectorul public, pot sa furnizeze tehnologii, servicii de proiectare şi inginerie, mijloace materiale sau financiare.
ART. 5
CONSTIENTIZAREA PUBLICULUI
1. Fiecare Parte, actionand în conformitate cu legile, reglementãrile şi practicile sale, va sprijini furnizarea de informaţii cãtre publicul larg, inclusiv informaţii asupra:
(a) emisiilor naţionale anuale de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, precum şi progresele realizate în vederea conformarii la plafoanele naţionale de emisie sau la alte obligaţii menţionate în art. 3;
(b) depunerilor şi concentratiilor poluantilor respectivi şi, acolo unde este cazul, depunerile şi concentratiile acestora în raport cu conţinutul şi nivelurile critice menţionate în art. 2;
(c) concentratiilor ozonului troposferic; şi
(d) strategiilor şi mãsurilor aplicate sau care urmeazã sa fie aplicate în vederea atenuarii problemelor de poluare atmosferica tratate în prezentul Protocol şi expuse în art. 6.
2. În plus, în vederea reducerii la minim a emisiilor, fiecare Parte poate acţiona astfel încât publicul sa aibã acces larg la informaţiile privind:
(a) combustibilii şi carburanţii mai puţin poluanti, sursele de energie regenerabila şi eficienta lor energetica, inclusiv utilizarea lor în sectorul transporturilor;
(b) compusii organici volatili continuti în produse, inclusiv marcarea acestora;
(c) opţiunile de gestionare a deşeurilor ce conţin compuşi organici volatili care sunt produse de cãtre consumatori;
(d) practicile agricole nepoluante în vederea reducerii emisiilor de amoniac;
(e) efectele asupra sãnãtãţii şi mediului asociate cu poluantii vizati de prezentul Protocol; şi
(f) mãsurile pe care le pot lua întreprinderile şi persoanele particulare pentru a sprijini reducerea emisiilor poluantilor mentionati în prezentul Protocol.
ART. 6
STRATEGII, POLITICI, PROGRAME, MÃSURI ŞI INFORMAŢII
1. Fiecare Parte, pe baza unor criterii ştiinţifice şi economice solide, în vederea facilitãrii punerii în aplicare a obligaţiilor contractate conform art. 3:
(a) adopta strategii, politici şi programe de sprijin, fãrã o întârziere excesiva, dupã intrarea în vigoare a prezentului Protocol în ceea ce o priveşte;
(b) aplica mãsuri de control şi reducere a emisiilor sale de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili;
(c) aplica mãsuri pentru încurajarea creşterii eficientei energetice şi pentru utilizarea energiei regenerabile;
(d) aplica mãsuri de reducere a utilizãrii combustibililor şi carburantilor poluanti;
(e) dezvolta şi introduce sisteme de transport mai puţin poluante şi se angajeazã sa promoveze sisteme de gestionare a traficului în vederea reducerii emisiilor globale ale traficului rutier;
(f) aplica mãsuri de încurajare a dezvoltãrii şi introducerii proceselor şi produselor mai puţin poluante, ţinând cont de documentele-ghid I - V adoptate de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) şi toate modificãrile aduse;
(g) încurajeazã aplicarea programelor de gestiune a reducerii emisiilor, în special programele voluntare, şi folosirea instrumentelor economice, ţinând cont de documentul-ghid VI adoptat de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) şi toate modificãrile aduse;
(h) aplica şi elaboreazã continuu politici şi mãsuri, conform situaţiei sale naţionale, cum ar fi reducerea sau eliminarea progresiva a imperfectiunilor economiei de piata, a stimulentelor fiscale, a exonerarilor de impozite şi taxe şi a subvenţiilor în toate sectoarele care emit sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili care acţioneazã impotriva obiectivelor Protocolului;
(i) aplica mãsuri, dacã acestea sunt eficiente din punct de vedere al costului, pentru reducerea emisiilor provenite de la produsele reziduale care conţin compuşi organici volatili;
2. Fiecare Parte culege şi menţine la zi informaţiile privind:
(a) nivelurile efective ale emisiilor de sulf, compusilor de azot şi compusilor organici volatili, concentratiilor din aer şi depunerilor acestor compuşi, precum şi ale concentratiilor ozonului la sol, ţinând cont, pentru Pãrţile situate în zona geograficã a EMEP, de planul de lucru al EMEP;
şi
(b) efectele concentratiilor din mediu ale sulfului, compusilor de azot, compusilor organici volatili şi ozonului asupra sãnãtãţii, ecosistemelor terestre şi acvatice şi materialelor.
3. Orice Parte poate adopta mãsuri mai stricte decât cele prevãzute prin prezentul Protocol.
ART. 7
RAPORTARI
1. Respectând legile şi reglementãrile sale şi în conformitate cu obligaţiile ce decurg din prezentul Protocol:
(a) fiecare Parte raporteazã Organismului Executiv, prin intermediul Secretariatului executiv al Comisiei, la intervale regulate fixate de cãtre Pãrţi la sesiunea Organismului Executiv, informaţii asupra mãsurilor pe care le-a luat în vederea aplicãrii prezentului Protocol, în plus;
(i) dacã o Parte aplica strategii diferite pentru reducerea emisiilor conform art. 3 alin. (2) şi (3), atunci ea aceasta trebuie sa prezinte documente în sprijinul strategiilor aplicate acceptând obligaţiile enunţate în alineatele respective;
(ii) dacã o Parte estimeaza ca anumite valori limita, specificate în conformitate cu art. 3 alin. (3), nu sunt aplicabile din punct de vedere tehnic şi economic, atunci aceasta raporteazã şi justifica acest fapt.
(b) fiecare Parte situata în zona geograficã de activitate a EMEP comunica EMEP-ului, prin intermediul Secretariatului executiv al Comisiei, la intervale regulate, fixate de organismul director al EMEP şi aprobate de Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv, informaţiile urmãtoare:
(i) nivelurile emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili folosind, cel puţin, metodologiile şi rezoluţia spatiala şi temporala specificate de organismul director al EMEP;
(ii) nivelurile emisiilor fiecãrei substanţe pentru anul de referinta (1990), folosind aceleaşi metodologii şi aceeaşi rezoluţie spatiala şi temporala;
(iii) date asupra emisiilor proiectate şi a planurilor curente de reducere; şi
(iv) dacã Partea considera necesar, orice circumstanţã exceptionala care justifica emisii temporar superioare plafoanelor care au fost stabilite pentru unul sau mai mulţi poluanti; şi
(c) Pãrţile situate în afarã zonei geografice de activitate a EMEP pun la dispoziţie informaţii similare celor specificate la lit. (b), dacã acestea sunt solicitate de cãtre Organismul Executiv.
2. Informaţiile care trebuie comunicate prin aplicarea alin. (1) lit. (a) trebuie sa fie conforme cu decizia privind formatul şi conţinutul, care urmeazã sa fie adoptatã de cãtre Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv. Termenii acestei decizii trebuie revazuti, dacã este necesar, pentru a identifica orice element suplimentar privind formatul sau conţinutul informaţiilor ce vor fi incluse în aceste raportari.
3. În timp util, înaintea fiecãrei sesiuni anuale a Organismului Executiv, EMEP furnizeazã informaţii privind:
(a) concentratiile din mediu şi depunerile de sulf şi compuşi de azot, precum şi, dacã aceste date sunt disponibile, concentratiile compusilor organici volatili şi ale ozonului la sol; şi
(b) calculele privind bilanţul de sulf şi azotul oxidat şi redus şi informaţii referitoare la transportul pe distanţe lungi al ozonului la sol şi al precursorilor sãi.
Pãrţile situate în afarã zonei geografice de activitate a EMEP pun la dispoziţie informaţii similare, dacã acestea sunt solicitate de cãtre Organismul Executiv.
4. Organismul Executiv, în conformitate cu art. 10 alin. (2) lit. (b) din Convenţie, ia mãsurile necesare pentru pregãtirea informaţiilor privind efectele depunerilor compusilor de sulf şi de azot şi a concentratiilor de ozon la sol.
5. La sesiunile Organismului Executiv, Pãrţile iau mãsurile necesare pentru pregãtirea, la intervale regulate, a informaţiilor revizuite privind repartizarea reducerilor emisiilor calculate şi optimizate la nivel internaţional pentru toate statele situate în zona geograficã de activitate a EMEP, prin aplicarea modelelor integrate de evaluare, inclusiv modelele de transport atmosferic în vederea reducerii suplimentare, conform art. 3 alin. (1), a diferenţei dintre depunerile actuale ale compusilor de sulf şi azot şi cantitãţile critice, precum şi a diferenţei dintre concentratiile actuale ale ozonului la sol şi nivelurile critice specificate în anexa I, sau alte metode alternative de evaluare aprobate de Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv.
ART. 8
CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI SUPRAVEGHERE
Pãrţile încurajeazã cercetarea, dezvoltarea, supravegherea şi cooperarea referitoare la:
(a) armonizarea internationala a metodelor de calcul şi evaluare a efectelor nocive asociate substanţelor vizate de prezentul Protocol în scopul stabilirii cantitãţilor şi nivelurilor critice şi, dacã este cazul, al elaborãrii procedurilor pentru realizarea unei astfel de armonizari;
(b) îmbunãtãţirea bazelor de date de emisii, în special pe cele care privesc amoniacul şi compusii organici volatili;
(c) îmbunãtãţirea tehnicilor şi sistemelor de supraveghere şi modelarea transportului, a concentratiilor şi depunerilor de sulf, compusilor de azot şi compusilor organici volatili, a formãrii ozonului la sol şi a produselor secundare;
(d) îmbunãtãţirea cunoştinţelor ştiinţifice despre evoluţia pe termen lung a emisiilor şi impactului acestora asupra concentratiilor de fond la scara emisferica ale sulfului, azotului, compusilor organici volatili, ale ozonului şi produselor secundare, acordand atentie, îndeosebi, chimiei troposferei libere şi riscului circulaţiei intercontinentale a poluantilor;
(e) elaborarea, în continuare, a unei strategii globale pentru reducerea efectelor nocive ale acidifierii, eutrofizarii şi poluarii fotochimice, inclusiv sinergismul şi efectele combinate;
(f) elaborarea strategiilor care urmãresc reducerea suplimentarã a emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili bazate pe cantitãţile şi nivelurile critice, precum şi pe progresele tehnice, şi ameliorarea modelelor integrate de evaluare pentru calcularea repartiţiei optimizate la nivel internaţional a reducerii emisiilor, avându-se în vedere evitarea costurilor excesive pentru oricare dintre Pãrţi. O importanta specialã ar trebui acordatã emisiilor provenite din agricultura şi transporturi;
(g) determinarea evoluţiei în timp şi aprofundarea ştiinţificã a efectelor mai indepartate ale sulfului, compusilor de azot, compusilor organici volatili şi a poluarii fotochimice asupra sãnãtãţii, inclusiv contribuţia acestor efecte asupra concentratiilor de aerosoli şi a mediului, în special asupra acidifierii şi eutrofizarii şi asupra materialelor, în special monumentele istorice şi culturale, luând în considerare relaţiile dintre oxizii de sulf, oxizii de azot, amoniac, compusii organici volatili şi ozonul troposferic;
(h) tehnologii pentru reducerea emisiilor, tehnici şi tehnologii destinate îmbunãtãţirii eficientei energetice, conservãrii energiei şi utilizãrii surselor de energie regenerabila;
(i) eficienta tehnicilor de control ale amoniacului utilizat în exploatãrile agricole şi impactul acestor tehnici asupra depunerilor locale sau regionale;
(j) gestionarea solicitãrilor de transport, dezvoltarea şi promovarea modurilor de transport mai puţin poluante;
(k) cuantificarea şi, pe cat posibil, evaluarea economicã a beneficiilor pentru mediu şi sãnãtatea umanã, care rezulta din reducerea emisiilor de sulf, a oxizilor de azot, amoniacului şi compusilor organici volatili;
(l) punerea la punct a instrumentelor care sa permitã asigurarea unei aplicari largi şi a unei difuzari extinse a metodelor şi rezultatelor acestor lucrãri.
ART. 9
RESPECTAREA OBLIGAŢIILOR
Respectarea de cãtre fiecare Parte a obligaţiilor pe care aceasta şi le-a asumat prin prezentul Protocol este analizata periodic. Comitetul de aplicare, creat prin Decizia 1997/2, adoptatã de Organismul Executiv la cea de a 15-a sesiune a sa, efectueazã aceste analize şi raporteazã Pãrţilor la o sesiune a Organismului Executiv în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în anexa acestei decizii, inclusiv cu modificãrile aduse acestora.
ART. 10
ANALIZA DE CÃTRE PÃRŢI LA SESIUNILE ORGANISMULUI EXECUTIV
1. În conformitate cu art. 10 alin. (2) lit. (a) din Convenţie, Pãrţile analizeazã la sesiunile Organismului Executiv informaţiile furnizate de cãtre Pãrţi, EMEP şi organismele auxiliare ale Organismului Executiv, datele asupra efectelor concentratiilor şi depunerilor de sulf şi azot şi a poluarii fotochimice, precum şi rapoartele Comitetului de aplicare, menţionat la art. 9.
2. (a) La sesiunile Organismului Executiv, Pãrţile continua sa analizeze obligaţiile care decurg din prezentul Protocol, inclusiv:
(i) obligaţiile referitoare la repartizarea reducerilor emisiilor calculate şi optimizate la nivel internaţional, menţionate la art. 7 alin. (5); şi
(ii) îndeplinirea obligaţiilor şi a progreselor înregistrate în vederea realizãrii obiectivelor prezentului Protocol;
(b) analiza ia în considerare cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile privind efectele acidifierii, eutrofizarii şi poluarii fotochimice, inclusiv evaluarea efectelor legate de sãnãtatea umanã, nivelurile şi cantitãţile critice, dezvoltarea şi perfecţionarea modelelor integrate de evaluare, progresele tehnologice, evoluţia situaţiei economice, îmbunãtãţirea bazelor de date privind emisiile şi tehnicile anti-emisie privind în special amoniacul şi compusii organici volatili şi îndeplinirea obligaţiilor privind nivelurile de emisie.
(c) procedurile, metodele şi termenele acestor analize sunt hotãrâte de cãtre Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv. Prima analiza de acest fel trebuie sa înceapã nu mai târziu de un an dupã intrarea în vigoare a prezentului Protocol.
ART. 11
SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR
1. În situaţia unui diferend între doua sau mai multe Pãrţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului Protocol, Pãrţile implicate fac eforturi de soluţionare a acestuia pe calea negocierilor sau prin orice alt mijloc paşnic, ales de cãtre ele. Pãrţile implcate în diferend vor informa Organismul Executiv asupra diferendumului dintre ele.
2. Dupã ce a ratificat, acceptat, aprobat sau a aderat la prezentul Protocol sau în orice moment ulterior, o Parte care nu este o organizaţie de integrare economicã regionala poate declara printr-un instrument scris înaintat Depozitarului ca, pentru orice diferend legat de interpretarea sau aplicarea Protocolului, recunoaşte ca obligatorie ipso facio şi fãrã un acord special, una sau ambele dintre urmãtoarele modalitãţi de soluţionare a diferendelor cu alta Parte care accepta aceeaşi obligaţie:
(a) supunerea diferendumului Curţii Internaţionale de Justiţie;
(b) arbitrajul, în conformitate cu procedurile pe care Pãrţile le vor adopta cat de curând posibil la o sesiune a Organismului Executiv într-o anexa destinatã arbitrajului.
O Parte care este o organizaţie de integrare economicã regionala poate face o declaraţie în acelaşi efect în ceea ce priveşte arbitrajul conform procedurilor menţionate la lit. (b).
3. Declaraţia facuta în conformitate cu alin. (2) rãmâne în vigoare pana când aceasta expira conform cu termenele sale proprii sau pana la expirarea unui termen de 3 luni începând de la data la care o notificare scrisã a revocãrii acestei declaraţii a fost depusa Depozitarului.
4. Depunerea unei noi declaraţii, notificarea revocãrii unei declaraţii sau expirarea unei declaraţii nu afecteazã în nici un fel procedura angajata la Curtea Internationala de Justiţie sau la tribunalul de arbitraj, în afarã cazului în care Pãrţile în disputa convin în alt mod.
5. În afarã cazului în care Pãrţile în disputa au acceptat acelaşi mod de reglementare prevãzut la alin. (2), dacã la expirarea termenului de 12 luni începând de la data la care o Parte a notificat unei alte Pãrţi existenta unui diferend între ele, Pãrţile implicate nu au reuşit sa-şi reglementeze diferendul prin mijloacele menţionate la alin. (1), atunci diferendul trebuie supus concilierii la cererea oricãreia dintre Pãrţile aflate în disputa.
6. În sensul alin. (5), se creeazã o comisie de conciliere. Comisia este compusa dintr-un numãr egal de membri desemnaţi de fiecare Parte implicata sau, dacã Pãrţile în conciliere impartasesc acelaşi interes, de cãtre un grup impartasind acelaşi interes şi un preşedinte ales de comun acord de cãtre membri astfel desemnaţi. Comisia elaboreazã o recomandare pe care Pãrţile în disputa o examineazã cu buna credinţa.
ART. 12
ANEXE
Anexele prezentului Protocol fac parte integrantã din Protocol.
ART. 13
MODIFICÃRI ŞI ADAPTARI
1. Fiecare Parte poate propune modificãri la prezentul Protocol. Orice Parte a Convenţiei poate propune adaptari ale anexei II la prezentul Protocol, în scopul de a-şi înscrie numele împreunã cu nivelurile de emisie, plafoanele de emisie şi procentajul de reducere al emisiilor.
2. Modificãrile şi adaptarile propuse sunt înaintate în scris Secretarului Executiv al Comisiei şi sunt transmise Pãrţilor de cãtre Secretarul Executiv. Pãrţile discuta modificãrile şi adaptarile propuse la urmãtoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiţia ca aceste propuneri sa fi fost transmise Pãrţilor cu cel puţin 90 zile înainte.
3. Modificãrile la prezentul Protocol, inclusiv cele ale anexelor II - IX, sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la sesiunea Organismului Executiv şi intra în vigoare pentru Pãrţile care le-au acceptat, în a 90-a zi de la data la care doua treimi din Pãrţi au depus la Depozitar instrumentele de acceptare ale acestor modificãri. Modificãrile intra în vigoare pentru orice alta Parte în a 90-a zi care urmeazã datei la care respectiva Parte a depus instrumentele de acceptare a modificãrilor.
4. Modificãrile la prezentul Protocol, cu excepţia celor menţionate la alin. (3), sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea a 90 de zile de la data comunicãrii acestora de cãtre Secretariatul executiv al Comisiei, o modificare a acestor Anexe îşi produce efectele pentru acele Pãrţi care nu au înaintat notificãri Depozitarului în conformitate cu dispoziţiile alin. (5), cu condiţia ca cel puţin 16 Pãrţi sa nu fi înaintat aceasta notificare.
5. Orice Parte care nu poate aproba o modificare la o anexa, alta decât cele menţionate la alin. (3), trebuie sa notifice Depozitarul în scris, într-un termen de 90 de zile începând de la data comunicãrii adoptãrii acesteia. Depozitarul informeazã fãrã întârziere toate Pãrţile asupra primirii unei astfel de notificãri. O Parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificãrii anterioare şi, dupã depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la aceasta anexa intra în vigoare pentru Partea respectiva.
6. Adaptarile la anexa II sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la o sesiune a Organismului Executiv şi va produce efectele pentru toate Pãrţile la prezentul Protocol în a 90-a zi care urmeazã datei la care Secretariatul executiv al Comisiei notifica în scris acelor Pãrţi adoptarea adaptãrii.
ART. 14
SEMNAREA
1. Prezentul Protocol este deschis pentru semnare la Gothenburg (Suedia) în zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie 1999, apoi la sediul Naţiunilor Unite din New York pana la 30 mai 2000, tuturor statelor membre ale Comisiei, precum şi statelor care au statut consultativ pe lângã Comisie în temeiul alin. (8) din Rezoluţia 36 (IV) a Consiliului Economic şi Social din 28 martie 1947 şi organizaţiilor de integrare economicã regionala constituite de state suverane membre ale Comisiei, având competente pentru negocierea, încheierea şi aplicarea acordurilor internaţionale în problemele menţionate în Protocol, sub rezerva ca statele şi organizaţiile implicate sa fie Pãrţi ale Convenţiei şi sa figureze pe lista din anexa II.
2. În problemele care ţin de competenta lor, aceste organizaţii de integrare economicã regionala îşi exercita în nume propriu drepturile şi se achitã în nume propriu de responsabilitãţile pe care prezentul Protocol le conferã statelor lor membre, în asemenea cazuri, statele membre ale acestor organizaţii nu sunt abilitate sa îşi exercite drepturile în mod individual.
ART. 15
RATIFICAREA, ACCEPTAREA, APROBAREA ŞI ADERAREA
1. Prezentul Protocol este supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre semnatari.
2. Prezentul Protocol este deschis aderãrii tuturor statelor şi organizaţiilor care îndeplinesc cerinţele de la art. 14 alin. (1), începând de la 31 mai 2000.
3. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Depozitar.
ART. 16
DEPOZITARUL
Depozitarul este Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. 17
INTRAREA ÎN VIGOARE
1. Prezentul Protocol intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare,
2. Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionate la art. 14 alin. (1), care ratifica, accepta sau aproba prezentul Protocol sau adera la acesta dupã depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, Protocolul intra în vigoare în a 90-a zi care urmeazã datei depunerii de cãtre aceasta Parte a instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
ART. 18
RETRAGEREA
În orice moment dupã 5 ani de la data la care prezentul Protocol a intrat în vigoare pentru o Parte, aceasta Parte poate denunta Protocolul printr-o notificare scrisã adresatã Depozitarului. Retragerea îşi va produce efectele în a 90-a zi care urmeazã datei primirii notificãrii de cãtre Depozitar sau la orice alta data ulterioara care poate fi specificatã în notificarea de retragere.
ART. 19
TEXTE AUTENTICE
Originalul prezentului Protocol, ale cãrui texte în limbile engleza, franceza şi rusa sunt în egala mãsura autentice se depune la Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
DREPT CARE subsemnatul, deplin autorizat, semnez prezentul Protocol,
Adoptat la Gothenburg (Suedia), 30 noiembrie 1999,
ANEXA I
CONCENTRATII ŞI NIVELURILE CRITICE
I. CONCENTRATIA CRITICA A ACIDITATII
A. Pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP
1. Concentratia critica (definitã în art. 1) a aciditatii pentru ecosisteme este determinata în conformitate cu "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratiilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depasite" elaborat de Convenţie. Aceasta reprezintã concentratia maxima a depunerilor acide pe care le poate suporta un ecosistem fãrã a suferi deteriorãri. Concentratia critica a aciditatii determinate în funcţie de azot ia în considerare mecanismele de eliminare a azotului în interiorul ecosistemului (de exemplu, absorbtia de cãtre plante), ceea ce nu se intampla în situaţia concentratiei critice a aciditatii determinata în funcţie de sulf. Dacã se combina sulful şi azotul pentru determinarea concentratiei critice a aciditatii, atunci concentratiile de azot nu sunt luate în calcul decât dacã depunerile de azot sunt superioare concentratiilor de azot eliminate prin mecanismele ecosistemului. Toate datele privind concentratia critica, notificate de cãtre Pãrţi, sunt rezumate în vederea utilizãrii lor în modelele integrate de evaluare folosite pentru stabilirea plafoanelor de emisie indicate în anexa II.
B. Pentru Pãrţile situate în America de Nord
2. În partea estica a Canadei, concentratia critica de sulf plus concentratia critica de azot pentru ecosistemele forestiere au fost determinate conform metodologiei ştiinţifice şi a criteriilor (Evaluarea ploilor acide din Canada, 1997) similare celor din "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratiilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depasite", elaborat de Convenţie. Valorile concentratiilor critice a aciditatii pentru partea estica a Canadei se referã la concentratia de sulfati din apa de precipitatii, exprimatã în kg/ha/an. Alberta, din partea vestica a Canadei, unde nivelurile depunerilor sunt în prezent inferioare limitelor ecologice, a adoptat pentru aciditatea potenţiala sistemele generice de clasificare ale concentratiei critice utilizate pentru soluri în Europa. Aciditatea potenţiala s-a obţinut prin scãderea totalului depunerilor (umede şi uscate) ale cationilor bazici din totalul corespunzãtor de sulf şi azot. În plus, la concentratia critica a aciditatii potenţiale, Alberta a stabilit concentratia-tinta şi monitorizarea şi managementul emisiilor acidifiante.
3. În Statele Unite ale Americii, efectele acidifierii sunt evaluate prin studiul sensibilitãţii ecosistemelor, al cantitãţii totale de compuşi acidifianti şi al incertitudinii asociate cu mecanismele de eliminare a azotului în interiorul ecosistemelor.
4. Aceste cantitãţi şi efecte sunt utilizate în modele integrate de evaluare şi ajuta la fixarea plafoanelor şi/sau la reducerea emisiilor pentru Canada şi Statele Unite ale Americii din anexa II.
II. CANTITATEA CRITICA A AZOTULUI NUTRITIV
Pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP
5. Concentratia critica (definitã în art. 1) a azotului nutritiv (eutrofizare) pentru ecosisteme este determinata în conformitate cu "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratii critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depasite", elaborat de Convenţie. Aceasta reprezintã concentratia maxima a depunerilor de azot eutrofizant pe care un ecosistem îl poate tolera pe termen lung fãrã a suferi deteriorãri. Toate datele privind concentratia critica, notificate de Pãrţi, sunt rezumate în vederea utilizãrii lor în modele integrate de evaluare folosite pentru stabilirea plafoanelor de emisie indicate în anexa II.
III. NIVELURILE CRITICE ALE OZONULUI
A. Pentru Pãrţile situate în zona geograficã a activitãţilor EMEP
6. Nivelurile critice (definite în art. 1) ale ozonului sunt determinate, în scopul protejãrii plantelor, în conformitate cu "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratiilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depasite", elaborat de Convenţie. Acestea sunt exprimate printr-un indice al expunerii cumulate pornind de la o valoare prag de 40 ppb (Pãrţi pe miliard, în volum). Acest indice de expunere este denumit AOT40 (expunere cumulatã peste concentratia limita de 40 ppb). Valoarea sa se calculeazã fãcând suma diferenţelor între concentratiile orare (în ppb) şi 40 ppb pentru fiecare ora în timpul cãreia concentratia depãşeşte 40 ppb.
7. Nivelul critic pe termen lung al ozonului pentru culturi, care este un AOT40 de 3000 ppb/ora în lunile mai-iulie (perioada de creştere a culturilor) şi pentru orele de zi (cu lumina solara) a fost folosit pentru definirea zonelor de risc unde este depãşit nivelul critic, în modelele integrate de evaluare stabilite de prezentul Protocol în vederea fixãrii plafoanelor de emisie din anexa II a fost prevãzutã o reducere specifica a depasirilor. Nivelul critic pe termen lung al ozonului pentru culturi trebuie sa permitã protejarea, în egala mãsura, şi a altor plante, cum ar fi vegetatia naturala. Sunt în curs cercetãri ştiinţifice în vederea stabilirii unei interpretãri mai diferenţiate a depasirilor nivelurilor critice ale ozonului pentru vegetaţie.
8. Nivelul critic al ozonului pentru sãnãtate este reprezentat de o valoare medie de 120 f2æg/mc în 8 ore stabilit de Directivele Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii pentru calitatea aerului. În colaborare cu Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii (EURO-OMS), a fost adoptat un nivel critic exprimat prin indicele AOT60 (expunerea cumulatã peste o concentraţie limita de 60 ppb) cu valoarea de 120 f2æg/mc, calculatã pe an pentru a-l înlocui pe cel indicat în Directivele Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii privind calitatea aerului în scopul utilizãrii lui în modelele integrate de evaluare. Acest indice a fost utilizat pentru definirea zonelor de risc în care nivelul critic a fost depãşit. O reducere determinata a acestei depasiri a fost prevãzutã în modelele integrate de evaluare elaborate de prezentul Protocol în scopul fixãrii plafoanelor de emisie indicate în anexa II.
B. Pentru Pãrţile situate în America de Nord
9. În cazul Canadei, s-au stabilit nivelurile critice ale ozonului în scopul protejãrii sãnãtãţii şi mediului care s-au folosit pentru elaborarea standardului pan-canadian pentru ozon. Plafoanele de emisie din anexa II sunt definite în funcţie de obiectivul necesar respectãrii standardului canadian pentru ozon.
10. În cazul Statelor Unite ale Americii, nivelurile critice ale ozonului s-au fixat cu o limita suficienta de siguranta pentru protejarea sãnãtãţii publice impotriva oricãror efecte nocive sau anticipate şi au servit la stabilirea unei norme naţionale a calitãţii aerului. Modelele integrate de evaluare şi norma de calitate a aerului sunt folosite la stabilirea plafoanelor şi/sau la reducerea emisiilor pentru Statele Unite ale Americii, indicate în anexa II.
ANEXA II
PLAFOANE DE EMISIE
Plafoanele de emisie indicate în tabelele urmãtoare corespund dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (10) din prezentul Protocol. Nivelurile de emisie din 1980 şi 1990 şi procentajul de reducere sunt furnizate numai informativ.
Tabelul 1. Plafoanele de emisie pentru sulf [mii tone de SO(2) pe an]
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pãrţi Niveluri Plafoane Procentajul
de emisie de emisie reducerii
pentru emisiilor
1980 1990 anul pentru
2010 anul 2010
(anul de
baza 1990)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Armenia 141 73 73 0 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Austria 400 91 39 -57 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Belarus 740 637 480 -25 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Belgia 828 372 106 -72 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bulgaria 2050 2008 856 -57 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Canada - nivel naţional*a) 4643 3236
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
ZGEP (ZGOS) 3135 1873
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Croatia 150 180 70 -61 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Republica Cehia 2257 1876 283 -85 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Danemarca 450 182 55 -70 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finlanda 584 260 116 -55 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Franta 3208 1269 400 -68 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Germania 7514 5313 550 -90 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grecia 400 509 546 7 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ungaria 1633 1010 550 -46 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Irlanda 222 178 42 -76 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Italia 3757 1651 500 -70 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Letonia - 119 107 -10 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Liechtenstein 0.39 0.15 0.11 -27 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Lituania 311 222 145 -35 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Luxemburg 24 15 4 -73 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Olanda 490 202 50 -75 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Norvegia 137 53 22 -58 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Polonia 4100 3210 1397 -56 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Portugalia 266 362 170 -53 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Republica Moldova 308 265 135 -49 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
România 1055 1311 918 -30 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Federaţia Rusa*b) 7161 4460
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
ZGEP 1062 1133 635 -44 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovacia 780 543 110 -80 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovenia 235 194 27 -86 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Spania*b) 2959 2182 774 -65 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Suedia 491 119 67 -44 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Elvetia 116 43 26 -40 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ucraina 3849 2782 1457 -48 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Marea Britanic 4863 3731 625 -83 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Statele Unite ale Americii*c)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Comunitatea Europeanã 26456 16436 4059 -75 %
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
ZG
-----------
*a) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Canada prezintã un plafon de emisie pentru sulf aplicabil fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP şi face eforturi în vederea furnizarii unui plafon de emisie pentru anul 2010. ZGEP pentru sulf corespunde zonei de gestionare a oxizilor de sulf (ZGOS), desemnatã prin ZGOS a partii de sud-est a Canadei aplicând anexa III la Protocolul Convenţiei privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distanţe lungi, din 1979, referitor la o noua reducere a emisiilor de sulf, adoptat la Oslo la 14 iunie 1994. Aceasta zona acoperã o suprafata de 1 milion kmp ingloband întreg teritoriul provinciilor Prince Edward Island, Nova Scotia şi New Brunswick, întreg teritoriul provinciei Quebec la sud de o linie dreapta pornind de la Havre-Saint-Pierre, pe coasta nordica a Golfului Saint-Lawrence şi punctul unde limita Quebec-Ontario intersecteazã tarmul Golfului James şi întreg teritoriul provinciei Ontario la sud de linia dreapta dintre punctul unde limita Ontario-Quebec intersecteazã tarmul Golfului James şi Nipigon River în apropierea malului nordic al Lacului Superior.
*b) Cifrele se referã la partea europeanã situata în zona geograficã a activitãţilor EMEP.
*c) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Statele Unite ale Americii trebuie sa furnizeze pentru includerea în prezenta anexa: (a) mãsuri precise de reducere a emisiilor de sulf care provin din surse mobile şi din surse fixe, aplicabile fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP care sa fie desemnatã ca ZGEP pentru sulf în vederea includerii în anexa III; (b) o valoare care corespunde nivelului estimativ total al emisiilor de sulf în 1990, fie la nivel naţional, fie în ZGEP; (c) o valoare indicativa a nivelului total al emisiilor de sulf pentru 2010, fie la nivel naţional, fie în ZGEP; (d) estimari asociate procentajului de reducere a emisiilor de sulf. Valoarea indicatã la lit. (b) va fi inclusã în tabel, iar valorile indicate la lit. (a), (c) şi (d) vor face obiectul unei note în subsolul tabelului.
Tabelul 2. Plafoanele de emisie pentru oxizii de azot [mii tone de NO(2): pe an]
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Pãrţi Niveluri Plafoane Procentajul
de emisie de emisie de reducere
pentru al emisiilor
1990 2010 pentru
2010
(anul de
baza 1990)
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Armenia 46 46 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Austria 194 107 -45 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Belarus 285 255 -11 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Belgia 339 181 -47 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Bulgaria 361 266 -26 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Canada*a) 2104
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Croatia 87 87 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Republica Cehia 742 286 -61 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Danemarca 282 127 -55 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Finlanda 300 170 -43 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Franta 1882 860 -54 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Germania 2693 1081 -60 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Grecia 343 344 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Ungaria 238 198 -17 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Irlanda 115 65 -43 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Italia 1938 1000 -48 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Letonia 93 84 -10 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Liechtenstein 0,63 0,37 -41 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Lituania 158 110 -30 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Luxembura 23 11 -52 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Olanda 580 266 -54 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Norvegia 218 156 -28 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Polonia 1280 879 -31 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Portugalia 348 260 -25 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Republica Moldova 100 90 -10%
───────────────────────────────────────────────────────────────────
România 546 437 -20 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Federaţia Rusa*b) 3600
───────────────────────────────────────────────────────────────────
ZGEP 360 265 -26 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovacia 225 130 -42 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovenia 62 45 -27 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Spania*b) 1113 847 -24 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Suedia 338 148 -56 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Elvetia 166 79 -52 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Ucraina 1888 1222 -35 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Marea Britanic 2673 1181 -56 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Statele Unite ale Americii*c)
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Comunitatea Europeanã 13161 6671 -49 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
--------------
*a) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Canada trebuie sa comunice nivelul emisiilor oxizilor de azot din 1990 şi plafoanele de emisie pentru 2010 fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP pentru oxizii de azot, în cazul în care a desemnat o asemenea zona.
*b) Cifrele se referã la partea europeanã situata în zona geograficã a activitãţilor EMEP.
*c) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Statele Unite ale Americii trebuie sa furnizeze pentru includerea în prezenta anexa: (a) mãsuri precise pentru reducerea emisiilor oxizilor de azot care provin din surse mobile şi din surse fixe aplicabile fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, în cazul în care s-a desemnat o asemenea zona pentru oxizii de azot în vederea includerii în anexa III; (b) o valoare care corespunde nivelului estimativ total al emisiilor oxizilor de azot din 1990, fie la nivel naţional, fie pentru o ZGEP; (c) o valoare indicativa a nivelului total al emisiilor oxizilor de azot pentru 2010, fie la nivel naţional, fie pentru o ZGEP; (d) estimari asociate procentajului de reducere al emisiilor oxizilor de azot. Valoarea indicatã la lit. (b) va fi inclusã în tabel, iar datele indicate la lit. (a), (c) şi (d) vor face obiectul unei note în subsolul tabelului.
Tabelul 3. Plafoanele de emisie pentru amoniac [mii tone NH(3) pe an]
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Pãrţi Niveluri Plafoane Procentajul
de emisie de emisie reducerii
pentru emisiilor
1990 2010 pentru
2010
(anul de
baza 1990)
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Armenia 25 25 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Austria 81 66 -19 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Belarus 219 158 -28 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Belgia 107 74 -31 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Bulgaria 144 108 -25 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Croatia 37 30 -19 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Republica Cehia 156 101 -35 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Danemarca 122 69 -43 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Finlanda 35 31 -11 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Franta 814 780 -4 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Germania 764 550 -28 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Grecia 80 73 -9 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Ungaria 124 90 -27 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Irlanda 126 116 -8 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Italia 466 419 -10 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Letonia 44 44 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Liechtenstein 0,15 0,15 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Lituania 84 84 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Luxemburg 7 7 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Olanda 226 128 -43 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Norvegia 23 23 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Polonia 508 468 -8 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Portugalia 98 108 10 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Republica Moldova 49 42 -14 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
România 300 210 -30 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Federaţia Rusa*a) 1191
───────────────────────────────────────────────────────────────────
ZGEP 61 49 -20 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovacia 62 39 -37 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovenia 24 20 -17 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Spania*a) 351 353 1 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Suedia 61 57 -7 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Elvetia 72 63 -13 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Ucraina 729 592 -19 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Marea Britanie 333 297 -11 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Comunitatea Europeanã: 3671 3129 -15 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
------------
*a) Cifrele se referã la partea europeanã situata în zona geograficã a activitãţilor EMEP.
Tabelul 4. Plafoanele de emisie pentru compusii organici volatili (mii de tone COV pe an)
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Pãrţi Niveluri Plafoane Procentajul
de emisie de emisie reducerii
pentru emisiilor
1990 2010 pentru
2010
(anul de
baza 1990)
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Armenia 81 81 0 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Austria 351 159 -55 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Belarus 533 309 -42 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Belgia 324 144 -56 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Bulgaria 217 185 -15 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Canada*a) 2880
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Croatia 105 90 -14 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Republica Cehia 435 220 -49 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Danemarca 178 85 -52 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Finlanda 209 130 -38 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Franta 2957 1100 -63 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Germania 3195 995 -69 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Grecia 373 261 -30 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Ungaria 205 137 -33 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Irlanda 197 55 -72 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Italia 2213 1159 -48 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Letonia 152 136 -11 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Liechtenstein 1,56 0,86 -45 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Lituania 103 92 -11 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Luxemburg 20 9 -55 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Olanda 502 191 -62 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Norvegia 310 195 -37 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Polonia 831 800 -4 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Portugalia 640 202 -68 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Republica Moldova 157 100 -36 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
România 616 523 -15 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Federaţia Rusa*b) 3566
───────────────────────────────────────────────────────────────────
ZGEP 203 165 -19 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovacia 149 140 -6 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovenia 42 40 -5 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Spania*b) 1094 669 -39 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Suedia 526 241 -54 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Elvetia 292 144 -51 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Ucraina 1369 797 -42 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Marea Britanic 2555 1200 -53 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Statele Unite ale Americii*c)
───────────────────────────────────────────────────────────────────
Comunitatea Europeanã 15353 6600 -57 %
───────────────────────────────────────────────────────────────────
-------------
*a) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Canada trebuie sa comunice nivelul emisiilor compusilor organici volatili din 1990 şi plafoanele de emisie pentru 2010, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP pentru compusii organici volatili, dacã a desemnat o asemenea zona.
*b) Cifrele se referã la partea europeanã situata în zona geograficã a activitãţilor EMEP.
*c) În momentul ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii prezentului Protocol sau al aderãrii la acesta, Statele Unite ale Americii trebuie sa furnizeze în vederea includerii în prezenta anexa: (a) mãsurile precise de reducere a emisiilor compusilor organici volatili care provin de la surse mobile şi de la surse fixe, aplicabile fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacã s-a desemnat o asemenea zona pentru compusii organici volatili în vederea includerii în anexa III; (b) o valoare care corespunde nivelului estimativ total al emisiilor compusilor organici volatili din 1990, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacã s-a desemnat o asemenea zona; (c) o valoare indicativa a nivelurilor de emisie pentru compusii organici volatili pentru 2010, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacã s-a desemnat o asemenea zona; (d) estimari asociate procentajului de reducere a emisiilor compusilor organici volatili. Valoarea indicatã la lit (b) va fi inclusã în tabel, iar datele indicate la lit. (a), (c) şi (d) vor face obiectul unei note în subsolul tabelului.
ANEXA III
ZONA DESEMNATÃ PENTRU GESTIONAREA EMISIILOR DE POLUANTI (ZGEP)
Urmãtoarea ZGEP este menţionatã în sensul prezentului Protocol:
ZGEP a Federaţiei Ruse
Aceasta este zona care cuprinde: oblast (regiunea) Murmansk, Republica Carelia, oblast (regiunea) Leningrad (inclusiv St. Petersburg), oblast (regiunea) Pskov, oblast (regiunea) Novgorod şi oblast (regiunea) Kaliningrad. Frontiera ZGEP coincide cu frontierele de stat şi limitele administrative ale acestor entitãţi componente ale Federaţiei Ruse.
ANEXA IV
VALORILE LIMITA ALE EMISIILOR DE SULF PROVENITE DIN SURSE FIXE
1. Secţiunea A se aplica Pãrţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplica pentru Canada, iar secţiunea C se aplica Statelor Unite ale Americii.
A. Pãrţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii
2. În sensul secţiunii A, cu excepţia tabelului 2 şi a alin. (11) şi (12), se desemneazã prin valoare limita cantitatea de substanta gazoasa continuta în gazele reziduale ale unei instalaţii, valoare care nu trebuie depãşitã. În cazul în care nu exista alte precizãri, valoarea limita se calculeazã în unitãţi de masa de poluant pe volum de gaz rezidual (exprimatã în mg/mc) în condiţii normale de temperatura şi presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce priveşte conţinutul de oxigen din gazele efluente, se vor retine valorile indicate în tabelul de mai jos pentru fiecare categorie de surse. Dilutia efectuatã în scopul diminuãrii concentratiilor de poluanti din gazele reziduale nu este permisã. Fazele de pornire, oprire şi operaţiile de întreţinere sunt excluse.
3. Emisiile trebuie supravegheate în toate cazurile*1). Respectarea valorilor limita trebuie sa fie verificata. Se pot aplica metode diferite de verificare care pot include masurari continue sau intermitente, metode convenite sau orice alta metoda cu aplicabilitate larga.
4. Metodele de prelevare şi analiza a probelor de poluanti, ca şi metodele pentru mãsurãtorile de referinta necesare etalonarii sistemelor de mãsura trebuie sa fie conforme cu normele stabilite de Comitetul European de Standardizare (CEN) sau de Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO). În perioada perfectarii normelor CEN sau ISO, se vor aplica normele naţionale.
5. Mãsurãtorile emisiilor trebuie efectuate continuu dacã emisiile de SO(2) depãşesc 75 Kg/ora.
6. În cazul mãsurãtorilor continue pentru instalaţiile noi, se considera ca sunt respectate normele de emisie dacã valorile medii zilnice nu depãşesc valoarea limita şi dacã nici o valoare orara nu depãşeşte cu 100 % valoarea limita.
7. În cazul mãsurãtorilor continue pentru instalaţiile existente, se considera ca normele de emisie sunt respectate dacã: (a) nici una dintre valorile medii lunare nu depãşeşte valoarea limita; şi (b) 97 % din toate valorile medii calculate pentru 48 ore nu depãşesc 110 % din valorile limita.
8. În cazul mãsurãtorilor intermitente, ca o cerinta minima a respectãrii normelor de emisie, trebuie ca valoarea medie determinata în funcţie de un numãr convenabil de masurari efectuate în condiţii reprezentative sa nu depãşeascã valoarea normei de emisie.
9. Cazanele cu aburi şi dispozitivele de încãlzire industriala cu o putere termica nominalã mai mare ca 50 MW(th):
Tabelul 1. Valorile limita pentru emisiile de SOX provenind de la cazanele de aburi
┌──────────────────────────────────────┬─────────┬────────────┬────────────────┐
│ │ Puterea │ Valoarea │ Alternative │
│ │ termica │ limita │ pentru │
│ │ [MW(th)]│ [mg SO(2)│ randamentul de│
│ │ │ /Nmc]*b)│ purificare a │
│ │ │ │ combustibililor│
│ │ │ │ domestici │
│ │ │ │ solizi │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│Combustibili lichizi şi solizi, │ 50-100 │ 850 │ 90 %*d) │
│instalaţii noi │ 100-300 │ 850-200*c) │ 92 %*d) │
│ │ │ (scãdere │ │
│ │ │ liniara) │ │
│ │ >300 │ 200*c) │ 95% │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│Combustibili solizi, instalaţii │ 50-100 │ 2000 │ │
│ existente │ 100-500 │ 2000 - 400 │ │
│ │ │(scãdere │ │
│ │ │ liniara) │ │
│ │ 500 │ 400 │ │
│ │ 50-150 │ │ 40% │
│ �-500 │ │ 40 - 90 % │
│ │ │ │(scãdere liniara│
│ │ >500 │ │ 90% │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│Combustibili lichizi, instalaţii │ 50-300 │ 1700 │ │
│existente �-500 │ 1700-400 │ │
│ │ │ (scãdere │ │
│ │ │ liniara) │ │
│ │ >500 │ 400 │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│Combustibili gazosi, în general, │ │ │ │
│instalaţii noi şi existente │ │ 35 │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│Gaze lichefiate, instalaţii noi şi │ │ │ │
│existente │ │ 5 │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│Gaze cu valoare calorica scãzutã (de │ │ noi: 400 │ │
│ex. din gazeificarea reziduurilor de │ │ existente: │ │
│rafinare sau din combustia gazelor de │ │ 800 │ │
│la cuptoarele de cocs) │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│Gazul de la furnalele înalte │ │ noi: 200 │ │
│ │ │ existente: │ │
│ │ │ 800 │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│Instalaţii noi de combustie din │ >50 │ 600 │ │
│rafinarii (media tuturor instalaţiilor│(total │ │ │
│noi de combustie) │capaci- │ │ │
│ │tate ra- │ │ │
│ │finarii) │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│Instalaţii existente de combustie din │ │ │ │
│rafinarii (media tuturor instalaţiilor│ │ │ │
│de combustie existente) │ │ 1000 │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────┴────────────┴────────────────┘
--------------
*a) în special, valorile limita nu se aplica:
- instalaţiilor, cum ar fi cuptoarele de reincalzire şi cuptoarele de tratament termic, în care produsele de combustie sunt utilizate direct pentru încãlzirea, uscarea sau orice alt tratament al obiectelor sau materialelor;
- instalaţiilor de post-combustie, adicã orice dispozitiv tehnic care serveşte la purificarea gazelor industriale prin combustie şi care nu funcţioneazã ca o instalatie de combustie independenta;
- instalaţiilor utilizate pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitica;
- instalaţiilor utilizate pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf;
- reactoarele utilizate în industria chimica;
- bateriilor de cuptoare de cocs;
- recuperatoarelor Cowper (pentru preincalzirea aerului);
- incineratoarelor de deşeuri;
- instalaţiilor echipate cu motoare Diesel, cu benzina sau cu gaz, sau cu turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat.
*b) Conţinutul de referinta în O(2) este de 6 % pentru combustibili solizi şi de 3 % pentru alţi combustibili.
*c) 400 pentru titeiul greu al cãrui conţinut în sulf este mai mic de 0.25 %.
*d) Dacã o instalatie atinge 300 mg/Nmc SO(2), atunci aceasta poate fi exceptatã de la aplicarea randamentului de epurare.
10. Motorina:
Tabelul 2. Valorile limita ale conţinutului de sulf din motorina*a)
┌────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Conţinutul în sulf (procente din greutate)│
├────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ Motorina │ < 0,2 dupã 1 iulie 2000 │
│ │ < 0.1 dupã 1 ianuarie 2008 │
└────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘
-------------
*a) "Motorina" reprezintã orice produs petrolier cu HS 2710 sau orice alt produs petrolier care, din cauza limitelor de distilare, face parte din categoria distilatelor medii destinate utilizãrii drept combustibil şi din care cel puţin 85 % în volum, inclusiv pierderile de la distilare, se distileaza la 350°C. Carburanţii utilizaţi pentru vehiculele rutiere şi de alt tip şi pentru tractoarele agricole sunt excluşi din aceasta definitie. Motorina utilizata la transportul maritim se include în aceasta definitie dacã satisface descrierea de mai sus sau dacã are vascozitatea sau densitatea cuprinsã în domeniile de vascozitate sau densitate definite pentru distilatele maritime din tabelul 1 al normei ISO 8217 (1996).
11. Instalaţiile Claus: pentru instalaţiile care produc mai mult de 50 Mg de sulf pe zi:
(a) desulfurizarea în proporţie de 99,5 % pentru instalaţiile noi;
(b) desulfurizarea în proporţie de 97 % pentru instalaţiile existente.
12. Producţia dioxidului de titan: în instalaţiile noi şi existente, resturile rezultate din fazele de asimilare şi calcinare din procesul de fabricaţie al dioxidului de titan trebuie sa fie reduse la o valoare care sa nu depãşeascã 10 Kg SO(2) echivalent pe Mg de dioxid de titan produs.
5. Canada
13. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf provenit de la surse fixe noi care intra în categoria urmãtoarelor surse fixe, vor fi determinate pe baza informaţiilor disponibile privind tehnicile şi nivelurile de reducere, inclusiv valorile limita aplicate în alte tari şi pe baza urmatorului document: Canada Gazette, Partea I. Ministerul Mediului. Emisii ale centralelor termice - Linii directoare naţionale pentru surse fixe noi. 15 mai 1993, p. 1633-1638.
C Statele Unite ale Americii
14. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf provenit de la surse fixe noi sunt indicate în urmãtoarele documente, corespunzãtoare diferitelor categorii de surse fixe luate în considerare:
(a) pentru generatoarele de aburi ale companiilor publice de electricitate - Codul reglementãrilor federale (CF.R.), titlul 40, partea 60, secţiunile D şi Da;
(b) pentru generatoarele de aburi din sectoarele industriale, comerciale şi instituţionale - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunile Db şi Dc;
(c) pentru instalaţiile de producere a acidului sulfuric - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea H;
(d) pentru rafinariile de petrol - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea J;
(e) pentru topitoriile de cupru - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea P;
(f) pentru topitoriile de zinc - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Q;
(g) pentru topitoriile de plumb - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea R;
(h) pentru turbinele fixe cu gaz - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea GG;
(i) pentru instalaţiile de tratare a gazelor naturale continentale - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea LLL;
(j) pentru incineratoarele de deşeuri urbane - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Ea şi Eb;
(k) pentru incineratoarele de deşeuri spitaliceşti/medicale/ infectioase - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Ec.
Nota
*1) Supravegherea trebuie sa fie inteleasa ca o activitate globalã ce include mãsurarea emisiilor, bilanţul de masa, etc. Supravegherea se poate face în mod continuu sau intermitent.
ANEXA V
VALORILE LIMITA ALE EMISIILOR OXIZILOR DE AZOT PROVENIND DE LA SURSE FIXE
1. Secţiunea A se aplica Pãrţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplica pentru Canada, iar secţiunea C se aplica Statelor Unite ale Americii.
A. Pãrţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii
2. În sensul secţiunii A, se desemneazã prin valoare limita, cantitatea de substanta gazoasa continuta în gazele reziduale ale unei instalaţii, valoare care nu trebuie depãşitã, în cazul în care nu exista alte precizãri, valoarea limita se calculeazã în unitãţi de masa de poluant pe volum de gaz rezidual (exprimatã în mg/mc) în condiţii normale de temperatura şi presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce priveşte conţinutul de oxigen din gazele afluente, se vor retine valorile indicate în tabelele de mai jos pentru fiecare categorie de surse. Dilutia efectuatã în scopul diminuãrii concentratiilor de poluanti din gazele reziduale nu este permisã. Valorile limita se aplica în general NO şi NO(2), desemnaţi în mod curent prin NO(x), exprimati ca NO(2). Fazele de pornire, oprire şi operaţiile de întreţinere sunt excluse.
3. Emisiile trebuie supravegheate în toate cazurile*1). Respectarea valorilor limita trebuie sa fie verificata. Se pot aplica metode diferite de verificare care pot include masurari continue sau intermitente, metode convenite sau orice alta metoda cu aplicabilitate tehnica larga.
4. Metodele de prelevare şi analiza a probelor de poluanti, ca şi metodele pentru mãsurãtorile de referinta necesare etalonarii sistemelor de mãsura trebuie sa fie conforme cu normele stabilite de Comitetul European de Standardizare (CEN) sau de Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO), în perioada perfectarii normelor CEN sau ISO se vor aplica normele naţionale.
5. Mãsurãtorile emisiilor trebuie efectuate continuu dacã emisiile de SO(2) depãşesc 75 Kg/ora.
6. În cazul mãsurãtorilor continue pentru instalaţiile noi, se considera ca sunt respectate normele de emisie dacã valorile medii zilnice nu depãşesc valoarea limita şi dacã nici o valoare orara nu depãşeşte cu 100 % valoarea limita.
7. În cazul mãsurãtorilor continue pentru instalaţiile existente, se considera ca normele de emisie sunt respectate dacã: (a) nici una dintre valorile medii lunare nu depãşeşte valoarea limita; şi (b) 97 % din toate valorile medii calculate pentru 48 ore nu depãşesc 110 % din valorile limita.
8. În cazul mãsurãtorilor discontinue, ca o cerinta minima a respectãrii normelor de emisie, trebuie ca valoarea medie determinata în funcţie de un numãr convenabil de masurari efectuate în condiţii reprezentative sa nu depãşeascã valoarea normei de emisie.
9. Cazanele de aburi şi dispozitivele de încãlzire industriala cu o putere termica nominalã mai mare ca 50 MW(th):
Tabelul 1. Valorile limita pentru emisiile de NO(x) provenite de la cazanele de aburi*a)
┌────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ │ Valoarea limita│
│ │ (mg/Nmc)*b) │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ Combustibili solizi, instalaţii noi: │ │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ - Cazane de aburi 50-100 MW(th) │ 400 │
│ - Cazane de aburi 100-300 MW(th) │ 300 │
│ - Cazane de aburi > 300 MW(th) │ 200 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ Combustibili solizi, instalaţii existente: │ │
│ - Solizi, în general │ 650 │
│ - Solizi, cu mai puţin de 10 % compuşi │ │
│ organici volatili │ 1300 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ Combustibili lichizi, instalaţii noi: │ │
│ - Cazane de aburi 50-100 MW(th) │ 400 │
│ - Cazane de aburi 100-300 MW(th) │ 300 │
│ - Cazane de aburi > 300 MW(th), │ 200 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ Combustibili lichizi, instalaţii existente │ 450 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ Combustibili gazosi, instalaţii noi: │ │
│ Combustibil: gaze naturale │ │
│ - Cazane de aburi 50-300 MW(th) │ 150 │
│ - Cazane de aburi > 300 MW(th) │ 100 │
│ Combustibil: toate celelalte gaze │ 200 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ Combustibili gazosi, instalaţii existente │ 350 │
└────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘
------------
*a) În special, valorile limita nu se aplica:
- instalaţiilor, cum ar fi cuptoarele de reincalzire şi cuptoarele de tratament termic, în care produsele de combustie sunt utilizate direct pentru încãlzirea, uscarea sau orice alt tratament al obiectelor sau materialelor;
- instalaţiilor de post-combustie, adicã orice dispozitiv tehnic care serveşte la purificarea gazelor reziduale prin combustie şi care nu funcţioneazã ca o instalatie de combustie independenta;
- instalaţiilor utilizate pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitica;
- instalaţiilor utilizate pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf;
- reactoarele utilizate în industria chimica;
- bateriile de cuptoare de cocs;
- recuperatoare Cowper;
- incineratoare de deşeuri;
- instalaţii echipate cu motoare Diesel, cu benzina sau cu gaz, sau turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat.
*b) Aceste valori nu sunt aplicabile cazanelor de aburi care funcţioneazã mai puţin de 500 ore pe an. Conţinutul de referinta în O(2) este de 6 % pentru combustibilii solizi şi de 3 % pentru alţi combustibili.
10. Turbinele cu combustie care au o putere termica nominalã mai mare de 50 MW(th): valorile limita ale emisiilor de NO(X) exprimate în mg/Nmc (cu un conţinut de O(2) de 15 %) sunt calculate pentru o singura turbina. Valorile limita indicate în tabelul 2 se aplica numai turbinelor a cãror sarcina este mai mare de 70 %.
Tabelul 2. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite de la turbinele cu combustie continentala
┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ > 50 MW(th) (Putere termica nominalã │ Valoarea limita │
│ în condiţii ISO) │ (mg/Nmc) │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Instalaţii noi, gaze naturale*a) │ 50*b) │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Instalaţii noi, combustibili lichizi*c) │ 120 │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Instalaţii existente, toţi combustibilii*d) │ │
│ Gaze naturale │ 150 │
│ Combustibili lichizi │ 200 │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
--------------
*a) Gaz natural este metanul existent în stare naturala al cãrui conţinut în gaze inerte sau alţi constituenti nu depãşeşte 20 % în volum,
*b)75 mg/Nmc în cazul:
- turbinelor de combustie utilizate în instalaţiile de producţie combinata a caldurii şi electricitatii;
- turbinelor de combustie care antreneaza un compresor pentru alimentarea reţelei publice de distribuţie a gazelor.
În cazul turbinelor cu combustie care nu se încadreazã în nici una din categoriile menţionate anterior, dar al cãror randament determinat în condiţiile ISO este mai mare de 35 %, valoarea limita este de 50*n/35, unde n este randamentul turbinei cu combustie exprimat în procente (şi determinat în condiţiile ISO),
*c) Aceasta valoare limita se aplica numai turbinelor cu combustie care utilizeazã distilate uşoare şi medii;
*d) Aceste valori nu se aplica turbinelor cu combustie care funcţioneazã mai puţin de 150 ore pe an.
11. Producţia de ciment:
Tabelul 3. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite din producţia de ciment*a)
┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ Valoarea limita │
│ │ (mg/Nmc) │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Instalaţii noi [10 % O(2)] │ │
│ - cuptoare uscate │ 500 │
│ - alte cuptoare │ 800 │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Instalaţii existente [10 % O(2)] │ 1200 │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
------------
*a) Instalaţii de producere a cimentului cliinker în cuptoare rotative cu o capacitate mai mare de 500 Mg/zi sau în alte tipuri de cuptoare cu o capacitate mai mare de 500 Mg/zi.
12. Motoare fixe:
Tabelul 4. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite de la motoare fixe noi
┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│Putere, caracteristici tehnice, tip de combustibil │ Valoarea limita │
│ │ (mg/Nmc) │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Motoare cu scanteie (=Otto), în 4 timpi, > 1MW(th) │ │
│ - motoare cu amestec slab │ 250 │
│ - alte tipuri de motoare │ 500 │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Motoare cu aprindere prin compresie │ │
│ (=Diesel), > 5 MW(th) │ │
│ - carburant : gaz natural (cu aprindere prin jet) │ 500 │
│ - carburant : petrol greu │ 600 │
│ - carburant : motorina │ 500 │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
-------------
*a) Aceste valori nu se aplica motoarelor care funcţioneazã mai puţin de 500 ore/an. Conţinutul de referinta în O(2) este de 5 %.
13. Producerea şi prelucrarea metalelor:
Tabelul 5. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite din producţia siderurgica primara a flerului şi otelului*a)
┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│Putere, caracteristici tehnice, tip de combustibil │ Valoarea limita │
│ │ (mg/Nmc) │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Instalaţii de aglomerare noi şi existente │ 400 │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
--------------
*a) Producerea şi prelucrarea metalelor: instalaţii de coacere sau aglomerare a minereurilor, topitorii sau otelarii (prima sau a doua ardere), inclusiv cele cu activitate continua, având o capacitate mai mare de 2,5 mg/ora, instalaţii de prelucrare a metalelor feroase (laminoare la cald > 20 mg/ora oţel brut).
14. Producţia de acid nitric:
Tabelul 6. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) eliberate de instalaţiile de producere a acidului nitric, cu excepţia unitãţilor de concentrare a acidului
┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│Putere, caracteristici tehnice, tip de combustibil │ Valoarea limita │
│ │ (mg/Nmc) │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Instalaţii noi │ 350 │
│ Instalaţii existente │ 450 │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
B. Canada
15. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot care provin din instalaţii fixe noi ce fac parte din categoriile de surse fixe enumerate mai jos se vor determina pe baza informaţiilor disponibile asupra tehnicilor şi nivelurilor de reducere, inclusiv valorile limita aplicate în alte tari şi pe baza documentelor ulterioare:
(a) Consiliul canadian al ministrilor mediului (CCME). Linii directoare privind emisiile naţionale pentru turbinele fixe cu combustie. Decembrie 1992. PN1072;
(b) Canada Gazette, Partea I. Ministerul Mediului. Emisii ale centralelor termice - Linii directoare naţionale pentru surse fixe noi, 15 mai 1993, p. 1633 - 1638; şi
(c) CCME. Linii directoare naţionale privind emisiile cuptoarelor de ciment. Martie 1998. PN1284.
C. Statele Unite ale Americii
16. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de NO(X) care provin din sursele fixe noi ce fac parte din categoriile de surse fixe enumerate mai jos sunt indicate în documentele urmãtoare:
(a) Instalaţii cu cãrbune ale serviciilor publice de distribuţie - Codul reglementãrilor federale (C.F.R.), titlul 40, partea 76;
(b) Generatoare de aburi ale companiilor publice de electricitate - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea D şi Da;
(c) Generatoare de aburi din sectorul industrial, comercial şi institutional - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Db;
(d) Uzinele de producere a acidului azotic - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea G;
(e) Turbine fixe cu gaze - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea GG;
(f) Incineratoare de deşeuri urbane - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunile Ea şi Eb;
(g) Incineratoare de deşeuri spitaliceşti/medicale/infectioase - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Ec.
Nota
*1) Supravegherea trebuie sa fie inteleasa ca o activitate globalã ce include mãsurarea emisiilor, bilanţul de masa, etc. Supravegherea se poate face în mod continuu sau intermitent.
ANEXA VI
VALORILE LIMITA ALE EMISIILOR DE COMPUŞI
ORGANICI VOLATILI PROVENIŢI DIN SURSE STATIONARE
1. Secţiunea A se aplica Pãrţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplica pentru Canada, iar secţiunea C se aplica Statelor Unite ale Americii.
A. Pãrţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii
2. Prezenta secţiune a prezentei anexe se referã la sursele fixe de emisie a compusilor organici volatili non-metanici (COVNM), enumerati la alin. (8)-(21). Secţiunea nu se aplica instalaţiilor sau Pãrţilor din instalaţii utilizate în cercetare-dezvoltare sau pentru testarea produselor sau tehnologiilor noi (unitãţi-pilot). Valorile limita sunt prezentate în tabele pentru sectoare specifice. Valorile limita se referã, în general, la consumul de solventi sau la debitul de masa al emisiilor. Dacã un operator executa mai multe activitãţi care se înscriu în aceeaşi sub-rubrica, în aceeaşi instalatie şi în acelaşi amplasament, atunci consumul de solvent sau debitul de masa al emisiilor corespunzãtoare acestor activitãţi se insumeaza. Dacã nu s-a fixat nici un prag, atunci valoarea limita indicatã se aplica ansamblului instalaţiilor.
3. În sensul secţiunii A a prezentei anexe:
(a) "stocarea şi distribuţia produselor petroliere" reprezintã incarcatura camioanelor, vagoanelor cisterna, barjelor şi vaselor de transport maritim la depozite şi la centrele de expediere ale rafinariilor, cu excepţia realimentarii vehiculelor la staţiile-service care sunt menţionate în documentele referitoare la sursele mobile;
(b) "acoperirea cu adeziv" reprezintã orice procedeu de aplicare a unui adeziv pe o suprafata, cu excepţia aplicãrii adezivilor şi a caserarilor legate de procesele de imprimare şi de stratificare a lemnului şi materialelor plastice;
(c) "stratificarea lemnului şi a materialelor plastice" reprezintã orice procedeu de lipire a lemnului şi/sau al materialelor plastice pentru a se obţine produse stratificate;
(d) "procedeele de acoperire" reprezintã aplicarea unor suprafeţe metalice sau plastice pe maşinile particulare, cabinele de camioane, camioane, autobuze sau pe suprafeţe de lemn printr-un procedeu prin care unul sau mai multe straturi subtiri, continue dintr-o substanta de acoperire este/sunt aplicat/aplicate pe:
(i) vehicule noi definite (mai jos) ca vehicule de categoria M1 şi N1, în mãsura în care acestea sunt tratate în aceeaşi instalatie ca şi vehiculele din categoria M1;
(ii) cabinele camioanelor definite ca habitaclul conducatorului şi orice habitaclu integrat destinat echipamentului tehnic al vehiculelor de categoriile N2 şi N3;
(iii) camionetele şi camioanele definite ca vehicule de categoriile N1, N2 şi N3, cu excepţia cabinelor de camion;
(iv) autocarele definite ca vehicule de categoriile M2 şi M3;
(v) alte suprafeţe metalice şi plastice, inclusiv cele ale avioanelor, navelor, trenurilor, etc., suprafeţe din lemn şi suprafeţe textile, film şi hârtie.
Aceasta categorie de surse nu include acoperirea substratului cu metal prin tehnici elecroforetice sau de pulverizare cu substanţe chimice. Dacã procesul de acoperire a unui articol comporta o faza în cursul cãreia este imprimat acelaşi articol, atunci aceasta faza de imprimare se considera ca fãcând parte din procesul de acoperire. Operaţiile de imprimare efectuate ca activitate separatã nu sunt incluse. Conform prezentei definiţii:
- vehiculele M1 sunt cele destinate transportului de persoane şi au cel mult 8 locuri, în afarã locului soferului;
- vehiculele M2 sunt cele destinate transportului de persoane, care au mai mult de 8 locuri, în afarã locului soferului şi a cãror masa maxima nu depãşeşte 5 tone;
- vehiculele M3 sunt cele destinate transportului de persoane, au mai mult de 8 locuri, în afarã locului soferului şi a cãror masa maxima depãşeşte 5 tone;
- vehiculele N1 sunt cele destinate transportului de mãrfuri şi au o masa maxima care nu depãşeşte 3,5 tone;
- vehiculele N2 sunt cele destinate transportului de mãrfuri şi au o masa mai mare de 3,5tone, dar care nu depãşesc 12 tone;
- vehiculele N3 sunt cele destinate transportului de mãrfuri şi a cãror masa maxima depãşeşte 12 tone;
(e) "acoperirea bobinelor" reprezintã izolarea bobinelor prin lame de oţel, oţel inoxidabil sau oţel stratificat, benzi din aliaj de cupru sau aluminiu şi care formeazã o izolatie peliculara sau stratificata;
(f) "curatarea uscata" reprezintã orice procedeu industrial sau comercial care utilizeazã compuşi organici volatili (COV) într-o instalatie de curatare a izolatiilor, a articolelor de mobilier şi a altor bunuri de consum similare, cu excepţia curatarii manuale a petelor sau în industria textila şi de confecţii;
(g) "producerea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi a adezivilor" reprezintã fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi a adezivilor, precum şi a produselor intermediare în mãsura în care acestea sunt obţinute în aceeaşi instalatie prin amestecul pigmentilor, rasinilor şi a substanţelor adezive cu solventi organici sau alte suporturi. Aceasta categorie include, de asemenea, dispersia, pre-dispersia, obţinerea vascozitatii necesare şi impachetarea produselor finite;
(h) "tipãrirea" reprezintã orice procedeu de reproducere a textelor sau a ilustratiilor în care cerneala este transpusa pe o suprafata cu ajutorul unei forme imprimante. Aceasta se aplica sub-procedeelor urmãtoare:
(i) flexografie: procedeu de imprimare prin care este utilizata o forma imprimanta de fotopolimeri elastici sau cauciuc, ale carei elemente imprimante sunt dispuse în relief în raport cu elementele non-vizibile; cerneala folositã este lichidã şi se usucã prin evaporare;
(ii) tipãrirea pe rotativa offset prin termofixare: procedeu de imprimare pe rotativa cu hârtia în sul care utilizeazã o forma imprimanta ale carei elemente imprimante şi elemente non-imprimante sunt în acelaşi plan. Prin tipãrirea pe rotative cu hârtia în sul se înţelege ca masina este alimentata prin intermediul unei bobine de hârtie şi nu prin intermediul unor foi de hârtie separate. Partea non-imprimanta este astfel tratata încât sa absoarba apa şi sa respingã cerneala. Elementele imprimante sunt astfel tratate pentru a primi şi transfera cerneala pe suprafata de tipãrire, Evaporarea se face într-un cuptor în care suportul imprimat este încãlzit cu aer cald;
(iii) rotogravura editoriala: procedeu de tipãrire, cu cerneluri pe baza de toluen, a hârtiei destinatã revistelor, brosurilor, cataloagelor sau altor produse similare;
(iv) rotogravura: procedeu de tipãrire ce utilizeazã o forma imprimanta cilindrica ale carei elemente imprimante sunt sub forma de creasta în raport cu elementele non-imprimante, cerneala folositã este lichidã şi se usucã prin evaporare. Crestele sunt umplute cu cerneala şi excedentul de pe elementele non-imprimante este îndepãrtat înainte ca suprafata de imprimat sa între în contact cu cilindrul, fãrã sa absoarba cerneala dintre creste;
(v) tipãrirea serigrafica pe rotativa: procedeu de tipãrire pe rotative cu bobine în care cerneala este trimisa pe suprafata de tipãrit prin intermediul unei forme imprimante poroase, ale carei elemente imprimante sunt deschise, iar cele non-imprimante sunt obturate; cerneala utilizata este lichidã şi se usucã prin evaporare. Prin tipãrirea pe rotativa cu hârtie în sul se înţelege ca masina este alimentata prin intermediul unei bobine şi nu prin intermediul unor foi separate;
(vi) contracolajul asociat unui procedeu de imprimare: alipirea a doua sau mai multe materiale suple pentru obţinerea produselor contracolate;
(vii) lacuirea: procedeu constând din aplicarea unui lac pe o suprafata supla sau a unei vopsele adezive în scopul asigurãrii ulterioare a unei etanseizari a ambalajului;
(i) "fabricarea de produse farmaceutice" reprezintã sinteza chimica, fermentatia, extractia, formarea şi finisarea produselor farmaceutice şi, dacã aceasta se produce în acelaşi loc, fabricarea produselor intermediare;
(j) "conversia cauciucului natural sau sintetic" reprezintã orice proces de amestecare, sfaramare, dozare, calandrare, extruzare şi vulcanizare aplicabile cauciucului natural sau sintetic, precum şi operaţiile suplimentare care transforma cauciucul natural sau sintetic în produse finite;
(k) "curatarea suprafeţelor" reprezintã, cu excepţia curatarii uscate, orice procedee, mai ales degresarea, care utilizeazã solventi organici pentru ca suprafata materialelor sa devinã neteda. O curatare care implica mai mult de o faza înainte sau dupã orice alta faza de tratament este consideratã ca o singura operaţie. Aceasta operaţie priveşte curatarea suprafeţelor şi nu a echipamentelor;
(l) "extractia grasimilor vegetale şi animale şi rafinarea uleiurilor vegetale" reprezintã extractia uleiurilor vegetale din seminţe şi din alte materii vegetale, tratarea reziduurilor uscate destinate producerii hranei pentru animale şi purificarea grasimilor şi a uleiurilor vegetale care provin din seminţe şi din materii vegetale sau animale;
(m) "refinisarea autovehiculelor" reprezintã orice operaţie industriala sau comercialã de acoperire a suprafeţelor, dar şi operaţiile de degresare conexe constând în:
(i) aplicarea unei vopsele asupra unui vehicul rutier sau asupra unei pãrţi dintr-un asemenea vehicul în cadrul lucrãrilor de reparaţii, de conservare sau de decorare a unui vehicul efectuate în afarã unitãţilor de construcţie, sau
(ii) aplicarea unei vopsele pe un vehicul rutier sau pe o parte din acest vehicul, cu ajutorul materialelor de finisare, atunci când aceasta operaţie nu se realizeazã pe linia de fabricaţie, sau
(iii) aplicarea unei vopsele pe remorci (inclusiv pe semi-remorci);
(n) "impregnarea suprafeţelor de lemn" reprezintã orice procedeu de impregnare a lemnului cu un agent de conservare;
(o) "condiţii normale" reprezintã temperatura de 273,15 K şi presiune de 101,3 kPa;
(p) "COVNM" reprezintã orice compuşi organici, alţii decât metanul, a cãror presiune de vapori este cel puţin 0,01 kPa la 273,15 K sau a cãror volatilitate este comparabila în condiţiile de aplicare indicate;
(q) "gaze reziduale" reprezintã gazele care conţin COVNM sau alţi poluanti şi care, în fazele finale, sunt eliminati în atmosfera printr-un cos sau printr-un dispozitiv anti-emisie. Debitele volumetrice sunt exprimate în mc/ora în condiţii normale;
(r) "emisii accidentale de COVNM" reprezintã orice emisie în atmosfera, sol sau apa a unor COVNM, care nu face parte din gazele reziduale şi, de asemenea, dacã nu este altfel specificat, a solventilor continuti în produse. Emisiile accidentale cuprind emisiile de COVNM necaptate care scapa în mediu prin ferestre, usi, esapamente şi alte deschideri similare. Valorile limita care sunt indicate mai jos pentru emisiile accidentale sunt calculate cu ajutorul unui plan de gestiune a solventilor (vezi apendicele I al prezentei anexe);
(s) "totalul emisiilor COVNM" reprezintã suma emisiilor accidentale de COVNM şi a emisiilor de COVNM din gazele reziduale;
(t) "solventi utilizaţi" reprezintã cantitatea de solventi organici puri sau continuti în preparate, inclusiv solventii reciclati în instalaţii care sunt utilizaţi pentru efectuarea unei operaţii şi care sunt contabilizati de fiecare data când sunt utilizaţi;
(u) "valoare limita" reprezintã concentraţie maxima a unei substanţe gazoase conţinute în gazele reziduale ale unei instalaţii, care nu trebuie sa fie depãşitã într-o funcţionare normalã. Dacã nu exista alte indicaţii, atunci aceasta trebuie calculatã în funcţie de raportul masei de poluant fata de volumul gazelor reziduale (exprimat în mg/Nmc, dacã nu se specifica altfel), presupunand condiţii normale de temperatura şi presiune pentru gazele uscate. Pentru instalaţiile care utilizeazã solventi, valorile limita sunt furnizate în unitãţi de masa pe unitate caracteristica a operaţiilor respective. Volumele de gaz care sunt adãugate gazelor reziduale pentru rãcire sau dilutie nu se iau în considerare la determinarea concentratiei masei de poluant din gazele reziduale. Valorile limita privesc în general toţi compusii organici volatili, alţii decât metanul (nu se face nici o alta distincţie în funcţie de reactivitate sau de toxicitate, de exemplu);
(v) "funcţionare normalã" reprezintã toate fazele de funcţionare, cu excepţia operaţiilor de pornire şi de oprire sau de întreţinere a instalaţiilor;
(w) "substantele dãunãtoare sãnãtãţii umane" sunt împãrţite în doua categorii:
(i) COV halogenati care prezintã un risc potenţial al efectelor ireversibile;
(ii) substantele periculoase care sunt cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, care pot produce cancer, pericole genetice ereditare sau cancer prin inhalare, care pot diminua fecunditatea sau care pun în pericol viata fatului.
4. Trebuie satisfacute urmãtoarele cerinţe;
(a) trebuie supravegheate emisiile de COVNM*1) şi trebuie verificata respectarea valorilor limita. Se pot aplica diferite metode de verificare: masurari continue sau intermitente, aprobarea tip sau orice alte metode valabile din punct de vedere tehnic; în plus, aceste metode trebuie sa fie viabile pe plan economic;
(b) concentratiile poluantilor atmosferici din conductele de evacuare a gazelor trebuie sa fie mãsurate într-un mod reprezentativ. Metodele de prelevare şi de analiza a probelor tuturor poluantilor, ca şi metodologia mãsurãtorilor de referinta necesare etalonarii sistemelor de mãsura trebuie sa fie conforme cu normele stabilite de Comitetul European de Standardizare (CEN) sau de cãtre Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO), în perioada perfectarii normelor CEN sau ISO se aplica normele naţionale;
(c) dacã se cer masurari ale emisiilor de COVNM, acestea trebuie efectuate continuu dacã emisiile de COVNM reprezintã mai mult de 10 Kg carbon organic total/ora în conducta de evacuare situata în aval fata de instalatia de reducere a emisiilor şi dacã durata de funcţionare depãşeşte 200 ore pe an. Pentru orice alte instalaţii, emisiile trebuie sa facã, cel puţin, obiectul unor masurari intermitente. În vederea conformarii la normele admise, este posibil sa se recurgã şi la alte metode, cu condiţia ca acestea sa fie de rigurozitate egala;
(d) în cazul mãsurãtorilor continue, pentru ca normele de emisie sa fie respectate, trebuie ca media zilnica sa nu depãşeascã valoarea limita la funcţionarea normalã şi ca nici o medie orara sa nu depãşeascã cu 150 % valorile limita. În vederea conformarii la normele admise, este posibil sa se recurgã şi la alte metode, cu condiţia ca acestea sa fie de rigurozitate egala;
(e) în cazul mãsurãtorilor intermitente, pentru ca normele de emisie sa fie respectate, trebuie ca valoarea medie a tuturor prelevarilor sa nu depãşeascã valoarea limita şi ca nici o medie orara sa nu depãşeascã cu 150 % valoarea limita. În vederea conformarii cu normele admise, este posibil sa se recurgã şi la alte metode, cu condiţia ca acestea sa fie de rigurozitate egala;
(f) trebuie luate toate precautiile necesare în vederea reducerii la minimum a emisiilor de COVNM la pornirea şi oprirea instalaţiilor, dar şi în cazul unei funcţionari anormale;
(g) mãsurãtorile nu sunt necesare dacã nu este necesarã instalarea unui dispozitiv anti-emisie la sfârşitul procesului de fabricaţie şi dacã se poate arata ca valorile limita nu sunt depasite.
5. Pentru gazele reziduale trebuie aplicate urmãtoarele valori limita, în afarã cazului când exista alte indicaţii:
(a) 20 mg substanta/mc pentru evacuarile de compuşi organici volatili halogenati (care sunt desemnaţi ca având efecte potenţiale reversibile), al cãror debit masic total este mai mare sau egal cu 100 g/ora;
(b) 2 mg/mc (aceasta valoare corespunde masei totale a diferiţilor compuşi) pentru evacuarile compusilor organici volatili (cãrora li se aplica urmãtoarele fraze de risc: pot sa provoace cancerul, pot sa provoace efecte genetice periculoase ereditare, pot sa provoace cancerul prin inhalare, pot pune în pericol viata fatului, pot diminua fecunditatea), al cãror debit masic total este mai mare sau egal cu 10 g/ora.
6. În cazul categoriilor de surse enumerate la alin. (9) - (21) sunt prevãzute urmãtoarele dispoziţii:
(a) în locul aplicãrii valorilor limita pentru instalaţiile indicate mai jos, operatorii unei instalaţii pot fi autorizaţi sa aplice un program de reducere (vezi apendicele II al prezentei anexe), al cãrui scop este sa le permitã obţinerea, prin alte mijloace, a reducerii emisiilor echivalente celor care ar fi fost obţinute prin aplicarea valorilor limita indicate; şi
(b) în ceea ce priveşte emisiile accidentale de COVNM, valorile indicate mai jos pentru aceste emisii trebuie aplicate ca valori limita. Totuşi, dacã se demonstreaza autoritãţii competente ca, în cazul unei instalaţii, aceasta valoare nu este aplicabilã pe plan tehnic şi economic, atunci autoritatea competenta poate acorda o derogare pentru aceasta instalatie cu condiţia sa nu apara riscuri semnificative pentru sãnãtate şi mediu. Pentru fiecare derogare, operatorul trebuie sa demonstreze autoritãţii competente ca utilizeazã cea mai buna tehnica disponibilã.
7. Valorile limita pentru emisiile compusilor organici volatili care provin din categoriile de surse definite la alin. (3) sunt cele indicate la alin. (8)-(21).
8. Stocarea şi distribuirea produselor petroliere:
Tabelul 1. Valorile limita ale emisiilor de compuşi organici volatili care provin din operaţii de stocare şi de distribuţie a produselor petroliere, cu excepţia operaţiilor de încãrcare a navelor maritime
┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────┐
│ Capacitate, caracteristici tehnice, │ Valoarea prag │Valoarea limita│
│ alte specificaţii │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
│ Unitãţi de recuperare a vaporilor care │ 5000 mc debit │ 10gCOV/Nmc, │
│ deservesc instalaţiile de stocare şi de │ anual de produse │ inclusiv │
│ distribuţie din depozitele rafinariilor │ petroliere │ metanul │
│ sau din terminale │ │ │
└─────────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────────────┘
Nota: Vaporii produşi în cursul operaţiilor de umplere a rezervoarelor de stocare a produselor petroliere trebuie sa fie recuperati fie în alte rezervoare de stocare, fie în dispozitive anti-emisie care respecta valorile limita indicate în tabelul de mai sus.
9. Acoperiri cu adezivi:
Tabelul 2. Valorile limita pentru emisiile de COVNM care provin din aplicarea izolatiilor adezive
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬─────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │ │accidentale de │
│ │ (Mg/an) │ │COVNM (% de │
│ │ │ │solvent utilizat)│
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ Fabrici de incaltaminte; │ >5 g solvent│ │
│ instalaţii noi şi existente │ │ pe pereche │ │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ Alte acoperiri cu adezivi, │ 5-15 │ 50*a) │ 25 │
│ cu excepţia incaltamintei; │ │mg C/Nmc │ │
│ instalaţii noi şi instalaţii│ │ │ │
│ existente │ >15 │ 50*a) │ 20 │
│ │ │mg C/Nmc │ │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴─────────────────┘
-------------
*a) Dacã tehnicile respective permit reutilizarea solventului recuperat, atunci valoarea limita este de 150 mgC/Nmc.
10. Stratificarea lemnului şi a materialelor plastice:
Tabelul 3. Valorile limita pentru emisiile de COVNM care provin din stratificarea lemnului şi a materialelor plastice
┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag pentru │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │consumul de solvent(Mg/an) │pentru emisiile │
│ │ │totale de COVNM │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────┤
│Stratificarea lemnului şi a │ │ │
│materialelor plastice: │ │ │
│instalaţii noi şi instalaţii │ >5 │ 30g COVNM/mp │
│existente │ │ │
└─────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────┘
11. Procese de vopsire (suprafeţe metalice şi plastice ale automobilelor, cabinelor de camion, camioanelor, autobuzelor, suprafeţe de lemn):
Tabelul 4. Valorile limita ale emisiilor COVNM care provin din procese de vopsire în industria automobilelor
┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag pentru │Valoarea limita*b)│
│ tehnice, alte specificaţii │ consumul de solvent │pentru emisiile │
│ │ (Mg/an)*a) │totale de COVNM │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (şi > 5000 unitãţi g COVNM/mp sau │
│autovehiculelor (M1,M2) │ vopsite/an) 𗈕,3 Kg/unitate şi │
│ │ │ 33 g COVNM/mp │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii existente, │ > 15 (şi > 5000 unitãţi g COVNM/mp sau │
│vopsirea autovehiculelor │ vopsite/an) │ 1,9 Kg/unitate şi│
│(M1 şi M2) │ │ 41g COVNM/mp │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi şi instalaţii │ > 15 (≤ 5000 monococi g COVNM/mp sau │
│existente, vopsirea │ vopsite/an sau > 3500 𗈕,5 Kg/unitate şi │
│autovehiculelor (M1 şi M2) │ sasiuri vopsite/an) │ 70 g COVNM/mp │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (≤ 5000 unitãţi g COVNM/mp │
│cabinelor de camioane noi │ vopsite/an) │ │
│(N1, N2, N3) │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (>5000 unitãţi │ 55 g COVNM/mp │
│cabinelor de camioane noi │ vopsite/an) │ │
│(N1, N2, N3) │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii existente, │ > 15 (≤ 5000 unitãţi │ 85 g COVNM/mp │
│vopsirea cabinelor de │ vopsite/an) │ │
│camioane noi (N1, N2, N3) │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii existente, │ > 15 (> 5000 unitãţi │ 75 g COVNM/mp │
│vopsirea cabinelor de │ vopsite/an) │ │
│camioane noi (N1, N2, N3) │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (≤ 2500 unitãţi │ 90 g COVNM/mp │
│camioanelor şi camionetelor │ vopsite/an) │ │
│noi (fãrã cabine)(N1, N2, N3)│ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (> 2500 unitãţi │ 70 g COVNM/mp │
│camioanelor şi camionetelor │ vopsite/an) │ │
│noi (fãrã cabine)(N1, N2, N3)│ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (≤ 2500 unitãţi │ 120 g COVNM/mp │
│camioanelor şi camionetelor │ vopsite/an) │ │
│noi (fãrã cabine)(N1, N2, N3)│ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (> 2500 unitãţi │ 90 g COVNM/mp │
│camioanelor şi camionetelor │ vopsite/an) │ │
│noi (fãrã cabine)(N1, N2, N3)│ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (≤ 2000 unitãţi │ 210 g COVNM/mp │
│autobuzelor noi (M3) │ vopsite/an) │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (> 2000 unitãţi │ 150 g COVNM/mp │
│autobuzelor noi (M3) │ vopsite/an) │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii existente, │ > 15 (≤ 2000 unitãţi │ 290 g COVNM/mp │
│vopsirea autobuzelor noi (M3)│ vopsite/an) │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii existente, │ > 15 (> 2000 unitãţi │ 225 g COVNM/mp │
│vopsirea autobuzelor noi (M3)│ vopsite/an) │ │
└─────────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────┘
--------------
*a) Pentru un consum de solvent mai mic sau egal cu 15 Mg/an (vopsirea automobilelor), se aplica valorile din tabelul 14 (finisarea autovehiculelor).
*b) Valorile limita totale sunt exprimate în funcţie de raportul dintre masa de solvent (g) emisã şi suprafata produsului (în mp). Prin suprafata produsului se înţelege suprafata care reprezintã suma dintre suprafata de aplicare a unei vopsele prin el electroforeza şi suprafeţele tuturor elementelor care se pot adauga în timpul fazelor succesive ale operatiei, dacã pe ele se aplica aceleaşi vopsele. Suprafata zonei de aplicare a unei vopsiri prin electroforeza este calculatã prin formula urmãtoare: (2 x greutatea totalã a produsului): (grosimea medie a tablei x densitatea tablei).
Tabelul 5. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din procesele de vopsire din diferite sectoare industriale
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │ │accidentale (% │
│ │ (Mg/an) │ │solvent utilizat) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi şi existente: │ 5 - 15 �*a)*b) mg│ 25*b) │
│alte aplicari de vopsele pe │ │ C/Nmc │ │
│suprafeţe de metal, plastic, │ │ │ │
│tesaturi, film şi hârtie (cu │ >15 /75*b)c)d)│ 20*b) │
│excepţia tipãririi serigra- │ │ mg C/Nmc │ │
│fice a textilelor (vezi │ │ │ │
│tipãrirea) │ │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi şi instalaţii │ 15 - 25 �*a)mg │ 25 │
│existente: vopsirea │ │ C/Nmc │ │
│suprafeţelor de lemn │ >25 /75*c) mg │ 20 │
│ │ │ C/Nmc │ │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘
-------------
*a) Valoarea limita se aplica operaţiilor de vopsire şi de uscare efectuate în condiţii de izolare.
*b) Dacã nu este posibil sa se opereze în condiţii de izolare (construcţii navale, vopsirea aeronavelor, etc.), atunci instalaţiile pot fi scutite de aplicarea acestor valori. Programul de reducere menţionat la alin. (6) lit. (a) trebuie aplicat în afarã cazului când autoritãţii competente i se poate demonstra faptul ca aceasta opţiune nu este posibila din punct de vedere tehnic şi economic, în acest caz, utilizatorul trebuie sa dovedeascã autoritãţii competente ca a folosit cea mai buna soluţie disponibilã tehnic.
*c) Prima valoare priveşte operaţiile de uscare, cea de-a doua valoare se referã la aplicarea vopselei.
*d) Dacã, la vopsirea textilelor, tehnicile folosite permit reutilizarea solventilor recuperati, atunci valoarea limita este 150 mgC/Nmc în total pentru uscare şi vopsire.
Tabelul 6. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din izolatia prin izolarea bobinelor
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de │
│ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent │
│ │ │ │ utilizat) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ Instalaţii noi │ > 25 │ 50*a) │ 5 │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ Instalaţii existente │ > 25 │ 50*a) │ 10 │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘
-------------
*a) Dacã tehnicile folosite permit reutilizarea solventului recuperat, atunci valoarea limita este de 150 mgC/Nmc.
13. Curatarea uscata:
Tabelul 7. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin de la curatarea uscata
┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag pentru │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │ consumul de solvent │ │
│ │ (Mg/an) │ │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│ Instalaţii noi şi existente │ 0 │ 20 g COVNM/Kg*a) │
└─────────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────┘
------------
*a) Valoarea limita pentru totalul emisiilor de COVNM exprimate ca masa de solvent emis pe masa de produs curatat şi uscat.
14. Producerea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi adezivilor:
Tabelul 8. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din producerea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi adezivilor
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │Valoare prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale (% │
│ │ (Mg/an) │ │solvent utilizat) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ Instalaţii noi şi instalaţii│ 100-1000 │ 150*a) │ 5*a)*c) │
│ existente │ > 1000 │ 150*b) │ 3*b)*c) │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘
------------
*a) Se poate aplica o valoare limita totalã de 5 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*b) Se poate aplica o valoare limita totalã de 3 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*c) Valoarea limita pentru emisiile accidentale nu includ solventii vanduti ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etans.
15. Tipãrirea (flexografie, tipãrire pe rotative offset prin termofixare, rotogravura, etc.):
Tabelul 9. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din procese de tipãrire
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de │
│ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent │
│ │ │ │ utilizat) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi şi instalaţii │ 15 - 25 │ 100 │ 30*a) │
│existente: tipãrirea pe │ │ │ │
│rotativa offset prin │ >25 │ 20 │ 30*a) │
│termofixare │ │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi: rotogravura │ │ │ │
│editoriala │ >25 │ 75 │ 10 │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii existente: │ │ │ │
│rotogravura editoriala │ >25 │ 75 │ 15 │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi şi instalaţii │ 15 - 25 │ 100 │ 20 │
│existente: rotogravura │ >25 │ 100 │ 20 │
│destinatã altor scopuri, │ │ │ │
│flexografie, tipãrire seri- │ │ │ │
│grafica pe rotativa, unitãţi │ │ │ │
│de stratificare şi lacuire │ │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi şi instalaţii │ │ │ │
│existente: tipãrire serigra- │ │ │ │
│fica pe rotativa a textilelor│ │ │ │
│şi cartoanelor │ >30 │ 100 │ 20 │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘
-------------
*a) Reziduurile de solvent din produsele finite nu sunt considerate ca fãcând parte din emisiile accidentale de COVNM.
16. Fabricarea produselor farmaceutice:
Tabelul 10. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din fabricarea produselor farmaceutice
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │ (mg C/Nmc) │accidentale (% │
│ │ (Mg/an) │ │solvent utilizat) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ Instalaţii noi │ >50 │ 20*a)*b) │ 50*b)*d) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ Instalaţii existente │ >50 │ 20*a)*c) │ 15*c)*d) │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘
-------------
*a) Dacã tehnicile folosite permit reutilizarea solventilor recuperati, atunci valoarea limita este 150 mgC/Nmc.
*b) Se poate aplica o valoare limita totalã de 5 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiilor din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*c) Se poate aplica o valoare limita totalã de 15 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*d) Valoarea limita pentru emisiile accidentale nu include solventii vanduti ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etans.
17. Prelucrarea cauciucului natural sau sintetic:
Tabelul 11. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din prelucrarea cauciucului natural sau sintetic
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de │
│ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent │
│ │ │ │ utilizat) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi şi instalaţii │ │ │ │
│existente: conversia cauciu- │ │ │ │
│cului natural sau sintetic │ >15 │ 20*a)*b) │ 25*a)*c) │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘
-------------
*a) Se poate aplica o valoare limita totalã de solvent utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
*b) Dacã tehnicile folosite permit reutilizarea solventului recuperat, atunci valoarea limita este de 150 mgC/Nmc.
*c) Valoarea limita pentru emisiile accidentale nu include solventii vanduti ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etans.
18. Curatarea suprafeţelor:
Tabelul 12. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din curatarea uscata
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │ │accidentale de │
│ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent │
│ │ │ │ utilizat) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi şi existente: │ 1 - 5 │ 20 mg │ 15 │
│curatarea suprafeţelor cu │ │compus/Nmc │ │
│ajutorul substanţelor │ >5 │ 20 mg │ 10 │
│menţionate la alin. (3) │ │compus/Nmc │ │
│lit. (w) │ │ │ │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Instalaţii noi şi existente: │ 2 - 10 │ 75 mg │ 20*a) │
│alte feluri de curatare │ │ C/Nmc*a) │ │
│ │ >10 │ 75 mg │ 15*a) │
│ │ │ C/Nmc*a) │ │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘
-------------
*a) Operatorii care pot demonstra autoritãţii competente ca, conţinutul mediu de solvent organic al tuturor substanţelor utilizate pentru curatare nu depãşeşte 30 % în masa, sunt scutiţi de la aplicarea acestei valori.
19. Extractia grasimilor vegetale şi animale şi rafinarea uleiurilor vegetale:
Tabelul 13. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din extractia uleiurilor vegetale şi a grasimilor animale şi din rafinarea uleiurilor vegetale
┌───────────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Capacitate, │Valoarea prag │ Valoarea limita │
│caracteristici │pentru consumul│ totalã (Kg/Mg) │
│tehnice, alte │ de solvent │ │
│specificaţii │ (Mg/an) │ │
│ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Instalaţii noi │ >10 │Grãsimi animale: 1,5│
│şi instalaţii │ │Seminţe de ricin: 3,0│
│ existente │ │Seminţe de rapida: 1,0│
├───────────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Seminţe de floarea soarelui: 1,0│
│ │ │Boabe de soia (concasare normalã): 0,8│
│ │ │Boabe de soia (fulgi albi): 1,2│
│ │ │Alte seminţe şi materiale vegetale: 3,0*a)│
│ │ │Alte procedee de fractionare, cu │
│ │ │excepţia degomarii (îndepãrtarea │
│ │ │substanţelor vascoase)^b: 1,5│
│ │ │Degomarea: 4,0│
└───────────────┴───────────────┴────────────────────────────────────────────┘
------------
*a) Valorile limita pentru totalul emisiilor de COVNM care provin de la instalaţiile de tratare a seminţelor şi a altor materii vegetale pentru loturi simple trebuie stabilite de la caz la caz de cãtre autoritãţile competente pe baza celor mai bune tehnologii disponibile.
*b) Eliminarea substanţelor vascoase prezente în uleiuri.
20. Refinisarea vehiculelor:
Tabelul 14. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din operaţiile de finisare ale vehiculelor
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de │
│ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent │
│ │ │ │ utilizat) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ Instalaţii noi şi instalaţii│ │ │ │
│ existente │ >0,5 │ 50*a) │ 25 │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘
--------------
*a) Respectarea valorilor limita trebuie sa fie doveditã prin mãsurarea mediilor pe 15 minute.
21. Impregnarea suprafeţelor de lemn:
Tabelul 15. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din impregnarea suprafeţelor de lemn
┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita │
│ tehnice, alte specificaţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile │
│ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de │
│ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent │
│ │ │ │ utilizat) │
├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ Instalaţii noi şi instalaţii│ │ │ │
│ existente │ >25 │ 100*a)*b) │ 45*b) │
└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘
--------------
*a) Nu se aplica la impregnarile cu creozot.
*b) Pentru lemnul tratat, se poate aplica o valoare limita totalã de 11 Kg/mc de solvent în locul folosirii limitei de concentraţie din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.
B. Canada
22. Valorile limita pentru reducerea emisiilor compusilor organici volatili (COV) care provin din surse fixe noi şi care fac parte din categoriile de surse fixe enumerate mai jos se vor determina conform indicaţiilor disponibile despre nivelurile şi tehnologiile de reducere, inclusiv valorile limita aplicate în alte tari şi pe baza documentelor urmãtoare:
(a) Consiliul Canadian al Ministrilor de Mediu (CCME). Codul practicilor de mediu, aplicabile reducerii emisiilor de solventi care provin de la instalaţiile de curatare uscata. Decembrie 1992. PN1053.
(b) CCME. Linii directoare de mediu pentru controlul emisiilor de compuşi organici volatili care provin de la instalaţii noi de produse chimice organice. Septembrie 1993, PN 1108.
(c) CCME. Codul practicilor de mediu pentru mãsurarea şi controlul emisiilor accidentale de COV care rezulta din scapari de material. Octombrie 1993. PN 1106.
(d) CCME. Program de reducere cu 40% a emisiilor COV care provin din adezivi şi agenţii de etanseizare. Martie 1994. PN 1116.
(e) CCME. Plan destinat diminuãrii cu 20 % a emisiilor COV care provin din vopsirea suprafeţelor. Martie 1994. PN 1114.
(f) CCME. Linii directoare pentru controlul emisiilor COV provenite de la rezervoarele de stocare. Iunie 1995. PN 1180.
(g) CCME. Codul practicilor de mediu privind recuperarea vaporilor în timpul alimentarii vehiculelor la staţiile-service şi la alte instalaţii de distribuire a produselor petroliere. (Etapa a Îl-a), Aprilie 1995. PN 1184.
(h) CCME. Codul practicilor de mediu aplicabile reducerii emisiilor de solventi care provin de la instalaţiile de degresare comerciale şi industriale. Iunie 1995. PN 1182.
(i) CCME. Norme noi de randament şi liniile directoare pentru reducerea emisiilor COV care provin de la instalaţiile de aplicare a vopselei în fabricile canadiene de automobile. August 1995. PN 1234.
(j) CCME. Directive de mediu pentru reducerea emisiilor COV care provin din industria de prelucrare a materialelor plastice. Iulie 1997. PN 1276.
(k) CCME. Norme naţionale referitoare la conţinutul în COV a proceselor de vopsire comercialã/industriala. Finisarea automobilelor. August 1997. PN 1288.
C Statele Unite ale Americii
23. Valorile limita pentru reducerea emisiilor COV care provin de la surse fixe noi din categoriile urmãtoarelor surse fixe sunt prezentate în urmãtoarele documente;
(a) Rezervoare de stocare a hidrocarburilor lichide - 40 Cod de reglementãri federale (CFR), partea 60, subpartea K, şi subpartea Ka;
(b) Rezervoare de stocare a lichidelor organice volatile - 40 CFR. partea 60, subpartea Kb;
(c) Rafinarii de petrol - 40 CFR, partea 60, subpartea J;
(d) Vopsirea mobilierului metalic - 40 CFR; Part, 60, subpartea EE;
(e) Vopsirea suprafeţelor automobilelor şi camionetelor - 40 CFR, partea 60, subpartea MM;
(f) Rotogravura editoriala - 40 CFR, partea 60, subpartea QQ;
(g) Operaţii de vopsire ale suprafeţelor benzilor şi etichetelor lipite sub presiune - 40 CFR, partea 60, subpartea RR;
(h) Vopsirea suprafeţelor utilajelor mari, bobinajelor metalice şi a recipienţilor pentru bãuturi - 40 - CFR, partea 60, subpartea SS, subpartea TT şi subpartea WW;
(i) Terminale pentru produse petroliere în vrac - 40 CFR, partea 60, subpartea XX;
(j) Fabricarea anvelopelor de cauciuc - 40 CFR, partea 60, subpartea BBB;
(k) Fabricarea polimerilor - 40 CFR, partea 60, subpartea DDD;
(1) Vopsirea şi tipãrirea produselor de vinil şi uretan - 40 CFR, partea 60, subpartea FEF;
(m) Echipamente de rafinarea petrolului: sisteme asociate scaparilor şi apelor uzate - 40 CFR, partea 60, subpartea GGG şi subpartea QQQ;
(n) Producerea fibrelor sintetice - 40 CFR, partea 60, subpartea HHH;
(o) Curatarea uscata a hidrocarburilor - 40 CFR, partea 60, subpartea JJJ;
(p) Instalaţii de tratare a gazelor naturale continentale - 40 CFR, partea 60, subpartea KKK;
(q) Pierderi de material în industria de fabricare a produselor chimice organice de sinteza, instalaţii de oxidarea aerului, operaţii de distilare şi procese reactive - 40 CFR, partea 60, subpartea VV, subpartea III, subpartea NNN şi subpartea RRR;
(r) Acoperirea benzilor magnetice - 40 CFR, partea 60, subpartea SSS;
(s) Vopsirea suprafeţelor industriale - 40 CFR, partea 60, subpartea TTT;
(t) Acoperirea cu polimeri a dispozitivelor asociate substraturilor de suport - 40 CFR, partea 60, subpartea VVV.
Nota
*1) Supravegherea trebuie sa fie inteleasa ca activitate globalã, cuprinzând mãsurarea emisiilor, bilanţul de masa, etc. aceasta se poate efectua în mod continuu sau discontinuu.
Apendicele I
PLANUL DE GESTIONARE A SOLVENTILOR
Introducere
1. Prezentul apendice la anexa privind valorile limita ale emisiilor de compuşi organici volatili non-metanici (COVNM), care provin de la surse fixe, conţine indicaţii pentru punerea în aplicare a unui plan de gestionare a solventilor. Se definesc principiile de aplicare [alin. (2)], un cadru pentru stabilirea bilanţului de masa [alin. (3)] şi modalitãţile de verificare a realizãrii prevederilor [alin. (4)].
Principii
2. Planul de gestionare a solventilor are urmãtoarele scopuri:
(a) verificarea realizãrii prevederilor prevãzute în anexa; şi
(b) identificarea unor posibilitãţi ulterioare de reducere a emisiilor.
Definiţii
3. Urmãtoarele definiţii furnizeazã cadrul pentru stabilirea bilanţului de masa:
(a) solventi organici utilizaţi:
I1. cantitatea de solventi organici puri sau continuti în produsele din comerţ, intrata într-un proces în intervalul de timp avut în vedere pentru calculul bilanţului de masa.
I2. cantitatea de solventi organici puri sau continuti în produse, care este recuperatã şi reutilizata pentru efectuarea unei operaţii (solventul reciclat este contabilizat la fiecare utilizare).
(b) solventi organici rezultaţi:
O1. emisii de COVNM din gazele reziduale.
O2. solventi organici eliminati în apa, ţinând cont, dacã este cazul, de tratarea apelor uzate în calculul punctului O5.
O3. cantitatea de solventi organici care rãmân sub forma de impuritati sau de reziduuri din produsele rezultate din procese.
O4. emisiile necaptate de solventi organici din atmosfera. Acest element cuprinde ventilatia generalã a încãperilor, de unde aerul este eliminat cãtre exterior prin ferestre, usi şi alte deschideri similare.
O5. solventi organici şi/sau compuşi organici eliberaţi din reactiile chimice sau fizice (inclusiv, de exemplu, cele care sunt distruse prin incinerare sau prin alte tratamente aplicate gazelor reziduale sau apelor uzate sau captate, de exemplu, prin adsorbtie, în mãsura în care nu sunt contabilizati la punctele O6, O7 sau O8).
O6. solventi organici continuti în deşeurile colectate.
O7. solventi organici puri sau continuti în produse care sunt vândute sau destinate vânzãrii ca produs cu valoare comercialã.
O8. solventi organici continuti în produse, care sunt recuperate în vederea unei reutilizari, dar nu ca substanţe utilizate, în mãsura în care nu sunt contabilizati la punctul O7.
O9. solventi organici eliberaţi în alte moduri.
Ghid de utilizare a planului de gestionare a solventilor pentru verificarea respectãrii prevederilor
4. Utilizarea planului de gestiune a solventilor va depinde de prevederea care face obiectul verificãrii, dupã cum urmeazã:
(a) verificarea aplicãrii opţiunii de reducere menţionatã la alin. (6) lit. (a) din anexa, cu valoarea limita totalã exprimatã în emisii de solvent pe unitate de produs, sau într-un alt mod indicat în anexa.
(i) Pentru toate operaţiile efectuate conform opţiunii de reducere menţionate la alin. (6) lit. (a) din anexa, planul de gestionare a solventilor trebuie sa fie pus în aplicare anual în scopul determinãrii consumului. Consumul se calculeazã prin ecuatia urmãtoare:
C = I1 - O8
Trebuie sa se procedeze în acelaşi mod pentru produsele solide utilizate în procesele de acoperire în scopul cunoaşterii valorii de referinta a emisiilor anuale şi fixãrii nivelului de emisie care se poate atinge în fiecare an.
(ii) Dacã se pune problema verificãrii respectãrii valorii limita totale, exprimatã în emisii de solvent pe unitate de produs sau în alt mod indicat în anexa, atunci planul de gestionare a solventilor trebuie sa fie pus în aplicare anual în scopul determinãrii emisiilor de COVNM. Emisiile de COVNM se calculeazã prin ecuatia urmãtoare:
E = F + O1
unde F reprezintã emisiile accidentale de COVNM definite la lit. (b) pct. (i) de mai jos. Rezultatul obţinut se împarte la parametrul aplicabil produsului.
(b) determinarea emisiilor accidentale de COVNM în scopul comparãrii cu valorile indicate în anexa pentru acest tip de emisie:
(i) Metodologia: Emisiile accidentale de COVNM pot fi calculate prin ecuatiile urmãtoare:
F = I1-O1-O5-O6-O7-O8
sau
F = O2 + O3 + O4 + O9
Aceasta cantitate poate fi determinata prin mãsurarea directa a acestor cantitãţi. Alternativ, se poate face un calcul echivalent prin alte mijloace, de exemplu, prin folosirea randamentului de captare al procesului.
Valoarea emisiilor accidentale este exprimatã ca produs utilizat, care se poate calcula prin ecuatia urmãtoare:
I = I1 + I2
(ii) Frecventa mãsurãtorilor: Emisiile accidentale de COVNM pot fi determinate printr-un ansamblu de masurari, puţin numeroase, dar totuşi reprezentative. Nu este necesarã repetarea acestor masurari dacã echipamentul nu a fost modificat.
Apendicele II
PROGRAMUL DE REDUCERE
Principii
1. Programul de reducere are drept scop sa ofere operatorului posibilitatea de a obţine prin alte mijloace o reducere a emisiilor echivalenta cu cea pe care ar fi obţinut-o prin aplicarea valorilor limita, în acest scop, operatorul poate utiliza orice program de reducere conceput special pentru instalatia sa, cu condiţia sa obţinã o reducere echivalenta a emisiilor. Pãrţile raporteazã progresele realizate în atingerea aceleiaşi reduceri a emisiilor, inclusiv experienta obţinutã din aplicarea programului de reducere.
Aplicarea
2. Programul de mai jos este utilizabil la aplicarea vopselelor, lacurilor, adezivilor sau cernelurilor. În cazul în care acest aranjament nu este convenabil, autoritatea competenta poate autoriza operatorul sa aplice orice alt sistem care, dupã pãrerea sa, este conform cu principiile expuse anterior. Conceptia programului tine cont de urmãtorii factori:
(a) dacã produsele de substitutie care conţin cantitãţi mici de solventi sau chiar deloc sunt încã în faza de cercetare, atunci utilizatorului i se poate acorda un termen de prelungire pentru aplicarea programului sau de reducere a emisiilor;
(b) punctul de referinta pentru reducerea emisiilor ar trebui sa corespundã, pe cat posibil, emisiilor care ar fi obţinute dacã n-ar fi fost luatã nici o mãsura de reducere.
3. Programul de reducere care urmeazã este aplicabil instalaţiilor pentru care se poate presupune un conţinut constant solid al produsului; acest conţinut poate servi ca punct de referinta pentru reducerea emisiilor:
(a) utilizatorul prezintã un program de reducere a emisiilor care prevede, în special, o diminuare a conţinutului mediu de solvent din cantitatea totalã utilizata şi/sau o creştere a eficientei utilizãrii Partii solide a produsului pentru a scãdea totalul emisiilor instalaţiei, conform calendarului care urmeazã, la un nivel denumit mai jos emisie-tinta, şi care corespunde unui procentaj dat al emisiilor anuale de referinta:
┌──────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ Intervalul de timp │Emisii anuale totale│
│ │maximale autorizate │
├───────────────────────────┬──────────────────────────┤ │
│ Instalaţii noi │ Instalaţii existente │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┤
│ pana la 31.10.2001 │ pana la 31.10.2005 │Emisie-tinta x 1,5 │
├───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┤
│ pana la 31.10.2004 │ pana la 31.10.2007 │Emisie-tinta │
└───────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────┘
(b) emisiile anuale de referinta sunt calculate, dupã cum urmeazã:
(i) se determina masa totalã a conţinutului solid din cantitatea de vopsea şi/sau de cerneala, lac sau adeziv consumat într-un an. Se înţelege prin parte solida toate substantele existente în vopsele, cerneluri, lacuri sau adezivi, care devin solide dacã se evapora apa sau produsii organici volatili.
(ii) se calculeazã emisiile anuale de referinta prin multiplicarea masei determinate la pct. (i) cu factorul corespunzãtor din tabelul de mai jos. Autoritatea competenta poate ajusta aceşti factori în cazul instalaţiilor pentru care s-a stabilit ca solidele sunt utilizate într-un mod mai eficient.
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Activitatea │Factorul de multiplicare│
│ │ pentru utilizarea la │
│ │ lit. (b) pct. (ii) │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Rotogravura; flexografie; caserari legate de un │ │
│procedeu de tipãrire; tipãrirea; lacuirea legatã │ │
│de un procedeu de tipãrire; vopsirea suprafeţelor │ │
│de lemn; vopsirea suprafeţelor textile, tesaturi, │ │
│foi; aplicarea adezivilor │ 4 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Izolarea bobinelor, finisarea vehiculelor │ 3 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Acoperiri pentru produse alimentare; acoperiri │ │
│în industria aerospatiala │ 2,33 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Alte vopsiri şi tipariri serigrafice pe rotativa │ 1,5 │
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
(iii) Emisia-tinta este egala cu emisia anuala de referinta multiplicata cu un procentaj egal cu:
- (valoarea emisiei accidentale + 15), pentru instalaţiile din sectoarele urmãtoare:
- vopsirea vehiculelor (consum de solvent < 15 Mg/an) şi finisarea vehiculelor;
- vopsirea suprafeţelor de metal, plastic, textile, tesaturi, foi şi hârtie (consum de solvent cuprins între 5 şi 15 Mg/an);
- vopsirea suprafeţelor de lemn (consum de solvent cuprins între 15 şi 25 Mg/an);
- (valoarea emisiei accidentale + 5) pentru toate alte instalaţii;
(iv) Prevederile sunt respectate atunci când consumul efectiv de solvent determinat cu ajutorul unui plan de gestiune a solventilor este inferior sau egal cu emisia-tinta.
ANEXA VII
TERMENELE CUPRINSE ÎN ARTICOLUL 3
1. Termenele de aplicare a valorilor limita menţionate în art. 3 alin. (2) şi (3) sunt:
(a) pentru sursele fixe noi, un an dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol pentru fiecare parte implicata; şi
(b) pentru sursele fixe existente:
(i) în cazul Pãrţilor care nu sunt tari cu economie în tranzitie, un an dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol sau la 31 decembrie 2007, fiind reţinutã data cea mai îndepãrtatã;
(ii) în cazul Pãrţilor care sunt tari cu economie în tranzitie, opt ani data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol.
2. Termenele de aplicare a valorilor limita pentru carburanţii şi sursele mobile noi menţionate în art. 3 alin. (5) şi a valorilor limita pentru motorina, menţionate în tabelul 2 din anexa IV sunt:
(i) în cazul Pãrţilor care nu sunt tari cu economie în tranzitie, data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol sau datele asociate mãsurilor specifice din anexa VIII şi valorilor limita specificate în tabelul 2 din anexa IV, fiind reţinutã data cea mai îndepãrtatã;
(ii) în cazul Pãrţilor care sunt tari cu economie în tranzitie, cinci ani dupã data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol sau cinci ani dupã datele asociate mãsurilor specificate în tabelul 2 din anexa IV, fiind reţinutã data cea mai îndepãrtatã.
Aceste termene nu se aplica Pãrţilor prezentului Protocol în mãsura în care acestea sunt supuse termenelor cele mai apropiate pentru motorina în temeiul Protocolului privind reducerea suplimentarã a emisiilor de sulf.
3. În sensul prezentei anexe, "tari cu economie în tranzitie" reprezintã acele Pãrţi care au fãcut, în instrumentul lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, o declaraţie conform cãreia acestea doresc sa fie tratate ca tari cu economie în tranzitie în sensul alin, (1) şi/sau (2) din prezenta anexa.
ANEXA VIII
VALORI LIMITA PENTRU CARBURANŢI ŞI SURSE MOBILE
Introducere
1. Secţiunea A se aplica Pãrţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplica pentru Canada şi secţiunea C se aplica Statelor Unite ale Americii.
2. Anexa conţine valorile limita pentru NO(X), exprimate ca dioxid de azot echivalent şi pentru hidrocarburi din care cea mai mare parte sunt compuşi organici volatili, şi, de asemenea, specificaţii de mediu aplicabile carburantilor comercializati pentru autovehicule.
3. Termenele pentru aplicarea valorilor limita din prezenta anexa sunt cuprinse în anexa VII.
A. Pãrţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii
Maşini particulare şi vehicule utilitare uşoare
4. Valorile limita pentru vehiculele cu motor care au cel puţin patru roti şi care servesc pentru transportul persoanelor (categoria M) şi pentru mãrfuri (categoria N) sunt indicate în tabelul 1.
Vehicule utilitare grele
5. Pentru vehiculele utilitare grele, valorile limita, care variaza în funcţie de procedurile de încercare, sunt indicate în tabelele 2 şi 3.
Motociclete şi motorete
6. Valorile limita pentru motociclete şi motorete sunt indicate în tabelele 6 şi 7.
Vehicule şi motoare non-rutiere
1. Valorile limita pentru motoarele tractoarelor agricole şi forestiere şi pentru alte vehicule/motoare non-rutiere sunt indicate în tabelele 4 şi 5. Valorile care corespund fazei I (tabelul 4) au fost stabilite pe baza Regulamentului CEE nr. 96, "Prevederi uniforme pentru omologarea motoarelor cu aprindere prin compresie destinate tractoarelor agricole şi forestiere cu privire la emisiile de poluanti care provin de la motor".
Calitatea carburantilor
8. Specificaţiile de mediu ale calitãţii benzinei şi carburantului diesel sunt indicate în tabelele 8-11.
Tabelul 1. Valorile limita pentru autoturisme şi vehiculele utilitare uşoare
┌───────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ │ Masa de│ Valori limita │
│ │ refe- ├─────────┬───────┬─────────┬───────┬─────┤
│ │ rinta │ Monoxid │Hidro- │ Oxizi │Hidro- │ P │
│ │ (RW) │ de │cãrbuni│ de │carburi│ u │
│ │ (kg) │ carbon │ │ azot │ şi │ l │
│ │ │ │ │ │oxizi │ b │
│ │ │ │ │ │de azot│ e │
│ │ │ │ │ │combi- │ r │
│ │ │ │ │ │ nati │ i*a)│
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────┤
│ │ │ L1(g/km)│ L2 │ L3(g/km)│ L2+L3 │ L4 │
│ │ │ │ (g/km)│ │(g/km) │g/km │
├─────────┬───┬─────────────┼────────┼────┬────┼────┬──┼────┬────┼──┬────┼─────┤
│ Catego- │Cla│ Aplicate │ │Ben │Die │Ben │Di│Ben │Die │Be│Die │Die │
│ rie │sa │ începând │ │zina│sel │zina│es│zina│sel │nz│sel │sel │
│ │ │ de la*b) │ │ │ │ │el│ │ │i │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │na│ │ │
├─┬───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
│A│M*c) │ .01.2001 │Toate*g)│ 2,3𗈔,64𗈔,20│- 𗈔,15𗈔,50│- 𗈔,56│ 0,05│
│ ├───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
│ │[N(1)] │ I .01.2001*c)│RW� │ 2,3𗈔,64𗈔,20│- 𗈔,15𗈔,50│- 𗈔,56│ 0,05│
│ │ *d) ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
│ │ │ II.01.2002 �<RW 𗈘,17𗈔,80𗈔,25│- 𗈔,18𗈔,65│- 𗈔,72│ 0,07│
│ │ │ │ │� │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
│ │ │III.01.2002 �<RW 𗈙,22𗈔,95𗈔,29│- 𗈔,21𗈔,78│- 𗈔,86│ 0,10│
├─┼───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
│B│M*c) │ .01.2006 │Toate │ 1,0𗈔,50𗈔,10│- 𗈔,08𗈔,25│- 𗈔,30𗈔,025│
│ ├───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
│ │[N(1)] │ I .01.2006*c)│RW� │ 1,0𗈔,50𗈔,10│- 𗈔,08𗈔,25│- 𗈔,30𗈔,025│
│ │ *d) ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
│ │ │ II.01.2007 �<RW 𗈕,81𗈔,63𗈔,13│- 𗈔,10𗈔,33│- 𗈔,39│ 0,04│
│ │ │ │ │� │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤
│ │ │III.01.2007 �<RW 𗈖,27𗈔,74𗈔,16│- 𗈔,11𗈔,39│- 𗈔,46│ 0,06│
└─┴───────┴───┴─────────────┴────────┴────┴────┴────┴──┴────┴────┴──┴────┴─────┘
--------------
*a) Pentru motoarele cu aprindere prin compresie;
*b) Înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulaţie a vehiculelor noi care nu satisfac valorile limita indicate sunt refuzate începând de la datele din aceasta coloana, iar certificarea tipului de vehicul nu poate fi acordatã începând cu 12 luni înaintea acestor date;
*c) Cu excepţia vehiculelor a cãror masa maxima este mai mare de 2500 kg;
*d) Şi vehiculele de categorie M care sunt indicate la nota*c);
*e) 01.01.2007 pentru vehiculele din categoria M care sunt indicate în nota*c);
*f) 01.01.2007 pentru vehiculele din categoria M care sunt indicate în nota*c);
*g) Pana la 1 ianuarie 2003, vehiculele din aceasta categorie echipate cu motoare cu aprindere prin compresie care sunt vehicule non-rutiere sau vehicule cu masa maxima > 2000 kg şi care sunt concepute pentru transportul a mai mult de 6 persoane, inclusiv soferul, trebuie considerate ca vehicule de categoria N(1), clasa III din linia A.
Tabelul 2. Valorile limita pentru vehiculele utilitare grele ESC (ciclu de teste europene în condiţii stabile) şi ERL (teste europene în sarcina)
┌─────┬──────────┬─────────────┬──────────────┬──────────────┬─────────┬──────┐
│Linia│ Aplicate │ Monoxid de │ Hidrocarburi │ Oxizi de azot│ Pulberi │ Fum │
│ │ începând │ carbon │ (g/kWh) │ (g/kWh) │ (g/kWh) │(m^-1)│
│ │ de la*a) │ (g/kWh) │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┼──────┤
│ A .10.2001│ 2,1 │ 0,66 │ 5,0 𗈔.10/0.13│ 0.8 │
│ │ │ │ │ │ *b) │ │
├─────┼──────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┼──────┤
│ B1 .10.2006│ 1,5 │ 0,46 │ 3,5 │ 0.02 │ 0.5 │
├─────┼──────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────┼──────┤
│ B2 .10.2009│ 1,5 │ 0,46 │ 2,0 │ 0.02 │ 0.5 │
└─────┴──────────┴─────────────┴──────────────┴──────────────┴─────────┴──────┘
--------------
*a) Începând de la datele indicate, cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului cãtre ţãrile care nu sunt Pãrţi ale prezentului Protocol şi pentru înlocuirea motoarelor de la vehiculele în circulaţie. Pãrţile interzic înmatricularea, vânzarea, punerea în circulaţie sau utilizarea vehiculelor noi cu motoare cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz şi vânzarea şi utilizarea motoarelor noi cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz, dacã emisiile acestor motoare nu satisfac valorile limita respective. Cu 12 luni înaintea acestor date, aprobarea tipului (de vehicul sau motor) poate fi refuzatã în cazul nerespectãrii valorilor limita.
*b) Pentru motoarele cu cel puţin 0,75 dmc cilindree per cilindru al cãror regim de putere nominalã este > 3000 rotatii/minut.
Tabelul 3. Valorile limita pentru vehiculele utilitare grele - ETC*a)
┌────────┬──────────┬──────────┬──────────────┬─────────┬────────┬────────────┐
│Linia │Aplicate │Monoxid de│ Hidrocarburi│ Metan*c)│Oxizi de│ Pulberi │
│ │începând │ carbon │ non-metanice│ (g/kWh) │ azot │ *d) │
│ │de la*b) │ (g/kWh) │ (g/kWh) │ │ (g/kWh)│ │
├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│A (2000).10.2001│ 5,45 │ 0,78 │ 1,6 │ 5,0 𗈔,16/0,21*e)│
├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│B1(2005).10.2006│ 4,0 │ 0,55 │ 1,1 │ 3,5 │ 0,03 │
├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│B2(2008).10.2009│ 4,0 │ 0,55 │ 1,1 │ 2,0 │ 0,03 │
└────────┴──────────┴──────────┴──────────────┴─────────┴────────┴────────────┘
--------------
*a) Condiţiile de aplicare ale acceptãrii probelor ETC pentru mãsurarea emisiilor motoarelor care funcţioneazã cu gaz în raport cu valorile limita prevãzute la linia A trebuie reexaminate şi, dacã este cazul, modificate în conformitate cu procedura definitã la art. 13 din Directiva 70/156/CEE .
*b) Începând de la datele indicate, cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului cãtre ţãrile care nu sunt Pãrţi ale prezentului Protocol şi pentru înlocuirea motoarelor vehiculelor în circulaţie. Pãrţile trebuie sa interzicã înmatricularea, vânzarea, punerea în circulaţie sau utilizarea vehiculelor noi cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz şi vânzarea şi utilizarea motoarelor noi cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz, dacã emisiile acestora nu satisfac valorile limita respective. Cu 12 luni înaintea acestor date, certificarea tipului (de vehicul sau motor) poate fi refuzatã în cazul nerespectãrii valorilor limita.
*c) Numai pentru motoarele care funcţioneazã cu gaz natural
*d) Nu se aplica motoarelor care funcţioneazã cu gaz din faza A şi din fazele B1 şi B2.
*e) Pentru motoarele cu cel puţin 0,75 dmc cilindree per cilindru a cãror regim de putere nominalã > 3000 rotatii/minut.
Tabelul 4. Valorile limita (faza I) pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile non-rutiere (procedeu de mãsura ISO 8178)
┌────────────────┬───────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┐
│Puterea neta (P)│ Aplicate │Monoxid de │Hidrocarburi│Oxizi de azot│ Pulberi│
│ (kW) │ începând │ carbon │ (g/kWh) │ (g/kWh) │ (g/kWh)│
│ │ de la*a) │ (g/kWh) │ │ │ │
├────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┤
� ≤ P < 560 .12.1998 │ 5,0 │ 1,3 │ 9,2 │ 0,54 │
≤ P < 130 .12.1998 │ 5,0 │ 1,3 │ 9,2 │ 0,70 │
≤ P < 75 .03.1998 │ 6,5 │ 1,3 │ 9,2 │ 0,85 │
└────────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┘
---------------
*a) Începând de la data indicatã, cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului cãtre ţãrile care nu sunt Pãrţi ale prezentului Protocol, Pãrţile nu autorizeaza înmatricularea şi, dupã caz, introducerea pe piata a motoarelor, noi, fie ca sunt sau nu montate pe vehicule, decât dacã acestea satisfac valorile limita indicate în tabel începând de la 1 ianuarie 1998, certificarea tipului (de motor) pentru un tip sau o familie de motoare este refuzatã în cazul nerespectãrii valorilor limita.
Nota: Este vorba despre valorile limita obţinute la ieşirea din motor înainte de intervenţia eventuala a unui dispozitiv de epurare în aval de gazele de esapament.
Tabelul 5. Valorile limita (faza II) pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile non-rutiere (procedeu de mãsura ISO 8178)
┌────────────────┬───────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┐
│Puterea neta (P)│ Aplicate │Monoxid de │Hidrocarburi│Oxizi de azot│ Pulberi│
│ (kW) │ începând │ carbon │ (g/kWh) │ (g/kWh) │ (g/kWh)│
│ │ de la*a) │ (g/kWh) │ │ │ │
├────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┤
� ≤ P < 560 .12.2001 │ 3,5 │ 1,0 │ 6,0 │ 0,2 │
≤ P < 130 .12.2002 │ 5,0 │ 1,0 │ 6,0 │ 0,3 │
≤ P < 75 .12.2003 │ 5,0 │ 1,3 │ 7,0 │ 0,4 │
≤ P < 37 .12.2000 │ 5,5 │ 1,5 │ 8,0 │ 0,8 │
└────────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┘
-------------
*a) Începând cu datele indicate şi cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului cãtre ţãrile care nu sunt Pãrţi ale prezentului Protocol, Pãrţile nu autorizeaza înmatricularea şi, dupã caz, introducerea pe piata a motoarelor noi, fie ca sunt sau nu montate pe vehicule, decât dacã acestea satisfac valorile limita indicate în tabel. Cu 12 luni înaintea acestor date, certificarea tipului (de motor) pentru un tip sau o familie de motoare este refuzatã în cazul nerespectãrii valorilor limita.
Tabelul 6. Valorile limita pentru motociclete, cu 3 şi 4 roti (> 50 cmc; >45 km/ora) care se aplica începând cu 17 iunie 1999*a)
┌───────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Tipul de motor │ Valoarea limita │
├───────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Motor în 2 timpi │ CO = 8 g/km │
│ │ HC =4 g/km │
│ │ NO(X) = 0,1 g/km │
├───────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Motor în 4 timpi │ CO = 13 g/km │
│ │ HC = 3 g/km │
│ │ NO(X) = 0,3 g/km │
└───────────────────────────────────┴────────────────────────────┘
-------------
*a) Certificarea tipului este refuzatã începând cu data indicatã, dacã emisiile vehiculului nu satisfac valorile limita.
Nota: Pentru motocicletele cu 3 şi 4 roti, valorile limita trebuie multiplicate cu 1,5.
Tabelul 7. Valorile limita pentru motorete (< 50 cmc;< 45Km/ora)
┌────────┬─────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ Faza │ Aplicate │ Valorile limita │
│ │începând de la*a)├────────────────┬────────────────────┤
│ │ │ CO (g/km) │ HC + NO(X)g/km) │
├────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│ I │ 17.06.1999 │ 6,0*b) │ 3,0*b) │
├────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│ II │ 17.06.2002 │ 1,0*c) │ 1,2 │
└────────┴─────────────────┴────────────────┴────────────────────┘
--------------
*a) Certificarea tipului este refuzatã începând cu date indicate în tabel, dacã emisiile vehiculului nu satisfac valorile limita;
*b) Pentru motorete cu 3 şi 4 roti, aceasta valoare trebuie multiplicata cu 2;
*c) Pentru motorete cu 3 şi 4 roti, 3,5 g/Km.
Tabelul 8. Specificaţii de mediu aplicabile carburantilor comercializati, destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin scanteie
Tipul : benzina
┌──────────────────────────┬─────────┬───────────────┬────────────────────────┐
│ Parametrul │Unitatea │ Limite*a) │ Probe │
│ │ ├───────┬───────┼─────────────┬──────────┤
│ │ │Minima │Maxima │ Metoda*b) │ Data │
│ │ │ │ │ │publicãrii│
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│Cifra octanica Research │ │ 95 │ - │EN25164 │ 1993 │
│Cifra octanica Motor │ │ 85 │ - │EN25163 │ 1993 │
│Presiunea de vapori Reid, │ kPa │ - │ 60 │EN12 │ 1993 │
│perioada de vara*c) │ │ │ │ │ │
│Distilarea: │ │ │ │ │ │
│evaporarea la 100°C │ % v/v │ 46 │ - │EN-ISO 3405 │ 1988 │
│evaporarea la 150°C │ % v/v │ 75 │ - │ │ │
│Analiza hidrocarburilor: │ │ │ │ │ │
│- olefine │ % v/v │ - ,0*d)│ASTMD1319 │ 1995 │
│- aromatice │ │ - │ 42 │ASTMD1319 │ 1995 │
│- benzen │ │ - │ 1 │Proiect │ │
│ │ │ │ │EN 12177 │ 1995 │
│Conţinutul în oxigen │ % m/m │ - 𗈖,7 │EN 1601 │ 1996 │
│Compuşi oxigenati: │ │ │ │ │ │
│- metanol, agenţi │ % v/v │ - │ 3 │EN 1601 │ 1996 │
│stabilizatori │ │ │ │ │ │
│trebuie adaugati, │ │ │ │ │ │
│- etanol, agenţi │ % v/v │ - │ 5 │EN 1601 │ 1996 │
│stabilizatori │ │ │ │ │ │
│pot fi necesari │ │ │ │ │ │
│- alcool izopropilic │ % v/v │ - │EN 1601 │ 1996 │
│- alcool tertio-butilic │ % v/v │ - │ 7 │EN 1601 │ 1996 │
│- alcool izobutilic │ % v/v │ - │EN 1601 │ 1996 │
│- eteri care conţin 5 │ % v/v │ - │EN 1601 │ 1996 │
│sau mai mulţi atomi de │ │ │ │ │ │
│carbon într-o molecula │ │ │ │ │ │
│Alţi compuşi oxigenati*e) │ % v/v │ - │EN 1601 │ 1996 │
│Conţinutul în sulf │ Mg/kg │ - � │Proiect EN- │ 1996 │
│ │ │ │ │ISO/DIS 14596│ │
└──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────────┴──────────┘
---------------
*a) Valorile citate în specificaţie sunt "valori adevãrate". Pentru stabilirea valorilor limita se aplica dispoziţiile normei ISO 4259 "Produse petroliere: determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare); la fixarea unei valori minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero. (R = reproductibilitate). Rezultatele mãsurãtorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicatã în 1995).
*b) EN = norma europeanã; ASTM = American Society for Testing and Materials (Societatea Americana pentru probe şi materiale); DIS = proiect de norme internaţionale.
*c) Perioada de vara începe cel mai târziu la 1 mai şi se termina cel mai devreme la 30 septembrie. Pentru statele membre care au condiţii climatice de tip polar, perioada de vara trebuie sa înceapã cel mai târziu la 1 iunie şi sa se sfarseasca cel mai devreme la 1 august, iar presiunea de vapori Reid este limitatã la 70 kPa.
*d) Cu excepţia benzinei fãrã plumb obişnuitã (indice octanic al motorului [IOM] de minim 81 şi indice octanic cãutat [IOR] de minim 91) pentru care conţinutul maxim în olefine trebuie sa fie de 21 % v/v. Aceste limite nu trebuie sa constituie un obstacol la introducerea pe piata de cãtre un stat membru a unui alt fel de benzina fãrã plumb ai carei indici octanici sunt inferiori celor prevãzuţi în prezenta anexa.
*e) Alţi mono-alcooli al cãror punct final de distilare nu este superior celui prevãzut în specificaţiile naţionale sau, în absenta unor asemenea specificaţii, în specificaţiile industriale pentru carburanţi.
Nota: Pãrţile se asigura ca, pana cel târziu la 1 ianuarie 2000, pe teritoriul lor se comercializeazã numai benzina care satisface specificaţiile de mediu cuprinse în tabelul 8. Este permis Pãrţilor care stabilesc ca interzicerea unui tip de benzina al cãrui conţinut în sulf nu este conform cu specificaţiile corespunzãtoare din tabelul 8, dar care totuşi nu depãşeşte concentratiile curente, ar expune industriile lor unor dificultãţi grave, fiind vorba despre modificãrile necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu pana la 1 ianuarie 2000, sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor pana la 1 ianuarie 2003, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie sa specifice, într-o declaraţie depusa împreunã cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, intenţia sa de amânare a termenului şi prezintã Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.
Tabelul 9. Specificaţii de mediu aplicabile carburantilor comercializati destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie
┌──────────────────────────┬─────────┬───────────────┬────────────────────────┐
│ Parametrul │Unitatea │ Limite*a) │ Probe │
│ │ ├───────┬───────┼─────────────┬──────────┤
│ │ │Minime │Maxime │ Metoda*b) │ Data │
│ │ │ │ │ │publicãrii│
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Cifra cetanica │ │ 51 │ - │EN-ISO5165 │ 1992 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Densitatea la 15°C │ Kg/mc │ - │ 845 │EN-ISO 3675 │ 1995 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Punct de distilare: 95% │ °C │ - │ 360 │EN-ISO 3405 │ 1988 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Hidrocarburi aromatice │ │ │ │ │ │
│ policiclice │ % m/m │ - │ 11 │IP 391 │ 1995 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Conţinutul în sulf │ mg/kg │ - │ 350 │Proiect │ 1996 │
│ │ │ │ │EN-ISO/DIS │ │
│ │ │ │ � │ │
└──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────────┴──────────┘
------------
*a) Valorile citate în specificaţie sunt "valori adevãrate". În vederea stabilirii valorilor limita se aplica dispoziţiile normei ISO 4259 "Produse petroliere: determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare); la fixarea unei valori minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele mãsurãtorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicatã în 1995).
*b) EN = norma europeanã; IP = The Institute of Petroleum (Institutul de Petrol); DIS = proiect de norme internaţionale.
Nota: Pãrţile se asigura ca, pana cel târziu la 1 ianuarie 2000, pe teritoriul lor se comercializeazã numai carburant diesel care satisface specificaţiile de mediu cuprinse în tabelul 9. Pãrţile care stabilesc ca interzicerea unui tip de combustibil diesel al cãrui conţinut în sulf nu este conform cu specificaţiile corespunzãtoare din tabelul 9, dar care totuşi nu depãşeşte concentratiile curente, ar expune industriile lor unor dificultãţi grave, fiind vorba despre modificãrile necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu pana la 1 ianuarie 2000, pot sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor pana la 1 ianuarie 2003, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie sa specifice într-o declaraţie depusa împreunã cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, intenţia sa de amânare a termenului şi sa prezinte Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.
Tabelul 10. Specificaţiile de mediu aplicabile carburantilor comercializati destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin scanteie
Tipul: benzina
┌──────────────────────────┬─────────┬───────────────┬────────────────────────┐
│ Parametrul │Unitatea │ Limite*a) │ Probe │
│ │ ├───────┬───────┼─────────────┬──────────┤
│ │ │Minime │Maxime │ Metoda*b) │ Data │
│ │ │ │ │ │publicãrii│
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Cifra octanica │ │ 95 │ │EN25164 │ 1993 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Cifra octanica Motor │ │ 85 │ │EN5163 │ 1993 │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Presiunea de vapori Reid,│ │ │ │ │ │
│ perioada de vara │ kPa │ - │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Distilarea : │ │ │ │ │ │
│ - evaporare la 100°C │ % v/v │ - │ - │ │ │
│ - evaporare la 150°C │ │ - │ - │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┤ │ │ │ │
│ Analiza hidrocarburilor: │ │ │ │ │ │
│ - olefine │ % v/v │ - │ │ │ │
│ - aromatice │ % v/v │ - │ 35 │ASTM D1319 │ 1995 │
│ - benzen │ % v/v │ - │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┤ │ │ │ │
│ Conţinutul în oxigen │ % m/m │ - │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┤ │ │ │ │
│ Conţinutul în sulf │ mg/kg │ - │ 50 │Proiect │ 1996 │
│ │ │ │ │EN-ISO/DIS │ │
│ │ │ │ � │ │
└──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────────┴──────────┘
------------
*a) Valorile citate în specificaţie sunt "valori adevãrate". Pentru stabilirea valorilor limita se aplica dispoziţiile normei ISO 4259: "Produse petroliere - Determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare"; la fixarea valorii minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele mãsurãtorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicatã în 1995).
*b) EN = norma europeanã; ASTM = American Society for Testing and Materials (Societatea Americana pentru probe şi materiale); DIS = proiect de norma internationala.
Nota: Pãrţile se asigura ca, pana cel târziu la 1 ianuarie 2005, pe teritoriul lor se comercializeazã numai benzina care satisface specificaţiile de mediu cuprinse în tabelul 10. Pãrţile care stabilesc ca interzicerea unui tip de benzina al cãrui conţinut în sulf nu este conform cu specificaţiile corespunzãtoare din tabelul 10, dar este conform cu cele din tabelul 8, ar expune industriile lor unor dificultãţi grave, fiind vorba despre modificãrile necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu pana la 1 ianuarie 2005, pot sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor pana la 1 ianuarie 2007, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie sa specifice într-o declaraţie depusa împreunã cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare intenţia sa de amânare a termenului şi sa prezinte Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.
Tabelul 11. Specificaţiile de mediu aplicabile carburantilor comercializati destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie
Tipul: carburant diesel
┌──────────────────────────┬─────────┬───────────────┬─────────────┬──────────┐
│ Parametrul │Unitatea │ Limite*a) │ Probe │ │
│ │ ├───────┬───────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │Minime │Maxime │ Metoda*b) │ Data │
│ │ │ │ │ │publicãrii│
├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ Cifra cetanica │ │ │ - │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┤ │ │ │ │
│ Densitatea la 15°C Kg/mc │ │ │ - │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┤ │ │ │ │
│ Punctul de distilare; 95%│ °C │ - │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┤ │ │ │ │
│ Hidrocarburi aromatice │ │ │ │ │ │
│ policiclice │ % m/m │ - │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┤ │ │ │ │
│Conţinutul în sulf │ mg/kg │ - │ 50 │Proiect │ 1996 │
│ │ │ │ │EN-ISO/DIS │ │
│ │ │ │ � │ │
└──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────────┴──────────┘
--------------
*a) Valorile citate în specificaţie sunt "valori adevãrate". Pentru fixarea valorilor limita se aplica dispoziţiile normei ISO 4259 "Produse petroliere - determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare"; la fixarea valorilor minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero (R = reproductibilitate). Rezultatele mãsurãtorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicatã în 1995).
*b) EN = norma europeanã; DIS = proiect de norme internaţionale.
Nota: Pãrţile trebuie sa se asigure ca, pana cel târziu la 1 ianuarie 2005, pe teritoriul lor se comercializeazã numai carburant diesel care satisface specificaţiile de mediu cuprinse în tabelul 11. Pãrţile care stabilesc ca interzicerea unui tip de combustibil diesel al cãrui conţinut în sulf nu este conform cu specificaţiile corespunzãtoare din tabelul 11, dar este conform cu cele din tabelul 9, ar expune industriile lor unor dificultãţi grave, fiind vorba despre modificãrile necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu pana la 1 ianuarie 2005, pot sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor pana la 1 ianuarie 2007, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie sa specifice într-o declaraţie depusa împreunã cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare intenţia sa de amânare a termenului şi sa prezinte Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.
B. Canada
9. Normele noi ale emisiilor provenind de la vehiculele uşoare, camionetele, vehiculele grele, motoarele vehiculelor grele şi ale motocicletelor: Legea privind securitatea vehiculelor automobile (şi legislaţia urmãtoare, Anexa V a Reglementãrilor privind securitatea vehiculelor automobile: Emisiile vehiculelor (Norma 1100), SOR/97-376, (28 iulie 1997) şi modificãrile ulterioare.
10. Legea canadiana pentru protecţia mediului, Reglementãri privind carburantul diesel, SOR/97 -110 (4 februarie 1997, sulful din carburantul diesel) şi modificãrile ulterioare.
11. Legea canadiana pentru protecţia mediului, Reglementãri privind conţinutul de benzen din benzina, SOR/97 - 493 (6 noiembrie 1997) şi modificãrile ulterioare.
12. Legea canadiana pentru protecţia mediului, Reglementãri privind conţinutul de sulf din benzina, Canada Gazette, partea II, 4 iunie 1999 şi modificãrile ulterioare.
C. Statele Unite ale Americii
13. Aplicarea programului de reducere a emisiilor provenite de la sursele mobile pentru vehiculele utilitare uşoare, camionetele, vehiculele grele şi carburanţii pentru satisfacerea cerinţelor de la art. 202 lit. (a), (g) şi (h) din Legea privind combaterea poluarii atmosferice, pusã în aplicare prin:
(a) 40 Cod de reglementãri federale (C.F.R.), partea 80, subpartea D - Benzina cu compoziţie noua;
(b) 40 C.F.R., partea 86, subpartea A - Dispoziţii generale pentru reglementarea emisiilor;
(c) 40 C.F.R., partea 80, secţiunea 80.29 - Mãsuri reglementare şi interziceri privind calitatea carburantului diesel.
ANEXA IX
MÃSURI PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE AMONIAC
PROVENIT DIN SURSE AGRICOLE
1. Pãrţile care sunt supuse obligaţiilor enunţate în art. 3 alin. (8) lit. (a) trebuie sa aplice mãsurile cuprinse în prezenta anexa.
2. Fiecare parte trebuie sa aibã în vedere, în mod corespunzãtor, necesitatea reducerilor pierderilor din întregul ciclu al azotului.
A. Codul consultativ al unor practici agricole nepoluante
3. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, Pãrţile trebuie sa stabileascã, sa publice şi sa difuzeze un cod consultativ privind practicile agricole nepoluante în vederea combaterii emisiilor de amoniac. Acest cod trebuie sa ţinã seama de condiţiile proprii ale teritoriului naţional şi cuprinde dispoziţii referitoare la:
- cantitatea de azot, ţinând cont de circuitul azotului în natura;
- strategiile de alimentaţie pentru septelul de animale;
- tehnicile puţin poluante de imprastiere a ingrasamintelor naturale;
- tehnicile puţin poluante de stocare a ingrasamintelor naturale;
- sistemele puţin poluante de adãpostire a animalelor;
- posibilitãţile de limitare a emisiilor de amoniac provenite de la utilizarea ingrasamintelor minerale.
Pãrţile trebuie sa dea un titlu potrivit acestui cod pentru a se evita orice confuzie cu alte coduri consultative.
B. Îngrãşãminte pe baza de uree şi carbonat de amoniu
4. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, fiecare Parte trebuie sa ia mãsurile posibile din punct de vedere material, pentru limitarea emisiilor de amoniac care provin de la utilizarea ingrasamintelor solide pe baza de uree.
5. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, fiecare Parte trebuie sa interzicã ingrasamintele pe baza de carbonat de amoniu.
C. Aplicarea ingrasamintelor naturale
6. Fiecare Parte trebuie sa se asigure ca tehnicile de aplicare a ingrasamintelor puţin poluante [enumerate în documentul orientativ V adoptat de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (Decizia 1999/1) şi modificãrile sale] despre care s-a demonstrat ca ar permite reducerea emisiilor cu cel puţin 30 % în raport cu tehnica de referinta precizatã în acest document, sunt utilizate în mãsura în care Partea în cauza le considera aplicabile, luând în considerare condiţiile pedologice şi geomorfologice locale, tipul de ingrasamant şi structura exploataţiilor agricole.*1)
7. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, Pãrţile trebuie sa se asigure ca îngrãşãmântul aplicat pe terenurile destinate lucrãrilor agricole va fi incorporat în sol cu cel puţin 24 ore înainte, în mãsura în care Partea considera aceasta mãsura aplicabilã, luând în considerare condiţiile pedologice şi geomorfologice locale şi structura exploataţiilor agricole.
D. Stocarea dejectiilor animale
8. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, Pãrţile trebuie sa utilizeze, pentru incintele noi de stocare a dejectiilor animale din marile crescatorii de porci şi de pãsãri cu 2000 de porci pentru ingrasare, 750 de scroafe sau 40.000 de pãsãri, sisteme sau tehnici de stocare nepoluante [enumerate în documentul orientativ menţionat la alin. (6)] despre care s-a demonstrat ca ar permite reducerea emisiilor cu 40 % sau mai mult în raport cu sistemele sau tehnicile de referinta sau în raport cu alte sisteme sau tehnici având o eficienta echivalenta demonstrabila.*2).
9. Pentru incintele existente de stocare a dejectiilor animale din marile crescatorii de porci şi de pãsãri cu 2000 de porci pentru ingrasare, 750 de scroafe sau 40.000 de pãsãri, Pãrţile trebuie sa ajungã la o reducere a emisiilor cu 40 % în mãsura în care Pãrţile considera ca aplicarea tehnicilor necesare este posibila din punct de vedere tehnic şi economic*2). Data limita de aplicare a acestor mãsuri este fixatã la 31 decembrie 2009 pentru Pãrţile cu economie în tranzitie şi 31 decembrie 2007 pentru celelalte Pãrţi.*1).
E. Adãpostirea animalelor
10. În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului Protocol, Pãrţile trebuie sa utilizeze pentru instalaţiile noi care servesc la adãpostirea animalelor din marile crescatorii de porci şi pãsãri cu 2000 de porci pentru ingrasare, 750 de scroafe sau 40.000 de pãsãri, sisteme noi de adãpostire [enumerate în documentul orientativ menţionat la alin. (6)] despre care s-a demonstrat ca ar permite reducerea emisiilor cu 20 % sau mai mult în raport cu sistemul de referinta sau cu alte sisteme sau tehnici având o eficienta echivalenta demonstrabila.*2). Aplicabilitatea acestor sisteme poate fi limitatã din motive care ţin de confortul animalelor, de exemplu în sisteme bazate pe paie pentru porci şi sisteme de creştere în voliera sau sisteme în aer liber pentru pãsãri.
Note
*1). În sensul prezentei anexe, "ţara cu economie în tranzitie" reprezintã o Parte care, dupã depunerea instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, a fãcut cunoscut faptul ca doreşte sa fie tratata ca o ţara cu economie în tranzitie în sensul alin. (6) şi/sau (9) din prezenta anexa.
*2). Dacã o Parte considera ca, pentru a se conformã dispoziţiilor alin. (8) şi (10), poate utiliza pentru stocarea dejectiilor animale alte sisteme sau tehnici având o eficienta echivalenta demonstrabila, sau ca reducerea emisiilor care provin din stocarea dejectiilor animale, prevãzutã la alin. (9), nu este posibila din punct de vedere tehnic şi economic, atunci Partea trebuie sa transmitã documentaţia corespunzãtoare conform art. 7 alin. (1) lit. (a).
-----------------
