Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ART. I
<>Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatatã şi din oficiu."
2. La articolul 5, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societãţi civile profesionale sau societãţi profesionale cu rãspundere limitatã."
3. Articolul 5^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5^1. - (1) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã este o societate civilã cu personalitate juridicã, constituitã în condiţiile prevãzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacã deţin sau nu ori dacã aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
(2) Dobândirea personalitãţii juridice a societãţii profesionale cu rãspundere limitatã are loc la data înregistrãrii la barou a deciziei emise de cãtre consiliul baroului în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul ei principal.
(3) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã deţine un patrimoniu de afectaţiune.
(4) Obligaţiile şi rãspunderea societãţii profesionale cu rãspundere limitatã sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Asociaţii rãspund personal, numai în limita aportului social al fiecãruia.
(5) În situaţia în care societatea profesionalã cu rãspundere limitatã se constituie din avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urmã pot sã nu fie supuse lichidãrii, dacã asociaţii convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacã este cazul, îşi înceteazã activitatea profesionalã desfãşuratã în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, dupã caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesionalã cu rãspundere limitatã. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei îşi înceteazã activitatea din aceastã cauzã, în Tabloul avocaţilor se menţioneazã corespunzãtor situaţia privind încetarea activitãţii, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
(7) În cazul prestaţiilor profesionale constând în asistenţã şi reprezentare juridicã la instanţe, parchete, organe de cercetare penalã sau alte autoritãţi, societatea profesionalã cu rãspundere limitatã are obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului/avocaţilor ales/aleşi sau acceptat/acceptaţi de client sã asigure serviciul profesional, precum şi acordarea sau, dupã caz, neacordarea dreptului de substituire.
(8) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã conduce contabilitatea în partidã simplã şi este supusã regimului transparenţei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de cãtre fiecare asociat, pentru venitul sãu propriu."
4. La articolul 11 alineatul (1), literele a) şi b) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b) este licenţiat al unei facultãţi de drept cu durata stabilitã de lege;".
5. La articolul 12, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Membrul unui barou dintr-o altã ţarã poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevãzute de prezenta lege."
6. La articolul 13, litera b) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"b) cel care a sãvârşit abuzuri prin care au fost încãlcate drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotãrâre judecãtoreascã, sau a sãvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu mãsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinarã;".
7. Articolul 16 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - (1) Primirea în profesie se realizeazã numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.
(2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfãşoarã în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bazã o metodologie elaboratã şi aprobatã de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului este unicã la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţionalã de examen.
(4) Comisia naţionalã de examen este formatã cu precãdere din avocaţi - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentã a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Dispoziţiile <>art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplicã în mod corespunzãtor, precum şi judecãtorilor de la instanţele internaţionale."
8. Articolul 16^1 se abrogã.
9. La articolul 17, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumãtor, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formãrii profesionale iniţiale, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat."
10. La articolul 17, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Stagiul se suspendã în caz de lipsã motivatã din profesie ori în caz de încetare a îndrumãrii profesionale fãrã culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuatã se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului."
11. Articolul 19 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 19. - (1) Calitatea de avocat definitiv se dobândeşte în baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
(2) Examenul de definitivare se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfãşoarã în mod unitar, pe centre teritoriale, având la bazã o metodologie elaboratã şi aprobatã de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului de definitivare este unicã la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţionalã de examen.
(4) Comisia naţionalã de examen este formatã, cu precãdere, din avocaţi - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentã a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care pânã la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecãtor, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobândeşte calitatea de avocat definitiv, fãrã susţinerea examenului de definitivare prevãzut la alin. (1), cu condiţia promovãrii examenului de definitivat în profesia din care provine.
(6) Dispoziţiile alin. (5) se aplicã şi persoanelor care au promovat examenul de intrare în profesia de avocat şi care au îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupţi.
(7) Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte la cerere calitatea de avocat definitiv.
(8) Avocaţii - foşti judecãtori nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadrele de poliţie nu pot acorda asistenţã juridicã la unitatea de urmãrire penalã la care şi-au desfãşurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective."
12. La articolul 20, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitatã la instanţele, precum şi la parchetele de pe lângã acestea, inclusiv la Direcţia Naţionalã Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul sãu pânã la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecãtor sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfãşoarã activitatea."
13. La articolul 20, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplicã cabinetului asociat, societãţii civile sau societãţii cu rãspundere limitatã în care este asociat ori angajat cel cãruia i se aplicã interdicţia menţionatã la alin. (1) şi (2)."
14. La articolul 20, alineatul (3) se abrogã.
15. La articolul 20, alineatul (4) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplicã şi avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care se foloseşte de forma de organizare profesionalã ori de raporturile de conlucrare profesionalã stabilite în condiţiile legii în scopul eludãrii acestor interdicţii."
16. La articolul 22, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Avocaţii stagiari, dupã înscrierea în barou, au obligaţia sã urmeze cursurile Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în perioada de stagiu."
17. La articolul 22, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Avocatul definitiv este obligat sã frecventeze formele de pregãtire profesionalã continuã organizate de barou, Institutul Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor sau de formele de exercitare a profesiei, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat."
18. La articolul 25, dupã alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (2)-(5), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Instanţele sunt obligate sã verifice şi sã se pronunţe asupra calitãţii de reprezentant al unei persoane care se prezintã ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat.
(3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoanã care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule dacã s-a produs o vãtãmare ce nu poate fi remediatã în alt mod, în afarã de cazul în care modul de îndeplinire a acestora a fost de naturã sã producã o eroare comunã cu privire la calitatea celui care le-a sãvârşit.
(4) În cazurile prevãzute de prezentul articol, baroul are dreptul la acţiune în despãgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care exercitã fãrã drept profesia de avocat.
(5) Sumele obţinute cu titlu de despãgubiri potrivit alin. (4) vor fi cuprinse în bugetele barourilor şi vor fi folosite în mod exclusiv pentru organizarea activitãţii de pregãtire profesionalã a avocaţilor, în condiţiile legii."
19. Articolul 31 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 31. - Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţioneazã de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacatã la consiliul baroului, a cãrui hotãrâre este definitivã."
20. La articolul 32, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitãţii de muncã, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat."
21. Dupã articolul 32 se introduce un nou articol, articolul 32^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 32^1. - Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul a exercitat funcţia de judecãtor, procuror, notar, a îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ, precum şi perioada în care acesta a fost suspendat din profesie în vederea exercitãrii unei funcţii de demnitate publicã sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publicã."
22. Articolul 36 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 36. - Ministerul Justiţiei este obligat sã asigure spaţiile necesare în vederea desfãşurãrii activitãţii avocaţilor în sediul instanţelor judecãtoreşti."
23. La articolul 37, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Ameninţarea sãvârşitã împotriva avocatului în timpul exercitãrii profesiei şi în legãturã cu aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã."
24. La articolul 37, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmãtorul cuprins:
"(4^1) În cazul infracţiunilor prevãzute la alin. (2) şi (3), sãvârşite împotriva soţului sau a unei rude apropiate a avocatului în scop de intimidare ori de rãzbunare în legãturã cu exercitarea de cãtre avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsã prevãzute de lege se majoreazã cu jumãtate."
25. La articolul 37, dupã alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu urmãtorul cuprins:
"(6^1) Avocatul nu rãspunde penal pentru recomandãrile şi opiniile profesionale pe care le comunicã clientului sãu şi nici pentru actele juridice pe care le propune clientului sãu, urmate de sãvârşirea de cãtre client a unei fapte prevãzute de legea penalã. Prezentul alineat nu se aplicã în cazul infracţiunilor prevãzute de Codul penal la art. 155 - art. 173, art. 174 - art. 192, art. 197 - art. 204, art. 205 - art. 206, art. 236 - art. 244, art. 273 - art. 277, art. 279 - art. 281, art. 303 - art. 307, art. 308 - art. 313, art. 314 - art. 316, art. 317 - art. 330, art. 331 - art. 347, art. 348 - art. 352, art. 353 - art. 355, art. 356 - art. 361."
26. La articolul 42, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru legitimarea faţã de terţi a calitãţii de reprezentant au forţa probantã deplinã pânã la înscrierea în fals."
27. La articolul 49, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) În cadrul baroului îşi desfãşoarã activitatea comisia de cenzori şi comisia de disciplinã. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat."
28. La articolul 50 alineatul (2), litera b) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"b) alege şi revocã decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplinã. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singurã datã. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie;".
29. La articolul 52, alineatele (2) şi (3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) În cazul în care numãrul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a şedinţei nu este inclusã alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunãrii generale, de faţã cu cei prezenţi, stabileşte o nouã adunare generalã în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocãri. Consiliul baroului are obligaţia sã îndeplineascã procedura convocãrii cu cel puţin 7 zile înainte de data fixatã.
(3) Adunarea generalã convocatã în condiţiile alin. (2) este legal constituitã cu participarea a cel puţin unei treimi din numãrul total al membrilor sãi."
30. La articolul 52, alineatul (3^1) se abrogã.
31. Dupã articolul 52 se introduce un nou articol, articolul 52^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 52^1. - (1) Adunãrile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majoritãţii membrilor adunãrii generale a baroului.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidenţã mai mult de 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numãrul legal de participanţi nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, dispoziţiile art. 52 alin. (2) şi (3).
(3) Participarea la adunarea generalã de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului sãu de vot unui alt avocat."
32. La articolul 53, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 53. - (1) Consiliul baroului este format din 5 pânã la 15 membri, aleşi pe o perioadã de 4 ani, şi care au o vechime continuã în profesie de minimum 8 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest numãr."
33. La articolul 57, dupã alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmãtorul cuprins:
"(6) Folosirea fãrã drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Naţionalã a Barourilor din România", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaţilor din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de cãtre orice persoanã fizicã sau persoanã juridicã, indiferent de obiectul activitãţii desfãşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevãzute de prezenta lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã."
34. La articolul 63, litera h) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"h) organizeazã examenul de primire în profesia de avocat şi de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, în condiţiile art. 16 şi cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat;".
35. La articolul 65 alineatul (1), dupã litera f) se introduce o nouã literã, litera g), cu urmãtorul cuprins:
"g) aprobã propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru susţinerea examenului de intrare şi definitivare în profesia de avocat."
36. Dupã titlul capitolului V se introduce secţiunea 1, cu urmãtorul titlu:
"SECŢIUNEA 1
Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare"
37. Articolul 68 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 68. - (1) În cazurile prevãzute de lege, barourile asigurã asistenţa judiciarã în urmãtoarele forme:
a) în cauzele penale, în care apãrarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedurã penalã;
b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;
c) asistenţa judiciarã prin avocat, acordatã la solicitarea organelor administraţiei publice locale.
(2) În cazuri de excepţie, dacã drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenţei de specialitate juridicã."
38. Dupã articolul 68 se introduc patru noi articole, articolele 68^1-68^4, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 68^1. - (1) În cazul în care, potrivit <>art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţatã cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreunã cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndatã decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.
(2) Decanul baroului sau avocatul cãruia decanul i-a delegat aceastã atribuţie va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistenţã judiciarã, cãruia îi transmite, odatã cu înştiinţarea desemnãrii, încheierea prevãzutã la alin. (1). Decanul baroului are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţãmântul acestuia, în condiţiile legii.
Art. 68^2. - (1) Avocatul desemnat potrivit art. 68^1 alin. (2) sã acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceastã sarcinã profesionalã decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinarã, în condiţiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunţarea unilateralã şi nejustificatã a acestuia la asistenţa acordatã de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenţei prin avocat.
Art. 68^3. - (1) Asistenţa extrajudiciarã prevãzutã la <>art. 35 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 193/2008, se acordã de Serviciul de asistenţã judiciarã constituit la nivelul fiecãrui barou, pe baza unei cereri al cãrei model se aprobã de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, care va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura solicitãrii de asistenţã, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materialã ale solicitantului şi ale familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de platã. Cererea va fi însoţitã şi de o declaraţie pe propria rãspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacã în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formã, pentru ce cauzã, precum şi cuantumul acestui ajutor.
(2) Dovada stãrii materiale a solicitantului se face, în principal, cu urmãtoarele documente:
a) adeverinţã eliberatã de autoritãţile competente sau de cãtre angajator, dupã caz, din care sã rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate în perioada prevãzutã de legislaţia privind ajutorul public judiciar sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurãri sociale şi altele asemenea, încasate pe aceeaşi perioadã;
b) livretul de familie şi, dupã caz, certificatele de naştere ale copiilor;
c) certificatul de persoanã cu handicap al solicitantului sau al copilului, dupã caz;
d) declaraţie pe propria rãspundere din care sã reiasã cã solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiazã de alte venituri suplimentare;
e) declaraţie pe propria rãspundere privind situaţia patrimonialã a solicitantului şi a familiei sale;
f) declaraţie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã solicitantul şi/sau celãlalt pãrinte natural ori adoptiv sau, dupã caz, o altã persoanã cãreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei ori care are copilul în plasament sau în plasament în regim de urgenţã ori a fost numitã tutore se ocupã de creşterea şi îngrijirea copilului şi cã acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;
g) dovada eliberatã de autoritãţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, dupã caz, ale celorlalţi membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţã judiciarã, potrivit legii.
(3) Cererea de acordare a asistenţei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenţã judiciarã şi se soluţioneazã în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii, prin decizie de admitere ori de respingere, dupã caz.
(4) În cazul admiterii cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenţã judiciarã va cuprinde urmãtoarele:
a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;
d) persoana cãreia i se acordã asistenţa extrajudiciarã;
e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;
f) data eliberãrii, funcţia şi semnãtura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(5) În temeiul deciziei de acordare a asistenţei extrajudiciare, decanul baroului competent desemneazã un avocat din Registrul de asistenţã judiciarã al baroului.
(6) Dupã posibilitãţi, decanul baroului poate aproba acordarea asistenţei extrajudiciare de cãtre un avocat ales de persoana cãreia i se acordã asistenţa judiciarã.
(7) Decizia prevãzutã la alin. (3) se comunicã solicitantului în termen de 5 zile lucrãtoare de la data emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare poate fi contestatã la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
(9) Contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluţioneazã de consiliul baroului, cu caracter de urgenţã la prima şedinţã a consiliului baroului.
Art. 68^4. - Avocatul care acordã asistenţã judiciarã potrivit prezentului capitol nu are dreptul sã primeascã de la client sau de la cel apãrat niciun fel de remuneraţie sau de alte mijloace de recompensã, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor."
39. Înaintea articolului 69 se introduce secţiunea a 2-a cuprinzând articolele 68^5-68^13, având urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea activitãţii de acordare a asistenţei judiciare
Art. 68^5. - (1) În cadrul U.N.B.R. se organizeazã Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentã, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatoricã a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice în limitele atribuţiilor conferite prin prezenta lege, în condiţiile şi cu procedura prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
Art. 68^6. - Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercitã, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) desfãşoarã conducerea metodologicã a activitãţii de acordare a asistenţei judiciare;
b) elaboreazã proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã;
c) propune sau, dupã caz, avizeazã proiecte de protocoale ce se încheie cu autoritãţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã;
d) organizeazã Registrul naţional de asistenţã judiciarã pe baza registrelor întocmite de barouri;
e) organizeazã şi coordoneazã metodologia de platã a onorariilor pentru asistenţa judiciarã acordatã;
f) efectueazã controlul asupra asistenţei judiciare acordate;
g) elaboreazã proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovãrii;
h) stabileşte, împreunã cu Ministerul Justiţiei, indicii statistici, ţine evidenţa statisticã a sistemului de asistenţã judiciarã şi analizeazã informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectã a sistemului de asistenţã judiciarã;
i) colaboreazã cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţã judiciarã;
j) popularizeazã sistemul de asistenţã judiciarã;
k) stabileşte formularistica utilizatã de barouri pentru organizarea activitãţii de asistenţã judiciarã şi extrajudiciarã, în condiţiile legii;
l) reprezintã U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborãrii internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.
Art. 68^7. - În vederea organizãrii activitãţii de asistenţã judiciarã, barourile îndeplinesc urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã serviciile de asistenţã judiciarã atât la nivelul fiecãrui barou, cât şi la sediul fiecãrei instanţe judecãtoreşti;
b) organizeazã şi actualizeazã Registrul de asistenţã judiciarã al fiecãrui barou pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;
c) desemneazã avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţã judiciarã pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesionalã şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de celelalte desemnãri ale acestuia potrivit prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia;
d) efectueazã controlul asupra acordãrii asistenţei judiciare de cãtre avocaţii din cadrul baroului;
e) organizeazã şi executã programe de popularizare a sistemului de asistenţã judiciarã;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã.
Art. 68^8 . - (1) Baroul organizeazã serviciile de asistenţã judiciarã la sediile tuturor instanţelor judecãtoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfãşurãrii acestei activitãţi, care se pun la dispoziţie, în mod obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, dupã caz, de autoritãţile administraţiei publice locale.
(2) Serviciile de asistenţã prevãzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţã judiciarã se realizeazã potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã, aprobat de Consiliul U.N.B.R.
Art. 68^9 . - (1) Fiecare barou organizeazã Registrul de asistenţã judiciarã în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se pãstreazã pe suport hârtie şi în format electronic şi se publicã pe pagina de internet a fiecãrui barou.
(3) Actualizarea Registrului de asistenţã judiciarã pentru urmãtorul an calendaristic se efectueazã pânã la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
(4) În cazuri excepţionale, în Registrul de asistenţã judiciarã pot fi operate modificãri şi în cursul anului, potrivit procedurii prevãzute pentru înscrierea în registru.
(5) U.N.B.R. organizeazã Registrul naţional de asistenţã judiciarã, constituit din registrele de asistenţã judiciarã ale tuturor barourilor.
(6) Registrul naţional de asistenţã judiciarã se publicã pe pagina de internet a U.N.B.R. şi se actualizeazã în mod automat odatã cu actualizarea datelor din registrul fiecãrui barou.
Art. 68^10 . - (1) Pentru înscrierea în Registrul de asistenţã judiciarã, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
(2) Cererea prevãzutã la alin. (1) se completeazã conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3) Înscrierea avocatului în Registrul de asistenţã judiciarã se efectueazã în baza deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, sã refuze înscrierea în registru sau sã radieze din registru un avocat în urmãtoarele cazuri:
a) dacã avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinarã;
b) dacã avocatul este învinuit pentru sãvârşirea unei infracţiuni de drept comun;
c) dacã s-a constatat încãlcarea repetatã a dispoziţiilor prezentei legi sau calitatea inferioarã a asistenţei judiciare acordate.
(5) Radierea din registru poate fi dispusã pentru o perioadã de un an, iar dacã se constatã sãvârşirea consecutivã a trei sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevãzute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioadã de pânã la 3 ani.
(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în registru, precum şi mãsura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevãzute la cap. VI din prezenta lege.
(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunoştinţã publicului prin afişare pe pagina de internet a baroului, precum şi pe pagina de internet a U.N.B.R.
Art. 68^11. - (1) Pentru asistenţa judiciarã acordatã, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activitãţii desfãşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.
(2) Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3) Dupã acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţialã efectivã, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmãrii organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activitãţii desfãşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularitãţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înainteazã baroului, în vederea efectuãrii formalitãţilor prevãzute de lege pentru plata onorariilor.
(5) În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar, potrivit art. 70 alin. (1), avocatul nu va primi onorariul în asigurarea asistenţei judiciare pentru care a fost desemnat, pentru acel caz.
Art. 68^12. - (1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciarã acordatã se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevãzute la art. 68^11 alin. (2), avizate de consiliul baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupã caz, a remuneraţiilor pentru asistenţa judiciarã se vireazã, lunar, în condiţiile legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Respectarea de cãtre barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.
Art. 68^13. - U.N.B.R. şi barourile conlucreazã cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecãtoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângã acestea, în vederea desfãşurãrii în bune condiţii a activitãţii de acordare a asistenţei judiciare prevãzute de prezentul capitol."
40. Articolul 69 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 69. - (1) Onorariile pentru asistenţa judiciarã acordatã în oricare dintre formele prevãzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevãzute la alin. (1) se asigurã potrivit <>art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionãrii serviciilor de asistenţã judiciarã din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciarã, fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vãrsate. Reţinerea procentului de 1% se face la achitarea efectivã a onorariului cãtre avocatul îndreptãţit.
(4) Onorariile pentru asistenţa judiciarã acordatã în oricare dintre formele prevãzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordã din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocol încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevãzut la art. 68^11 alin. (1)."
41. Articolul 77 se abrogã.
42. La articolul 80^1, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesionalã în Confederaţia Elveţianã, care îşi exercitã profesia pe teritoriul României în oricare din modalitãţile prevãzute la alin. (1)."
43. La articolul 80^6, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 80^6. - (1) Autoritatea competentã românã şi autoritãţile competente din statele membre de origine colaboreazã în vederea aplicãrii corespunzãtoare a dispoziţiilor prezentei legi, informaţiile care se obţin în cadrul acestor colaborãri fiind confidenţiale. Colaborarea se poate realiza şi prin intermediul sistemului de informare în cadrul pieţei interne, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 68/2010."
44. Dupã articolul 84 se introduce un nou articol, articolul 85, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 85. - Procedurile şi formalitãţile de autorizare prevãzute de prezenta lege pot fi îndeplinite şi prin intermediul punctului de contact unic, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 68/2010. Prevederile prezentului articol se aplicã de la data operaţionalizãrii punctului de contact unic."
ART. II
(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) În termenul prevãzut la alin. (1), Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România adoptã Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã prevãzut la <>art. 68^6 lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.
ART. III
Dispoziţiile referitoare la societãţile profesionale cu rãspundere limitatã din <>Legea nr. 51/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, intrã în vigoare dupã intrarea în vigoare a modificãrilor Statutului profesiei de avocat, prevãzute la art. II.
ART. IV
Dispoziţiile art. I pct. 7-9 se aplicã şi pentru examenele aflate în desfãşurare la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
ART. V
În tot cuprinsul <>Legii nr. 51/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sintagma "societate civilã profesionalã cu rãspundere limitatã" se înlocuieşte cu sintagma "societate profesionalã cu rãspundere limitatã".
ART. VI
<>Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucureşti, 22 decembrie 2010.
Nr. 270.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
