Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. 1 Se ratifică primul Memorandum suplimentar de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2011 şi la Bruxelles la 27 decembrie 2011, prin care se actualizează criteriile specifice de politică economică agreate în cadrul Memorandumului de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 28 iunie 2011 şi la Bruxelles la 29 iunie 2011, ratificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 13 decembrie 2011. ART. 2 Se ratifică cel de-al doilea Memorandum suplimentar de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 22 iunie 2012 şi la Bruxelles la 29 iunie 2012, prin care se actualizează criteriile specifice de politică economică agreate în cadrul primului Memorandum suplimentar de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2011 şi la Bruxelles la 27 decembrie 2011. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA PREŞEDINTELE SENATULUI GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU Bucureşti, 4 martie 2013. Nr. 27. MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE între Uniunea Europeană şi România*)--------- *) Traducere. Prezentul memorandum de înţelegere actualizează criteriile specifice de politică economică cuprinse în memorandumul iniţial de înţelegere semnat în luna iunie 2011. Memorandumul de înţelegere poate fi amendat în urma acordului reciproc al părţilor sub forma unei actualizări. Actualizarea va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne impuse de legislaţia română. Încheiat la Bucureşti la data de 14 decembrie 2011 şi la Bruxelles la data de 27 decembrie 2011, în 5 exemplare originale în limba engleză. ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ reprezentată de reprezentată de Emil Boc, Comisia Europeană prim-ministru Olli Rehn, Gheorghe Ialomiţianu, membru al Comisiei Europene ministrul finanţelor publice Mugur Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României ROMÂNIA MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE privind condiţionalităţile specifice de politică economică (primul memorandum suplimentar) 14 decembrie 2011 Ţinând seama de Decizia Consiliului (UE) 2011/289/UE din data de 12 mai 2011 prin care se acordă asistenţă reciprocă României, această primă actualizare a Memorandumului de înţelegere privind condiţionalităţile de politică economică (MÎ) prezintă în detaliu condiţiile generale de politică economică cuprinse în Decizia de implementare a Consiliului (UE) 2011/288/UE din data de 12 mai 2011 prin care se acordă asistenţă financiară de tip preventiv pe termen mediu României. Acest prim memorandum suplimentar de înţelegere actualizează criteriile specifice de politică economică cuprinse în anexa 1 la memorandumul de înţelegere iniţial.*1)---------- *1) Memorandumul de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România a fost semnat la data de 29 iunie 2011. Pe durata programului de asistenţă financiară al UE/FMI, autorităţile române vor adopta toate măsurile care se impun pentru a asigura implementarea cu succes a programului. În mod special, acestea se angajează să: - se consulte cu Comisia Europeană şi cu FMI privind adoptarea unor politici ce nu sunt incluse în acest memorandum, dar ar putea avea un impact substanţial asupra îndeplinirii obiectivelor programului. Pentru a facilita monitorizarea programului, autorităţile vor furniza Comisiei Europene şi FMI: - toate informaţiile necesare pentru a monitoriza progresele înregistrate pe parcursul implementării programului şi pentru a urmări situaţia economică şi financiară. ANEXA 1 Criterii specifice de politică economică A. Consolidare fiscală
Nr. Măsuri
1 Înregistrarea de progrese din punctul de vedere al consolidării
fiscale în vederea atingerii unui deficit de 4,4% din PIB în 2011
în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) şi a unui
deficit de sub 3% din PIB în 2012 în termeni ESA.
2 Asigurarea de rezerve suficiente pe partea de cheltuieli în bugetul
anului 2011, pentru a se putea compensa orice nerealizare pe partea
de venituri, astfel încât să se îndeplinească ţinta de deficit de
4,4% din PIB (sub 5% în termeni ESA).
3 Înregistrarea de noi progrese în reducerea arieratelor la plată ale
Guvernului, atât la nivelul autorităţilor centrale, cât şi la nivelul
autorităţilor locale, după cum este specificat prin ţintele
cantitative ale programului.
4 Introducerea unui sistem îmbunătăţit de raportare pentru întreprin-
derile de stat care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului
general consolidat şi de asemenea pentru cele pentru care există
posibilitatea să fie reclasificate şi incluse în bugetul general
consolidat de către Eurostat în 2011 şi 2012. Sistemul va trebui să
impună acestor companii raportarea tuturor datelor necesare pentru
calculul impactului probabil asupra deficitului bugetului general
consolidat. Datele vor fi raportate lunar şi în termeni de numerar
şi vor include, printre altele, o monitorizare lunară a arieratelor,
subvenţiilor şi transferurilor şi a pierderilor. Raportarea acestor
date va începe de la data de 1 decembrie 2011.
5 Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile
care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din
bugetul general consolidat şi pentru acelea pentru care există
posibilitatea să fie reclasificate în 2011 şi 2012.
6 Continuarea monitorizării cheltuielilor cu salariile în sectorul
public şi întreprinderea în timp util a acţiunilor necesare, în
cazul în care Ministerul Finanţelor Publice sau experţii Comisiei
estimează că aceste cheltuieli vor depăşi limita de 39 de miliarde
de RON în 2011 (nu include suma de 1.574 de milioane RON reprezentând
contribuţii la asigurările sociale pentru militari rezultate în urma
aplicării noii legi a pensiilor), astfel încât să se asigure
respectarea acestui plafon. Cheltuielile cu salariile în sectorul
public vor rămâne sustenabile în perioada 2012-2014 şi vor respecta
limitele relevante stabilite prin Strategia fiscală pe termen mediu.
7 Aprobarea legislaţiei de introducere a unui sistem de coplată
condiţionat de mijloacele materiale pentru serviciile medicale,
elaborat în cooperare cu Banca Mondială.
8 În cazul demarării proiectului Nabucco, fapt ce ar impune emiterea
unei garanţii de stat de către România, plafonul garanţiilor de stat
definit în Strategia fiscală pe termen mediu va fi temporar ajustat
în consecinţă. În cazul solicitării de executare a acestei garanţii
sau a oricăror altor garanţii, vor fi adoptate măsuri compensatorii -
în măsura în care tratamentul ESA al acestor executări ale garanţiilor
impune acest lucru - pentru menţinerea deficitului fiscal în ţintele
(ESA) stabilite.
B. Guvernanţa fiscală şi reforma structurală în domeniul fiscal
Nr. Măsuri
9 Ministerul Finanţelor Publice va primi informaţiile privind bugetele
spitalelor de la Ministerul Sănătăţii în mod operativ. Ministerul
Finanţelor Publice va verifica dacă valorile agregate ale bugetelor
spitalelor corespund cheltuielilor planificate prin bugetul general
consolidat şi, în caz de necesitate, va adopta în cooperare cu
Ministerul Sănătăţii măsurile necesare pentru a se evita reacumularea
de arierate la plată ca rezultat al unor angajamente de cheltuieli
bazate pe venituri supraestimate.
10 Îmbunătăţirea procesului de elaborare a bugetelor de investiţii de
capital prin stabilirea unei liste de proiecte prioritare de
investiţii pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3-5
ani. Lista de proiecte prioritare se va baza pe studii de
fezabilitate detaliate şi va ţine seama de criterii precum analiza
cost-beneficiu, ponderea estimată a finalizării, modul în care a
fost administrată implementarea proiectului de către minister până
la momentul respectiv, corespondenţa dintre acestea şi priorităţile
strategice ale Guvernului, precum şi de analize elaborate de unitatea
de monitorizare a investiţiilor de capital din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice. Îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării
proiectelor de investiţii la nivelul autorităţilor centrale, în
special, prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de
capital, gestionată de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine
şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în
implementare sau depăşirile de costuri. Dezvoltarea bazei de date va
respecta acelaşi calendar ca şi cel al proiectului IT implementat cu
asistenţa FMI privind integrarea sistemului de raportare contabilă cu
sistemul de plăţi al Trezoreriei din Ministerul Finanţelor Publice.
Continuarea îmbunătăţirii experienţei la nivelul unităţii de
monitorizare a investiţiilor publice din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice. Pe mai departe, unitatea de monitorizare a
investiţiilor publice va transmite Guvernului rapoarte trimestriale
privind stadiul proiectelor de investiţii în derulare şi al
proiectelor programate. Guvernul va discuta aceste rapoarte şi, dacă
este cazul, va întreprinde acţiuni operative pentru a elimina
potenţialele derapaje fiscale sau orice alte probleme legate de
execuţia bugetului.
11 Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării
unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse
naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea
faptului că ponderea (% din PIB) cheltuielilor de capital ce
corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din
împrumuturi externe, se va situa în 2012 în jurul valorii de 4,0%
din PIB şi că aceasta se va menţine ulterior peste ponderea
investiţiilor ce nu beneficiază de cofinanţare, în concordanţă cu
Strategia fiscală pe termen mediu; şi asigurarea congruenţei cu
priorităţile UE.
12 Întărirea capacităţilor şi expertizei statistice ale Institutului
Naţional de Statistică din România (INSSE) în domeniul statisticilor
privind finanţele guvernamentale (SFG). INSSE va transmite semestrial
rapoarte privind progresele înregistrate.
13 Transmiterea către serviciile Comisiei a primului raport privind
implementarea de metode convenţionale pentru soluţionarea fraudei
TVA, până la data de 10 decembrie 2011.
Managementul datoriei
14 Analiza (şi, în acest context, agrearea împreună cu personalul
Comisiei), actualizarea şi publicarea strategiei de management al
datoriei în mod anual, respectiv, în contextul prezentului program,
până în trimestrul întâi al anului 2012 şi, respectiv, până la
finele lunii decembrie 2012.
C. Reglementarea şi supravegherea sistemului financiar
Nr. Măsuri
15 Adoptarea până la finele lunii noiembrie 2011 a amendamentelor la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind măsurile de
stabilizare, inclusiv competenţe în materie de bridge bank. Totodată,
pentru a asigura implementarea acestor măsuri şi întărirea
mecanismelor de siguranţă financiară până la finele anului,
autorităţile vor adopta următoarele măsuri: (i) Fondul de Garantare
a Depozitelor (FGD) va adera la Comitetul Naţional pentru Stabilitate
Financiară în calitate de membru cu drepturi depline; (ii) Banca
Naţională a României (BNR) şi FGD vor semna un memorandum de
înţelegere ce va include procedurile corespunzătoare pentru
îmbunătăţirea schimbului de informaţii,asigurarea identificării
timpurii a instituţiilor de credit cu probleme şi elaborarea
planurilor de rezervă pentru situaţii neprevăzute prin care se
stabileşte cum vor fi tratate aceste instituţii; (iii) Sub îndrumarea
direcţiei de supraveghere, BNR va crea un grup de lucru comun BNR-FGD
ce îşi va propune, printre altele, să elaboreze planurile de rezervă
pentru situaţii neprevăzute şi să finalizeze procedurile operaţionale
intra- şi interinstituţionale.
Pentru a consolida în continuare capacitatea FGD de a finanţa măsurile
de restructurare a băncilor, inclusiv competenţele în materie de
bridge bank, autorităţile se vor asigura că FGD are acces la finanţare
suficientă pentru a îndeplini aceste atribuţii. Aşadar, va fi eliminat
plafonul prin care se limitează finanţarea publică a FGD la resursele
acumulate în contul de privatizare. Autorităţile vor realiza, până la
finele lunii noiembrie 2011, amendamentele legislative care se impun
pentru a se asigura că fondurile suplimentare necesare pentru ca FGD
să îşi îndeplinească obligaţiile sunt puse la dispoziţie prin
operaţiuni de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Împrumuturile către FGD vor fi puse la dispoziţie de MFP în termen de
5 zile lucrătoare, în termenii şi condiţiile agreate de acesta din
urmă.
16 Adoptarea tuturor modificărilor legislative necesare Legii nr. 503/
2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de
asigurare, cu modificările ulterioare, pentru a garanta, printre
altele: (i) corelarea cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind
activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu
modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile legii
generale privind falimentul; (ii) extinderea domeniului de
aplicabilitate al acestei legi asupra societăţilor de reasigurare;
(iii) introducerea unor prevederi privind dizolvarea şi lichidarea
voluntară. Autorităţile se vor asigura că legea de modificare a
Legii nr. 503/2004 va fi transmisă Parlamentului până la finele
anului. Ulterior, aceasta va fi adoptată până la finalul lunii
aprilie 2012.
17 Pentru a continua să asigure stabilitatea financiară, BNR va urmări
ca orice proces viitor de consolidare în sectorul bancar să aibă ca
rezultat apariţia unor instituţii de credit bine capitalizate şi
susţinute de o bază solidă de acţionari din mediul privat.
18 Pentru a introduce Standardele internaţionale de raportare financiară
(SIRF) în sectorul bancar la începutul anului 2012, BNR se va asigura
că, în cazul în care provizioanele prudenţiale depăşesc provizioanele
SIRF, calibrarea filtrelor prudenţiale pentru provizioane şi
solvabilitate va păstra în mod substanţial abordarea curentă şi nu va
conduce la o reducere a indicatorilor de solvabilitate ai băncilor
comparativ cu regimul actual de provizionare. BNR va finaliza
consultările cu comunitatea bancară pentru a ajunge la o înţelegere
comună privind aspectele legate de calibrare până la finele lunii
noiembrie 2011. Sumele nete care vor apărea la începutul anului 2012
din reluarea provizioanelor ca urmare a noului tratament contabil şi
care sunt tratate ca rezultat reportat din provizioanele specifice
pentru susţinerea capitalului de reglementare nu vor fi impozitate
atât timp cât ele sunt menţinute în contul de rezultat reportat.
Autorităţile se vor asigura că, pe o bază continuă, provizioanele
SIRF, precum şi orice alte filtre prudenţiale suplimentare aplicate
de BNR sunt deductibile în scopuri fiscale atunci când sunt
constituite şi sunt supuse impozitării atunci când sunt reluate.
Pentru a-şi menţine capacitatea actuală de supraveghere eficientă a
sectorului bancar, BNR îşi va consolida expertiza în domeniul SIRF,
inclusiv prin consultarea cu experţi internaţionali.
19 Deoarece păstrarea disciplinei în domeniul creditării şi evitarea
hazardului moral în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ
la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, ne vom abţine în continuare
de la adoptarea unor iniţiative legislative (cum ar fi proiectul de
lege privind insolvenţa persoanelor fizice sau propuneri privind
legea privind colectarea debitelor), care ar putea afecta negativ
disciplina în domeniul creditării.
D. Reforme structurale
Nr. Măsuri
20 Implementarea planurilor de acţiune adoptate ca răspuns la
constatările analizelor funcţionale. Raport trimestrial de progres
începând din ianuarie 2012.
21 Modernizarea şi raţionalizarea relaţiilor dintre diferitele niveluri
ale administraţiei şi dintre administraţie şi cetăţeni şi companii,
printr-o mai mare utilizare a schimbului electronic de date şi a
interfeţelor online.
Pieţele de produse
22 Notificarea legilor relevante pentru transpunerea directivelor
UE 2009/72/CE şi 2009/73/CE (parte din cel de-al treilea pachet pe
energie) privind pieţele energiei electrice şi gazelor cât se poate
de repede. Legile trebuie să asigure o transpunere integrală şi
corectă a directivelor 2009/72/CE şi 2009/73/CE şi trebuie să
reflecte, printre altele, angajamentele asumate de România prin MÎ.
Legile vor include calendarul final pentru dereglementarea preţurilor
la electricitate şi gaze, dereglementare ce ar trebui realizată cât
se poate de repede, dar cel târziu până la finele anului 2013 (pentru
consumatorii industriali) şi până la finele anului 2015 (pentru
consumatorii casnici) la electricitate şi gaze.
23 Eliminarea treptată a preţurilor reglementate la electricitate şi
gaze: (i) adoptarea unei foi de parcurs detaliate a procesului de
eliminare treptată a preţurilor reglementate la electricitate şi gaze
pentru consumatorii industriali şi casnici printr-un memorandum
guvernamental până la finele lunii ianuarie 2012, pentru a fi
înaintată Parlamentului în acelaşi timp, urmând a fi ulterior adoptată
prin legislaţia naţională cât se poate de repede. Proiectul de foaie
de parcurs va fi transmis partenerilor din cadrul programului până la
începutul lunii ianuarie 2012, spre a fi agreat până la finele lunii
ianuarie 2012 între Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul
Energiei, Guvernul României, Comisia Europeană şi Fondul Monetar
Internaţional. Foaia de parcurs trebuie să precizeze: (i) calendarul
final al dereglementării ce trebuie realizată cât se poate de curând,
dar nu mai târziu de finele anului 2013 (pentru consumatorii
industriali) şi de finele anului 2015 (pentru consumatorii casnici)
la electricitate şi gaze; (ii) principalii paşi intermediari ai
procesului de dereglementare pentru electricitate şi gaze, ce trebuie
să aibă la bază o metodă clară şi transparentă de majorare treptată a
tarifelor, prin care să se asigure că, pe perioada eliminării
treptate, preţurile de piaţă şi tarifele reglementate nu vor fi foarte
divergente, şi metode de evitare a subvenţiilor încrucişate între
segmentele de consumatori, precum şi criterii clare şi transparente
pentru consumatorii pentru care acestea se vor elimina treptat; şi
(iii) un cadru de reglementare adecvat care să conţină mecanisme care
să asigure concurenţa pe piaţa energetică, în mod special pe piaţa
gazelor, prin implicarea Consiliului Concurenţei şi prin asigurarea
dezvoltării unui loc de practicare a schimburilor (o bursă), mai ales
pentru contractele de gaze, un astfel de loc neexistând în prezent.
Autorităţile române vor pune la dispoziţia partenerilor din program
toate lucrările pregătitoare, precum studiile ce sunt efectuate în
prezent, de îndată ce acestea devin disponibile.
24 Definirea explicită a consumatorilor vulnerabili în legile privind
electricitatea şi gazele şi elaborarea de către Ministerul Finanţelor
Publice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a
mecanismelor de protecţie a acestora.
25 Eliminarea barierelor legislative, de reglementare şi fizice impuse
comerţului transfrontalier cu energie electrică şi gaze: (i)
eliminarea barierelor legislative şi de reglementare impuse exportului
de gaze până în luna decembrie 2011; (ii) prezentarea unui plan pentru
fluxurile bidirecţionale de gaze la graniţa cu Ungaria până la data
de 15 decembrie 2011; (iii) îmbunătăţirea licitaţiilor coordonate la
graniţele cu Ungaria şi Bulgaria şi stabilirea unei pieţe intraday
(cu decontarea în decursul aceleiaşi zile) pentru energia electrică
până în luna decembrie 2011; şi (iv) adoptarea de către Guvern a
tuturor acţiunilor ce se impun pentru a se asigura crearea unui flux
bidirecţional de gaze la graniţa cu Ungaria până la finele anului
2012.
26 Asigurarea unei separări efective a reţelelor de transport al energiei
electrice şi gazelor şi funcţionarea acestora într-un mod transparent
şi nediscriminatoriu; (i) iniţierea negocierilor cu Federaţia Rusă în
vederea modificării vechilor acorduri interguvernamentale referitoare
la conductele de "tranzit al gazelor" pe teritoriul României, cât se
poate de curând; (ii) asigurarea separării totale şi certificate a
reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor până în luna
februarie 2012.
27 Crearea, prin legile privind electricitatea şi gazele, prin care se
transpun directivele UE 2009/72/CE şi 2009/73/CE , a condiţiilor de
funcţionare pentru o autoritate puternică şi independentă de
reglementare în domeniul energiei, prin adoptarea unui cadru
legislativ care să asigure independenţa autorităţii de reglementare
în domeniul energiei şi dotarea acesteia cu mijloacele necesare
îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, conform
prevederilor celui de-al treilea pachet privind sectorul energetic.
28 Reforma căilor ferate - Infrastructură: (i) identificarea şi
închiderea sau închirierea segmentelor de cale ferată cu cel mai mic
grad de recuperare a costurilor; (ii) în vederea asigurării
viabilităţii economice şi financiare a CFR Infrastructură, negocierea,
până în decembrie 2011 cu CFR Infrastructură, a unui nou contract
multianual de cel puţin 5 ani. Contractul ar trebui să stabilească
sursele de finanţare pe baze anuale, pentru toată durata contractului,
şi ar trebui să coincidă cu planul de afaceri al CFR. Contractul ar
trebui, de asemenea, să cuprindă suficiente stimulente pentru
managerul sistemului de infrastructură pentru a reduce costurile şi
suficiente resurse financiare; şi (iii) elaborarea de către CFR
Infrastructură a unui plan de afaceri realist până în aprilie 2012,
ţinând cont de cerinţele UE.
29 Reforma căilor ferate - transportul de pasageri: (i) continuarea
licitaţiilor competitive pentru contractele de servicii publice; şi
(ii) încurajarea CFR Călători în vederea implementării unor scheme de
performanţă în cooperare cu CFR Infrastructură, în conformitate cu
legislaţia UE, respectiv să modifice schemele de tarifare, aducându-le
în concordanţă cu responsabilităţile aferente întreruperii
serviciilor.
30 Reforma căilor ferate - transportul de marfă: încurajarea CFR Marfă
în vederea implementării unor scheme de performanţă în conformitate
cu legislaţia UE.
31 Parteneriatul Public-Privat (PPP) - autorităţile implicate în
supravegherea PPP-urilor (ANRMAP şi UCPPP) se angajează să raporteze
împreună până la mijlocul lunii aprilie 2012 asupra funcţionării
relaţiilor de lucru (inclusiv fluxurile de informaţii şi accesul la
documentele relevante pentru ambele autorităţi).
32 Înfiinţarea unui punct unic de contact (PUC) operaţional, prevăzut în
Directiva europeană privind serviciile, care să ajute mediul de
afaceri în parcurgerea tuturor formalităţilor administrative pentru
înfiinţarea unei companii în România sau pentru prestarea de servicii
transfrontaliere. PUC va oferi toate informaţiile privind condiţiile
şi obligaţiile în vigoare pentru toate sectoarele de servicii
acoperite de Directiva privind serviciile, atât pentru înfiinţarea,
cât şi pentru prestarea temporară de servicii transfrontaliere,
precum şi pentru parcurgerea online a procedurilor administrative
relevante (de exemplu, obţinerea autorizaţiilor, depunerea
declaraţiilor etc.).
Până la finele lunii noiembrie 2011 vor fi întreprinse următoarele
acţiuni: (i) desemnarea unei autorităţi care să răspundă de
coordonarea înfiinţării PUC, monitorizarea funcţionării PUC şi
raportarea progreselor înregistrare la Comisie; (ii) acordarea
prerogativelor, competenţelor şi resurselor necesare acestei
autorităţi şi stabilirea obligaţiilor complementare ce revin tuturor
autorităţilor competente, pentru a asigura cooperarea acestora la
îndeplinirea acestui proiect; şi (iii) asigurarea cooperării dintre
această autoritate şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale şi Centrul Naţional Digital România, în ceea ce
priveşte dezvoltarea tehnică a PUC, şi Ministerul Afacerilor Europene,
în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei UE.
Până la finele lunii decembrie 2011 autoritatea desemnată: (i) va
comunica Comisiei Europene un plan de activitate şi un calendar de
implementare a PUC; şi (ii) va transmite o listă de sectoare
prioritare şi de proceduri orizontale care să fie acoperite în prima
etapă de procedurile din cadrul PUC.
Până în luna martie 2012, PUC: (i) va pune la dispoziţie online
informaţiile privind procedurile administrative acoperite de Directiva
privind serviciile; şi (ii) va pune la dispoziţie parcurgerea online
a procedurilor relevante pentru sectoarele prioritare şi pentru
aspectele orizontale identificate anterior.
Până la finele lunii iunie 2012, PUC va fi integral operaţional şi va
fi posibilă parcurgerea electronică a procedurilor pentru toate
sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile.
33 Eliminarea restricţiilor privind înfiinţarea de magazine de vânzare
cu amănuntul. Guvernul trebuie să elimine prevederile legislative care
impun efectuarea unui test privind necesităţile economice şi
implicarea concurenţilor în procedura de autorizare pentru deschiderea
unor magazine de vânzare cu amănuntul cu o suprafaţă mare, până la
finele lunii ianuarie 2012, aducând legislaţia corespunzătoare în
conformitate cu prevederile Directivei privind serviciile (Directiva
2006/123/CE din 12 decembrie 2006), în general, şi cu prevederile
art. 14 al acesteia, în particular.
34 Depunerea de către Autoritatea Naţională de Reglementare şi
Monitorizare a Achiziţiilor Publice a unei solicitări privind
efectuarea unei analize funcţionale a achiziţiilor publice, care
trebuie să fie finalizată până la finele lunii iunie 2012. Ulterior,
va fi elaborat un plan de acţiuni, cu repere temporale, ce va fi apoi
pus în aplicare.
Pieţele muncii
35 Implementarea de reforme ale sistemelor de stabilire a salariilor care
să permită reflectarea mai bună a evoluţiei productivităţii pe termen
mediu, respectând în acelaşi timp autonomia partenerilor, tradiţiile
şi practicile naţionale.
36 Diversificarea situaţiilor în care sunt folosite contracte de muncă
pe durată determinată (până la finele lunii iunie 2012), asigurându-se
în acelaşi timp că nu se sporeşte segmentarea pieţei muncii. În
paralel, legislaţia de protecţie a ocupării va fi îmbunătăţită şi se
va adapta la principiile flexicurităţii.
37 Creşterea perioadei în care orele suplimentare pot fi compensate cu
zile libere plătite la 3 luni (până la finele lunii iunie 2012).
Pensii
38 Asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii.
Absorbţia fondurilor UE
39 Contribuţia fondurilor UE la cheltuielile eligibile totale
certificate Comisiei până la datele indicate este cel puţin egală cu:
31 decembrie 2011: 2.100 milioane euro
31 decembrie 2012: 8.000 milioane euro.
Plăţile în avans nu sunt considerate parte a cheltuielilor
certificate. Valorile-ţintă sunt calculate pe bază cumulativă cu
începere din 2007.
Pe perioada implementării programului de asistenţă financiară se va
monitoriza performanţa în următoarele domenii:
Stabilitatea preţurilor şi gestionarea rezervelor
Nr. Măsuri
41 Politica monetară va continua să se canalizeze pe asigurarea
stabilităţii preţurilor şi pe atingerea ţintelor de inflaţie
stabilite de BNR (3,0% ± 1 punct procentual la finele lui 2011 şi
la finele lui 2012).
42 Experţii Comisiei vor fi informaţi cu promptitudine în cazul în care
pierderile de rezerve depăşesc 2 miliarde de euro în cursul oricărei
perioade de 30 de zile pe parcursul programului.
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE între Comisia Europeană şi România*)---------- *) Traducere Prezentul memorandum de înţelegere suplimentar actualizează criteriile specifice de politică economică cuprinse în memorandumul iniţial de înţelegere semnat în luna iunie 2011, cu amendamentele din primul Memorandum suplimentar de înţelegere semnat la data de 27 decembrie 2011. Memorandumul de înţelegere poate fi amendat în urma acordului reciproc al părţilor sub forma unei actualizări. Actualizarea va intra în vigoare după parcurgerea procedurilor interne prevăzute de legile române. Încheiat la Bucureşti la data de 22 iunie 2012 şi la Bruxelles la data de 29 iunie 2012, în 5 exemplare originale în limba engleză. ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ reprezentată de reprezentată de Victor-Viorel Ponta, Comisia Europeană prim-ministru Olli Rehn, Florin Georgescu, vicepreşedinte al viceprim-ministru, Comisiei Europene ministrul finanţelor publice Mugur Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României ANEXĂ ROMÂNIA MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE privind condiţionalităţile specifice de politică economică (al doilea memorandum suplimentar) iunie 2012 Ţinând seama de Decizia Consiliului (UE) 2011/289/UE din data de 12 mai 2011 prin care se acordă asistenţă reciprocă României, această primă actualizare a Memorandumului de înţelegere privind condiţionalităţile de politică economică (MÎ) prezintă în detaliu condiţiile generale de politică economică cuprinse în Decizia de implementare a Consiliului (UE) 2011/288/UE din data de 12 mai 2011 prin care se acordă asistenţă financiară de tip preventiv pe termen mediu României. Acest al doilea memorandum suplimentar de înţelegere actualizează criteriile specifice de politică economică cuprinse în anexa 1 la memorandumul de înţelegere iniţial, amendat prin primul memorandum suplimentar din data de 27 decembrie 2011*1).---------- *1) Memorandumul de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România a fost semnat la data de 29 iunie 2011. Pe durata programului de asistenţă financiară al UE/FMI, autorităţile române vor adopta toate măsurile care se impun pentru a asigura implementarea cu succes a programului. În mod special, acestea se angajează să: - se consulte cu Comisia Europeană şi cu FMI privind adoptarea unor politici ce nu sunt incluse în acest memorandum, dar ar putea avea un impact substanţial asupra îndeplinirii obiectivelor programului. Pentru a facilita monitorizarea programului, autorităţile vor furniza Comisiei Europene şi FMI: - toate informaţiile necesare pentru a monitoriza progresele înregistrate pe parcursul implementării programului şi pentru a urmări situaţia economică şi financiară. ANEXA 1 Criterii specifice de politică economică A. Consolidare fiscală
Nr. Măsuri
1 Înregistrarea de progrese din punctul de vedere al consolidării
fiscale în vederea atingerii unui deficit de sub 3% din PIB în
2012 în termeni ESA.
2 În actualizarea 2012-2015 a Strategiei fiscale pe termen mediu
asigurarea finanţării necesare pentru reducerea treptată a
întârzierilor la plată în sectorul sănătate de la 210 zile la 60 de
zile, conform prevederilor art. 4(4) din Directiva UE privind
întârzierea la plată ( Directiva 2011/7/UE ).
3 Înregistrarea de noi progrese în reducerea arieratelor la plată ale
Guvernului, atât la nivelul autorităţilor centrale, cât şi la nivelul
autorităţilor locale, după cum este specificat prin ţintele
cantitative ale programului.
4 Introducerea unui sistem îmbunătăţit de raportare pentru întreprin-
derile de stat care sunt incluse în definiţia ESA a bugetului general
consolidat. Sistemul va trebui să impună acestor companii raportarea
tuturor datelor necesare pentru calculul impactului probabil asupra
deficitului bugetului general consolidat. Datele vor fi raportate
lunar şi în termeni de numerar şi vor include, printre altele, o
monitorizare lunară a arieratelor, subvenţiilor şi transferurilor şi
a pierderilor.
5 Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile
care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din
bugetul general consolidat.
6 Continuarea monitorizării cheltuielilor cu salariile în sectorul
public şi întreprinderea în timp util a acţiunilor necesare, în cazul
în care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) sau experţii Comisiei
estimează că aceste cheltuieli vor depăşi limitele relevante stabilite
în Strategia fiscală pe termen mediu. Cheltuielile cu salariile în
sectorul public vor rămâne sustenabile în perioada 2012-2014.
7 Aprobarea, până la mijlocul lunii iunie 2012, a legislaţiei prin care
se modifică sistemul de coplată a serviciilor medicale, în cooperare
cu Banca Mondială.
8 În cazul demarării proiectului Nabucco, fapt ce ar impune emiterea
unei garanţii de stat de către România, plafonul garanţiilor de stat
definit în Strategia fiscală pe termen mediu va fi temporar ajustat în
consecinţă. În cazul solicitării de executare a acestei garanţii sau a
oricăror altor garanţii, vor fi adoptate măsuri compensatorii - în
măsura în care tratamentul ESA al acestor executări ale garanţiilor
impune acest lucru - pentru menţinerea deficitului fiscal în ţintele
(ESA) stabilite.
B. Guvernanţa fiscală şi reforma structurală în domeniul fiscal
Nr. Măsuri
9 MFP va primi informaţiile privind bugetele spitalelor de la nivelul
administraţiei centrale de la Ministerul Sănătăţii în mod operativ.
Odată aprobată noua lege a sănătăţii, MFP va primi şi informaţiile
privind bugetele spitalelor de la nivelul administraţiei locale de la
Ministerul Sănătăţii. MFP va verifica dacă valorile agregate ale
bugetelor spitalelor corespund cheltuielilor planificate prin bugetul
general consolidat şi, în caz de necesitate, va adopta în cooperare
cu Ministerul Sănătăţii măsurile necesare pentru a se evita
reacumularea de arierate la plată ca rezultat al unor angajamente de
cheltuieli bazate pe venituri supraestimate.
10 Îmbunătăţirea procesului de elaborare a bugetelor de investiţii de
capital prin stabilirea unei liste de proiecte prioritare de
investiţii pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3-5 ani.
Lista de proiecte prioritare se va baza pe studii de fezabilitate
detaliate şi va ţine seama de criterii precum analiza cost-beneficiu,
ponderea estimată a finalizării, modul în care a fost administrată
implementarea proiectului de către minister până la momentul
respectiv, corespondenţa dintre acestea şi priorităţile strategice
ale Guvernului, precum şi de analize elaborate de unitatea de
monitorizare a investiţiilor de capital din cadrul MFP. Îmbunătăţirea
monitorizării şi evaluării proiectelor de investiţii la nivelul
autorităţilor centrale, în special, prin perfecţionarea bazei de date
privind investiţiile de capital, gestionată de MFP, care va conţine
şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în
implementare sau depăşirile de costuri. Dezvoltarea bazei de date va
respecta acelaşi calendar ca şi cel al proiectului IT implementat cu
asistenţa FMI privind integrarea sistemului de raportare contabilă cu
sistemul de plăţi al Trezoreriei din MFP. Continuarea îmbunătăţirii
experienţei la nivelul unităţii de monitorizare a investiţiilor
publice din cadrul MFP. Pe mai departe, unitatea de monitorizare a
investiţiilor publice din MFP va transmite Guvernului rapoarte
trimestriale privind stadiul proiectelor de investiţii în derulare şi
al proiectelor programate. Guvernul va discuta aceste rapoarte şi,
dacă este cazul, va întreprinde acţiuni operative pentru a elimina
potenţialele derapaje fiscale sau orice alte probleme legate de
execuţia bugetului.
11 Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării
unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse
naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea
faptului că ponderea (% din PIB) cheltuielilor de capital ce corespund
investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi
externe, se va situa în 2012 în jurul valorii de 4,0% din PIB şi că
aceasta se va menţine ulterior peste ponderea investiţiilor ce nu
beneficiază de cofinanţare, în concordanţă cu Strategia fiscală pe
termen mediu; şi asigurarea congruenţei cu priorităţile UE.
12 Întărirea capacităţilor şi expertizei statistice ale Institutului
Naţional de Statistică din România (INSSE) în domeniul statisticilor
privind finanţele guvernamentale (SFG). INSSE va transmite semestrial
rapoarte privind progresele înregistrate.
13 Transmiterea către serviciile Comisiei a celui de-al doilea raport
privind implementarea de metode convenţionale pentru soluţionarea
fraudei TVA, până în iunie 2012, şi a celui de-al treilea raport,
până în decembrie 2012.
Managementul datoriei
14 Analiza (şi, în acest context, agrearea împreună cu personalul
Comisiei), actualizarea şi publicarea anuală a strategiei de
management al datoriei, respectiv, în contextul prezentului program,
până în trimestrul al doilea al anului 2012 şi până la finele lunii
decembrie 2012.
C. Reglementarea şi supravegherea sistemului financiar
Nr. Măsuri
15 Pe baza memorandumului de înţelegere dintre Banca Naţională a României
(BNR) şi Fondul de Garantare a Depozitelor (FGD), cele două instituţii
vor conveni până la finele lunii mai 2012 setul de informaţii
financiare relevante, precum şi aranjamentele interne necesare pentru
a transmite aceste informaţii FGD.
16 Pentru a promova dezvoltarea pieţei activelor cu probleme şi a atenua
riscurile asociate deteriorării continue a calităţii activelor,
autorităţile se vor asigura până la finele lunii iunie 2012 că regimul
fiscal aplicabil creanţelor bancare vândute de către bănci companiilor
de recuperare a activelor înmatriculate în România este unul neutru.
17 Adoptarea amendamentelor necesare la Legea nr. 503/2004 privind
redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, cu
modificările ulterioare, pentru a asigura, printre altele:
(i) corelarea cu Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare
şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările
ulterioare, şi cu legea generală privind insolvenţa; (ii) extinderea
sferei de aplicare a acestei legi şi la companiile de reasigurări;
(iii) introducerea de prevederi privind dizolvarea şi lichidarea
voluntară. Autorităţile vor asigura promulgarea legii prin care se
amendează Legea nr. 503/2004 până la finele lunii octombrie 2012.
18 Pentru a continua să asigure stabilitatea financiară, BNR se va
asigura că orice proces viitor de consolidare în sectorul bancar va
avea ca rezultat apariţia unor instituţii de credit bine capitalizate,
susţinute de o bază solidă de acţionari din mediul privat.
19 Pe baza datelor disponibile, BNR va realiza o analiză a experienţei
existente în aplicarea filtrelor prudenţiale provizioanelor pentru
pierderile din împrumuturi, solvabilitate şi rezerve, precum şi a
propunerilor de aranjamente permanente (inclusiv posibilele ajustări)
ce se vor aplica în anul 2013. Acestea vor fi transmise echipelor FMI
şi CE şi oferite spre consultare comunităţii bancare până cel târziu
la finele lunii iulie 2012. Pentru a-şi dezvolta capacitatea de a
supraveghea în mod eficient sectorul bancar, BNR va continua să îşi
îmbogăţească experienţa în Standardele internaţionale de raportare
financiară, inclusiv prin consultări cu experţi internaţionali.
20 Pentru a evita rostogolirea portofoliilor de credite (politica de
ever-greening), acordând în acelaşi timp băncilor o oarecare
flexibilitate în restructurarea împrumuturilor, BNR va continua să
supravegheze îndeaproape practicile bancare pentru a se asigura că
provizionarea pentru pierderile din împrumuturi şi evaluarea
riscului de credit al împrumuturilor restructurate continuă să se
menţină prudente şi în concordanţă cu cele mai bune practici
internaţionale.
21 Autorităţile vor amenda, până la finele lunii octombrie 2012,
Ordonanţa Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de
credit, pentru a asigura astfel că tratamentul debitelor subordonate
în masa creditorilor este determinat de termenii contractuali, şi nu
de plafoane referitoare la participarea la capitalul instituţiilor
de credit.
22 Imediat ce vor exista date suficiente, BNR va evalua, până la finele
lunii octombrie 2012 cel târziu, impactul măsurilor referitoare la
acordarea de împrumuturi în valută populaţiei, introduse de curând,
şi va comunica cele constatate echipelor FMI şi CE.
23 Deoarece păstrarea disciplinei în domeniul creditării şi evitarea
hazardului moral în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ
la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, ne vom abţine în continuare
de la adoptarea unor iniţiative legislative (cum ar fi proiectul de
lege privind insolvenţa persoanelor fizice sau propuneri privind legea
de colectare a debitelor), care ar putea afecta negativ disciplina în
domeniul creditării.
D. Reforme structurale
Nr. Măsuri
24 Implementarea planurilor de acţiune adoptate ca răspuns la consta-
tările analizelor funcţionale. Raportarea trimestrială a
progresului înregistrat.
25 Modernizarea şi raţionalizarea relaţiilor dintre diferitele niveluri
ale administraţiei şi dintre administraţie şi cetăţeni şi firme,
printr-o mai mare utilizare a schimbului electronic de date şi a
interfeţelor online.
Pieţele de produse
26 Notificarea legilor relevante pentru transpunerea directivelor
UE 2009/72/CE şi 2009/73/CE (parte din cel de-al treilea pachet pe
energie) privind pieţele energiei electrice şi gazelor cât se poate
de repede. Legile trebuie să asigure o transpunere integrală şi
corectă a directivelor 2009/72/CE şi 2009/73/CE şi trebuie să
reflecte, printre altele, angajamentele asumate de România prin MÎ.
Legile vor include calendarul final pentru dereglementarea preţurilor
la electricitate şi gaze, dereglementare ce ar trebui realizată cât
se poate de repede, dar cel târziu până la finele anului 2013 (pentru
consumatorii industriali) şi până la finele anului 2017 (pentru
consumatorii casnici) la electricitate, iar la gaze, de îndată ce
preţul gazelor din producţia internă va ajunge la nivelul preţului
mediu european al gazelor, dar cel târziu până în 2014, cu condiţia
ca între preţul mediu european şi preţul de import să nu rămână o
diferenţă mare (ce ar putea pune în pericol stabilitatea pieţei), caz
în care ajustarea va continua până la finele anului 2015 (consumatorii
industriali). Pentru consumatorii casnici, preţurile reglementate la
gazele naturale se vor majora începând din luna iulie 2013 şi vor
ajunge la nivelul preţurilor internaţionale la gaze până cel târziu
în luna decembrie 2018.
27 Eliminarea treptată a preţurilor reglementate la electricitate: în
conformitate cu foaia de parcurs pentru electricitate, aprobată în
martie 2012 prin memorandum de Guvern, implementarea acţiunilor până
la termenele stabilite şi transmiterea de rapoarte de progres
trimestriale începând de la 1 octombrie 2012. Publicarea foii de
parcurs adoptate pentru electricitate anterior datei de 1 iunie 2012.
Eliminarea treptată a preţurilor reglementate la gaze: adoptarea unei
foi de parcurs detaliate a procesului de eliminare treptată a
preţurilor reglementate la gaze pentru consumatorii industriali şi
casnici printr-un memorandum guvernamental până la mijlocul lunii
iunie 2012. Proiectul de foaie de parcurs va fi agreat între
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, Guvernul
României, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, înainte
de a fi adoptat de Guvernul român. Foaia de parcurs trebuie să
precizeze: (i) calendarul final al dereglementării ce ar trebui să
înceapă la 1 decembrie 2012 pentru consumatorii industriali şi la
1 iulie 2013 pentru consumatorii casnici şi ar trebui realizată până
la termenele prevăzute în paragraful 26; (ii) principalii paşi
intermediari ai procesului de dereglementare, ce trebuie să aibă la
bază o metodă clară şi transparentă de majorare treptată a tarifelor,
într-o manieră în general liniară, prin care să se asigure că, pe
perioada eliminării treptate, preţurile de piaţă şi tarifele
reglementate nu vor fi foarte divergente, metodele de evitare a
subvenţiilor încrucişate între segmentele de consumatori, precum şi
criterii clare şi transparente pentru consumatorii pentru care acestea
se vor elimina treptat; şi (iii) un cadru de reglementare adecvat
care să conţină mecanisme care să asigure concurenţa pe piaţa gazelor
naturale, prin implicarea Consiliului Concurenţei şi prin asigurarea
dezvoltării unei platforme de tranzacţionare, mai ales pentru
contractele de gaze, un astfel de loc neexistând în prezent.
Publicarea foii de parcurs adoptate pentru gaze până la data de
30 iunie 2012.
28 Definirea explicită a consumatorilor vulnerabili în legile privind
electricitatea şi gazele şi elaborarea de către MFP şi Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a mecanismelor de protecţie a
acestora.
29 Eliminarea barierelor legislative, de reglementare şi fizice impuse
comerţului transfrontalier cu energie electrică şi gaze:
(i) eliminarea barierelor legislative şi de reglementare impuse
exportului de gaze, cât se poate de repede; (ii) prezentarea unei foi
de parcurs pentru fluxurile bidirecţionale de gaze la graniţa cu
Ungaria până la finele lunii iunie 2012; (iii) îmbunătăţirea
licitaţiilor coordonate la graniţele cu Ungaria şi Bulgaria şi
stabilirea unei pieţe intraday (cu decontarea în decursul aceleiaşi
zile) pentru energia electrică până la finele lunii august 2012; şi
(iv) adoptarea de către Guvern a tuturor acţiunilor ce se impun
pentru a se asigura crearea unui flux bidirecţional de gaze la
graniţa cu Ungaria până la finele anului 2012.
30 Asigurarea unei separări efective a reţelelor de transport al
energiei electrice şi gazelor şi funcţionarea acestora într-un mod
transparent şi nediscriminatoriu; (i) finalizarea negocierilor cu
Federaţia Rusă în vederea modificării vechilor acorduri interguver-
namentale referitoare la conductele de "tranzit al gazelor" pe
teritoriul României, cât se poate de curând; (ii) asigurarea separării
totale şi certificate a reţelelor de transmisie de energie electrică
şi gaze cât se poate de repede, dar nu mai târziu de finele anului
2012.
31 Instituirea cadrului legal prin transpunerea corectă a directivelor
UE 2009/72/CE şi 2009/73/CE , care să asigure funcţionarea în mod
independent şi eficient a autorităţii de reglementare în domeniul
energiei şi dotarea acesteia cu mijloacele necesare îndeplinirii
atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, conform prevederilor celui
de-al treilea pachet privind sectorul energetic.
32 Reforma căilor ferate - Infrastructură: (i) identificarea şi
închiderea sau închirierea segmentelor de cale ferată cu cel mai mic
grad de recuperare a costurilor; (ii) asigurarea că legea şi, în mod
special, Hotărârea Guvernului privind contractele multianuale a) lasă
în sarcina administratorului infrastructurii determinarea sau
adoptarea tarifelor de utilizare a infrastructurii şi că autoritatea
de reglementare dispune de competenţe suficiente pentru a solicita
date şi a lua decizii independente privind tarifele de utilizare a
infrastructurii; b) stabileşte sursele de finanţare pe baze anuale,
pentru toată durata contractului, şi coincid cu planul de afaceri al
CFR; şi c) asigură că în contract sunt cuprinse suficiente stimulente
pentru ca managerul sistemului de infrastructură să reducă tarifele şi
costurile pe unitate de măsură. Dacă este necesar, se va amenda
Hotărârea în acest sens; (iii) completarea de către CFR Infrastructură
a actualului plan de afaceri cu informaţii orientate spre piaţă
(inclusiv segmente de piaţă şi politici de facturare) şi asigurarea
concordanţei surselor de finanţare dintre planul de afaceri şi
contractul multianual.
33 Reforma căilor ferate - transportul de pasageri: (i) transmiterea
până în decembrie 2012 a unui studiu comandat de Guvern privind
promovarea licitării competitive a contractelor de servicii publice;
şi (ii) încurajarea CFR Călători în vederea implementării unor scheme
de performanţă în cooperare cu CFR Infrastructură, în conformitate cu
legislaţia UE, respectiv să modifice schemele de tarifare, aducându-le
în concordanţă cu responsabilităţile aferente întreruperii serviciilor
34 Reforma căilor ferate - transportul de marfă: încurajarea CFR Marfă
în vederea implementării unor scheme de performanţă în conformitate
cu legislaţia UE.
35 Parteneriate public-privat (PPP): autorităţile implicate în
supravegherea PPP-urilor (ANRMAP şi UCPPP) se angajează să raporteze
împreună până în luna decembrie 2012 asupra funcţionării relaţiilor
de lucru (inclusiv fluxurile de informaţii şi accesul la documentele
relevante pentru ambele autorităţi).
36 Înfiinţarea unui punct unic de contact (PUC) operaţional, prevăzut în
Directiva europeană privind serviciile, care să ajute mediul de
afaceri în parcurgerea tuturor formalităţilor administrative pentru
înfiinţarea unei companii în România sau pentru prestarea de servicii
transfrontaliere. PUC va oferi toate informaţiile privind condiţiile
şi obligaţiile în vigoare pentru toate sectoarele de servicii
acoperite de Directiva privind serviciile, atât pentru înfiinţarea,
cât şi pentru prestarea temporară de servicii transfrontaliere,
precum şi pentru parcurgerea online a procedurilor administrative
relevante (de exemplu, obţinerea autorizaţiilor, depunerea
declaraţiilor etc.).
Până la finele lunii iunie 2012 vor fi întreprinse următoarele
acţiuni: (i) desemnarea unei autorităţi care să răspundă de
coordonarea înfiinţării PUC, monitorizarea funcţionării PUC şi
raportarea progreselor înregistrate la Comisie; (ii) acordarea
prerogativelor, competenţelor şi resurselor necesare acestei
autorităţi şi stabilirea obligaţiilor complementare ce revin
tuturor autorităţilor competente, pentru a asigura cooperarea
acestora la îndeplinirea acestui proiect.
Până la finele lunii august 2012, autoritatea desemnată: (i) va
comunica Comisiei Europene un plan de activitate şi un calendar de
implementare a PUC; şi (ii) va transmite o listă de sectoare
prioritare şi de proceduri orizontale care să fie acoperite în prima
etapă de procedurile din cadrul PUC.
Până în luna octombrie 2012, PUC: (i) va pune la dispoziţie online
informaţiile privind procedurile administrative acoperite de Directiva
privind serviciile; şi (ii) va pune la dispoziţie parcurgerea online
a procedurilor relevante pentru sectoarele prioritare şi pentru
aspectele orizontale identificate anterior.
Până la finele lunii decembrie 2012, PUC va fi integral operaţional
şi va fi posibilă parcurgerea electronică a procedurilor pentru toate
sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile.
37 Eliminarea restricţiilor privind înfiinţarea de magazine de vânzare
cu amănuntul. Guvernul trebuie să elimine prevederile legislative care
impun efectuarea unui test privind necesităţile economice şi
implicarea concurenţilor în procedura de autorizare pentru deschiderea
unor magazine de vânzare cu amănuntul cu o suprafaţă mare, până la
finele lunii mai 2012, aducând legislaţia corespunzătoare în
conformitate cu prevederile Directivei privind serviciile (Directiva
2006/123/CE din 12 decembrie 2006), în general, şi cu prevederile
art. 14 al acesteia, în particular.
Pieţele muncii
38 Implementarea de reforme ale sistemelor de stabilire a salariilor care
să permită reflectarea mai bună a evoluţiei productivităţii pe termen
mediu, respectând în acelaşi timp autonomia partenerilor sociali,
tradiţiile şi practicile naţionale.
39 Diversificarea situaţiilor în care sunt folosite contracte de muncă pe
durată determinată (până la finele lunii octombrie 2012),
asigurându-se în acelaşi timp că nu se sporeşte segmentarea pieţei
muncii. În paralel, legislaţia de protecţie a ocupării va fi
îmbunătăţită şi se va adapta la principiile flexicurităţii.
40 Creşterea perioadei în care orele suplimentare pot fi compensate cu
zile libere plătite la 3 luni (până la finele lunii octombrie 2012).
Pensii
41 Asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii.
Absorbţia fondurilor UE
42 Contribuţia fondurilor UE la cheltuielile eligibile totale
certificate Comisiei până la datele indicate este cel puţin egală
cu 8.000 milioane euro la data de 31 decembrie 2012.
Plăţile în avans nu sunt considerate parte a cheltuielilor
certificate. Valorile-ţintă sunt calculate pe bază cumulativă cu
începere din 2007.
Pe perioada implementării programului de asistenţă financiară se va
monitoriza performanţa în următoarele domenii:
Stabilitatea preţurilor şi gestionarea rezervelor
43 Politica monetară va continua să se canalizeze pe asigurarea
stabilităţii preţurilor şi pe atingerea ţintei de inflaţie stabilite
de BNR (3,0% ± 1 punct procentual la finele anului 2012).
44 Experţii Comisiei vor fi informaţi cu promptitudine în cazul în care
pierderile de rezerve depăşesc 2 miliarde de euro în cursul oricărei
perioade de 30 de zile pe parcursul programului.
-------