Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 261 din 16 iunie 2004 pentru ratificarea Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 261 din 16 iunie 2004 pentru ratificarea Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 638 din 15 iulie 2004
Comenteaza legea

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se ratificã Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, adoptatã la Stockholm la 22 mai 2001 şi semnatã de România la Stockholm la 23 mai 2001.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ


Bucureşti, 16 iunie 2004.
Nr. 261.

CONVENŢIA DE LA STOCKHOLM
privind poluanţii organici persistenţi

Pãrţile la aceastã convenţie,
recunoscând faptul cã poluanţii organici persistenţi au proprietãţi toxice, sunt rezistenţi la degradare, se acumuleazã în organismele vii şi se transportã pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale şi sunt depozitate departe de locul lor de emisie, unde se acumuleazã în ecosisteme terestre şi acvatice,
conştiente de problemele de sãnãtate, în special în ţãrile în curs de dezvoltare, datorate expunerii la nivel local la poluanţii organici persistenţi, în special de impactul expunerii asupra femeilor, şi, prin aceasta, asupra generaţiilor viitoare,
luând în considerare faptul cã ecosistemul arctic şi în special populaţia indigenã sunt în mod deosebit ameninţate de bioamplificarea poluanţilor organici persistenţi, iar contaminarea alimentelor lor tradiţionale constituie o problemã de sãnãtate publicã,
conştiente de necesitatea întreprinderii unei acţiuni la nivel internaţional pentru combaterea poluanţilor organici persistenţi,
ţinând cont de Decizia 19/13C din 7 februarie 1997 a Consiliului de Administraţie a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu de a iniţia acţiuni la nivel internaţional în vederea protejãrii sãnãtãţii umane şi a mediului înconjurãtor prin adoptarea unor mãsuri care sã vizeze reducerea şi/sau eliminarea emisiilor şi evacuãrilor de poluanţi organici persistenţi,
amintind prevederile esenţiale ale convenţiilor internaţionale de mediu relevante, în special Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţãmânt prealabil în cunoştinţã de cauzã, aplicabilã anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional, şi Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminãrii acestora, inclusiv acordurile regionale elaborate în baza art. 11 din aceasta,
reamintind, de asemenea, prevederile relevante din Declaraţia de la Rio privind mediul şi dezvoltarea, precum şi Agenda 21,
recunoscând cã aceastã convenţie şi alte acorduri internaţionale în domeniul comerţului şi al mediului înconjurãtor sunt interdependente,
reafirmând cã, potrivit Cartei Naţiunilor Unite şi principiilor de drept internaţional, statele au dreptul suveran de a-şi exploata propriile resurse în conformitate cu politicile lor de mediu şi dezvoltare şi au responsabilitatea de a asigura ca activitãţile aflate sub jurisdicţia sau controlul lor sã nu producã prejudicii mediului altor state ori teritoriilor aflate în afara limitelor jurisdicţiei naţionale,
ţinând cont de circumstanţele şi de necesitãţile deosebite ale ţãrilor în curs de dezvoltare, mai ales ale celor mai slab dezvoltate şi de necesitãţile ţãrilor cu economie în tranziţie, în special de necesitatea de întãrire a capacitãţilor naţionale de gestiune a produselor chimice, prin transfer de tehnologie, acordarea ajutorului financiar şi tehnic şi promovarea cooperãrii între pãrţi,
ţinând pe deplin cont de Programul de acţiune pentru dezvoltarea durabilã a statelor insulare mici în curs de dezvoltare, adoptat în Barbados la 6 mai 1994,
luând în considerare capacitãţile respective ale ţãrilor dezvoltate şi ale ţãrilor în curs de dezvoltare, precum şi responsabilitãţile comune, dar diferenţiate ale statelor, în conformitate cu Principiul 7 al Declaraţiei de la Rio privind mediul şi dezvoltarea,
recunoscând contribuţia esenţialã pe care sectorul privat şi organizaţiile neguvernamentale pot sã o aducã în realizarea proceselor de reducere şi/sau de eliminare a emisiilor şi evacuãrilor de poluanţi organici persistenţi,
subliniind importanţa asumãrii de cãtre cei care produc poluanţi organici persistenţi a responsabilitãţii reducerii efectelor negative ale produselor lor şi de informare a utilizatorilor, guvernelor şi publicului asupra proprietãţilor periculoase ale acestor substanţe chimice,
conştiente de necesitatea de a lua mãsuri pentru prevenirea efectelor negative cauzate de poluanţii organici persistenţi în toate stadiile ciclului lor de viaţã,
reafirmând Principiul 16 al Declaraţiei de la Rio privind mediul şi dezvoltarea, care prevede necesitatea ca autoritãţile naţionale sã depunã eforturi pentru promovarea internalizãrii costurilor de mediu şi utilizãrii instrumentelor economice, luând în considerare principiul conform cãruia poluatorul ar trebui, în principiu, sã suporte costul poluãrii, ţinând cont de interesul public şi fãrã a afecta comerţul internaţional şi investiţiile,
încurajând pãrţile care nu dispun de planuri de reglementare şi evaluare pentru pesticide şi substanţe chimice industriale sã elaboreze asemenea planuri,
recunoscând importanţa dezvoltãrii şi utilizãrii unor procese şi substanţe chimice alternative, corespunzãtoare din punct de vedere ecologic,
hotãrâte sã protejeze sãnãtatea omului şi a mediului împotriva efectelor nocive ale poluanţilor organici persistenţi,
au convenit urmãtoarele:

ART. 1
Obiectiv
Luând în considerare abordarea preventivã, în conformitate cu Principiul 15 al Declaraţiei de la Rio privind mediul şi dezvoltarea, obiectivul acestei convenţii este protejarea sãnãtãţii umane şi a mediului împotriva poluanţilor organici persistenţi.
ART. 2
Definiţii
În înţelesul prezentei convenţii:
a) parte înseamnã un stat sau o organizaţie de integrare economicã regionalã care şi-a exprimat consimţãmântul de a fi legatã prin prezenta convenţie şi pentru care aceasta este în vigoare;
b) organizaţia de integrare economicã regionalã înseamnã o organizaţie constituitã de cãtre statele suverane dintr-o anumitã regiune, cãreia statele sale membre i-au transferat competenţe cu privire la aspectele reglementate prin prezenta convenţie şi care a fost pe deplin autorizatã, în conformitate cu procedurile sale interne, sã semneze, sã ratifice, sã accepte, sã aprobe sau sã adere la aceastã convenţie;
c) pãrţile prezente şi cu drept de vot înseamnã pãrţile prezente care îşi exercitã dreptul de vot printr-un vot afirmativ sau negativ.
ART. 3
Mãsuri pentru reducerea sau eliminarea evacuãrilor rezultate din producţia şi utilizarea intenţionatã
1. Fiecare parte:
a) va interzice şi/sau va lua mãsurile legale şi administrative necesare pentru eliminarea:
(i) producerii şi utilizãrii substanţelor chimice enumerate în anexa A în conformitate cu prevederile incluse în aceastã anexã; şi
(ii) importului şi exportului substanţelor chimice enumerate în anexa A în conformitate cu prevederile incluse în alin. 2;
b) va restricţiona producerea şi utilizarea substanţelor chimice enumerate în anexa B în conformitate cu prevederile acelei anexe.
2. Fiecare parte va lua mãsurile necesare pentru a se asigura:
a) cã orice substanţã chimicã inclusã în anexa A sau B este importatã doar:
(i) în scopul depozitãrii adecvate din punct de vedere ecologic conform prevederilor alin. 1 lit. d) al art. 6; sau
(ii) pentru utilizarea sau scopul permis de acea parte în baza anexei A sau B;
b) cã este numai exportatã o substanţã chimicã prevãzutã în anexa A, pentru care orice derogare specificã de producere sau utilizare este în vigoare, ori o substanţã prevãzutã în anexa B, pentru care orice derogare specificã de utilizare sau producere ori scop acceptabil este în vigoare, luând în considerare toate prevederile relevante din instrumentele internaţionale existente privind procedura de obţinere a consimţãmântului prealabil în cunoştinţã de cauzã:
(i) în scopul depozitãrii adecvate din punct de vedere ecologic conform prevederilor alin. (1) lit. d) al art. 6;
(ii) unei pãrţi cãreia i se permite sã foloseascã acea substanţã chimicã prevãzutã în anexa A ori B; au
(iii) unui stat care nu este parte la aceastã convenţie şi care a furnizat o certificare anualã pãrţii exportatoare. O asemenea certificare va specifica intenţia utilizãrii substanţelor chimice şi va include o declaraţie prin care, în legãturã cu acea substanţã, statul importator este obligat:
a) sã protejeze sãnãtatea omului şi a mediului înconjurãtor prin adoptarea mãsurilor necesare pentru minimalizarea sau eliminarea evacuãrilor;
b) sã respecte prevederile alin. 1 al art. 6; şi
c) sã respecte, acolo unde este cazul, prevederile alin. 2 din partea a II-a a anexei B.
Certificarea va include, de asemenea, documentaţia corespunzãtoare de sprijinire a acesteia, cum ar fi legi, instrumente de reglementare, dispoziţii de ordin administrativ sau politic. Partea exportatoare va transmite certificatul secretariatului în termen de 60 de zile de la data primirii;
c) ca o substanţã chimicã inclusã în anexa A, ale cãrei derogãri specifice de producere şi utilizare nu se mai aflã în vigoare pentru nici o parte, sã nu fie exportatã de acea parte decât în scopul depozitãrii adecvate din punct de vedere ecologic, aşa cum este prevãzut în alin. 1 lit. d) al art. 6;
d) pentru o mai bunã înţelegere a acestui alineat, termenul stat care nu este parte la aceastã convenţie înseamnã, în acest context, cu referire la o anumitã substanţã chimicã, un stat sau organizaţie de integrare economicã regionalã care nu a acceptat sã fie obligat/obligatã sã respecte prevederile prezentei convenţii cu privire la aceastã substanţã chimicã.
3. Fiecare parte care are una sau mai multe scheme de reglementare şi de evaluare pentru pesticidele noi şi pentru substanţele industriale noi va lua mãsuri pentru a elabora reglementãri în scopul prevenirii producţiei şi utilizãrii noilor pesticide şi noilor substanţe chimice industriale care, luând în considerare criteriile alin. 1 din anexa D, prezintã caracteristicile poluanţilor organici persistenţi.
4. Fiecare parte care aplicã una sau mai multe scheme de reglementare şi de evaluare pentru pesticide şi substanţe industriale va lua în considerare, acolo unde este cazul în cadrul acestor scheme, criteriile enunţate în alin. 1 din anexa D atunci când va efectua evaluãri ale pesticidelor sau substanţelor chimice industriale care sunt folosite în prezent.
5. În afara cazului în care este prevãzut altfel în prezenta convenţie, alin. 1 şi 2 nu se vor aplica pentru cantitãţile de substanţe chimice care urmeazã sã fie folosite în cercetãrile de laborator sau ca standard de referinţã.
6. Oricare parte care are o derogare specificã în conformitate cu anexa A sau o derogare specificã ori un scop acceptabil în conformitate cu anexa B va lua mãsurile potrivite pentru a se asigura cã orice producere sau utilizare aflatã sub incidenţa acestei derogãri ori scop se efectueazã într-un mod care previne sau minimalizeazã expunerea umanã şi descãrcãrile în mediul înconjurãtor. Pentru utilizãri supuse derogãrilor sau scopurilor acceptabile care implicã evacuãri intenţionate în mediul înconjurãtor în condiţii de utilizare normalã, aceste evacuãri vor fi într-o cantitate cât mai redusã, luându-se în considerare standardele şi dispoziţiile aplicabile.
ART. 4
Înregistrarea derogãrilor specifice
1. Se va întocmi un registru în scopul identificãrii pãrţilor care sunt supuse derogãrilor specifice prevãzute în anexa A sau B. Acesta nu va identifica pãrţile care utilizeazã prevederile din anexa A sau B care ar putea fi exercitate de toate pãrţile. Registrul va fi actualizat de cãtre secretariat şi va fi pus la dispoziţie publicului.
2. Registrul va include:
a) o listã cu tipurile de derogãri specifice prevãzute în anexele A şi B;
b) o listã cu pãrţile care sunt supuse unei derogãri specifice menţionate în anexa A sau B; şi
c) o listã cu datele la care expirã fiecare derogare specificã înregistratã.
3. Orice stat care devine parte poate sã înregistreze printr-o notificare în scris adresatã secretariatului unul sau mai multe tipuri de derogãri specifice enumerate în anexa A sau B.
4. Dacã nu este indicatã o datã anterioarã în registru de cãtre una dintre pãrţi sau dacã nu se acordã o amânare conform alin. 7, toate înregistrãrile derogãrilor specifice vor expira dupã un interval de 5 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii în ceea ce priveşte o substanţã chimicã datã.
5. La prima reuniune Conferinţa pãrţilor va decide asupra procesului de revizuire a articolelor din registru.
6. Înainte de a revizui un articol din registru, partea implicatã va prezenta un raport secretariatului, în care sã justifice necesitatea de a se înregistra în continuare pentru o anumitã derogare. Raportul va fi transmis de cãtre secretariat tuturor pãrţilor. Examinarea înregistrãrii va fi efectuatã pe baza tuturor informaţiilor disponibile. Prin urmare, Conferinţa pãrţilor poate face recomandãri pãrţii interesate dupã cum considerã potrivit.
7. Conferinţa pãrţilor poate, la cererea pãrţii interesate, sã decidã asupra extinderii datei de expirare a unei derogãri specifice pânã la 5 ani. În luarea deciziei, Conferinţa pãrţilor va lua în considerare interesele specifice ale statelor pãrţi în curs de dezvoltare şi ale statelor pãrţi cu economie în tranziţie.
8. O parte poate, în orice moment, sã retragã o înscriere din registru cu privire la o derogare specificã, printr-o notificare scrisã adresatã secretariatului. Retragerea va produce efecte la data prevãzutã în notificare.
9. Când nu mai existã nici o parte înregistratã pentru un anumit tip de derogare specificã, nu se va mai putea face nici o înregistrare nouã referitoare la aceastã derogare.
ART. 5
Mãsuri de reducere şi eliminare a evacuãrilor accidentale
Fiecare parte va lua cel puţin urmãtoarele mãsuri pentru reducerea evacuãrilor complete derivate din sursele antropice ale fiecãreia dintre substanţele menţionate în anexa C, în scopul reducerii continue şi, acolo unde este posibil, în scopul eliminãrii totale:
a) elaborarea unui plan de acţiune sau, acolo unde este cazul, a unui plan de acţiune regional ori subregional într-un interval de 2 ani de la intrarea în vigoare a acestei convenţii pentru partea respectivã şi implementarea ulterioarã a acestora în cadrul planului de acţiune prevãzut în art. 7 în vederea identificãrii, caracterizãrii şi gestionãrii evacuãrilor de substanţe chimice prezentate în anexa C şi în vederea facilitãrii implementãrii prevederilor lit. b)-e). Planul de acţiune va cuprinde urmãtoarele elemente:
(i) evaluarea evacuãrilor actuale şi planificate, în special elaborarea şi reactualizarea inventarelor surselor şi estimãrilor evacuãrilor, ţinând cont de categoriile de surse identificate în anexa C;
(ii) evaluarea eficienţei legilor şi politicilor pãrţii ce vizeazã gestiunea evacuãrilor;
(iii) strategiile pentru respectarea obligaţiilor prezentate în acest alineat, luându-se în considerare evaluãrile incluse la pct. (i) şi (ii);
(iv) etapele pentru promovarea educãrii, instruirii şi conştientizãrii publicului cu privire la aceste strategii;
(v) examinarea o datã la 5 ani a acestor strategii şi a succesului lor în sensul respectãrii obligaţiilor prevãzute în acest alineat; asemenea examinãri vor fi incluse în rapoartele prezentate în conformitate cu art. 15;
(vi) programul de implementare a planului de acţiune, inclusiv strategiile şi mãsurile enunţate mai sus;
b) promovarea aplicãrii mãsurilor disponibile şi practice prin care se poate atinge în mod rapid un nivel realist şi semnificativ de reducere a evacuãrilor sau de eliminare a surselor;
c) promovarea dezvoltãrii şi, acolo unde este cazul, a impunerii utilizãrii materialelor substituite sau modificate, a produselor şi proceselor necesare pentru prevenirea formãrii substanţelor enumerate în anexa C şi evacuãrii acestora, luându-se în considerare dispoziţiile generale asupra mãsurilor de prevenire enunţate în anexa C şi dispoziţiile care urmeazã a fi adoptate printr-o hotãrâre a Conferinţei pãrţilor;
d) promovarea şi, în conformitate cu programul de implementare a planului de acţiune, impunerea utilizãrii celor mai bune tehnici disponibile pentru noi surse în cadrul categoriilor de surse identificate de cãtre o parte ca o garantare a unor asemenea acţiuni în planul de acţiune, punând mai întâi accentul pe categoriile de surse identificate în partea a II-a a anexei C. În orice caz, solicitarea utilizãrii celor mai bune tehnici disponibile pentru noi surse în categoriile enumerate în partea a II-a a anexei C va fi realizatã progresiv cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii pentru acea parte. Pentru categoriile identificate, pãrţile vor promova utilizarea celor mai bune practici de mediu. Pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu, pãrţile ar trebui sã ţinã cont de dispoziţiile generale asupra mãsurilor de prevenire şi reducere a evacuãrilor incluse în anexa C şi de dispoziţiile generale asupra celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu care urmeazã sã fie adoptate printr-o hotãrâre a Conferinţei pãrţilor;
e) promovarea, în conformitate cu planul propriu de acţiune, a utilizãrii celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu:
(i) pentru sursele existente, în cadrul categoriilor de surse enumerate în partea a II-a a anexei C şi în cadrul categoriilor de surse, cum ar fi cele enumerate în partea a III-a a aceleiaşi anexe; şi
(ii) pentru sursele noi, în cadrul categoriilor de surse enumerate în partea a III-a a anexei C, pe care o anumitã parte nu le-a abordat la lit. d).
Pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu, pãrţile ar trebui sã ia în considerare dispoziţia generalã asupra mãsurilor de prevenire şi de reducere a evacuãrilor din anexa C, precum şi dispoziţiile asupra celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu care urmeazã a fi adoptate printr-o hotãrâre a Conferinţei pãrţilor;
f) pentru o mai bunã înţelegere a acestui alineat şi a anexei C:
(i) cele mai bune tehnici disponibile înseamnã stadiul cel mai eficient şi avansat de dezvoltare a activitãţilor şi metodelor de exploatare care indicã faptul cã anumite tehnici sunt corespunzãtoare din punct de vedere practic pentru furnizarea bazei pentru limitarea emisiilor, destinate sã previnã şi, acolo unde este posibil, sã reducã evacuãrile de substanţe chimice enumerate în partea I a anexei C şi impactul lor asupra mediului înconjurãtor în ansamblu. În aceastã privinţã:
(ii) tehnici înseamnã atât tehnologia utilizatã, cât şi modul în care instalaţia este proiectatã, construitã, întreţinutã, utilizatã şi scoasã din funcţiune;
(iii) tehnici disponibile înseamnã acele tehnici accesibile utilizatorului, dezvoltate pe o scarã care permite implementarea într-un anumit sector industrial, în condiţii viabile din punct de vedere tehnic şi economic, ţinând cont de costuri şi avantaje;
(iv) cele mai bune tehnici disponibile înseamnã tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general înalt de protecţie a mediului în ansamblu;
(v) cele mai bune practici de mediu înseamnã aplicarea celei mai potrivite combinaţii de mãsuri şi strategii de control al mediului înconjurãtor;
(vi) sursã nouã înseamnã orice sursã a cãrei construcţie sau modificare substanţialã a început sã fie fãcutã la cel puţin un an de la data:
- intrãrii în vigoare a acestei convenţii pentru partea implicatã; şi
- intrãrii în vigoare a unui amendament la anexa C pentru partea implicatã atunci când sursa este supusã prevederilor acestei convenţii doar în baza respectivului amendament;
g) valorile limitã de evacuãri sau standardele de performanţã ar putea fi folosite de cãtre o parte pentru îndeplinirea angajamentelor luate în legãturã cu cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu acest alineat.
ART. 6
Mãsuri de reducere sau eliminare a evacuãrilor provenite de la depozite şi deşeuri
1. În scopul de a se asigura cã depozitele constituite sau care conţin substanţele chimice enumerate în anexa A ori B şi cã deşeurile, inclusiv produsele şi articolele aflate pe punctul de a deveni deşeuri ce conţin o substanţã chimicã enumeratã în anexa A, B sau C ori contaminate cu aceasta, sunt gestionate în aşa fel încât sã protejeze sãnãtatea umanã şi mediul, fiecare parte va trebui:
a) sã elaboreze strategii adecvate pentru identificarea:
(i) depozitelor care conţin substanţele chimice enumerate în anexa A sau B; şi
(ii) produselor şi articolelor aflate în uz şi a deşeurilor care conţin sau sunt contaminate cu o substanţã chimicã enumeratã în anexa A, B sau C;
b) sã identifice, în mãsura în care este posibil, depozitele care sunt alcãtuite sau conţin substanţele chimice enumerate fie în anexa A, fie în anexa B, pe baza strategiilor menţionate la lit. a);
c) sã gestioneze depozitele, într-un mod adecvat, sigur, eficient şi raţional din punct de vedere ecologic. Depozitele de substanţe chimice enumerate în anexa A sau B, a cãror utilizare este interzisã în conformitate cu orice derogare expresã inclusã în anexa A şi cu orice derogare specificã sau într-un scop acceptabil, prezentate în anexa B, cu excepţia stocurilor al cãror export este permis în conformitate cu alin. 2 al art. 3, vor fi considerate deşeuri şi vor fi gestionate în conformitate cu lit. d);
d) sã ia mãsuri în aşa fel încât deşeurile, inclusiv produsele şi articolele care sunt pe punctul de a deveni deşeuri, sã fie:
(i) manipulate, colectate, transportate şi depozitate potrivit metodelor raţionale din punct de vedere ecologic;
(ii) eliminate astfel încât întregul conţinut de poluanţi organici persistenţi sã fie distrus sau transformat în mod ireversibil astfel încât sã nu prezinte caracteristicile poluanţilor organici persistenţi ori, în caz contrar, sã fie eliminate în mod raţional din punct de vedere ecologic atunci când distrugerea sau transformarea ireversibilã nu reprezintã o opţiune preferabilã din punct de vedere ecologic ori atunci când conţinutul în poluanţi organici persistenţi este scãzut, ţinându-se cont de regulile, standardele şi dispoziţiile internaţionale, inclusiv de cele care ar putea fi elaborate în conformitate cu alin. 2, şi de condiţiile globale şi regionale de gestionare a deşeurilor periculoase;
(iii) interzise de la operaţiile de evacuare în cazul în care s-ar putea realiza recuperarea, reciclarea, îmbunãtãţirea, reutilizarea directã sau utilizarea alternativã a poluanţilor organici persistenţi; şi
(iv) interzise de la transportul internaţional dacã nu se ţine cont de regulile, standardele şi dispoziţiile internaţionale de transport;
e) sã se strãduiascã sã elaboreze strategii potrivite pentru identificarea locurilor contaminate cu substanţele chimice enumerate în anexa A, B sau C; dacã se întreprinde decontaminarea acestor locuri, aceasta va fi efectuatã într-un mod raţional din punct de vedere ecologic.
2. Conferinţa pãrţilor va coopera îndeaproape cu organismele corespunzãtoare ale Convenţiei de la Basel privind transportul peste frontierã al deşeurilor periculoase şi al eliminãrii acestora, pentru ca, între altele:
a) sã stabileascã nivelurile de distrugere şi de transformare ireversibilã necesare pentru a asigura cã nu mai existã nici o caracteristicã a poluanţilor organici persistenţi specificaţi în alin. 1 al anexei D;
b) sã determine metodele pe care le considerã corespunzãtoare pentru eliminarea raţionalã din punct de vedere ecologic, menţionatã mai sus; şi
c) sã lucreze la stabilirea, acolo unde este cazul, a nivelurilor de concentraţie ale substanţelor chimice enumerate în anexele A, B şi C pentru definirea conţinutului scãzut de poluanţi organici persistenţi menţionat la pct. (ii) al lit. d) a alin. 1.
ART. 7
Planuri de implementare
1. Fiecare parte:
a) va elabora şi se va strãdui sã implementeze un plan pentru punerea în aplicare a obligaţiilor stabilite prin prezenta convenţie;
b) va transmite planul sãu de implementare Conferinţei pãrţilor într-un interval de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii pentru partea respectivã; şi
c) va revizui şi va actualiza acest plan la intervale regulate şi potrivit unor modalitãţi specificate printr-o hotãrâre a Conferinţei pãrţilor.
2. Pãrţile vor coopera în mod direct sau, dacã este cazul, prin intermediul organizaţiilor internaţionale, regionale şi subregionale şi vor consulta grupurile naţionale de interes, inclusiv asociaţiile de femei şi organizaţiile care lucreazã în domeniul sãnãtãţii infantile, în vederea facilitãrii elaborãrii, implementãrii şi actualizãrii planurilor lor de implementare.
3. Pãrţile se vor strãdui sã utilizeze şi, acolo unde este necesar, sã stabileascã mijloacele pentru integrarea planurilor naţionale de implementare pentru poluanţii organici persistenţi în cadrul strategiilor lor de dezvoltare durabilã.
ART. 8
Includerea substanţelor chimice în anexele A, B şi C
1. O parte poate prezenta secretariatului o propunere de includere a unei anumite substanţe în anexele A, B şi/sau C. Aceastã propunere va conţine informaţiile cerute în anexa D. Pentru prezentarea unei propuneri, o parte poate fi ajutatã de alte pãrţi şi/sau de secretariat.
2. Secretariatul va verifica dacã propunerea cuprinde şi informaţiile cerute în anexa D. Dacã secretariatul este satisfãcut cã propunerea cuprinde informaţiile cerute, va transmite aceastã propunere Comitetului de examinare a poluanţilor organici persistenţi, denumit în continuare Comitet de examinare.
3. Comitetul de examinare va examina propunerea şi va aplica criteriile de selecţie specificate în anexa D, luând în considerare într-un mod integrat şi echilibrat toate informaţiile furnizate.
4. Dacã Comitetul de examinare hotãrãşte cã:
a) este satisfãcut de faptul cã au fost îndeplinite criteriile de selecţie, va comunica propunerea şi evaluarea, prin intermediul secretariatului, tuturor pãrţilor şi observatorilor şi îi va invita sã prezinte informaţiile specificate în anexa E; sau
b) nu este satisfãcut de faptul cã au fost îndeplinite criteriile de selecţie, va comunica propunerea şi evaluarea, prin intermediul secretariatului, tuturor pãrţilor, iar propunerea va fi respinsã.
5. Orice parte poate sã retransmitã Comitetului de examinare o propunere care a fost respinsã de cãtre acesta în conformitate cu alin. 4. Aceastã nouã prezentare a propunerii ar putea sã includã problemele pãrţii, precum şi motivele de reexaminare de cãtre Comitetul de examinare. Dacã, în urma acestei proceduri, Comitetul de examinare respinge din nou propunerea, partea poate sã conteste decizia acestuia, iar Conferinţa pãrţilor poate sã analizeze problema la urmãtoarea sesiune. Conferinţa pãrţilor poate sã decidã dacã, pe baza criteriilor de selecţie incluse în anexa D şi luând în considerare evaluarea efectuatã de cãtre Comitetul de examinare şi informaţiile suplimentare furnizate de cãtre orice parte sau observator, propunerea este admisã.
6. Atunci când Comitetul de examinare a hotãrât cã au fost îndeplinite criteriile de selecţie sau când Conferinţa pãrţilor a hotãrât cã propunerea este admisã, Comitetul de examinare va examina din nou propunerea, ţinând cont de informaţiile suplimentare pertinente primite şi va pregãti un proiect cu profilul de risc, în conformitate cu anexa E. Va comunica acest proiect, prin intermediul secretariatului, tuturor pãrţilor şi observatorilor şi va primi observaţiile lor de ordin tehnic şi, pe baza acestor observaţii, va completa profilul de risc.
7. Dacã, pe baza profilului de risc realizat în conformitate cu anexa E, Comitetul de examinare hotãrãşte cã:
a) substanţa chimicã, ca rezultat al transportului în mediu, pe lungã distanţã, poate avea efecte negative semnificative asupra sãnãtãţii omului şi/sau mediului şi impune adoptarea unor acţiuni globale, propunerea este admisã. Lipsa argumentelor ştiinţifice nu va împiedica admiterea propunerii. Prin intermediul secretariatului Comitetul de examinare va invita pãrţile şi observatorii sã ofere informaţii referitoare la prevederile specifice din anexa F. Apoi va pregãti o evaluare a gestiunii riscurilor, care sã includã o analizã a mãsurilor posibile de control pentru substanţa chimicã, în conformitate cu anexa respectivã; sau
b) în cazul în care propunerea nu va fi consideratã admisã, prin intermediul secretariatului sã se punã la dispoziţie profilul de risc tuturor pãrţilor şi observatorilor şi sã se respingã propunerea.
8. Pentru orice propunere respinsã, în conformitate cu alin. 7 lit. b), o parte ar putea cere Conferinţei pãrţilor sã examineze posibilitatea de a atribui Comitetului de examinare sarcina de a solicita informaţii suplimentare pãrţii care a prezentat propunerea şi altor pãrţi de-a lungul unei perioade de cel mult un an. Dupã aceastã perioadã, pe baza informaţiilor primite, Comitetul de examinare va analiza din nou propunerea, în conformitate cu alin. 6, în ordinea de prioritate ce urmeazã a fi hotãrâtã de cãtre Conferinţa pãrţilor. Dacã în urma acestei proceduri Comitetul de examinare va respinge din nou propunerea, partea poate contesta hotãrârea Comitetului de examinare, iar Conferinţa pãrţilor va analiza problema la urmãtoarea sesiune. Conferinţa pãrţilor va decide, pe baza profilului de risc pregãtit în conformitate cu anexa E şi luând în considerare evaluarea realizatã de cãtre Comitetul de examinare şi orice informaţie suplimentarã furnizatã de fiecare parte sau observator, cã propunerea ar trebui admisã. În cazul în care Conferinţa pãrţilor hotãrãşte admiterea propunerii, Comitetul de examinare va pregãti evaluarea gestionãrii riscului.
9. Pe baza profilului de risc menţionat în alin. 6 şi a evaluãrii gestionãrii riscului menţionat în alin. 7 lit. a) sau alin. 8, Comitetul de examinare va recomanda dacã substanţa chimicã trebuie înscrisã de Conferinţa pãrţilor în anexele A, B şi/sau C. Conferinţa pãrţilor, luând în considerare recomandãrile Comitetului de examinare, inclusiv acele aspecte care aratã incertitudinea de ordin ştiinţific, va hotãrî, în mod preventiv, includerea substanţei chimice şi specificarea mãsurilor de control care se impun în anexele A, B şi/sau C.
ART. 9
Schimbul de informaţii
1. Fiecare parte va facilita sau va efectua schimbul de informaţii relevant pentru:
a) reducerea sau eliminarea producerii, utilizãrii şi evacuãrii poluanţilor organici persistenţi; şi
b) identificarea unor alternative pentru poluanţii organici persistenţi, inclusiv furnizarea de informaţii asupra riscurilor reprezentate de aceste substanţe, precum şi asupra costurilor economice şi sociale.
2. Pãrţile vor realiza schimbul de informaţii menţionat în alin. 1 în mod direct sau prin intermediul secretariatului.
3. Fiecare parte va desemna un punct focal naţional în vederea realizãrii schimbului de astfel de informaţii.
4. Secretariatul va servi drept centru de schimb al informaţiilor privind poluanţii organici persistenţi, inclusiv al informaţiilor furnizate de cãtre pãrţi şi de cãtre organizaţiile interguvernamentale şi nonguvernamentale.
5. Pentru o mai bunã înţelegere a prezentei convenţii, informaţiile asupra sãnãtãţii şi siguranţei oamenilor şi mediului nu vor fi considerate confidenţiale. Pãrţile care realizeazã schimburi de alte informaţii în aplicarea prezentei convenţii vor respecta caracterul confidenţial al informaţiilor, dupã cum s-a stabilit de comun acord.
ART. 10
Informarea, sensibilizarea şi educarea publicului
1. Fiecare parte, în limita mijloacelor de care dispune, va promova şi va facilita:
a) sensibilizarea responsabililor politici şi factorilor de decizie asupra poluanţilor organici persistenţi;
b) punerea la dispoziţie publicului a informaţiilor asupra poluanţilor organici persistenţi, luând în considerare dispoziţiile incluse în alin. 5 al art. 9;
c) elaborarea şi implementarea, în special pentru femei, copii şi categoriile mai puţin educate, a programelor educaţionale şi de sensibilizare a publicului referitoare la poluanţii organici persistenţi şi la efectele lor asupra sãnãtãţii oamenilor şi asupra mediului înconjurãtor, precum şi la soluţiile de înlocuire;
d) participarea publicului la abordarea problemei reprezentate de poluanţii organici persistenţi şi de efectele lor asupra sãnãtãţii oamenilor şi asupra mediului înconjurãtor şi la elaborarea soluţiilor adecvate, inclusiv a posibilitãţilor de contribuţii la nivel naţional pentru implementarea prezentei convenţii;
e) instruirea funcţionarilor, oamenilor de ştiinţã, profesorilor, personalului tehnic şi de conducere;
f) elaborarea şi schimbul de materiale educaţionale şi de sensibilizare a publicului la nivel naţional şi internaţional; şi
g) elaborarea şi implementarea programelor educaţionale şi de instruire a publicului la nivel naţional şi internaţional.
2. Fiecare parte, în limita mijloacelor de care dispune, va asigura accesul publicului la informaţiile menţionate în alin. 1 şi actualizarea informaţiilor.
3. Fiecare parte, în limita mijloacelor de care dispune, va încuraja utilizatorii industriali şi profesionali sã promoveze şi sã faciliteze furnizarea informaţiilor menţionate în alin. 1 la nivel naţional, şi, dacã este cazul, la nivel subregional, regional şi internaţional.
4. Pentru furnizarea informaţiilor asupra poluanţilor organici persistenţi şi a înlocuitorilor acestora, pãrţile vor utiliza fişe tehnice de siguranţã, rapoarte, mijloace media şi de alt tip şi vor stabili centrele de informare la nivel naţional şi regional.
5. Fiecare parte va acorda atenţia cuvenitã elaborãrii unor mecanisme, cum ar fi înregistrarea evacuãrilor şi transferului de poluanţi, pentru colectarea şi difuzarea informaţiilor asupra estimãrilor cantitãţilor anuale de substanţe chimice incluse în anexa A, B sau C, care sunt emanate sau eliminate.
ART. 11
Cercetarea, dezvoltarea şi monitorizarea
1. În limita mijloacelor de care dispun, pãrţile vor încuraja şi/sau vor întreprinde, la nivel naţional şi internaţional, acţiunile corespunzãtoare de cercetaredezvoltare, monitorizare şi cooperare care vizeazã poluanţii organici persistenţi şi, acolo unde este cazul, înlocuitorii sau poluanţi organici persistenţi potenţiali, furnizând informaţii asupra:
a) surselor şi evacuãrilor în mediul înconjurãtor;
b) prezenţei, nivelurilor şi tendinţelor de dezvoltare la oameni şi în mediul înconjurãtor;
c) transportului, evoluţiei şi transformãrii în mediul înconjurãtor;
d) efectelor asupra sãnãtãţii oamenilor şi mediului înconjurãtor;
e) impacturilor socioeconomice şi culturale;
f) reducerii şi/sau eliminãrii evacuãrilor; şi
g) metodologiilor armonizate pentru realizarea inventarelor de surse generatoare şi tehnici analitice pentru mãsurarea emisiilor.
2. Pentru iniţierea activitãţilor în conformitate cu alin. 1, în mãsura mijloacelor de care dispun, pãrţile:
a) vor sprijini şi vor dezvolta în continuare, dacã este cazul, programele internaţionale, reţelele şi organizaţiile care au ca obiect definirea, realizarea, evaluarea şi finanţarea cercetãrilor, colectarea de date şi monitorizarea lor, ţinând cont de necesitatea minimalizãrii dublãrii eforturilor;
b) vor sprijini eforturile naţionale şi internaţionale care vizeazã îmbunãtãţirea capacitãţilor naţionale de cercetare ştiinţificã şi tehnicã, în special în ţãrile în curs de dezvoltare şi în ţãrile cu economie în tranziţie, şi vor favoriza accesul la date şi analize, precum şi schimbul lor;
c) vor ţine cont de preocupãrile şi necesitãţile ţãrilor în curs de dezvoltare şi ale celor cu economie în tranziţie în special de necesitãţile în materie de resurse financiare şi tehnice - şi vor coopera pentru îmbunãtãţirea capacitãţilor de participare a acestor ţãri la eforturile menţionate la lit. a) şi b);
d) vor intreprinde cercetãri care vizeazã reducerea efectelor poluanţilor organici persistenţi asupra sãnãtãţii reproducerii;
e) vor pune la dispoziţie publicului rezultatele activitãţilor de cercetare, dezvoltare şi monitorizare menţionate în acest alineat, la timp şi la intervale regulate; şi
f) vor încuraja cooperarea şi/sau vor iniţia cooperarea pentru stocarea şi reactualizarea informaţiilor obţinute din activitãţile de cercetare, dezvoltare şi monitorizare.
ART. 12
Asistenţa tehnicã
1. Pãrţile recunosc cã furnizarea unei asistenţe tehnice adecvate în timp util la cererea pãrţilor ţãri în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie este esenţialã pentru aplicarea cu succes a prezentei convenţii.
2. Pãrţile vor coopera pentru a furniza în timp util o asistenţã tehnicã adecvatã pãrţilor ţãri în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, pentru a le acorda ajutor, în funcţie de necesitãţile lor, în vederea dezvoltãrii şi îmbunãtãţirii mijloacelor de implementare a obligaţiilor ce le revin prin prezenta convenţie.
3. În aceastã privinţã asistenţa tehnicã care urmeazã a fi furnizatã de cãtre ţãrile dezvoltate pãrţi şi de alte pãrţi, în mãsura mijloacelor de care dispun, va cuprinde, dupã cum s-a stabilit de comun acord, o asistenţã tehnicã pentru construirea capacitãţii privind implementarea obligaţiilor care decurg din aceastã convenţie. Informaţii suplimentare în aceastã privinţã vor fi furnizate de cãtre Conferinţa pãrţilor.
4. Pãrţile vor stabili, dacã este cazul, mãsuri pentru furnizarea asistenţei tehnice şi pentru promovarea transferului de tehnologie pãrţilor ţãri în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, în vederea implementãrii prezentei convenţii. Aceste mãsuri vor include înfiinţarea unor centre regionale şi subregionale pentru construirea capacitãţilor şi transferul de tehnologie în vederea sprijinirii dezvoltãrii necesare pãrţilor ţãri în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, pentru a-şi îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta convenţie. Informaţii suplimentare în aceastã privinţã vor fi furnizate de cãtre Conferinţa pãrţilor.
5. În contextul acestui articol, pãrţile vor ţine cont pe deplin în deciziile lor ce vizeazã asistenţa tehnicã de nevoile specifice şi de situaţia specialã a ţãrilor cel mai puţin dezvoltate şi a ţãrilor în curs de dezvoltare care sunt insule mici.
ART. 13
Resurse financiare şi mecanisme de finanţare
1. Fiecare parte iniţiazã furnizarea, în funcţie de mijloacele de care dispune, a sprijinului financiar şi a stimulentelor în ceea ce priveşte activitãţile întreprinse la nivel naţional în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei convenţii, în conformitate cu planurile, prioritãţile şi programele naţionale.
2. Ţãrile dezvoltate care sunt pãrţi vor furniza noi resurse financiare suplimentare pentru a permite pãrţilor ţãri în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie sã acopere costurile suplimentare ale mãsurilor de implementare, prin care sunt îndeplinite obligaţiile impuse prin prezenta convenţie, dupã cum s-a stabilit între o parte beneficiarã şi un organism care participã la mecanismul descris în alin. 6. Alte pãrţi pot oferi astfel de resurse financiare în mod voluntar şi în limita mijloacelor de care dispun. Vor fi încurajate şi contribuţiile provenite din alte surse. Implementarea acestor obligaţii va ţine cont de nevoia de concordanţã, anticipare, de fluxul de fonduri realizat la timp şi de importanţa împãrţirii sarcinilor între pãrţile contribuabile.
3. Pãrţile ţãri dezvoltate, precum şi alte pãrţi, în limita mijloacelor de care dispun şi în conformitate cu planurile, prioritãţile şi programele naţionale, vor furniza atât ţãrilor în curs de dezvoltare, cât şi celor cu economie în tranziţie, care sunt pãrţi ale prezentei convenţii, resurse financiare pentru a le ajuta în implementarea acestei convenţii prin surse sau cãi bilaterale, regionale şi multilaterale.
4. Mãsura în care pãrţile ţãri în curs de dezvoltare vor implementa efectiv obligaţiile ce le revin prin prezenta convenţie va depinde de mãsura în care pãrţile ţãri dezvoltate îşi vor îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta convenţie în legãturã cu resursele financiare, asistenţa tehnicã şi transferul de tehnologie. Se va ţine cont de faptul cã dezvoltarea economicã şi socialã durabilã şi eliminarea sãrãciei reprezintã prioritatea absolutã pentru ţãrile în curs de dezvoltare, precum şi de necesitatea de a proteja sãnãtatea oamenilor şi mediul înconjurãtor.
5. Pãrţile vor lua pe deplin în considerare nevoile specifice şi situaţia specialã a ţãrilor cel mai puţin dezvoltate şi a statelor în curs de dezvoltare care sunt insule mici în luarea deciziilor care vizeazã finanţarea.
6. În prezenta convenţie se defineşte un mecanism necesar furnizãrii resurselor financiare adecvate şi durabile pentru pãrţile ţãri în curs de dezvoltare şi ţãri cu economie în tranziţie - ca subvenţie sau concesiune în vederea acordãrii sprijinului pentru implementarea prezentei convenţii. Mecanismul va funcţiona sub autoritatea, dacã este cazul, sau îndrumarea Conferinţei pãrţilor, cãreia îi va raporta, în scopurile prevãzute în aceastã convenţie. Administrarea sa va fi încredinţatã unuia sau mai multor organisme, inclusiv organismelor internaţionale existente, conform hotãrârilor Conferinţei pãrţilor. Mecanismul va include de asemenea alte organisme care vor asigura asistenţa tehnicã şi financiarã la nivel multilateral, regional şi bilateral. Contribuţiile pentru acest mecanism vor fi adãugate altor transferuri financiare cãtre pãrţile ţãri în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, dupã cum se menţioneazã în alin. 2 şi în conformitate cu dispoziţiile incluse în acest alineat.
7. În conformitate cu obiectivele prezentei convenţii şi cu alin. 6, Conferinţa pãrţilor va adopta la prima reuniune directive adecvate care urmeazã a fi aplicate mecanismului şi va stabili organismul sau organismele participante la mecanismul financiar, conform reglementãrilor care urmeazã sã intre în vigoare. Directivele se vor referi, printre altele, la:
a) definirea prioritãţilor în materie de politicã, strategie şi programe prioritare, precum şi a criteriilor clare şi detaliate de eligibilitate pentru accesul la resursele financiare şi utilizarea acestora, inclusiv monitorizarea şi evaluarea la interval regulat a unei asemenea utilizãri;
b) prezentarea în atenţia Conferinţei pãrţilor de cãtre un organism sau mai multe organisme a raporturilor periodice asupra corectitudinii şi regularitãţii procesului de finanţare a activitãţilor necesare pentru implementarea prezentei convenţii;
c) promovarea metodelor, mecanismelor şi dispoziţiilor de finanţare bazate pe mai multe surse de finanţare;
d) modalitãţi pentru determinarea într-un mod previzibil şi clar a sumei de resurse financiare şi disponibile pentru implementarea acestei convenţii, ţinând cont de faptul cã eliminarea poluanţilor organici persistenţi ar putea necesita finanţãri susţinute şi ţinând cont de condiţiile în care aceastã sumã va face obiectul unei examinãri periodice;
e) modalitãţi de furnizare cãtre pãrţile interesate a unui ajutor pentru evaluarea necesitãţilor, informaţiilor şi surselor de finanţare disponibile şi a modurilor de finanţare, pentru facilitarea coordonãrii între ele.
8. Conferinţa pãrţilor va examina, cel târziu la cea de-a doua reuniune şi în continuare la intervale regulate, eficacitatea mecanismului stabilit în conformitate cu prezentul articol, capacitatea sa de a rãspunde nevoilor din ce în ce mai mari ale pãrţilor ţãri în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie, criteriile şi dispoziţiile menţionate în alin. 7, nivelul finanţãrii, precum şi eficacitatea organismelor instituţionale însãrcinate cu administrarea mecanismului de finanţare. Pe baza acestei examinãri, va lua mãsurile necesare şi, dacã este cazul, va îmbunãtãţi eficienţa mecanismului, formulând recomandãri şi dispoziţii asupra mãsurilor prin care se pot asigura finanţãri adecvate şi durabile pentru satisfacerea nevoilor pãrţilor.
ART. 14
Proiecte financiare provizorii
Structura instituţionalã a Fondului Global pentru Mediu, care funcţioneazã în conformitate cu Instrumentul pentru Stabilirea Fondului Global pentru Mediu Restructurat, va fi, pe bazã de interimat, principalul organism însãrcinat cu funcţionarea mecanismului financiar menţionat în art. 13, pe o perioadã cuprinsã între data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii şi prima reuniune a Conferinţei pãrţilor sau pânã în momentul în care Conferinţa pãrţilor va hotãrî structura instituţionalã care va fi desemnatã în conformitate cu art. 13. Structura instituţionalã a Fondului Global pentru Mediu ar trebui sã îndeplineascã aceastã funcţie prin intermediul mãsurilor operaţionale care vizeazã poluanţii organici persistenţi, ţinând cont de eventualitatea în care vor fi necesare noi dispoziţii în aceastã privinţã.
ART. 15
Raportarea
1. Fiecare parte va raporta Conferinţei pãrţilor mãsurile pe care le-a luat în vederea implementãrii prevederilor prezentei convenţii şi eficacitatea unor asemenea mãsuri pentru realizarea obiectivelor acesteia.
2. Fiecare parte va furniza secretariatului:
a) date statistice asupra cantitãţilor totale de substanţe chimice produse, importate şi exportate, incluse în anexele A şi B, sau o evaluare realistã a acestor cantitãţi; şi
b) în mãsura în care poate fi pusã în practicã, lista cu statele de la care s-a importat fiecare substanţã şi cu statele care au exportat fiecare substanţã.
3. Raportãrile se fac periodic şi într-un format care va fi hotãrât ulterior de cãtre Conferinţa pãrţilor la prima reuniune.
ART. 16
Evaluarea eficacitãţii
1. La 4 ani dupã intrarea în vigoare a acestei convenţii şi la intervale regulate care vor fi hotãrâte de Conferinţa pãrţilor, aceasta va evalua eficacitatea prezentei convenţii.
2. În vederea facilitãrii unei asemenea evaluãri, Conferinţa pãrţilor va întocmi, la prima reuniune, proiectele prin care i se va asigura accesul la datele de monitorizare a prezenţei substanţelor chimice enumerate în anexele A, B şi C, precum şi a propagãrii în mediu la nivel regional şi mondial. Aceste proiecte:
a) ar trebui implementate de cãtre pãrţi la nivel regional atunci când este cazul, în conformitate cu mijloacele tehnice şi financiare de care dispun, folosind programele şi mecanismele de monitorizare existente care favorizeazã armonizarea metodelor;
b) pot fi completate acolo unde este necesar, luându-se în considerare diferenţele dintre regiuni şi capacitãţile lor de realizare a activitãţilor de monitorizare; şi
c) vor include rapoarte cãtre Conferinţa pãrţilor asupra rezultatelor activitãţilor de monitorizare la nivel regional şi global, la intervale care urmeazã a fi stabilite de cãtre Conferinţa pãrţilor.
3. Evaluarea prezentatã în alin. 1 va fi realizatã pe baza informaţiilor ştiinţifice, ecologice, tehnice şi economice disponibile, inclusiv pe baza:
a) rapoartelor şi a altor date de monitorizare în conformitate cu alin. 2;
b) rapoartelor naţionale prezentate în conformitate cu art. 15; şi
c) informaţiilor referitoare la nerespectare, furnizate în conformitate cu procedurile stabilite conform art. 17.
ART. 17
Neconformarea
Conferinţa pãrţilor va elabora şi va aproba procedurile şi mecanismele instituţionale pentru determinarea mãsurii în care dispoziţiile prezentei convenţii nu au fost respectate şi a mãsurilor care trebuie luate cu privire la pãrţile care nu respectã prezenta convenţie.
ART. 18
Soluţionarea diferendelor
1. Pãrţile vor soluţiona orice diferend care apare între ele, legat de interpretarea sau de aplicarea prezentei convenţii, prin negocieri sau prin orice alt mijloc paşnic, la alegerea lor.
2. În momentul ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii ori aderãrii la prezenta convenţie sau în orice alt moment ulterior, orice parte care nu este o organizaţie de integrare economicã regionalã poate declara în cadrul unui instrument scris transmis depozitarului cã, pentru orice diferend legat de interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, ea recunoaşte ca obligatoriu unul sau ambele mijloace urmãtoare de soluţionare a diferendelor în relaţia cu o parte care acceptã aceeaşi obligaţie:
a) arbitrajul, conform procedurilor care vor fi adoptate cât mai curând posibil de cãtre Conferinţa pãrţilor şi incluse într-o anexã;
b) supunerea diferendului Curţii Internaţionale de Justiţie.
3. O parte care este o organizaţie regionalã de integrare economicã poate face o declaraţie cu efect similar referitoare la arbitraj, în conformitate cu procedura menţionatã în alin. 2 lit. a).
4. Orice declaraţie fãcutã în conformitate cu alin. 2 sau 3 va rãmâne în vigoare pânã la data expirãrii termenului stipulat în conţinutul sãu ori pânã la expirarea termenului de 3 luni de la data depunerii la depozitar a notificãrii scrise a revocãrii sale.
5. Expirarea unei declaraţii, notificarea revocãrii unei declaraţii sau depunerea unei noi declaraţii nu va afecta cu nimic procedura declanşatã în faţa unui tribunal arbitral ori în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, cu condiţia ca pãrţile la diferend sã nu convinã altfel.
6. În cazul în care pãrţile implicate în diferend nu au acceptat acelaşi mijloc de soluţionare a diferendelor sau nici una dintre soluţiile prevãzute în alin. 2 şi dacã ele nu au putut soluţiona diferendul în termen de 12 luni de la data prezentãrii notificãrii de cãtre o parte cãtre cealaltã parte cu privire la existenţa unui diferend între ele, diferendul va fi supus unei comisii de conciliere, la cererea unei pãrţi la diferend. Comisia de conciliere va prezenta un raport cu recomandãri. Procedurile suplimentare privind comisia de conciliere vor fi incluse într-o anexã adoptatã de cãtre Conferinţa pãrţilor cel mai târziu la cea de-a doua reuniune.
ART. 19
Conferinţa pãrţilor
1. Este constituitã o conferinţã a pãrţilor.
2. Prima reuniune a Conferinţei pãrţilor va fi convocatã de cãtre directorul executiv al Programului Naţiunilor Unite de Mediu, nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii. Ulterior reuniunile ordinare ale Conferinţei pãrţilor vor avea loc la intervale regulate stabilite de aceasta.
3. Reuniunile extraordinare ale Conferinţei pãrţilor vor putea avea loc în orice moment în cazul în care aceasta considerã necesar sau la cererea scrisã a uneia dintre pãrţi, cu condiţia ca aceastã cerere sã fie susţinutã de cel puţin o treime din numãrul pãrţilor.
4. Conferinţa pãrţilor va hotãrî şi va adopta prin consens, la prima reuniune, regulamentul de funcţionare şi regulamentul financiar, precum şi regulamentele oricãror organe subsidiare, precum şi dispoziţiile financiare care guverneazã funcţionarea secretariatului.
5. Conferinţa pãrţilor va urmãri şi va evalua în permanenţã aplicarea prezentei convenţii. Ea va îndeplini funcţiile care îi revin prin prezenta convenţie şi în acest scop:
a) va crea, în conformitate cu alin. 6, organele subsidiare considerate necesare pentru aplicarea prezentei convenţii;
b) va coopera, dupã caz, cu organizaţiile internaţionale şi organismele interguvernamentale şi neguvernamentale competente; şi
c) va revizui în mod sistematic toate informaţiile puse la dispoziţia pãrţilor în conformitate cu art. 15, inclusiv evaluãri ale eficacitãţii, prevãzute la art. 3 alin. 2 lit. b) pct. (iii);
d) va examina şi va lua orice mãsurã necesarã pentru realizarea obiectivelor prezentei convenţii.
6. Conferinţa pãrţilor, la prima reuniune, va înfiinţa un organ auxiliar denumit Comitet de studiu al poluanţilor organici persistenţi, care va exercita funcţiile ce îi revin prin prezenta convenţie. În acest scop:
a) membrii Comitetului de studiu al poluanţilor organici persistenţi, denumit în continuare Comitet de studiu, vor fi numiţi de cãtre Conferinţa pãrţilor. Comitetul de studiu va fi compus dintr-un numãr limitat de specialişti în evaluarea şi gestiunea produselor chimice, desemnaţi de cãtre guverne. Membrii Comitetului de studiu vor fi numiţi pe baza unei repartiţii geografice echitabile pentru a se asigura un echilibru între pãrţile ţãri dezvoltate şi pãrţile ţãri în curs de dezvoltare;
b) Conferinţa pãrţilor va hotãrî mandatul, organizarea şi funcţionarea Comitetului de studiu;
c) Comitetul de studiu va depune toate eforturile în vederea adoptãrii recomandãrilor sale prin consens. Atunci când toate eforturile pentru obţinerea consensului rãmân fãrã rezultate, recomandãrile vor fi adoptate, în ultimã instanţã, cu votul unei majoritãţi de douã treimi din numãrul membrilor prezenţi şi care îşi exercitã dreptul de vot.
7. Conferinţa pãrţilor va evalua, la cea de-a treia reuniune, necesitatea continuã a aplicãrii procedurii incluse în art. 3 alin. 2 lit. b) şi va include şi evaluãri asupra eficacitãţii sale.
8. Organizaţia Naţiunilor Unite, instituţiile sale specializate şi Agenţia Internaţionalã pentru Energie Atomicã, precum şi orice stat care nu este parte la prezenta convenţie pot participa la reuniunile Conferinţei pãrţilor în calitate de observator. Orice organ sau agenţie naţionalã ori internaţionalã, guvernamentalã sau neguvernamentalã, competentã în domeniile vizate de cãtre prezenta convenţie şi care a informat secretariatul în legãturã cu dorinţa sa de a fi reprezentatã la o reuniune a Conferinţei pãrţilor în calitate de observator, poate fi admisã ca participant la aceastã reuniune, cu excepţia cazului în care o treime din numãrul pãrţilor se opune. Admiterea şi participarea observatorilor trebuie sã fie în conformitate cu regulamentul de funcţionare adoptat de Conferinţa pãrţilor.
ART. 20
Secretariatul
1. Se constituie un secretariat.
2. Funcţiile secretariatului sunt urmãtoarele:
a) organizarea reuniunilor Conferinţei pãrţilor şi a organelor sale subsidiare şi furnizarea serviciilor solicitate de cãtre acestea;
b) facilitarea acordãrii de asistenţã cãtre pãrţi, în special cãtre pãrţile care sunt ţãri în curs de dezvoltare sau ţãri cu economie în tranziţie, la cerere, în vederea implementãrii acestei convenţii;
c) asigurarea coordonãrii necesare cu secretariatele altor organisme internaţionale competente;
d) elaborarea şi punerea la dispoziţia pãrţilor a rapoartelor periodice bazate pe informaţiile primite, în conformitate cu art. 15, şi pe alte informaţii disponibile;
e) stabilirea, sub supravegherea Conferinţei pãrţilor, a aranjamentelor administrative şi contractuale care ar putea fi necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale într-un mod eficient;
f) îndeplinirea altor sarcini de secretariat prevãzute în prezenta convenţie şi a oricãrei alte funcţii care i-ar putea fi încredinţatã de cãtre Conferinţa pãrţilor.
3. Funcţiile de secretariat al convenţiei sunt asigurate de cãtre directorul executiv al Programului Naţiunilor Unite de Mediu, cu excepţia cazului în care Conferinţa pãrţilor hotãrãşte, cu o majoritate de trei pãtrimi din numãrul pãrţilor prezente şi care îşi exercitã dreptul de vot, sã încredinţeze funcţiile de secretariat uneia sau mai multor organizaţii internaţionale.
ART. 21
Amendamentele aduse prezentei convenţii
1. Orice parte poate propune amendamente la aceastã convenţie.
2. Amendamentele la prezenta convenţie vor fi adoptate în cadrul unei reuniuni a Conferinţei pãrţilor. Textul oricãrei propuneri de amendament este comunicat pãrţilor de cãtre secretariat cu cel puţin 6 luni înaintea reuniunii la care este prezentat spre adoptare. Secretariatul comunicã, de asemenea, propunerile de amendament semnatarilor prezentei convenţii şi, pentru informare, depozitarului.
3. Pãrţile vor face toate eforturile posibile pentru a ajunge la un acord, prin consens, asupra oricãrei propuneri de amendament la prezenta convenţie. Dacã toate eforturile în vederea atingerii consensului se dovedesc a fi inutile şi nu se ajunge la nici un acord, amendamentul va fi adoptat, în ultimã instanţã, cu votul unei majoritãţi de trei pãtrimi din numãrul pãrţilor prezente şi care îşi exercitã dreptul de vot.
4. Depozitarul va comunica amendamentul tuturor pãrţilor în vederea ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii.
5. Ratificarea, acceptarea sau aprobarea unui amendament va fi notificatã în scris depozitarului. Orice amendament adoptat conform alin. 3 va intra în vigoare pentru pãrţile care l-au acceptat în a 90-a zi de la data depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau de aprobare a amendamentului de cãtre cel puţin trei pãtrimi din numãrul pãrţilor. Ulterior amendamentul va intra în vigoare pentru orice parte în a 90-a zi de la data depozitãrii de cãtre acea parte a instrumentului sãu de ratificare, acceptare sau de aprobare a amendamentului.
ART. 22
Adoptarea şi amendamentele anexelor
1. Anexele la prezenta convenţie fac parte integrantã din aceasta şi, dacã nu se prevede altfel, o referire la prezenta convenţie constituie în acelaşi timp o referire la oricare dintre anexele acesteia.
2. Orice nouã anexã se va limita la problemele de procedurã şi la problemele cu caracter ştiinţific, tehnic sau administrativ.
Urmãtoarea procedurã se va aplica propunerii, adoptãrii şi intrãrii în vigoare a anexelor adiţionale la prezenta convenţie:
a) anexele adiţionale vor fi propuse şi adoptate conform procedurii stabilite în alin. 1, 2 şi 3 ale art. 21;
b) orice parte care nu este în mãsurã sã accepte o anexã adiţionalã va notifica în scris acest fapt depozitarului, într-o perioadã de un an de la data comunicãrii de cãtre depozitar a adoptãrii anexei adiţionale. Depozitarul va informa, fãrã întârziere, toate pãrţile asupra notificãrii primite. O parte poate retrage în orice moment o notificare anterioarã de neacceptare cu privire la o anexã adiţionalã şi anexa respectivã va intra în vigoare începând cu acel moment, pentru aceastã parte, conform lit. c); şi
c) la expirarea termenului de un an de la data comunicãrii de cãtre depozitar a adoptãrii unei anexe adiţionale, anexa respectivã va intra în vigoare pentru toate pãrţile care nu au transmis o notificare în conformitate cu dispoziţiile lit. b).
3. Propunerea, adoptarea şi intrarea în vigoare a amendamentelor la anexele A, B şi C vor fi supuse aceloraşi proceduri ca şi propunerea, adoptarea şi intrarea în vigoare a anexelor adiţionale la aceastã convenţie, cu excepţia unui amendament la anexa A, B sau C, care nu va intra în vigoare pentru o parte care a fãcut o declaraţie referitoare la amendamentele la aceste anexe în conformitate cu alin. 4 al art. 25, caz în care un asemenea amendament va intra în vigoare pentru aceastã parte în a 90-a zi de la data depunerii la depozitar a instrumentului de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare cu privire la acest amendament.
4. Urmãtoarea procedurã se aplicã în cazul propunerii, adoptãrii şi intrãrii în vigoare a oricãrui amendament la anexa D, E sau F:
a) amendamentele vor fi propuse conform procedurii prevãzute în alin. 1 şi 2 ale art. 21;
b) pãrţile vor adopta hotãrâri cu privire la oricare amendament la anexa D, E sau F prin consens;
c) orice hotãrâre de amendare a anexei D, E sau F este imediat comunicatã pãrţilor de cãtre depozitar. Acest amendament va intra în vigoare pentru toate pãrţile la data indicatã în hotãrâre.
5. Atunci când o anexã adiţionalã sau un amendament adus unei anexe se referã la un amendament la prezenta convenţie, anexa adiţionalã sau amendamentul respectiv nu va intra în vigoare decât atunci când amendamentul la prezenta convenţie va intra în vigoare.
ART. 23
Dreptul de vot
1. Fiecare parte la aceastã convenţie va dispune de un vot, cu excepţia dispoziţiilor alin. 2.
2. O organizaţie regionalã de integrare economicã, pentru a-şi exercita dreptul de vot în domeniile care se aflã în competenţa sa, va dispune de un numãr de voturi egal cu numãrul de state membre care sunt pãrţi la prezenta convenţie. Organizaţia nu îşi va exercita dreptul de vot dacã unul dintre statele sale membre îl exercitã pe al sãu şi invers.
ART. 24
Semnarea
Prezenta convenţie va fi deschisã pentru semnare tuturor statelor şi organizaţiilor regionale de integrare economicã la Stockholm la 23 mai 2001 şi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York între 24 mai 2001 şi 22 mai 2002.
ART. 25
Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea
1. Prezenta convenţie este supusã ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre statele membre şi de cãtre organizaţiile regionale de integrare economicã. Ea va fi deschisã spre aderare statelor şi organizaţiilor regionale de integrare economicã din ziua urmãtoare datei la care este închisã pentru semnare. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare sunt depuse la depozitar.
2. Oricãrei organizaţii regionale de integrare economicã care devine parte la prezenta convenţie fãrã ca nici unul dintre statele membre sã fie pãrţi la aceasta îi revin toate obligaţiile menţionate în prezenta convenţie. Atunci când unul sau mai multe state membre ale uneia dintre aceste organizaţii sunt pãrţi la prezenta convenţie, organizaţia şi statele sale membre convin asupra responsabilitãţilor care le revin prin prezenta convenţie. În acest caz organizaţia şi statele sale membre nu sunt abilitate sã exercite în acelaşi timp drepturile prevãzute în prezenta convenţie.
3. În instrumentele lor de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare, organizaţiile regionale de integrare economicã vor indica limitele competenţei lor cu privire la problemele reglementate în prezenta convenţie. Aceste organizaţii informeazã depozitarul, care comunicã, la rândul sãu, pãrţilor orice modificãri importante ale limitelor competenţei lor.
4. În instrumentul sãu de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare, orice parte poate declara cã, în ceea ce o priveşte, orice amendament adus anexei A, B sau C va intra în vigoare doar la depunerea instrumentului sãu de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare cu privire la acest amendament.
ART. 26
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de-al 50-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare.
2. Pentru fiecare stat sau organizaţie regionalã de integrare economicã care ratificã, acceptã sau aderã la prezenta convenţie dupã depunerea celui de-al 50-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare, prezenta convenţie intrã în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii de cãtre acest stat sau de cãtre aceastã organizaţie a instrumentului sãu de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare.
3. În scopul alin. 1 şi 2, instrumentul depus de cãtre o organizaţie regionalã de integrare economicã nu va fi considerat drept un instrument adiţional celor depuse de cãtre statele membre ale organizaţiei respective.
ART. 27
Rezerve
Nici o rezervã nu poate fi fãcutã la prezenta convenţie.
ART. 28
Retragerea
1. Oricând dupã expirarea unei perioade de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii pentru o anumitã parte, aceastã parte se poate retrage din prezenta convenţie prin intermediul unei notificãri scrise transmise depozitarului.
2. Retragerea va produce efecte la expirarea unei perioade de un an de la data primirii de cãtre depozitar a notificãrii de retragere sau la o datã ulterioarã prevãzutã în notificarea de retragere.
ART. 29
Depozitarul
Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este depozitarul acestei convenţii.
ART. 30
Texte autentice
Originalul acestei convenţii, ale cãrei texte în limbile arabã, chinezã, englezã, francezã, spaniolã şi rusã sunt egal autentice, va fi depozitat la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Drept care subsemnaţii, pe deplin împuterniciţi în acest sens, au semnat prezenta convenţie.
Adoptatã la Stockholm la 22 mai 2001.


ANEXA A

ELIMINARI

Partea I


┌──────────────────────────┬───────────┬───────────────────────────────────────┐
│Substanta chimica         │Activitate │      Derogare specifica               │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────┤
│Aldrin*                   │Producere  │Nici una                               │
│                          ├───────────┼───────────────────────────────────────┤
│CAS nr. 309-00-2          │Utilizare  │Ectoparazitar local insecticid         │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────┤
│Clordan*                  │Producere  │Conform autorizatiilor acordate        │
│CAS nr. 57-74-9           │           │Partilor incluse inregistru            │
│                          ├───────────┼───────────────────────────────────────┤
│                          │Utilizare  │Ectoparazitar local                    │
│                          │           │Insecticid                             │
│                          │           │Termiticid                             │
│                          │           │Termiticid pentru cladiri si baraje    │
│                          │           │Termiticid pentru drumuri              │
│                          │           │Activ in adezivi de placaj             │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────┤
│Dieldrin*                 │Producere  │Nici una                               │
│CAS nr. 60-57-1           ├───────────┼───────────────────────────────────────┤
│                          │Utilizare  │In activitati agricole                 │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────┤
│Endrin*                   │Producere  │Nici una                               │
│CAS nr. 72-20-8           ├───────────┼───────────────────────────────────────┤
│                          │Utilizare  │Nici una                               │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────┤
│Heptaclor*                │Producere  │Nici una                               │
│CAS nr. 76-44-8           ├───────────┼───────────────────────────────────────┤
│                          │Utilizare  │Termiticid                             │
│                          │           │Termiticid pentru sarpantele caselor   │
│                          │           │Termiticid (subteran)                  │
│                          │           │Tratarea lemnului                      │
│                          │           │Strat izolant pentru cablurile         │
│                          │           │subterane                              │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────┤
│Hexaclorbenzen            │Producere  │Conform autorizatiilor acordate        │
│CAS nr.118-74-1           │           │partilor incluse in registru           │
│                          ├───────────┼───────────────────────────────────────┤
│                          │Utilizare  │Produs intermediar                     │
│                          │           │Solvent in pesticide                   │
│                          │           │Intermediar intr-o situatie delimitata │
│                          │           │intr-un sistem inchis                  │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────┤
│Mirex*                    │Producere  │Conform autorizatiilor acordate        │
│CAS nr.2385-85-5          │           │partilor incluse in registru           │
│                          ├───────────┼───────────────────────────────────────┤
│                          │Utilizare  │Termiticid                             │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────┤
│Toxafen:                  │Producere  │Nici una                               │
│CAS nr. 8001-35-2         ├───────────┼───────────────────────────────────────┤
│                          │Utilizare  │Nici una                               │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────┤
│Bifenili policlorurati    │Producere  │Nici una                               │
│(PCB)*                    ├───────────┼───────────────────────────────────────┤
│                          │Utilizare  │Articole utilizate in conformitate cu  │
│                          │           │prevederile Partii II a prezentei      │
│                          │           │Anexe                                  │
└──────────────────────────┴───────────┴───────────────────────────────────────┘



Note:


    ──────
    (i) In afara cazului in care se specifica altceva in Convenţie, cantitãţile de substanţa chimica prezente in urme in produse si articole sub forma de contaminanţi in mod accidental nu vor fi considerate semnificative pentru a fi incluse in aceasta Anexa;
    (ii) Aceasta nota nu va fi considerata ca derogare specifica la producere sau la utilizare in scopurile enunţate in alineatul 2, Articolul 3. Cantitãţile de substanţa chimica prezente ca parti componente ale articolelor fabricate sau deja utilizate înainte sau la data intrãrii in vigoare a obligaţiei relevante referitoare la acea substanţa chimica, nu vor fi considerate semnificative pentru a fi induse in aceasta Anexa, cu condiţia ca o Parte sa fi adus la cunoştinţa Secretariatului faptul ca un anumit tip de articol este in continuare utilizat pe teritoriul acelei Parti. Secretariatul va pune aceste notificãri la dispoziţia publicului.
    (iii) Aceasta nota, care nu se aplica substanţelor chimice a cãror denumire este urmata de un asterisc in coloana "Substanţa chimica" din partea I a prezentei anexe, nu va fi considerata derogare specifica de producere sau utilizare in vederea alineatului 2, Articolul 3. Dat fiind faptul ca este de aşteptat ca la oameni si in mediul înconjurãtor sa ajungã cantitãţi nesemnificative din substanţa chimica, in timpul producţiei si utilizãrii unui intermediar (semifabricat) intr-o situaţie delimitatã (restrânsã) intr-un sistem închis, Partea, care înştiinţeazã Secretariatul in legãtura cu acest lucru, poate permite producerea si utilizarea a cantitãţilor de substanţa chimica ca intermediar intr-o situaţie delimitatã intr-un sistem închis, inclusa in aceasta anexa transformata chimic in cursul procesului de fabricare a altor substanţe chimice, luând in considerare criteriile enunţate in alineatul 1, Anexa D, daca substanţa nu manifesta caracteristicile poluanţilor organici persistenţi.
    Aceasta notificare include informaţii referitoare la producţia totala si la utilizarea acestei substanţe chimice sau o evaluare reala a acestor informaţii, precum si informaţii cu privire la natura procesului in situaţie limitata in circuit inchis inclusiv cantitatea de poluant organic persistent ca material iniţial netransformat si prezent sub forma de contaminant in urme, in mod accidental, in produsul final. Aceasta procedura se va aplica cu excepţia cazului in care exista o dispoziţie contrara in prezenta Anexa. Secretariatul va pune aceste notificãri la dispoziţia Conferinţei Pârtilor si a publicului. Aceasta producere sau utilizare nu este considerata derogare specifica la producere sau la utilizare. Aceasta producere sau utilizare inceteaza dupã o perioada de zece ani, cu condiţia ca partea implicata sa adreseze o noua notificare Secretariatului, situaţie in care perioada va fi prelungita cu inca zece ani, cu excepţia cazului in care Conferinţa Pârtilor, dupã o examinare a producerii si utilizãrii hotãrãşte altfel. Aceasta procedura de notificare poate fi repetata.
    (iv) Pãrţile care au înregistrat derogãrile in conformitate cu articolul 4 pot folosi toate derogãrile specifice din aceasta Anexa cu excepţia utilizãrii bifenililor policlorurati in articolele in utilizare (exploatare), in conformitate cu prevederile Pârtii a II-a a prezentei Anexe, excepţie care trebuie aplicata de cãtre toate Pãrţile.

    Partea II

    Bifenili poficlorurati

    Fiecare Parte :

    (a) cu privire la eliminarea utilizãrii bifenililor policlorurati in echipamente (de ex. transformatori, condensatori sau alte recipiente care conţin lichide) pana in 2025, situaţie supusa examinãrii de cãtre Conferinţa Pârtilor, va întreprinde acţiuni in conformitate cu urmãtoarele prioritãţi:
    (i) va face eforturi susţinute pentru identificarea, etichetarea si scoaterea din circulaţie a echipamentelor care conţin bifenili policlorurati intr-o concentraţie mai mare de 10 la suta si intr-un volum mai mare de 5 litri;
    (ii) va face eforturi susţinute pentru identificarea, etichetarea si scoaterea din circulaţie a echipamentelor care conţin bifenili policlorurati intr-o concentraţie mai mare de 0,05 la suta si intr-un volum mai mare de 5 litri;
    (iii) se va strãdui sa identifice si sa scoatã din circulaţie echipamentele care conţin bifenili policlorurati intr-o concentraţie mai mare de 0,005 la suta si intr-un volum mai mare de 0,05 litri;
    (b) in conformitate cu prioritãţile de la litera (a), va promova urmãtoarele masuri pentru reducerea expunerilor si a riscului si pentru controlul utilizãrii bifenililor policlorurati:
    (i) va folosi substanţa numai in echipamente intacte care nu prezintã orificii de scurgere si numai in zone unde riscul de emanaţie in mediul înconjurãtor poate fi minimizat sau remediat imediat;
    (ii) nu va folosi substanţa in echipamente situate in locurile legate de producerea sau tratarea alimentelor si a furajelor;
    (iii) atunci când substanţa este folosita in zone populate, inclusiv scoli si spitale, se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea defecţiunilor electrice care ar putea provoca un incendiu, si se vor inspecta regulat echipamentele pentru a identifica orificiile de scurgere.
    (c) fara a tine cont de alineatul 2 al articolului 3, va asigura ca echipamentele care conţin bifenili policlorurati, ce prezintã caracteristicile descrise la litera (a), sa nu fie exportate sau importate decât in scopul unei gestionari raţionale a deşeurilor.
    (d) cu excepţia operaţiunilor de întreţinere, nu va permite recuperarea substanţelor in scopul refolosirii acestora in alte echipamente continind lichide cu o concentraţie de bifenili policlorurati mai mare de 0,005%;
    (e) Va face eforturi susţinute pentru realizarea unei gestiuni raţionale a deşeurilor de lichide care conţin bifenili policlorurati intr-o concentraţie mai mare de 0,005%, in conformitate cu alineatul 1 al articolului 6, cat mai curând posibil dar cel târziu pana in 2028, cu condiţia examinãrii de cãtre Conferinţa Pãrtilor;
    (f) In locul notei (ii) din Partea I a acestei Anexe, va incerca sa identifice alte articole a cãror concentraţie de bifenili policlorurati depãşeşte 0,005% (de exemplu invelisuri pentru cabluri, consrvarea cãlãfãtuirii (ştemuirii), obiecte vopsite) si le va gestiona in conformitate cu alineatul 1 al Articolului 6.
    (g) Va întocmi un raport o data la cinci ani referitor la progresul înregistrat in eliminarea bifenililor policlorurati si îl va prezenta Conferinţei Pãrtilor in conformitate cu articolul 15;
    (h) Rapoartele prezentate la litera (g) vor fi examinate, daca este cazul, de cãtre Conferinţa Pãrtilor in cadrul examinãrilor bifenililor policlorurati. Conferinţa Pãrtilor va examina progresul înregistrat in vederea eliminãrii bifenililor policlorurati la un interval de cinci ani sau la un interval diferit, daca e cazul, tinand cont de rapoartele vizate mai sus.

     ANEXA B)

                                     RESTRICŢII





    Partea I
┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Substanţa chimica          │Activitate        Scop acceptabil sau             │
│                           │                      derogare specifica          │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│DDT (1,1,1 - triclor-2,2-  │Producere         Scop acceptabil:                │
│bis(4-clorfenil)etan)      │                  Utilizarea in controlul         │
│CAS nr. 50-29-3            │                  vectorilor maladiilor in        │
│                           │                  conformitate cu Partea a II-a a │
│                           │                  acestei Anexe                   │
│                           │                  Derogãri specifice:             │
│                           │                  ───────────────────             │
│                           │                  Intermediar in producerea       │
│                           │                  dicofolului                     │
│                           │                  Produs intermediar              │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│                           │Utilizare         Scop acceptabil:                │
│                           │                  ───────────────────             │
│                           │                                                  │
│                           │                  Controlul vectorului maladiilor │
│                           │                  in conformitate cu Partea a II-a│
│                           │                  a acestei Anexe.                │
│                           │                  Derogãri specifice:             │
│                           │                  ───────────────────             │
│                           │                  (ii) Producerea                 │
│                           │                  dicofolului                     │
│                           │                  Produs Intermediar              │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



(i) In afara cazului in care se specifica altfel in Conventie, cantitãţile de substanţa chimica prezente in produse si articole sub forma de contaminanţi, in urmejn mod accidental nu vor fi luate in considerare pentru a fi incluse in aceasta Anexa;
(ii) Aceasta nota nu va fi considerata derogare specifica de producere sau de utilizare in scopurile enunţate in alineatul 2 al Articolului 3. Cantitãţile de substanţa chimica prezente ca parti componente ale articolelor fabricate sau deja utilizate înainte sau la data intrãrii in vigoare a obligaţiei relevante referitoare la acea substanţa chimica, nu vor fi considerate semnificative pentru a fi incluse in aceasta Anexa, cu condiţia ca o Parte sa fi adus la cunoştinţa Secretariatului faptul ca un anumit tip de articol este in continuare utilizat pe teritoriul acelei Parti. Secretariatul va pune aceste notificãri la dispoziţia publicului
(iii) Aceasta nota, care nu se aplica substanţelor chimice a cãror denumire este urmata de un asterisc in coloana "Substanţa chimica" din partea 1 a prezentei anexe, nu va fi considerata derogare specifica de producere sau utilizare in vederea alineatului 2, Articolul 3. Dat fiind faptul ca este de aşteptat ca la oameni si in mediul înconjurãtor sa ajungã cantitãţi nesemnificative din substanţa chimica, in timpul producţiei si utilizãrii unui intermediar (semifabricat) intr-o situaţie delimitatã (restrânsã) intr-un sistem închis, Partea, care înştiinţeazã Secretariatul in legãtura cu acest lucru, poate permite producerea si utilizarea a cantitãţilor de substanţa chimica ca intermediar intr-o situaţie delimitatã intr-un sistem închis, inclusa in aceasta anexa transformata chimic in cursul procesului de fabricare a altor substanţe chimice, luând in considerare criteriile enunţate in alineatul 1, Anexa D, daca substanţa nu manifesta caracteristicile poluanţilor organici persistenţi. Aceasta notificare include informaţii referitoare la producţia totala si la utilizarea acestei substanţe chimice sau o evaluare reala a acestor informaţii, precum si informaţii cu privire la natura procesului in situaţie limitata in circuit inchis inclusiv cantitatea de poluant organic persistent ca material iniţial netransformat si prezent sub forma de contaminant in urme, in mod accidental, in produsul final. Aceasta procedura se va aplica cu excepţia cazului in care exista o dispoziţie contrara in prezenta Anexa. Secretariatul va pune aceste notificãri la dispoziţia Conferinţei Pãrtilor si a publicului. Aceasta producere sau utilizare nu este considerata derogare specifica la producere sau la utilizare. Aceasta producere sau utilizare inceteaza dupã o perioada de zece ani, cu condiţia ca partea implicata sa adreseze o noua notificare Secretariatului, situaţie in care perioada va fi prelungita cu inca zece ani, cu excepţia cazului in care Conferinţa Pãrtilor, dupã o examinare a producerii si utilizãrii hotãrãşte altfel. Aceasta procedura de notificare poate fi repetata.
(iv) Pãrţile care au înregistrat derogãrile specifice, in conformitate cu articolul 4 pot folosi toate derogãrile prevãzute in prezenta anexa.

Partea II

DDT (1,1,1 -triclor-2, 2-bis(4-clorfenil)etan)

1. Producerea si utilizarea DDT-ului vor fi eliminate cu excepţia cazului in care Pãrţile care au anunţat Secretariatul asupra intenţiei lor de producere si/sau utilizare a acestuia. Pãrţile prezente vor intocmi un Registru cu DDT si il vor pune la dispoziţia publicului. Secretariatul va tine Registrul DDT.
2. Fiecare Parte care produce si/sau utilizeazã DDT-ului va limita producerea si/sau utilizarea acestuia doar la combaterea vectorilor patogeni in conformitate cu recomandãrile si instrucţiunile Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii referitoare la utilizarea DDT-ului si atunci când nu exista soluţii de înlocuire sigure, eficiente si ieftine pentru Partea in chestiune.
3. In cazul in care fiecare Parte care nu este inclusa in Registrul DDT, hotãrãşte ca are nevoie de DDT pentru combaterea vectorilor patogeni, va anunţa Secretariatul cat mai curând posibil pentru ca numele sau sa fie adãugat in Registrul DDT. In acelaşi timp va anunţa Organizaţia Mondiala a Sãnãtãţii.
4. O data la trei ani, fiecare Parte care utilizeazã DDT-ul va furniza Secretariatului si Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii informaţii asupra cantitãţii folosite, condiţiilor de utilizare si interesului acordat strategiei profilactice a acestei Parti, intr-un format care va fi hotãrât de cãtre Conferinţa Pãrtilor in consultanta cu Organizaţia Mondiala a Sãnãtãţii.
5. In scopul reducerii si in cele din urma a eliminãrii utilizãrii DDT-ului, Conferinţa Pãrtilor va încuraja;
(a) Elaborarea si implementarea de cãtre fiecare Parte, care foloseşte DDT-ul, a unui plan de acţiune in cadrul planului de implementare specificat in Articolul 7. Planul de acţiune va include:
i) Elaborarea mecanismelor de reglementare si de alta natura pentru a asigura ca utilizarea DDT-ului este limitata la combaterea vectorilor patogeni.
ii) Utilizarea produselor, metodelor si soluţiilor de înlocuire corespunzãtoare, inclusiv a strategiilor de gestiune a rezistentei, pentru asigurarea eficientei continue a acestor soluţii.
iii) Masurile pentru îmbunãtãţirea mijloacelor de asigurare a sãnãtãţii si reducerea riscului de apariţie a bolilor.
(b) promovarea de cãtre Parti, in limita mijloacelor de care dispun, a cercetãrii si dezvolarii in domeniul substanţelor chimice si produselor nechimice, a metodelor si soluţiilor de înlocuire sigure pentru Pãrţile care folosesc DDT-ul, in funcţie de situaţia acelor tari, in scopul reducerii problemelor de ordin uman si economic produse de o anumita maladie. Factorii care vor fi promovaţi, pentru studierea soluţiilor de înlocuire sau a combinaţiilor de soluţii de înlocuire, vor include riscurile pentru sãnãtatea omului si implicaţiile ecologice ale acestor soluţii de înlocuire. Soluţiile de înlocuire a DDT-ului viabile vor prezenta un risc mai redus pentru sãnãtatea omului si mediul înconjurãtor, vor fi potrivite pentru combaterea maladiilor in funcţie de situaţia fiecãrei Parti, si vor fi monitorizate.
6. Începând cu prima reuniune, si ulterior din trei in trei ani cel puţin, Conferinţa Pãrtilor va evalua, in consultanta cu Organizaţia Mondiala a Sãnãtãţii, necesitatea de a utiliza DDT-ul pentru combaterea vectorilor patogeni, pe baza informaţiilor ştiinţifice, tehnice, ecologice si economice disponibile, care includ:
(a) Producerea si utilizarea DDT-ului si condiţiile enunţate in alineatul 2.
(b) Disponibilitatea, siguranţa si implementarea soluţiilor de înlocuire a DDT; si
(c) Progresul realizat in îmbunãtãţirea capacitãţilor tarilor de adoptare in siguranţa a acestor soluţii de înlocuire.
7. O Parte poate, in orice moment, sa se retragã din Registrul DDT printr-o notificare scrisa adresata Secretariatului. Retragerea va intra in vigoare la data specificata in notificare.

ANEXA C

PRODUCERE ACCIDENTALA

Partea I: Poluanţii organici persistenţi supuşi cerinţelor incluse in Articolul 5

Aceasta anexa se aplica urmãtorilor poluanţi organici persistenţi atunci când se formeazã si sunt emisi accidental din surse antropice:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Substanţa chimica                                                          │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ p-Dioxina-dibenzo-policlorurata si dibenzofurani (PCDD/PCDF)               │
│ Hexaclorbenzen (HCB) (CAS Nr. 118-74-1)                                    │
│ Bifenili policlorurati (PCB)                                               │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Partea a II-a: Categoriile de surse

p-Dioxinele-dibenzo-policlorurate si dibenzofuranii, hexaclorbenzenul si bifenilii policlorurati se formeazã si sunt emisi accidental in urma proceselor termice in care sunt folosite materii organice si clor ca urmare a arderii incomplete sau a reacţiilor chimice. Urmãtoarele categorii industriale de surse au un potenţial ridicat de producere si emanare a acestor substanţe in mediul înconjurãtor:
(a) incineratoare de deşeuri, inclusiv co-incineratoare de deşeuri municipale, periculoase sau medicale sau cele pentru nãmoluri de canalizare;
(b) cuptoare de ciment in care sunt arse deşeuri periculoase;
(c) producerea de celuloza prin folosirea clorului elementar sau a substanţelor chimice care genereazã clor elementar pentru procesul de inalbire;
(d) Urmãtoarele procese termice din industria metalurgica:
(i) Producerea secundara de cupru;
(ii) Utilajele pentru produse sinterizate din industria metalurgica;
(iii) Producerea secundara de aluminiu;
(iv) Producerea secundara de zinc.

Partea a III-a: Categoriile de surse

p-Dioxinele-dibenzo-policlorurate si dibenzofuranii, hexaclorbenzenul si bifenilii policlorurati se pot forma si pot fi emanaţi accidental din urmãtoarele categorii de surse, printre care se numãra:
(a) arderea in aer liber a deşeurilor, inclusiv arderea gunoaielor depozitate;
(b) procesele termice din industria metalurgica care nu sunt menţionate in Partea II;
(c) sursele de ardere din reşedinţe;
(d) instalaţii de ardere a combustibililor fosili si cazanele industriale;
(e) instalaţii de ardere pentru lemn si alţi combustibili de biomasa;
(f) procese specifice de producere a substanţelor chimice in urma cãrora sunt emanaţi in mod accidental poluanţi organici persistenţi, in special producerea de clorfenoli si cloranil;
(g) crematorii;
(h) vehicule cu motor, in special cele care funcţioneazã pe porincipiul arderii benzinei cu plumb;
(i) distrugerea resturilor animaliere;
(j) vopsirea textilelor sau a pieilor (cu cloranil) si finisarea (cu extracţie alcalina);
(k) instalaţii de distrugere pentru vehiculele care si-au încheiat ciclul de viata;
(l) încãlzirea lenta a cablurilor de cupru;
(m)rafinarii pentru deseurile de petrol.

Parte a IV-a: Definiţii

1. In scopul prezentei Anexe:

(a) "Bifenilii policlorurati" înseamnã compuşi aromatici structuraţi in asa fel incat atomii de hidrogen ai moleculei de bifenil (doua inele de benzen legate de printr-o singura legãtura carbon - carbon) sa fie inlocuiti de cel mult zece atomi de clor; si
(b) "p-Dioxinele-dibenzo-policlorurate" si "dibenzofuranii policlorurati" sunt compuşi aromatici triciclici formaţi din doua inele de benzen legate de doi atomi de oxigen in cazul p-dioxinelor-dibenzo-policlorurate si de un atom de oxigen si o legãtura carbon - carbon in cazul dibenzofuranilor policlorurati, a cãror atomi de hidrogen ar putea fi inlocuiti de cel mult opt atomi de clor.
2. In aceasta Anexa, toxicitatea p-dioxinelor-dibenzo-policlorurate si a dibenzofuranilor este exprimata prin folosirea conceptului de "echivalenta toxica" care mãsoarã activitatea toxica relativa de tipul dioxina a diferitelor combinaţii de p-dioxine-dibenzo-policlorurate si dibenzofurani si bifenili policlorurati coplanar fata de 2,3,7,8-tetraclor-dibenzo-p-dioxina. Valorile factorului de echivalenta toxica care urmeazã sa fie folosit in scopurile prezentei Convenţii vor fi in conformitate cu standardele internaţionale acceptate, începând cu valorile factorului de echivalenta toxica pentru mamifere, stabilit de cãtre Organizaţia Mondiala a Sãnãtãţii pentru p-dioxinele-dibenzo-policlorurate si dibenzofurani si bifenilii policlorurati coplanar Concentraţiile sunt exprimate in echivalenţi toxici.

Partea a V-a: Dispoziţii generale privind cele mai bune tehnici disponibile si cele mai bune practici de mediu

Aceasta Parte conţine dispoziţiile generale adresate Pãrtilor privind prevenirea si reducerea evacuãrilor de substanţe chimice incluse in Partea I.

A. Masuri generale de prevenire referitoare la cele mai bune tehnici disponibile si la cele mai bune practici de mediu

Analiza metodelor de prevenire a producerii si evacuãrilor de substanţe chimice prevãzute in Partea I ar trebui considerata prioritara. Masurile utile ar trebui sa includã:

(a) Utilizarea tehnologiei care produce cantitãţi reduse de deşeuri;
(b) Utilizarea substanţelor cu un grad redus de periculozitate;
(c) Promovarea recuperãrii si reciclãrii deşeurilor si substanţelor generate (produse) si utilizate in cadrul unui proces;
(d) Înlocuirea de la sursa a materialelor primare, care sunt poluanţi organici persistenţi sau acolo unde exista o legãtura directa intre materiale si evacuãri de poluanţi organici persistenţi;
(e) Programe de buna gestiune si întreţinere preventiva;
(f) Îmbunãtãţirea gestionarii deşeurilor in scopul incetarii arderilor acestora in aer liber sau sub alte forme necontrolate, inclusiv in depozite de deşeuri. Atunci când se analizeazã propunerile de creare a unor noi instalaţii de distrugere a deşeurilor, ar trebui sa se tina cont de soluţiile de înlocuire precum: activitãţile care vizeazã reducerea la minimum a producerii de deşeuri municipale si medicale, inclusiv recuperarea resurselor, reutilizarea, reciclarea, separarea deşeurilor si promovarea produselor care genereazã mai puţine deşeuri. In aceasta privinţa, ar trebui sa se ia in considerare problemele de sãnãtate publica ar trebui luate cu atenţie in considerare;
(g) Reducerea la minimum a substanţelor chimice care apar drept contaminanţi in produse;
(h) Evitarea clorului elementar, sau a substanţelor chimice care genereazã clor elementar, pentru inalbire.

B. Cele mai bune tehnici disponibile

Conceptul de "cele mai bune tehnici disponibile" nu vizeazã prescrierea unei anumite tehnici sau tehnologii, ci ia in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, amplasarea geografica, si condiţiile locale de mediu. Tehnicile de control adecvate pentru reducerea evacuãrilor de substanţe chimice enumerate in Partea I sunt in general aceleaşi. Pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, ar trebui sa se acorde o importanta deosebita, atât in general cat si in cazuri specifice, urmãtorilor factori, tinand cont de costurile si beneficiile mãsurii si luarea in considerare a abordãrii precaute si preventive:
(a) Consideraţii generale:
(i) Natura, efectele si masa evacuãrilor respective: tehniciile ar putea varia in funcţie de dimensiunea sursei;
(ii) Datele punerii in funcţiune a instalaţiilor noi sau existente;
(iii) Timpul necesar pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile;
(iv) Consumul si natura materiilor prime utilizate in procesul respectiv si eficienta energetica a acestui proces;
(v) Necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a impactului total al evacuãrilor in mediul înconjurãtor si a riscurilor reprezentate de acestea;
(vi) Necesitatea prevenirii accidentelor si reducerii la minimum a consecinţelor asupra mediului înconjurãtor;
(vii) Necesitatea asigurãrii sãnãtãţii si siguranţei la locul de munca;
(viii) Procedee, instalaţii si metode de utilizare comparabile care au fost testate cu succes la scara industriala;
(ix) Progrese tehnologice si evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice.
(b) Masuri generale de reducere a evacuãrilor: atunci când se analizeazã propunerile pentru crearea unor noi instalaţii sau pentru modificarea semnificativa a instalaţiilor existente pe baza proceselor in timpul cãrora se produc evacuãri de substanţe chimice - enumerate in aceasta Anexa, ar trebui sa se acorde prioritate proceselor, tehnicilor sau metodelor de înlocuire care au utilizãri similare dar care evita formarea si emanarea acestor substanţe chimice. In cazurile in care se vor crea sau se vor modifica semnificativ asemenea instalaţii, pe langa masurile de prevenire incluse in secţiunea A din Partea V, ar trebui luate in considerare urmãtoarele masuri de reducere pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile:
(i) utilizarea metodelor îmbunãtãţite pentru epurarea gazelor de ardere, cum ar fi oxidarea termica sau catalitica, precipitarea prafului sau adsorbtia
(ii) tratarea reziduurilor, a apelor uzate, a deşeurilor, a nãmolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate fie prin incinerare fie prin transformarea lor in materii inerte sau prin procedee chimice de detoxificare;
(iii) modificarea proceselor care duc la reducerea sau eliminarea evacuãrilor, cum ar fi recurgerea la sisteme inchise;
(iv) modificarea proiectelor de procese de imbunatatire a arderilor si prevenirea formarii substanţelor chimice enumerate in aceasta Anexa, prin controlul parametrilor precum temperatura de incinerare sau timpul de retentie.

C. Cele mai bune practici de mediu

Conferinţa Pãrtilor va putea elabora dispoziţii privind cele mai bune practici de mediu.

ANEXA D

INFORMAŢIILE CERUTE SI CRITERIILE DE SELECŢIE

1. O Parte care prezintã o propunere de înscriere a unei substanţe chimice in anexele A, B si/sau C va identifica aceasta substanţa in modul prezentat la litera a) si va furniza informaţiile referitoare la acesta substanţa chimica, iar daca e cazul, referitoare la asupra produsele de transformare, care au legãtura cu criteriile de selecţie enunţate la literele b) - e):

a) Identitatea substanţei:

i) Denumiri comerciale, denumiri de marca si sinonime, numãrul de înregistrare CAS al serviciului de rezumate analitice chimice (Chemical Abstract Service), denumirea data de Uniunea Internaţionala de Chimie Pura si Aplicata (IUPAC); si
ii) Structura, inclusiv specificarea izomerilor, daca e cazul, si structura clasei chimice;

b) Persistenta:

i) Dovezi care sa arate ca jumãtatea perioadei de viata a substanţei este mai mare de doua luni in apa, sau este mai mare de sase luni in soluri sau in sedimente;
ii) Dovezi care sa arate ca substanţa este suficient de persistenta pentru a justifica examinarea in cadrul prezentei. Conventii;

c) Bio-acumulare:

i) Dovezi care sa arate ca factorul de bioconcentrare sau factorul de bioacumulare care corespunde substanţei in speciile acvatice este mai mare de 5000 sau; in absenta datelor despre aceşti factori, dovezile trebuie sa arate ca logaritmul coeficientului de partiţie octanol-apa (log Kow) este mai mare de 5;
ii) Dovezi care sa arate ca exista si alte motive de preocupare in legãtura cu substanţa respectiva, cum ar fi o bioacumulare ridicata in alte specii, o toxicitate sau o ecotoxicitate ridicata; sau
iii) Date de monitorizare in biota care sa indice ca potenţialul de bioacumulare a substanţei este suficient pentru a justifica examinarea in cadrul prezentei Convenţii;

d) Potenţialul de propagare pe lunga distanta in mediul inconjurator

i) Concentraţiile de substanţa mãsurate in locuri îndepãrtate de sursele de emisie sunt un posibil motiv de preocupare.
ii) Datele de monitorizare care arata ca propagarea pe lunga distanta a substanţei cu un potenţial de transfer intr-un mediu receptor e posibil sa se fi produs pe calea aerului, apei sau prin specii migratoare, sau
iii) Proprietãţile substanţei din punctul de vedere al evoluţiei sale in mediul înconjurãtor si/sau rezultatele - modele care arata ca substanţa se poate propaga pe distanta lunga in mediul înconjurãtor pe calea aerului, a apei sau prin speciile migratoare, si poate ajunge intr-un mediu receptor in locuri indepartate de sursele de emisie. In cazul unei substanţe a cãrei propagare atmosferica este semnificativa, timpul de injumatatire in aer ar trebui sa fie mai mare de doua zile; si

e) Efecte nocive:

i) Dovezi ale efectelor nocive asupra sãnãtãţii omului si a mediului înconjurãtor care sa justifice luarea in considerare a substanţei in cadrul prezentei Conventii sau
ii) Date de toxicitate sau de ecotoxicitate care sa indice potenţialul substanţei de a provoca daune sãnãtãţii omului sau mediului înconjurãtor;
2. Partea care prezintã propunerea va pune la dispoziţie o declaraţie in care va expune motivele de îngrijorare inclusiv, daca e posibil, o comparaţie a datelor de toxicitate sau de ecotoxicitate cu nivelele de concentraţie detectate sau prezise ale substanţei chimice rezultate sau anticipate din propagarea pe distanta lunga in mediul înconjurãtor, si o scurta declaraţie care sa indice necesitatea unui control la nivel mondial (global).
3. Partea care prezintã propunerea, in mãsura in care acest lucru este posibil si tinand cont de capacitãţile sale, va furniza informaţii suplimentare in vederea sprijinirii examinãrii propunerii menţionate in alineatul 6, articolul 8. Pentru elaborarea unei asemenea propuneri, o Parte poate apela la competentele tehnice ale oricãrei surse.

ANEXA E

INFORMAŢII NECESARE PENTRU REALIZAREA PROFILULUI DE RISC

Scopul examinãrii este sa determine daca substanţa, din cauza propagãrii sale pe distanta lunga in mediul înconjurãtor poate avea efecte nocive importante asupra sãnãtãţii omului si/sau a mediului înconjurãtor, care sa justifice adoptarea masurilor la nivel internaţional. In acest scop se va elabora un profil de risc care va completa si va evalua informaţiile vizate in Anexa D si care va conţine, pe cat posibil, urmãtoarele tipuri de informaţii:
a) Sursele, inclusiv, daca e cazul, informaţii referitoare la:
i) producerea, inclusiv cantitatea si locul;
ii) utilizãri; si
iii) degajãri, precum descãrcãri, pierderi si emisii.
b) Evaluarea pericolului la sfârşitul sau începutul producerii unei daune: inclusiv studiul interacţiunilor toxicologice in care sunt implicate mai multe substanţe;
c) Evoluţia în mediul înconjurãtor, inclusiv datele si informaţiile referitoare la proprietãţile chimice si fizice ale substanţei, persistenta sa si legaturile cu propagarea in mediul înconjurãtor, transferul in interiorul sau intre diversele compartimente de mediu, precum si informaţii referitoare la degradarea si transformarea substanţei in alte tipuri de substanţe. Se va pune la dispoziţie determinarea factorului de bioconcentrare sau a factorului de bioacumuiare, pe baza valorilor mãsurate, cu excepţia cazului in care se considera ca datele de monitorizare rãspund acestei necesitaţi;
d) Date de monitorizare;
e) Expunerea pe arii locale, si in special ca rezultat al propagãrii pe distanta lunga in mediul înconjurãtor, si in special informaţii privind biodisponibilitatea;
f) Evaluãri naţionale si internaţionale a riscului, profile de risc, informaţii referitoare la etichetare si clasificarea pericolului, in mãsura in care aceste informaţii sunt disponibile si;
g) Statutul atribuit substanţei in convenţii internaţionale.

ANEXA F

INFORMAŢII REFERITOARE LA EFECTELE SOCIO-ECONOMICE

Ar trebui sa se realizeze o evaluare a eventualelor masuri de control a substanţelor chimice care sunt luate in considerare pentru includere in prezenta Convenţie, tinand cont de toate posibilitãţile, inclusiv de gestiune si de eliminare. In acest scop, ar trebui furnizate informaţii relevante referitoare la consideraţiile socio-economice asociate cu posibile masuri de control pentru a permite Conferinţei Pãrtilor sa ia o hotãrâre. Aceste informaţii ar trebui sa tina cont in mod obligatoriu de capacitãţile si situaţiile diferite ale Pãrtilor, si ar trebui sa includã examinarea elementelor enumerate in lista de mai jos:
a) Eficacitatea si eficienta masurilor de control in realizarea obiectivului de reducere a riscurilor:
i) Fezabilitate tehnica; si
ii) Costuri, inclusiv costurile pentru mediu si sãnãtate;
b) Alte soluţii (produse si procese):
i) Fezabilitate tehnica;
ii) Costuri, inclusiv costurile pentru mediu si sãnãtate;
iii) Eficacitate;
iv) Risc;
v) Disponibilitate si
vi) Accesibilitate;
c) Impactele pozitive si/sau negative asupra societãţii prin aplicarea eventualelor masuri de control;
i) Sãnãtate, inclusiv sãnãtatea publica, a mediului si sãnãtatea profesionala;
ii) Agricultura, inclusiv acvacultura si silvicutura;
iii) Biota (biodiversitate);
iv) Aspecte economice;
v) Evoluţia cãtre o dezvoltare durabila; si
vi) Costuri sociale;
d) Implicaţiile deşeurilor si a eliminãrii acestora (in special a stocurilor expirate de pesticide si decontaminarea suprafeţelor contaminate);
i) Fezabilitate tehnica; si
ii) Costuri;
e) Accesul la informaţii si educarea publicului;
f) Situaţia capacitãţii de control si monitorizare; si
g) Orice acţiune de control luata la nivel naţional sau regional, inclusiv informaţiile asupra soluţiilor alternative si alte informaţii relevante referitoare la managementul riscului.

____________________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 261 din 16 iunie 2004

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016