Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului si vinatoarea
EXPUNERE DE MOTIVE Fauna cinegetica constituie o importanta avutie nationala, a carei gospodãrire şi valorificare fac parte integrantã din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã a tarii. Datoritã grijii deosebite a conducerii de partid şi de stat pentru dezvoltarea economiei vinatului, în ultimul timp s-a realizat o sporire însemnatã a efectivelor la principalele specii de vinat. În vederea ocrotirii mai eficiente a vinatului, a sporirii efectivelor la toate speciile de vinat, a intaririi ordinii şi disciplinei în acest sector de activitate, a apãrut necesarã îmbunãtãţirea legislaţiei, în care scop a fost adoptatã Legea privind economia vinatului şi vinatoarea. Enuntind regulile de principiu potrivit cãrora economia vinatului face parte integrantã din activitatea de dezvoltare economico-socialã a tarii, legea stabileşte sarcinile Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Departamentului silviculturii, inspectoratelor silvice judeţene, ocoalelor silvice şi Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, cu privire la gospodãrirea vinatului, precum şi obligaţiile deţinãtorilor de terenuri cuprinzînd fonduri de vinatoare. Sînt prevãzute, de asemenea, condiţiile şi perioadele de exercitarea a vinatorii, faptele interzise în scopul ocrotirii vinatului, precum şi condiţiile în care se fac recoltarea şi valorificarea acestuia. Rãspunderea pentru îndrumarea şi organizarea într-o conceptie unitarã a economiei vinatului şi vinatorii revine - potrivit acestei legi - Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, care conduce, indruma şi controleazã Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi. Asociaţia poate primi în folosinta de la inspectoratele silvice judeţene unele fonduri de vinatoare, pe durata determinata, şi are obligaţia de a valorifica vinatul în limitele sarcinilor defalcate din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã a României. Totodatã, pentru a asigura ocrotirea vinatului, în lege sînt prevãzute rãspunderile penale, contravenţionale şi civile, în cazul încãlcãrii normelor privind economia vinatului şi vinatoarea.
În Republica Socialistã România, vinatul constituie o bogatie naturala de interes naţional, prin rolul pe care îl are în menţinerea echilibrului ecologic, prin importanta sa socialã în valorificarea frumusetilor patriei. Statul creeazã condiţii de dezvoltare continua a economiei vinatului, precum şi pentru exercitarea vinatorii recreativ-sportive, în cadrul mãsurilor de ridicare permanenta a nivelului de trai material şi spiritual al populaţiei. Gospodãrirea vinatului se realizeazã într-o conceptie unitarã şi trebuie sa conducã la creşterea ponderii acestuia în economia nationala, prin asigurarea unor efective optime de vinat, sporirea continua a potenţialului biologic şi productiv, popularea cu noi specii şi ridicarea permanenta a productivitatii fondurilor de vinatoare. De asemenea, ţinînd seama de modificarea condiţiilor de existenta a animalelor sãlbatice, gospodãrirea vinatului impune stabilirea unor mãsuri speciale de ocrotire, în concordanta cu activitãţile economice ce se desfãşoarã pe terenurile ce cuprind fonduri de vinatoare. Vinatoarea recreativ-sportiva se organizeazã pentru a contribui la reconfortarea oamenilor muncii, la cunoaşterea frumusetilor patriei şi la dezvoltarea turismului. Importanta economiei vinatului în dezvoltarea unitarã a economiei naţionale face necesarã existenta unor norme generale obligatorii care sa conducã la întãrirea ordinii şi disciplinei în acest sector de activitate.
În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 În Republica Socialistã România, dezvoltarea economiei vinatului - parte integrantã a activitãţii de dezvoltare economico-socialã planificata a tarii - se înfãptuieşte în mod unitar potrivit programului de perspectiva elaborat pe baza studiilor, cercetãrilor şi experimentarilor de specialitate. Programul de perspectiva privind dezvoltarea economiei vinatului cuprinde evoluţia efectivelor de vinat, pe fiecare fond de vinatoare, amenajarea acestor fonduri, inclusiv tehnologiile, aparatura şi instalaţiile utilizate în acest scop, principalele acţiuni de combatere a dãunãtorilor de orice fel ai vinatului şi mãsurile necesare pentru realizarea bazei furajere, recoltarea şi valorificarea superioarã a vinatului, asigurarea cadrelor de specialitate şi perfecţionarea pregãtirii acestora. ART. 2 Animalele sãlbatice aflate în libertate, în rezervaţii naturale, în crescatorii de vinat sau complexe de vinatoare, care fac obiectul economiei vinatului, sînt cuprinse în anexa nr. 1 la prezenta lege. ART. 3 Vinatul şi condiţiile de mediu în care acesta trãieşte şi se dezvolta constituie fondul cinegetic al tarii. Fondul cinegetic se împarte pe criteriul teritorial, de cãtre Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, în fonduri de vinatoare, ce se gospodãresc de unitãţile prevãzute în prezenta lege. Fondurile de vinatoare se clasifica astfel: a) fonduri de vinatoare gospodãrite de unitãţi de stat; b) fonduri de vinatoare date în folosinta Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi; c) fonduri de vinatoare folosite în scop ştiinţific sau didactic. ART. 4 Gospodãrirea vinatului trebuie sa se realizeze prin metode care asigura menţinerea echilibrului ecologic. Prin gospodãrirea vinatului se realizeazã ocrotirea acestuia impotriva influentelor naturale negative şi a altor acţiuni dãunãtoare de orice fel; rationalizarea recoltarii speciilor de vinat care prezintã interes deosebit sub aspect estetic, recreativ-sportiv şi ştiinţific; menţinerea unor efective care sa asigure perpetuarea speciilor; creşterea potenţialului biologic al vinatului prin pãstrarea şi îmbunãtãţirea condiţiilor naturale de mediu, precum şi prin selecţie şi dirijare genetica; popularea cu noi specii de vinat; asigurarea bazei furajere; coordonarea activitãţii de conservare şi înmulţire a vinatului cu dezvoltarea industriei, agriculturii şi silviculturii; organizarea vinatorii; valorificarea vinatului. ART. 5 Vinatoarea se practica numai de vinatori. De asemenea, pot exercita vinatoarea personalul unitãţilor silvice şi al Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, precum şi personalul, elevii şi studenţii unitãţilor de învãţãmînt silvic, autorizaţi în acest scop. CAP. 2 Gospodãrirea vinatului ART. 6 Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii înfãptuieşte politica partidului şi statului în domeniul economiei vinatului şi pescuitului sportiv, în care scop: a) elaboreazã programul de perspectiva privind dezvoltarea economiei vinatului şi asigura realizarea acestuia; b) delimiteaza fondurile de vinatoare în cadrul fondului cinegetic şi stabileşte condiţiile pentru administrarea şi folosirea lor; c) indruma, într-o conceptie unitarã, activitatea de gospodãrire a tuturor fondurilor de vinatoare; d) stabileşte mãsurile necesare pentru dezvoltarea economiei vinatului, ocrotirea şi paza acestuia; e) aproba, la propunerea Departamentului silviculturii, planul anual de recoltare şi valorificare a vinatului, pe judeţe şi fonduri de vinatoare, precum şi mãsurile privind reducerea efectivelor la unele specii, îndepãrtarea unor specii din anumite zone sau oprirea parţialã ori totalã, în mod temporar, a vinatorii pe unele fonduri; f) stabileşte, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, mãsurile de prevenire a influentelor dãunãtoare vinatului produse prin unele activitãţi economice; g) stabileşte, împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, mãsurile necesare pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de vinat culturilor agricole şi animalelor domestice. ART. 7 Departamentul silviculturii din cadrul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii are urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura îndeplinirea obiectivelor programului de perspectiva privind dezvoltarea economiei vinatului, în condiţiile menţinerii echilibrului ecologic, conservãrii şi îmbunãtãţirii mediului natural pentru vinat; b) determina efectivele optime de vinat pe fonduri de vinatoare; c) organizeazã paza fondurilor de vinatoare în conformitate cu dispoziţiile legale privind paza bunurilor şi exercita controlul cu privire la îndeplinirea obligaţiilor de paza; d) exercita, împreunã cu organele interesate, controlul utilizãrii pesticidelor, seminţelor tratate chimic sau altor produse toxice dãunãtoare vinatului; e) stabileşte, cu consultarea organelor de stat competente, mãsurile necesare pentru creşterea potenţialului biologic al vinatului prin selecţie şi dirijare genetica, pentru popularea fondurilor de vinatoare cu noi specii şi pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor, dãunãtorilor şi influentelor negative de orice fel asupra vinatului; f) organizeazã pregãtirea de specialitate în economia vinatului a inginerilor, tehnicienilor, padurarilor şi celuilalt personal cu sarcini în acest domeniu, prin unitãţile de învãţãmînt şi cursuri de calificare şi de specializare; g) asigura îndrumarea tehnica de specialitate a unitãţilor care deţin fonduri de vinatoare şi controleazã modul de gospodãrire a acestor fonduri; h) urmãreşte rationalizarea creşterii efectivelor de vinat, ţinînd seama de interesele economiei vinatului, agriculturii şi silviculturii; i) ia mãsuri ca lucrãrile de îngrijire a pãdurii, prin tãieri de arbori şi altele, sa se facã în mod organizat, periodic, pe unitãţi de producţie silvicã, în vederea asigurãrii linistei vinatului; j) stabileşte poienile şi suprafeţele din fondul forestier necesar pentru asigurarea hranei vinatului şi creşterea corespunzãtoare a efectivelor şi ia mãsuri ca aceste terenuri sa nu fie incluse în planurile de împãduriri, iar la reamenajarea pãdurilor sa fie evidentiate distinct în amenajamentele silvice; k) organizeazã cercetarea ştiinţificã referitoare la economia vinatului şi asigura dezvoltarea acesteia, precum şi perfecţionarea tehnologiilor, instalaţiilor şi aparaturii de specialitate; l) desfãşoarã planul de recoltare şi de valorificare a vinatului pe fonduri de vinatoare; m) stabileşte numãrul de vinatori ce pot fi organizate pe unele fonduri; n) sprijinã practicarea vinatorii recreativ-sportive. ART. 8 Inspectoratele silvice judeţene sînt obligate: a) sa asigure ocrotirea vinatului prin paza şi amenajarea fondurilor de vinatoare, prin reducerea numãrului animalelor dãunãtoare vinatului, prin aplicarea mãsurilor de apãrare a sãnãtãţii animalelor sãlbatice şi de prevenire a difuzãrii bolilor de la acestea la animalele domestice sau la om, precum şi prin prevenirea efectelor dãunãtoare vinatului ce ar putea fi produse de unele activitãţi economice; b) sa delimiteze în cadrul fondurilor de vinatoare zone de protecţie a vinatului de pînã la 1/4 din mãrimea acestora, unde în perioada de înmulţire a vinatului pasunatul şi circulaţia persoanelor în afarã obligaţiilor de serviciu sînt oprite; c) sa ia mãsuri de rationalizare a recoltarii speciilor care prezintã interes deosebit sub aspect estetic, recreativ-sportiv şi ştiinţific; d) sa constate anual efectivele de vinat existente şi sa execute mãsurile privitoare la perpetuarea speciilor şi realizarea unor efective optime de vinat; e) sa asigure creşterea potenţialului biologic al vinatului prin menţinerea şi îmbunãtãţirea condiţiilor naturale de mediu referitoare în special la hrana, adapost şi liniste, prin popularea fondurilor de vinatoare cu noi specii, precum şi prin cultivarea de furaje pe unele terenuri forestiere sau improprii pentru agricultura, afectate acestui scop de organul silvic sau agricol competent; f) sa execute mãsurile de reducere a efectivelor la unele specii de vinat, de dispersare a acestora din zonele cu concentrari excesive sau de îndepãrtare a unor specii din anumite zone; g) sa execute mãsurile stabilite de cãtre organele sanitar-veterinare împreunã cu inspectoratele silvice judeţene şi asociaţiile judeţene ale vinatorilor şi pescarilor sportivi, în zonele în care s-au semnalat cazuri de turbare ori epizootii; h) sa execute planul de recoltare prin organizarea de vinatori; i) sa desfãşoare activitatea de propaganda pentru cunoaşterea şi ocrotirea faunei sãlbatice a tarii. ART. 9 Ocoalele silvice rãspund de gospodãrirea vinatului în mod unitar în fondurile de vinatoare din raza lor de activitate, indiferent de deţinãtorii acestora. În fondurile de vinatoare pe care le deţin, ocoalele silvice executa mãsurile de gospodãrire, iar în cele date în folosinta altor unitãţi, indruma şi controleazã aplicarea acestor mãsuri şi asigura asistenta tehnica necesarã. Departamentul silviculturii şi inspectoratele silvice judeţene indruma şi controleazã intreaga activitate privind economia vinatului şi practicarea vinatorii, efectuatã de cãtre ocoalele silvice sau alte unitãţi şi stabilesc mãsuri obligatorii de gospodãrire unitarã a tuturor fondurilor de vinatoare. ART. 10 Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din Republica Socialistã România, organizaţie obsteasca cu personalitate juridicã şi statut propriu, îşi desfãşoarã activitatea de vinatoare şi pescuit sportiv sub conducerea nemijlocitã, îndrumarea şi controlul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Asociaţia are urmãtoarele atribuţii principale: a) organizeazã vinatorii şi pescarii sportivi în unitãţi teritoriale, în vederea educãrii lor pentru practicarea corecta a vinatorii şi pescuitului sportiv; b) participa la îndeplinirea mãsurilor privind ocrotirea, înmulţirea, popularea, recoltarea şi valorificarea vinatului şi pestelui în fonduri de vinatoare şi bazine sau zone din bazine piscicole naturale, primite în folosinta, şi executa obligaţiile prevãzute la art. 8 lit. a), b), d), e), g), h) şi i); c) ia mãsuri pentru combaterea dãunãtorilor vinatului şi pestelui şi urmãreşte ca fiecare membru vinator sa recolteze anual numãrul de animale dãunãtoare prevãzut în statut; d) organizeazã unitãţi economice pentru valorificarea produselor vinatoresti şi piscicole, precum şi a articolelor de vinatoare şi pescuit; e) participa la manifestãrile privind vinatoarea şi pescuitul sportiv, organizate pe plan internaţional; f) stimuleaza practicarea vinatorii recreativ-sportive şi a pescuitului sportiv. În scopul practicãrii vinatorii recreativ-sportive, inspectoratele silvice judeţene dau în folosinta pe perioade de cel puţin zece ani, unitãţilor Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, fonduri de vinatoare, prin contracte, în care se vor preciza sarcinile cantitative şi valorice - pe etape - privind dezvoltarea economiei vinatului pe aceste fonduri, în condiţiile stabilite de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. În cazul nerespectãrii cu vinovãţie a obligaţiilor contractuale, ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii poate rezilia contractul. Pentru fondurile primite în folosinta, Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi rãspunde de aplicarea mãsurilor de gospodãrire şi de executarea lucrãrilor de amenajare prevãzute în contracte şi are dreptul sa recolteze vinatul, în limitele planului de recoltare, precum şi sa-l valorifice potrivit sarcinilor defalcate din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 11 Deţinãtorii terenurilor pe care se afla fondurile de vinatoare sînt obligaţi: a) sa aplice, la executarea lucrãrilor care ar putea fi dãunãtoare vinatului, mãsuri de ocrotire a acestuia şi de menţinere a condiţiilor naturale de mediu, stabilite împreunã cu unitatea care gospodareste fondul de vinatoare; b) sa permitã amenajarea locurilor de hrana, de adapost, a remizelor şi a altor asemenea lucrãri de ocrotire a vinatului, dacã acestea nu stinjenesc efectuarea lucrãrilor agricole şi silvice, cu respectarea dispoziţiilor legale; c) sa stabileascã, împreunã cu unitatea care gospodareste fondul de vinatoare, mãsuri pentru prevenirea pagubelor ce ar putea fi cauzate de vinat la culturile agricole şi silvice şi sa asigure aplicarea acestora: d) sa încunoştiinţeze unitatea care gospodareste fondul de vinatoare şi organele sanitar-veterinare de stat despre orice boala sau epizootie constatatã la animalele sãlbatice sau la cele domestice, transmisibile la vinat; e) sa nu stînjeneascã exercitarea vinatorii. Obligaţiile prevãzute în prezentul articol revin şi consiliilor populare pentru izlazurile, pãşunile împãdurite şi pãdurile comunale aflate în administrarea lor. ART. 12 În scopul gospodãririi rationale a vinatului, se interzice: a) tulburarea în mod nejustificat a linistei vinatului în perioadele de înmulţire sau de creştere a puilor acestuia; b) introducerea oricãror specii de fauna strãinã în natura salbatica a tarii sau popularea unor fonduri de vinatoare fãrã aprobarea Departamentului silviculturii; c) ţinerea în captivitate a animalelor fãrã autorizarea Departamentului silviculturii; d) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vinatoresti de orice fel, a tablitelor indicatoare de pe terenuri cuprinzînd fonduri de vinatoare sau a culturilor de furaje pentru vinat; e) lãsarea ciinilor sa circule nesupravegheati şi fãrã sa fie vaccinati antirabic, pe fondurile de vinatoare; ciinii de la turmele de vite şi de oi pot circula pe fondurile de vinatoare numai dacã poarta jujeu cu dimensiuni reglementare stabilite de Departamentul silviculturii; f) ridicarea sau mutarea capcanelor, curselor, momelilor ori a altor mijloace de combatere a animalelor dãunãtoare vinatului, fãrã acordul unitãţii care gospodareste fondul de vinatoare; g) arderea stufului nerecoltat sau miristii de stuf fãrã aprobarea Departamentului silviculturii; h) impaierea animalelor sãlbatice pentru comercializare sau ca prestare de servicii, fãrã autorizarea Departamentului silviculturii, însuşirea coarnelor de cerb sau caprior gãsite pe fondurile de vinatoare, culegerea oualelor pasarilor sãlbatice fãrã încuviinţarea unitãţii care gospodareste fondul de vinatoare, precum şi deteriorarea cu intenţie a cuiburilor acestor pãsãri; i) recoltarea finului, lucernii sau paioaselor fãrã asigurarea protecţiei vinatului; j) circulaţia în zonele de protecţie a vinatului în alte condiţii decît cele stabilite potrivit legii. ART. 13 Pentru dezvoltarea economiei vinatului şi pentru protecţia unor specii valoroase de vinat, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va infiinta crescatorii de vinat şi complexe de vinatoare în cadrul cãrora se vor aplica mãsuri speciale de înmulţire şi de ocrotire a vinatului, iar recoltarea vinatului se va putea face numai pe baza de autorizaţie specialã. Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi va putea infiinta asemenea crescatorii şi complexe cu autorizarea Departamentului silviculturii. În jurul obiectivelor prevãzute în alineatele precedente se vor delimita zone în care se vor aplica mãsuri speciale de protecţie, stabilite de cãtre unitatea care gospodareste fondul de vinatoare, cu acordul deţinãtorilor de terenuri limitrofe. CAP. 3 Exercitarea vinatorii ART. 14 Vinatoarea este permisã la speciile de vinat, în locurile, în perioadele, în condiţiile şi cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi. ART. 15 Vinatoarea recreativ-sportiva se practica numai pe baza de permise de vinatoare, iar la speciile de vinat prevãzute în anexa nr. 2 la prezenta lege, şi cu autorizaţii individuale de vinatoare, eliberate potrivit competentelor stabilite prin aceeaşi anexa. Vinatoarea de mistreti, pentru realizarea sarcinilor de plan, se poate exercita numai în cadrul numãrului aprobat de Departamentul silviculturii pentru fiecare fond, ocol silvic sau filiala de vinatoare. Pe baza planului aprobat, ocoalele silvice şi filialele de vinatoare vor elibera autorizaţii de vinatoare în grup. Permisele de vinatoare se elibereazã de cãtre Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi în condiţiile prevãzute în statutul asociaţiei şi se vizeazã anual. ART. 16 Vinatoarea pentru ameliorarea, selecţionarea sau reducerea efectivelor unor specii de vinat, pentru îndepãrtarea vinatului din unele zone, pentru repopulari ori pentru dotarea gradinilor zoologice şi a muzeelor, se efectueazã de personalul unitãţilor care gospodãresc fonduri de vinatoare şi de vinatori, calificaţi în acest sens, pe baza autorizaţiei eliberate de cãtre Departamentul silviculturii. Vinatoarea de selecţie are drept scop ameliorarea speciilor, înlãturarea din efective a vinatului degenerat, accidentat sau debil, precum şi a celui cu trofee rau conformate. Vinatoarea prevãzutã la alin. 1 se poate exercita şi în perioadele în care este opritã sau asupra speciilor la care este interzisã, pe baza aprobãrii Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. ART. 17 Vinatoarea în scop ştiinţific sau didactic se exercita de personalul Institutului de cercetãri şi amenajãri silvice şi al unitãţilor de învãţãmînt silvic, precum şi de elevii şi studenţii acestor unitãţi la aplicatiile practice, cu aprobarea Departamentului silviculturii. ART. 18 Speciile la care vinatoarea este permisã, perioadele de vinatoare, precum şi speciile la care vinatoarea este interzisã sînt urmãtoarele: a) specii la care vinatoarea este permisã în tot cursul anului: lupi, vulpi, pisici sãlbatice, ciini enot, dihori, hermeline, nevastuici, bizami, hamsteri, ciori, cotofene şi gaite; b) specii la care vinatoarea este permisã în perioade limitate: - cerbi comuni şi cerbi lopatari, masculi, de la 1 septembrie la 30 noiembrie; femelele şi viteii, pentru selecţie, de la 1 septembrie la 28 februarie; - capre negre şi mufloni, de la 15 septembrie la 31 decembrie; - capriori masculi, de la 15 mai la 31 octombrie; femelele şi iezii pentru selecţie, de la 1 septembrie la 28 februarie; - mistreti, de la 1 august la 15 februarie; - ursi, de la 15 martie la 15 mai şi de la 1 septembrie la 31 decembrie; - iepuri comuni şi iepuri de vizuina, de la 1 noiembrie la 31 ianuarie; - marmote, de la 1 septembrie la 1 noiembrie; - risi, sacali şi viezuri, de la 1 septembrie la 30 aprilie; - jderi, vidre şi nurci, de la 1 octombrie la 31 martie; - cocosi de munte, de la 1 aprilie la 15 mai; - ierunci, de la 15 septembrie la 15 decembrie; - dropii, de la 1 aprilie la 15 mai; - fazani, de la 15 octombrie la 28 februarie; - potirnichi, de la 15 octombrie la 31 decembrie; - prepelite şi cirstei, de la 15 august la 30 noiembrie; - turturele, porumbei salbatici, sturzi, grauri, cocosari, gugustiuci, de la 1 august la 31 martie; - cocori, de la 15 august la 30 aprilie; - giste şi rate sãlbatice, lisite, cormorani, fierastrasi, corcodei, cufundari, fundaci, gainusi de balta, culici şi tiganusi, de la 15 august la 15 martie; - sitari, fluerari, duble, becatine şi nagiti, de la 1 septembrie la 30 aprilie; c) specii la care vinatoarea este interzisã: zimbri, elani, nutrii, veverite, acvile, pelicani, lebede, berze, bufnite, califari, ciufi, cocosi de mesteacan, corbi, cucuvele, egrete, huhurezi, lopatari, soimi, sorecari, spircaci, stirci, ulii, vinderei şi vulturi. În situaţii excepţionale, pentru menţinerea echilibrului ecologic, ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii poate stabili perioade temporare de restrictie a vinatorii, pentru speciile prevãzute la lit. a) şi b), sau de extindere a acesteia, pentru cele prevãzute la lit. b). ART. 19 Ursii care ataca animalele domestice pot fi vinati în tot cursul anului, cu aprobarea ministrului economiei forestiere şi materialelor de construcţii, iar mistretii care se constata ca distrug culturi agricole pot fi vinati la pinda, în tot cursul anului, pe baza aprobãrii Departamentului silviculturii. ART. 20 Unitãţile care gospodãresc fonduri de vinatoare vor asigura prevederea, în planul anual, a numãrului de animale dãunãtoare vinatului ce urmeazã a fi stirpite - lupi, vulpi, pisici sãlbatice, ciini enot, dihori, hermeline, nevastuici, ciori, cotofene, gaite, precum şi pisici domestice şi ciini hoinari sau fãrã jujeu reglementar - şi rãspund de combaterea acestora prin organizarea de vinatori colective şi utilizarea oricãror mijloace care nu influenţeazã negativ echilibrul ecologic. ART. 21 În scopul exercitãrii vinatorii în condiţii care sa asigure ocrotirea vinatului, sînt interzise: a) recoltarea vinatului peste limitele prevãzute în planul anual de recoltare pentru fiecare fond de vinatoare; b) urmãrirea vinatului rãnit, pe un fond de vinatoare pe care vinatorul nu are dreptul sa vineze, fãrã acordul unitãţii care gospodareste fondul sau trecerea pe un asemenea fond în afarã cãilor de comunicaţie, cu arma de vinatoare neinchisa în toc; c) vinatoarea pe alt fond decît cel pe care vinatorul are dreptul sa vineze sau în zilele în care aceasta este interzisã de unitatea care gospodareste fondul; vinatoarea practicatã individual, la speciile de vinat la care este permisã numai în grup; vinatoarea de ursi, cerbi, mistreti, capriori, capre negre, mufloni sau dropii, exercitatã fãrã asistenta sau încunoştinţarea împuternicitului unitãţii care gospodareste fondul de vinatoare ori prin utilizarea altor cartuse decît cele cu un singur glont; d) prinderea, ţinerea în captivitate ori comercializarea, fãrã autorizaţie, a speciilor de pãsãri cintatoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii, stabilite de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; e) vinarea de iepuri, fazani sau potirnichi în timpul de la apusul pînã la rãsãritul soarelui sau prin urmãrirea vinatului cu orice vehicul ori cãlare sau vinarea iepurilor la pinda; f) vinarea fazanilor şi iepurilor la hranitori, a ursilor la birlog, precum şi a cerbilor, capriorilor, caprelor negre la sararii, hranitori sau cu ciini minatori; g) vinatoarea în scop recreativ-sportiv prin alt mijloc decît cu arma de vinatoare; vinatoarea cu arme altfel decît ţinuta în mina; h) vinatoarea cu alţi ciini decît cei din rasele admise la vinatoare, stabilite de Departamentul silviculturii împreunã cu Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi; i) vinatoarea prin folosirea farurilor şi lanternelor. De asemenea, se interzice exercitarea vinatorii la o distanta mai mica de 200 metri de perimetrul localitãţilor, precum şi pasunatul în zonele de protecţie a vinatului situate în fondul forestier, în locurile în care se fac populari de vinat sau în crescatorii şi complexe de vinatoare. CAP. 4 Recoltarea şi valorificarea vinatului ART. 22 Recoltarea vinatului se face potrivit planului de recoltare anual, prin impuscare sau prindere. La speciile de vinat nerapitor, planul de recoltare nu va depãşi sporul anual. Recoltarea vinatului viu este permisã pentru repopulari, cultura unor specii, grãdini zoologice, în scopuri ştiinţifice sau artistice, precum şi pentru alte destinaţii potrivit prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 23 Valorificarea vinatului se face în conformitate cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, de cãtre Departamenul silviculturii şi Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi. Comercializarea vinatului se face de inspectoratele silvice judeţene, de unitãţi ale Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, de unitãţi de comerţ exterior şi de unitãţi din reţeaua comerţului interior, cu respectarea normelor privind controlul sanitar-veterinar al vinatului. ART. 24 Trofeele de vinat cu valoare deosebita, mondialã sau nationala, stabilitã de Departamentul silviculturii, sînt supuse regimului legal al bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional. ART. 25 Membrii vinatori ai Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi vor primi o parte din vinatul pe care l-au recoltat. Cotele ce le revin se stabilesc prin planul anual de recoltare, pe fiecare fond de vinatoare, şi se acorda de asociaţie, cu condiţia îndeplinirii obligaţiilor statutare. Vinatorii au obligaţia sa predea unitãţilor de stat, contra cost, pieile de vinat, cu excepţia celor medaliabile şi a pieilor de urs, lup şi vulpe. Vinatul, carnea, pieile, coarnele şi ouale de vinat nu pot face obiectul comerţului particular. ART. 26 În perioada de interdicţie a vinatorii, vînzarea, cumpãrarea şi transportul vinatului intrat sub protecţie sînt interzise. Se excepteazã de la prevederile alineatului precedent vinatul congelat şi cel recoltat în perioadele de interdicţie în condiţiile art. 16, dacã este însoţit de acte de provenienta, eliberate de unitatea care gospodareste fondul de vinatoare. CAP. 5 Administrarea fondurilor de vinatoare ART. 27 Delimitarea fondurilor de vinatoare se face o data la zece ani pe baza cercetãrilor ştiinţifice şi a experienţei dobîndite în acest interval de timp şi se aproba de ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii. ART. 28 Fondurile de vinatoare se administreazã de inspectoratele silvice judeţene. ART. 29 Fondurile de vinatoare se gospodãresc de unitãţile care le administreazã sau care le au în folosinta. ART. 30 Departamentul silviculturii poate afecta unele fonduri de vinatoare pentru a fi utilizate de unitãţile de învãţãmînt silvic sau de Institutul de cercetãri şi amenajãri silvice, în scop didactic ori ştiinţific. CAP. 6 Raspunderi şi sancţiuni ART. 31 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã a celor vinovaţi. ART. 32 Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000 la 15.000 lei uciderea, ranirea sau capturarea vinatului, cãutarea, prinderea, urmãrirea, haituirea sau orice alta activitate ce constituie vinatoare, în scopul uciderii sau capturãrii acestuia, dacã fapta este sãvîrşitã: a) fãrã permis sau autorizaţie; b) asupra animalelor a cãror vinare este interzisã; c) în perioadele în care, potrivit art. 18, vinatoarea nu este permisã; d) prin aşezarea de curse, capcane, lanturi, reţele, plase, explozivi, substanţe toxice sau narcotizante, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 16 şi 20. Faptele prevãzute în alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 4 ani dacã sînt sãvîrşite: a) în timpul nopţii; b) de doua sau mai multe persoane împreunã; c) de o persoana cu atribuţii de serviciu sau obşteşti privind paza şi ocrotirea vinatului. În toate cazurile, lucrurile infractorului, care au servit sau care au fost destinate sa serveascã la sãvîrşirea infracţiunii se confisca. ART. 33 Constatarea faptelor ce constituie infracţiunile prevãzute la art. 32 se face, în afarã de organele de urmãrire penalã, pe baza împuternicirii date de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, de cãtre personalul unitãţilor silvice, personalul şi organele de conducere ale Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, pentru infracţiunile sãvîrşite pe orice fond de vinatoare, precum şi de inginerii agronomi sau zootehnisti şi medicii veterinari din unitãţile agricole de stat sau cooperatiste, pentru infracţiunile sãvîrşite pe terenurile unitãţilor respective. Actele de constatare vor fi trimise de agentul constatator organului de urmãrire penalã competent. ART. 34 Constituie contravenţii la normele privind economia vinatului şi vinatoarea urmãtoarele fapte, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, constituie infracţiuni: a) încãlcarea prevederilor art. 12 lit. a), d), e), f), şi j), art. 21 lit. b), c) şi h); b) încãlcarea prevederilor art. 12 lit. h) şi art. 21 lit. d); c) încãlcarea prevederilor art. 21 lit. a), e) şi f), art. 23 alin. 2 şi art. 25 alin. 3; d) încãlcarea prevederilor art. 12 lit. g), art. 21 lit. g), i) şi alin. 2, precum şi art. 26. Contravenţiile prevãzute la lit. a) se sancţioneazã cu amenda de la 200 la 800 lei, cele de la lit. b) cu amenda de la 300 la 1.000 lei, cele de la lit. c) cu amenda de la 1.000 la 3.000 lei, iar cele de la lit. d) cu amenda de la 1.000 la 5.000 lei. Sancţiunile pentru încãlcarea prevederilor art. 12 lit. a), e) şi g) şi art. 26 pot fi aplicate şi persoanelor juridice. ART. 35 Contravenţiile prevãzute la art. 34 se constata de persoanele împuternicite potrivit art. 33, de cele împuternicite de Departamentul silviculturii, inspectoratele silvice judeţene şi de Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi; contravenţiile sãvîrşite prin încãlcarea prevederilor art. 12 lit. e) şi art. 23 alin. 2 se constata şi de medicii veterinari inspectori de stat. Odatã cu constatarea contravenţiei agentul constatator aplica şi sancţiunea. ART. 36 Prevederile art. 34 şi 35 se completeazã cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. ART. 37 Persoanele împuternicite sa constate infracţiuni şi contravenţii potrivit art. 33 şi 35 sînt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autoritãţii de stat. ART. 38 Cuantumul despãgubirilor pentru acoperirea pagubelor cauzate economiei vinatului prin fapte ilicite se stabileşte potrivit anexei nr. 3 la prezenta lege. Sumele reprezentind despãgubiri se vãrsa la bugetul de stat. CAP. 7 Dispoziţii finale ART. 39 Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va putea acorda premii celor care se evidenţiazã în mod deosebit în activitatea de prevenire şi combatere a infracţiunilor şi contravenţiilor prevãzute în prezenta lege, precum şi în acţiunea de combatere a dãunãtorilor vinatului. În cazul în care vinatorii reţin pieile de lup şi vulpe nu li se vor plati premii. Valoarea premiilor va fi prevãzutã în bugetul anual al Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. ART. 40 Departamentul silviculturii va lua mãsuri ca în amenajamentele silvice sa se specifice, în capitole distincte, sarcinile pentru dezvoltarea economiei vinatului în fondurile de vinatoare care cuprind unitãţi de producţie, precum şi mãsurile silvocinegetice necesare pentru realizarea acestor sarcini - culturi şi plantaţii pentru hrana vinatului, construcţii vinatoresti şi altele. ART. 41 Animalele sãlbatice din crescatoriile organizate de unitãţile agricole socialiste şi de alţi producãtori agricoli, cu autorizarea Departamentului silviculturii, precum şi cele din grãdinile zoologice sau folosite în scopuri artistice, nu sînt supuse prevederilor prezentei legi. ART. 42 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta lege. ART. 43 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi data, Decretul nr. 76/1953 cu privire la economia vinatului şi pescuitului în apele de munte, publicat în Buletinul Oficial nr. 7 din 28 februarie 1953, cu modificãrile ulterioare, Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1341/1957 privind acţiunea de distrugere a lupilor pe teritoriul Republicii Socialiste România, publicatã în Buletinul Oficial nr. 59 din 4 septembrie 1957, precum şi orice dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.
ANEXA 1
Animalele sãlbatice care fac obiectul economiei vinatului -------------------------------------- Denumirea speciei de vinat -------------------------------------- A. Mamifere Bizamul Capra neagra Capriorul Cerbul comun Cerbul lopatar Ciinele enot Dihorul Elanul Hamsterul Hermelina Iepurele comun iepurele de vizuina Jderul Lupul Marmota Mistretul Muflonul Nevastuica Nurca Nutria Pisica salbatica Risul Sacalul Ursul Veverita Vidra Viezurele Vulpea Zimbrul
Animale sãlbatice care se vineaza cu autorizaţii individuale ----------------------------------------------------- Denumirea speciei Organul care aproba eliberarea de vinat autorizaţiei pentru toate categoriile de fonduri de vinatoare ------------------------------------------------------ 1 2 ------------------------------------------------------ Cerbul comun ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii Ursul ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii Dropia ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii Capra neagra Departamentul silviculturii Cerbul lopatar Departamentul silviculturii Marmota Departamentul silviculturii Mistretul Departamentul silviculturii Muflonul Departamentul silviculturii Risul Departamentul silviculturii Cocosul de munte Departamentul silviculturii Capriorul inspectoratele silvice judeţene --------------------------------------------------------
ANEXA 3
TARIFE pentru stabilirea cuantumului despãgubirilor în cazul pagubelor cauzate economiei vinatului prin fapte ilicite
I. Asupra animalelor sãlbatice a cãror vinare este permisã ------------------------------------------------------ Tarif - lei/buc Denumirea speciei ----------------------------- de vinat În perioada În perioada de vinatoare interzisã a se vina ----------------------------------------------------- 1 2 3 ----------------------------------------------------- A. Mamifere Capra neagra 3.500 7.000 Capriorul 2.500 5.000 Cerbul comun 10.000 20.000 Cerbul lopatar 5.000 10.000 Iepurele comun 500 1.000 Iepurele de vizuina 300 600 Jderul 3.000 6.000 Marmota 2.000 4.000 Mistretul 3.000 6.000 Muflonul 3.000 6.000 Nurca 1.000 2.000 Risul 3.000 6.000 Sacalul 700 1.400 Ursul 10.000 20.000 Vidra 1.500 3.000 Viezurele 700 1.400
II. Asupra animalelor sãlbatice a cãror vinare este interzisã în tot timpul anului ---------------------------------------------------- Denumirea speciei Tarif - lei/buc. de vinat ---------------------------------------------------- A. Mamifere Zimbrul 30.000 Elanul 20.000 Nutria 1.500 Veverita 1.000
