Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 258 din 19 decembrie 2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1032 din 28 decembrie 2017
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Obiect, domeniu de aplicare şi definiţii
ART. 1
Prezenta lege reglementează drepturile şi obligaţiile consumatorilor şi ale prestatorilor de servicii de plată atunci când se prestează servicii de plată aferente unui cont de plăţi, respectiv aspecte referitoare la transparenţa şi comparabilitatea comisioanelor percepute consumatorilor pentru conturile de plăţi deţinute de aceştia, la schimbarea conturilor de plăţi, la facilitarea deschiderii transfrontaliere de conturi de plăţi, precum şi la deschiderea şi utilizarea conturilor de plăţi cu servicii de bază.
ART. 2
(1) Prezenta lege se aplică conturilor de plăţi prin care consumatorii pot să efectueze cel puţin următoarele operaţiuni:
a) să depună fonduri într-un cont de plăţi;
b) să retragă numerar dintr-un cont de plăţi;
c) să execute şi să primească operaţiuni de plată, inclusiv transferuri de credit, către şi de la terţi.
(2) Prevederile art. 5-39 se aplică prestatorilor de servicii de plată.
(3) Prevederile art. 40-62 se aplică instituţiilor de credit.
(4) Prevederile prezentei legi nu se aplică Trezoreriei Statului şi serviciilor puse la dispoziţie de aceasta prin intermediul altor entităţi potrivit actelor normative în vigoare.
ART. 3
Deschiderea şi utilizarea unui cont de plăţi cu servicii de bază, în temeiul prezentei legi, se fac în conformitate cu Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 4
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) autoritate competentă - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor desemnată potrivit prevederilor art. 63;
b) beneficiar al plăţii - o persoană fizică sau juridică care este destinatarul vizat al fondurilor care au făcut obiectul unei operaţiuni de plată;
c) comisioane - toate costurile şi penalităţile, dacă există, pe care consumatorul trebuie să le plătească prestatorului de servicii de plată în schimbul prestării unor servicii aferente unui cont de plăţi sau în legătură cu aceste servicii;
d) consumator - persoana astfel cum este definită la art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) consumator vulnerabil din punct de vedere financiar - consumatorul al cărui venit lunar nu depăşeşte echivalentul a 60% din câştigul salarial mediu brut pe economie, previzionat în ultima prognoză macroeconomică, respectiv prognoza de toamnă, publicată de către Comisia Naţională de Prognoză în anul în curs pentru anul următor, sau al cărui venit din ultimele 6 luni nu depăşeşte echivalentul a 60% din câştigul salarial mediu brut pe economie;
f) contract-cadru - un contract de servicii de plată care reglementează executarea, în viitor, a unor operaţiuni de plată individuale şi succesive şi care poate conţine obligaţia de a constitui un cont de plăţi, precum şi condiţiile de constituire a acestui cont;
g) cont de plăţi - un cont deţinut în numele unuia sau al mai multor consumatori, care este folosit pentru executarea de operaţiuni de plată;
h) debitare directă - un serviciu de plată naţional sau transfrontalier pentru debitarea unui cont de plăţi al plătitorului, atunci când o operaţiune de plată este iniţiată de beneficiarul plăţii pe baza consimţământului plătitorului;
i) facilitate de tip descoperit de cont - un contract de credit explicit, în baza căruia un prestator de servicii de plată pune la dispoziţia unui consumator fonduri care depăşesc soldul curent al contului de plăţi al consumatorului;
j) facilitate de tip descoperit de cont cu aprobare tacită - o facilitate de tip descoperit de cont, acceptată în mod tacit, prin care un prestator de servicii de plată pune la dispoziţia unui consumator fonduri care depăşesc soldul curent al contului de plăţi al consumatorului sau facilitatea de tip descoperit de cont convenită;
k) fonduri - bancnote şi monede, bani scripturali, precum şi monedă electronică, astfel cum este definită la art. 4 lit. f) din Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu modificările ulterioare;
l) instituţie de credit - întreprinderea astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012;
m) instrument de plată - orice dispozitiv şi/sau set de proceduri astfel cum este definit la art. 5 pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
n) marcă de plată - orice denumire, termen, semn, simbol sau o combinaţie a acestora în formă materială sau digitală, aptă să desemneze schema de plată cu cardul în care sunt efectuate tranzacţiile de plată cu cardul;
o) operaţiune de plată - acţiunea, iniţiată de plătitor sau de beneficiarul plăţii, de a depune, a transfera sau a retrage fonduri, indiferent de eventualele obligaţii subiacente existente între plătitor şi beneficiarul plăţii;
p) ordin de plată - orice dispoziţie a plătitorului sau a beneficiarului plăţii către prestatorul său de servicii de plată prin care se solicită executarea unei operaţiuni de plată;
q) ordin de plată programată - o instrucţiune dată de un plătitor prestatorului de servicii de plată care deţine contul de plăţi al plătitorului de a executa transferuri de credit la intervale regulate sau la date prestabilite;
r) plătitor - o persoană fizică sau juridică care deţine un cont de plăţi şi care autorizează un ordin de plată din acel cont de plăţi sau, în cazul în care nu este vorba de un cont de plăţi al plătitorului, o persoană fizică sau juridică care face un ordin de plată către un cont de plăţi al beneficiarului plăţii;
s) prestator de servicii de plată - oricare dintre entităţile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
t) prestator de servicii de plată care efectuează transferul - prestatorul de servicii de plată de la care se transferă informaţiile necesare pentru efectuarea schimbării conturilor;
u) prestator de servicii de plată destinatar - prestatorul de servicii de plată căruia i se transferă informaţiile necesare pentru efectuarea schimbării conturilor;
v) zona unică de plăţi în euro denumită în continuare SEPA - zona geografică în care nu există diferenţe între plăţi fără numerar în euro, naţionale sau transfrontaliere, astfel cum este constituită pe baza Directivei 2007/64/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE,2002/65/CE, 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 97/5/CE, transpusă în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Regulamentului (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerinţelor tehnice şi comerciale aplicabile operaţiunilor de transfer de credit şi de debitare directă în euro şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009;
w) rata dobânzii creditoare - rata la care se plăteşte dobândă consumatorului în legătură cu fondurile păstrate într-un cont de plăţi;
x) rezident legal în Uniunea Europeană - persoana fizică care are dreptul la rezidenţă într-un stat membru în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului naţional, inclusiv consumatorii fără adresă stabilă şi solicitanţii de azil în temeiul Convenţiei de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiaţilor, Protocolului la aceasta din 31 ianuarie 1967 şi altor tratate internaţionale relevante la care România este parte;
y) schimbarea conturilor sau serviciu de schimbare a conturilor - transferul de la un prestator de servicii de plată la altul, la cererea consumatorului, fie al informaţiilor referitoare la toate sau la unele dintre ordinele de plată programate pentru transferurile de credit, debitările directe recurente şi încasările prin transferuri de credit recurente, executate într-un cont de plăţi, fie al eventualului sold pozitiv al contului de plăţi dintr-un cont de plăţi într-altul sau ambele, cu sau fără închiderea vechiului cont de plăţi;
z) serviciu de plată - orice activitate de plată astfel cum este definită la art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
aa) servicii aferente unui cont de plăţi - toate serviciile legate de deschiderea, operarea şi închiderea unui cont de plăţi, inclusiv serviciile de plată şi operaţiunile de plată definite la art. 4 lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi facilităţi de tip descoperit de cont şi facilităţi de tip descoperit de cont cu aprobare tacită;
ab) state membre - state membre ale Uniunii Europene sau din cadrul Spaţiului Economic European;
ac) suport durabil - orice instrument care permite consumatorului să stocheze informaţii adresate personal, într-un mod accesibil pentru consultări ulterioare şi pentru o perioadă de timp adecvată scopurilor informaţiei respective, şi care permite reproducerea, fără modificări, a informaţiilor stocate;
ad) transfer credit - serviciul de plată naţional sau transfrontalier de creditare a contului de plăţi al unui beneficiar al plăţii printr-o operaţiune de plată sau o serie de operaţiuni de plată efectuate din contul de plăţi al plătitorului de către prestatorul de servicii de plată care deţine contul de plăţi al plătitorului, în baza unei instrucţiuni date de plătitor;
ae) zi lucrătoare - o zi în care prestatorul de servicii de plată relevant exercită activităţi şi este în măsură să execute operaţiuni de plată.
CAP. II
Comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi
SECŢIUNEA 1
Lista celor mai reprezentative servicii aferente unui cont de plăţi care fac obiectul unui comision la nivel naţional şi terminologia standardizată
ART. 5
(1) Lista celor mai reprezentative servicii aferente unui cont de plăţi, denumită în continuare Lista, cuprinde termenii şi definiţiile pentru fiecare dintre serviciile identificate, utilizându-se un singur termen pentru fiecare serviciu pentru a se asigura utilizarea unei terminologii standardizate de către prestatorii de servicii de plată, astfel încât consumatorii să înţeleagă şi să compare comisioanele percepute.
(2) Lista se stabileşte în baza standardelor tehnice adoptate de Comisia Europeană privind terminologia standardizată pentru acele servicii care sunt comune unei majorităţi a statelor membre, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei.
(3) Lista se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a standardelor tehnice adoptate de Comisia Europeană.
(4) Lista cuprinde cel puţin 10 şi cel mult 20 dintre cele mai reprezentative servicii care fac obiectul unui comision, servicii oferite cel puţin de un prestator de servicii de plată la nivel naţional, şi integrează terminologia standardizată la nivelul Uniunii Europene.
(5) Lista cuprinde serviciile care:
a) sunt cel mai frecvent utilizate de consumatori în legătură cu contul lor de plăţi;
b) generează cel mai mare cost pentru consumatori, la nivel global şi pe unitate.
(6) Lista nu va cuprinde serviciile utilizate de consumatori pentru interogarea conturilor lor de plăţi, servicii pentru care nu se percep comisioane.
ART. 6
(1) La fiecare 4 ani de la data publicării Listei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu sprijinul Băncii Naţionale a României, evaluează, în conformitate cu prevederile art. 5, Lista celor mai reprezentative servicii, în vederea actualizării acesteia.
(2) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu sprijinul Băncii Naţionale a României, notifică serviciilor Comisiei Europene şi Autorităţii Bancare Europene rezultatul evaluării şi, acolo unde este cazul, propunerea de actualizare a Listei celor mai reprezentative servicii.
(3) Lista prevăzută la art. 5 alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, ca urmare a actualizării terminologiei standardizate de către Autoritatea Bancară Europeană.
(4) Prestatorii de servicii de plată utilizează, atunci când oferă informaţii consumatorilor, termenii şi definiţiile din Lista actualizată.
SECŢIUNEA a 2-a
Documentul de informare cu privire la comisioane şi glosar
ART. 7
(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 99 pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi cap. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi completările ulterioare, prestatorul de servicii de plată pune la dispoziţia consumatorului, în timp util, înainte de a încheia un contract privind un cont de plăţi cu acesta, un document de informare cu privire la comisioane pe suport tipărit sau pe un alt suport durabil, conţinând termenii standardizaţi din Lista prevăzută la art. 5.
(2) În cazul în care prestatorul de servicii de plată oferă unul sau mai multe dintre serviciile prevăzute în Listă, acesta menţionează comisionul aferent fiecărui serviciu.
ART. 8
Documentul de informare cu privire la comisioane:
a) este succint şi separat de alte documente;
b) este prezentat şi aranjat în pagină astfel încât să fie clar şi uşor de citit, cu caractere de dimensiuni lizibile, fontul utilizat fiind Times New Roman, mărimea de minimum 12 p;
c) în cazul în care originalul este color, este cel puţin la fel de clar şi uşor de citit în eventualitatea în care este imprimat sau fotocopiat în alb şi negru;
d) este redactat în limba română sau într-o altă limbă, în cazul în care acest lucru a fost convenit de consumator şi de prestatorul de servicii de plată;
e) cuprinde informaţii precise, corecte, nu induce în eroare şi conţine informaţii exprimate în moneda contului de plăţi sau întro altă monedă utilizată în cadrul unui stat membru al Uniunii Europene, în cazul în care acest lucru a fost convenit de consumator şi de prestatorul de servicii de plată;
f) conţine titlul „Document de informare cu privire la comisioane“ în partea de sus a primei pagini, lângă un simbol comun, pentru a distinge documentul de alte materiale de informare;
g) include o declaraţie a prestatorului de servicii de plată prin care se prevăd faptul că documentul conţine comisioane pentru cele mai reprezentative servicii aferente contului de plăţi, precum şi faptul că sunt furnizate în alte documente informaţii precontractuale şi contractuale cu privire la toate serviciile.
ART. 9
(1) În cazul în care se oferă unul sau mai multe servicii ca parte a unui pachet de servicii aferente unui cont de plăţi, documentul de informare cu privire la comisioane precizează comisionul pentru întregul pachet, serviciile incluse în pachet şi cantitatea acestora.
(2) În cazul în care unul sau mai multe servicii depăşesc numărul operaţiunilor acoperite de comisionul stabilit pentru pachet, documentul de informare cu privire la comisioane precizează comisionul suplimentar stabilit pentru fiecare dintre aceste servicii.
ART. 10
(1) Prestatorii de servicii de plată pun la dispoziţia consumatorilor un glosar conţinând cel puţin termenii standardizaţi stabiliţi în Lista prevăzută la art. 5 şi definiţiile acestora.
(2) Glosarul pus la dispoziţie conform alin. (1), precum şi alte definiţii, după caz, nu sunt de natură să inducă în eroare şi sunt redactate într-un limbaj clar, lipsit de ambiguitate şi de termeni tehnici.
ART. 11
(1) Documentul de informare cu privire la comisioane şi glosarul se pun la dispoziţia consumatorilor:
a) în orice moment;
b) într-un mod uşor accesibil, inclusiv persoanelor care nu sunt clienţi, în format electronic pe site-urile internet, după caz, precum şi în incintele prestatorilor de servicii de plată accesibile consumatorilor;
c) pe suport tipărit sau pe alt suport durabil, în mod gratuit, la cererea consumatorilor.
(2) Documentul de informare cu privire la comisioane şi simbolul comun din acesta respectă standardele tehnice de punere în aplicare în ceea ce priveşte un format de prezentare standardizat adoptate de Comisia Europeană.
SECŢIUNEA a 3-a
Informaţii pentru consumatori
ART. 12
Prestatorii de servicii de plată utilizează, după caz, în cuprinsul informaţiilor contractuale, comerciale şi de promovare destinate consumatorilor termenii standardizaţi stabiliţi în Lista prevăzută la art. 5.
ART. 13
(1) Prestatorii de servicii de plată pot utiliza mărci în cadrul documentului de informare cu privire la comisioane şi în cadrul documentului referitor la situaţia comisioanelor, ca o desemnare secundară a serviciilor respective, cu condiţia ca astfel de mărci să fie utilizate în plus faţă de termenii standardizaţi stabiliţi în Lista prevăzută la art. 5.
(2) Prestatorii de servicii de plată pot utiliza mărci pentru aşi desemna serviciile în cuprinsul informaţiilor lor contractuale, comerciale şi de promovare destinate consumatorilor, cu condiţia ca acestea să identifice în mod clar, după caz, termenii standardizaţi corespunzători stabiliţi în Lista prevăzută la art. 5.
ART. 14
Prestatorii de servicii de plată informează consumatorii, în mod clar şi neechivoc, în timp util, înainte de a încheia un contract privind un cont de plăţi cu aceştia, cu privire la dreptul acestora de a alege între orice cont de plăţi şi un cont de plăţi cu servicii de bază, precum şi cu privire la costurile aferente respectivelor conturi de plăţi.
SECŢIUNEA a 4-a
Situaţia comisioanelor
ART. 15
(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 112 şi 113 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi completările ulterioare, prestatorii de servicii de plată pun la dispoziţia consumatorilor, în mod gratuit, cel puţin o dată pe an, o situaţie a tuturor comisioanelor suportate pe parcursul unei perioade anterioare de 12 luni împlinite, precum şi, după caz, informaţii privind ratele dobânzilor prevăzute la art. 16 lit. d) şi e), pentru servicii legate de un cont de plăţi.
(2) Prestatorii de servicii de plată utilizează termenii standardizaţi stabiliţi în Lista prevăzută la art. 5, după caz.
(3) Mijlocul de comunicare utilizat pentru furnizarea situaţiei comisioanelor se stabileşte de comun acord cu consumatorul. Situaţia comisioanelor se poate pune la dispoziţie pe hârtie, iar, la solicitarea consumatorului, aceasta reprezintă o obligaţie.
ART. 16
În documentul referitor la situaţia comisioanelor prevăzut la art. 15 se precizează cel puţin următoarele informaţii:
a) comisionul unitar perceput pentru fiecare serviciu şi numărul de utilizări ale serviciului pe parcursul perioadei anterioare de 12 luni împlinite;
b) în cazul în care serviciile sunt combinate într-un pachet: comisionul perceput pentru pachet în ansamblu, numărul comisioanelor percepute pe parcursul perioadei anterioare de 12 luni împlinite şi comisionul suplimentar perceput pentru orice serviciu care depăşeşte cantitatea acoperită de comisionul perceput pentru pachet;
c) cuantumul total al comisioanelor suportate pe parcursul perioadei anterioare de 12 luni împlinite pentru fiecare serviciu, pentru fiecare pachet de servicii furnizat şi pentru serviciile care depăşesc cantitatea acoperită de comisionul perceput pentru pachet;
d) rata dobânzii pentru descoperitul de cont aplicată contului de plăţi şi cuantumul total al dobânzii percepute referitoare la descoperitul de cont pe parcursul perioadei anterioare de 12 luni împlinite, după caz;
e) rata dobânzii creditoare aplicată sumelor disponibile în contul de plăţi şi cuantumul total al dobânzii acumulate pe parcursul perioadei anterioare de 12 luni împlinite, după caz;
f) cuantumul total al comisioanelor percepute pentru toate serviciile furnizate pe parcursul perioadei anterioare de 12 luni împlinite.
ART. 17
(1) Documentul referitor la situaţia comisioanelor:
a) este prezentat şi aranjat în pagină astfel încât să fie clar şi uşor de citit, cu caractere de dimensiuni lizibile, fontul utilizat fiind Times New Roman, minimum 12 p;
b) cuprinde informaţii precise, corecte, nu induce în eroare şi conţine informaţii exprimate în moneda contului de plăţi sau întro altă monedă, în cazul în care acest lucru a fost convenit de consumator şi de prestatorul de servicii de plată;
c) conţine titlul „Situaţia comisioanelor“ în partea de sus a primei pagini, lângă un simbol comun, pentru a distinge documentul de alte materiale de informare;
d) este redactat în limba română sau, în cazul în care acest lucru a fost convenit în mod expres de consumator şi agreat de prestatorul de servicii de plată, într-o altă limbă.
(2) Documentul referitor la situaţia comisioanelor şi simbolul comun din acesta respectă standardele tehnice de punere în aplicare în ceea ce priveşte un format de prezentare standardizat adoptate de Comisia Europeană.
SECŢIUNEA a 5-a
Site-uri internet de comparare
ART. 18
(1) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are obligaţia de a pune la dispoziţia consumatorilor un site internet cu acces gratuit unde sunt comparate comisioanele percepute de către prestatorii de servicii de plată, cel puţin pentru serviciile cuprinse în Lista prevăzută la art. 5 la nivel naţional. Site-ul internet oferă inclusiv informaţii cu privire la sediile prestatorilor de servicii de plată şi la localizarea bancomatelor acestora.
(2) Prestatorii de servicii de plată transmit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cel puţin o dată pe lună şi ori de câte ori operează modificări, precum şi la cererea acesteia, informaţii, în format deschis, prelucrabil automat, potrivit Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la:
a) comisioanele percepute pentru serviciile cuprinse în Lista prevăzută la art. 5 la nivel naţional, aplicabile la data transmiterii, precum şi serviciile aferente unui cont de plăţi şi comisioanele percepute ce vor fi aplicabile, cu cel puţin 5 zile înainte de modificarea sau introducerea acestora;
b) sediile şi localizarea bancomatelor, cu cel puţin 5 zile înainte de data propusă pentru schimbarea acestora.
(3) Site-ul internet de comparare prevăzut la alin. (1):
a) este independent din punct de vedere operaţional prin asigurarea faptului că prestatorilor de servicii de plată li se acordă egalitate de tratament în rezultatele căutării;
b) menţionează clar că este administrat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor;
c) defineşte criterii clare şi obiective pe care se bazează comparaţia, criterii care vor fi publicate pe site;
d) foloseşte un limbaj clar şi lipsit de ambiguitate şi, după caz, termenii standardizaţi stabiliţi în Lista prevăzută la art. 5;
e) furnizează informaţii clare şi actualizate şi precizează momentul ultimei actualizări;
f) include o gamă largă de oferte de conturi de plăţi care acoperă o parte semnificativă a pieţei şi, în cazul în care informaţiile prezentate nu reprezintă o imagine completă a pieţei, o declaraţie clară în acest sens, înaintea afişării rezultatelor;
g) pune la dispoziţie o procedură eficace de raportare a informaţiilor incorecte cu privire la comisioanele publicate;
h) prezintă informaţiile şi în formate accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi, conform prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
i) furnizează date în format deschis prelucrabil automat, potrivit Legii nr. 109/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor face toate demersurile pentru asigurarea publicităţii site-ului internet de comparare a comisioanelor percepute de către prestatorii de servicii de plată.
SECŢIUNEA a 6-a
Conturi de plăţi oferite în cadrul unui pachet împreună cu un alt produs sau serviciu
ART. 19
În cazul în care un cont de plăţi este oferit ca parte a unui pachet împreună cu un alt produs sau serviciu care nu este aferent unui cont de plăţi, prestatorul de servicii de plată informează consumatorul, în mod clar şi neechivoc:
a) cu privire la posibilitatea achiziţionării separate a contului de plăţi şi, în caz afirmativ, oferă informaţii separate în ceea ce priveşte costurile şi comisioanele asociate fiecăruia dintre celelalte produse şi servicii oferite în cadrul pachetului respectiv care pot fi achiziţionate separat;
b) cu privire la dreptul consumatorului de a alege între orice cont de plăţi cu servicii de plată şi un cont de plăţi cu servicii de bază.
CAP. III
Schimbarea conturilor
SECŢIUNEA 1
Serviciul de schimbare a conturilor
ART. 20
Prestatorii de servicii de plată furnizează servicii de schimbare a conturilor, în conformitate cu prevederile art. 21, între conturi de plăţi deţinute în aceeaşi monedă, oricărui consumator care deschide sau deţine un cont de plăţi la un prestator de servicii de plată situat pe teritoriul naţional.
ART. 21
Serviciul de schimbare a conturilor este iniţiat de către prestatorul de servicii de plată destinatar la cererea consumatorului. Serviciul de schimbare a conturilor respectă prevederile art. 22, acestea fiind cerinţe minime.
ART. 22
(1) Prestatorul de servicii de plată destinatar furnizează serviciul de schimbare a conturilor la primirea autorizării din partea consumatorului. În cazul unui cont cu 2 sau mai mulţi titulari, autorizarea se obţine de la fiecare dintre aceştia.
(2) Cererea de autorizare permite consumatorului:
a) să prezinte acordul său expres prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul cu privire la efectuarea fiecăreia dintre sarcinile prevăzute la art. 23;
b) să prezinte acordul său expres prestatorului de servicii de plată destinatar cu privire la efectuarea fiecăreia dintre sarcinile prevăzute la art. 26;
c) să identifice în mod clar încasările prin transfer credit, ordinele de plată programată pentru transferuri de credit şi mandatele de debitare directă care vor fi schimbate;
d) să precizeze data de la care ordinele de plată programată pentru transferuri de credit şi debitările directe trebuie executate din contul de plăţi deschis sau deţinut la prestatorul de servicii de plată destinatar.
(3) Data prevăzută la alin. (2) lit. d) este de minimum 6 zile lucrătoare după data la care prestatorul de servicii de plată destinatar primeşte documentele transferate din partea prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul în conformitate cu prevederile art. 24.
(4) Autorizarea este redactată în limba română sau în orice altă limbă convenită în mod expres de consumator şi agreată de prestatorul de servicii de plată.
(5) Autorizarea din partea consumatorului se face în scris, iar o copie a documentului prin care consumatorul autorizează furnizarea serviciului în conformitate cu alin. (1) este furnizată consumatorului.
(6) Prestatorul de servicii de plată şi consumatorul stabilesc de comun acord, în mod clar şi neechivoc, mijloacele de comunicare utilizate.
(7) În momentul primirii autorizării din partea consumatorului, prestatorul de servicii de plată destinatar verifică dacă informaţiile cuprinse sunt complete şi dacă poate fi operată.
ART. 23
În termen de două zile lucrătoare de la primirea autorizării prevăzute la art. 22, prestatorul de servicii de plată destinatar solicită prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul să îndeplinească, dacă sunt prevăzute în autorizarea consumatorului, următoarele sarcini:
a) să transmită prestatorului de servicii de plată destinatar şi, în cazul în care consumatorul solicită în mod expres aceasta, consumatorului o listă cu ordinele de plată programată existente pentru transferurile de credit şi informaţiile disponibile cu privire la mandatele de debitare directă care sunt schimbate;
b) să transmită prestatorului de servicii de plată destinatar şi, în cazul în care consumatorul solicită în mod expres aceasta, consumatorului informaţiile disponibile privind încasările recurente prin transfer credit şi debitările directe iniţiate de către creditor, executate în contul de plăţi al consumatorului în ultimele 13 luni;
c) să nu mai accepte debitări directe şi încasări prin transfer de credit începând cu data indicată în autorizare, în cazul în care prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul nu pune la dispoziţie un sistem pentru redirecţionarea automată a încasărilor prin transfer de credit şi a debitărilor directe în contul de plăţi deţinut de consumator la prestatorul de servicii de plată destinatar;
d) să anuleze ordinele de plată permanentă începând cu data indicată în autorizare;
e) să transfere în contul de plăţi deschis sau deţinut de consumator la prestatorul de servicii de plată destinatar orice sold pozitiv rămas în contul de plăţi al consumatorului, la data indicată de către consumator;
f) să închidă contul de plăţi deţinut la prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul, la data indicată de consumator.
ART. 24
La primirea unei cereri din partea prestatorului de servicii de plată destinatar, prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul îndeplineşte următoarele sarcini, dacă sunt prevăzute în autorizarea consumatorului:
a) transmite prestatorului de servicii destinatar informaţiile indicate la art. 23 lit. a) şi b), în termen de 5 zile lucrătoare;
b) nu mai acceptă încasări prin transfer de credit şi debitări directe din contul de plăţi începând cu data indicată în autorizare, în cazul în care prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul nu pune la dispoziţie un sistem pentru redirecţionarea automată a încasărilor prin transfer de credit şi a debitărilor directe în contul de plăţi deţinut sau deschis de consumator la prestatorul de servicii de plată destinatar;
c) anulează ordinele de plată permanentă începând cu data indicată în autorizare;
d) transferă soldul pozitiv rămas din contul de plăţi al consumatorului în contul de plăţi deschis sau deţinut de acesta la prestatorul de servicii de plată destinatar, la data indicată în autorizare;
e) fără a aduce atingere prevederilor art. 105-110 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, închide contul de plăţi la data indicată în autorizare, cu excepţia situaţiilor în care:
(i) consumatorul are obligaţii restante în legătură cu contul de plăţi în cauză şi cu condiţia îndeplinirii sarcinilor prevăzute la lit. a), b) şi d);
(ii) contul curent este utilizat pentru alte servicii contractate de către consumator;
(iii) contul este poprit sau indisponibilizat, conform prevederilor legale, pentru îndeplinirea de către consumator a unor obligaţii asumate faţă de creditorul însuşi sau faţă de terţi.
ART. 25
(1) În cazul prevăzut la art. 24 lit. b), în termen de două zile de la data neacceptării, prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul informează plătitorul sau beneficiarul plăţii cu privire la motivul neacceptării operaţiunii de plată.
(2) În cazul în care închiderea contului de plăţi nu este posibilă conform prevederilor art. 24 lit. e), prestatorul de servicii de plată informează imediat consumatorul.
ART. 26
În termen de 5 zile lucrătoare de la data la care sunt primite informaţiile solicitate de la prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul, prevăzute la art. 23, prestatorul de servicii de plată destinatar îndeplineşte, dacă sunt prevăzute în autorizare şi astfel cum sunt prevăzute în aceasta şi în măsura în care informaţiile furnizate de prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul sau de consumator împuternicesc prestatorul de servicii de plată destinatar să facă astfel, următoarele sarcini:
a) stabileşte ordinele de plată programată pentru transferurile de credit solicitate de consumator şi le execută începând cu data indicată în autorizare;
b) efectuează eventualele pregătiri necesare pentru a accepta debitările directe şi le acceptă începând cu data indicată în autorizare;
c) informează consumatorii, după caz, cu privire la drepturile lor în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) lit. d) din Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerinţelor tehnice şi comerciale aplicabile operaţiunilor de transfer de credit şi de debitare directă în euro şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009;
d) informează plătitorii menţionaţi în autorizare care efectuează plăţi recurente prin transfer credit în contul de plăţi al consumatorului în legătură cu detaliile contului de plăţi al acestuia deţinut la prestatorul de servicii de plată destinatar şi transmite plătitorilor o copie a autorizării consumatorului din care să reiasă acordul acestuia de schimbare a contului;
e) informează beneficiarii plăţilor menţionaţi în autorizare care folosesc o facilitate de debitare directă pentru a colecta fonduri din contul de plăţi al consumatorului în legătură cu detaliile aferente contului de plăţi deţinut de consumator la prestatorul de servicii de plată destinatar şi cu data de la care debitările directe sunt colectate din contul de plăţi respectiv şi transmite beneficiarilor plăţilor o copie a autorizării consumatorului.
ART. 27
(1) În cazurile prevăzute la art. 26 lit. d) şi e), dacă prestatorul de servicii de plată destinatar nu deţine toate informaţiile de care are nevoie pentru a-l informa pe plătitor, acesta solicită consumatorului sau, după caz, prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul să furnizeze informaţiile care lipsesc.
(2) În cazul în care consumatorul alege să furnizeze personal informaţiile prevăzute la art. 26 lit. d) şi e) plătitorilor sau beneficiarilor plăţii, în locul oferirii, în conformitate cu prevederile art. 22, a acordului specific prestatorului de servicii de plată destinatar de a face acest lucru, prestatorul de servicii de plată destinatar furnizează consumatorului scrisori standard cuprinzând detalii privind contul de plăţi şi data începerii indicată în autorizare, în termenul prevăzut la art. 26.
ART. 28
Fără a aduce atingere prevederilor art. 123 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul nu blochează instrumentele de plată înainte de data indicată în autorizarea consumatorului, astfel încât prestarea serviciilor de plată către consumator să nu fie întreruptă în timpul prestării serviciului de schimbare a conturilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Facilitarea deschiderii transfrontaliere de conturi pentru consumatori
ART. 29
(1) În cazul în care un consumator îl informează pe prestatorul său de servicii de plată că doreşte să deschidă un cont de plăţi la un prestator de servicii de plată aflat într-un alt stat membru, la primirea unei astfel de solicitări, prestatorul de servicii de plată acordă consumatorului următoarele tipuri de asistenţă:
a) furnizează în mod gratuit consumatorului o listă a tuturor ordinelor de plată programate pentru transferurile de credit active la momentul respectiv şi mandatele de debitare directă generate de către debitor, în cazul în care acestea sunt disponibile, şi informaţiile disponibile privind încasările recurente prin transfer de credit şi debitările directe iniţiate de către creditor executate în contul de plăţi al consumatorului în ultimele 13 luni;
b) transferă eventualul sold pozitiv rămas în contul de plăţi deţinut de consumator către contul de plăţi deschis sau deţinut de consumator la noul prestator de servicii de plată, cu condiţia ca solicitarea să includă informaţii complete care să permită identificarea noului prestator de servicii de plată şi a contului de plăţi al consumatorului;
c) închide contul de plăţi deţinut de consumator.
(2) Lista prevăzută la alin. (1) lit. a) nu implică nicio obligaţie pentru noul prestator de servicii de plată de a institui servicii pe care nu le oferă.
ART. 30
Fără a aduce atingere prevederilor art. 105-110 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi în cazul în care nu este aplicabilă vreuna din situaţiile indicate la art. 24 lit. e) cu privire la imposibilitatea de închidere a contului de plăţi, prestatorul de servicii de plată la care consumatorul deţine contul de plăţi, respectiv acordă asistenţa prevăzută la art. 29 alin. (1) la data indicată de consumator, care este de cel puţin 6 zile lucrătoare calculate de la primirea de către prestatorul de servicii de plată, respectiv a solicitării consumatorului, cu excepţia cazului în care părţile au convenit altfel.
ART. 31
Prestatorul de servicii de plată informează imediat consumatorul în cazul în care închiderea contului său de plăţi nu este posibilă conform prevederilor art. 24 lit. e).
SECŢIUNEA a 3-a
Comisioane aferente serviciului de schimbare a conturilor
ART. 32
Consumatorii au acces gratuit la informaţiile lor personale privind ordinele de plată programată existente şi debitările directe deţinute de prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul sau de prestatorul de servicii de plată destinatar.
ART. 33
Prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul furnizează informaţiile solicitate de către prestatorul de servicii de plată destinatar în conformitate cu prevederile art. 24 lit. a), fără a percepe nicio taxă consumatorului sau prestatorului de servicii de plată destinatar.
ART. 34
În cazul în care prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul percepe consumatorului comisioane pentru închiderea contului de plăţi deţinut la acesta, comisioanele respective sunt stabilite în conformitate cu prevederile art. 106, 107 şi 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 35
(1) În cazul în care prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul sau prestatorul de servicii de plată destinatar percepe consumatorului alte comisioane decât cele la care se face referire în cadrul art. 32-34, pentru orice serviciu furnizat în conformitate cu prevederile art. 20-28, aceste comisioane nu depăşesc costurile efective ale prestatorului de servicii de plată respectiv.
(2) Prestatorii de servicii de plată informează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor cu privire la modificarea costurilor efective ale acestora şi la motivul modificării cu cel puţin două luni înainte de data propusă pentru aplicarea acestora.
SECŢIUNEA a 4-a
Pierderi financiare ale consumatorilor
ART. 36
Orice pierdere financiară, inclusiv comisioane şi dobânzi, suferită de consumator şi care decurge direct din nerespectarea de către prestatorul de servicii de plată implicat în procesul de schimbare a conturilor a obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile art. 20-28 îi este restituită consumatorului de către prestatorul de servicii de plată, fără întârziere, dar nu mai mult de 5 zile de la data producerii pierderii.
ART. 37
Răspunderea în temeiul art. 36 nu intervine în circumstanţe aflate în afara controlului prestatorului de servicii de plată care le invocă, ale căror consecinţe nu ar fi putut să fie evitate în pofida tuturor diligenţelor în acest sens, sau în cazul în care un prestator de servicii de plată are alte obligaţii juridice prevăzute în legislaţia naţională sau în acte juridice ale Uniunii Europene.
SECŢIUNEA a 5-a
Informaţii privind serviciul de schimbare a conturilor
ART. 38
Prestatorul de servicii de plată pune la dispoziţia consumatorilor următoarele informaţii privind serviciul de schimbare a conturilor:
a) rolurile prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul şi ale prestatorului de servicii de plată destinatar pentru fiecare etapă a procesului de schimbare a conturilor, potrivit prevederilor art. 20-28;
b) termenul de finalizare a fiecărei etape;
c) comisioanele percepute pentru procesul de schimbare a conturilor, dacă este cazul;
d) orice informaţii care vor fi solicitate consumatorului;
e) procedurile de soluţionare a litigiilor prevăzute la art. 73.
ART. 39
Informaţiile prevăzute la art. 38 se pun la dispoziţie în mod gratuit, pe suport tipărit sau pe alt suport durabil, la toate sediile prestatorului de servicii de plată la care consumatorii pot avea acces, şi sunt în permanenţă disponibile în format electronic pe site-ul de pe internet al acestuia şi se furnizează consumatorilor la cerere.
CAP. IV
Accesul la conturile de plăţi
SECŢIUNEA 1
Dreptul de acces la un cont de plăţi cu servicii de bază
ART. 40
În cazul în care solicită sau accesează un cont de plăţi, consumatorii rezidenţi în Uniunea Europeană nu fac obiectul discriminării de către instituţiile de credit din motive de naţionalitate sau loc de reşedinţă sau din alte motive, după cum se prevede la art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Condiţiile aplicabile deţinerii unui cont de plăţi cu servicii de bază nu sunt discriminatorii.
ART. 41
(1) Toate instituţiile de credit oferă consumatorilor conturi de plăţi cu servicii de bază prevăzute la art. 48, pentru a garanta accesul la acestea al tuturor consumatorilor de pe teritoriul naţional şi pentru a preveni denaturarea concurenţei.
(2) Consumatorii care nu deţin, la momentul solicitării, un alt cont de plăţi, inclusiv un cont de plăţi de bază, la nicio altă instituţie de credit din România beneficiază de deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, cu excepţia cazului în care consumatorul declară că i-a fost notificată închiderea contului.
(3) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) se constată de către instituţia de credit în baza propriilor interogări, conform legislaţiei în vigoare, sau a declaraţiei pe propria răspundere a consumatorului.
(4) Instituţiile de credit stabilesc, prin proceduri proprii transparente, mecanisme de verificare a îndeplinirii criteriului de vulnerabilitate de către consumatori.
ART. 42
(1) Consumatorii rezidenţi în mod legal în Uniunea Europeană, inclusiv consumatorii fără adresă stabilă şi solicitanţii de azil, precum şi consumatorii cărora nu li se acordă un permis de şedere, dar a căror expulzare nu este posibilă din motive de fapt sau de drept, au dreptul să deschidă şi să folosească un cont de plăţi cu servicii de bază oferite de instituţii de credit stabilite pe teritoriul României.
(2) Dreptul prevăzut la alin. (1) se acordă indiferent de locul de reşedinţă al consumatorului.
(3) Procedura pe care consumatorul o urmează pentru a deschide şi a folosi un cont de plăţi cu servicii de bază este uşor de înţeles şi de accesat de către consumator.
(4) În cazul în care se constată că procedura pe care consumatorul o urmează pentru a deschide şi a folosi un cont de plăţi cu servicii de bază este dificilă sau împovărătoare pentru consumator, autoritatea competentă dispune măsuri de remediere.
ART. 43
Instituţiile de credit deschid conturi de plăţi cu servicii de bază sau, după caz, refuză cererea consumatorului privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, fără întârzieri nejustificate, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare după primirea unei cereri complete.
ART. 44
Instituţiile de credit refuză o cerere privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, inclusiv în cazul în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispoziţiilor privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului, conform Legii nr. 656/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 45
În caz de refuz, după luarea deciziei, instituţia de credit:
a) informează imediat consumatorul în legătură cu refuzul şi motivul specific al acestuia, în scris şi gratuit, cu excepţia cazului în care această informare contravine obiectivelor de securitate naţională şi de ordine publică sau prevederilor Legii nr. 656/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) consiliază consumatorul cu privire la procedura de depunere a unei plângeri împotriva instituţiei de credit care a refuzat acordarea dreptului de acces la un cont de plăţi cu servicii de bază, la dreptul consumatorului de a contacta autoritatea competentă şi/sau organismul de soluţionare alternativă a litigiilor desemnat, indicând inclusiv datele de contact relevante.
ART. 46
Pentru cazul prevăzut la art. 44, instituţia de credit adoptă măsuri corespunzătoare privind obligaţiile de raportare în conformitate cu cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 47
Accesul la un cont de plăţi cu servicii de bază nu este condiţionat de achiziţionarea unor servicii suplimentare sau a unor acţiuni ale instituţiei de credit, cu excepţia cazului în care achiziţionarea acestora din urmă reprezintă o condiţie care trebuie îndeplinită de toţi clienţii instituţiei de credit.
SECŢIUNEA a 2-a
Caracteristicile unui cont de plăţi cu servicii de bază
ART. 48
(1) Un cont de plăţi cu servicii de bază cuprinde următoarele servicii:
a) servicii care permit toate operaţiunile necesare pentru deschiderea, administrarea şi închiderea unui cont de plăţi;
b) servicii care permit depunerea de fonduri într-un cont de plăţi;
c) servicii care permit retrageri de numerar pe teritoriul Uniunii Europene dintr-un cont de plăţi la ghişeu sau la bancomate, în timpul sau în afara programului de lucru al instituţiei de credit;
d) efectuarea următoarelor operaţiuni de plată pe teritoriul Uniunii Europene:
(i) debitări directe;
(ii) operaţiuni de plată printr-un card de plată, inclusiv plăţi online;
(iv) transferuri de credit, inclusiv ordine de plată programată, după caz, la terminale bancare, la ghişee şi prin intermediul facilităţilor online ale instituţiei de credit.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) se oferă de instituţiile de credit în măsura în care acestea le oferă deja consumatorilor care deţin conturi de plăţi, altele decât un cont de plăţi cu servicii de bază.
ART. 49
Instituţiile de credit oferă conturi de plăţi cu servicii de bază în moneda naţională sau, după caz, în alte monede.
ART. 50
Accesul la un cont de plăţi cu servicii de bază permite consumatorilor să execute un număr nelimitat de operaţiuni utilizând serviciile prevăzute la art. 48.
ART. 51
Instituţia de credit asigură consumatorului posibilitatea să gestioneze şi să iniţieze tranzacţii de plată din contul de plăţi cu servicii de bază al acestuia în incintele instituţiei de credit şi/sau prin intermediul facilităţilor online ale acesteia, după caz.
ART. 52
(1) Accesul la un cont de plăţi cu servicii de bază sau utilizarea acestuia nu este limitată de achiziţionarea unor servicii de tip descoperit de cont sau aferente unui card de credit şi nici nu este condiţionată de aceasta.
(2) La solicitarea expresă a consumatorului, creditorul poate furniza servicii de tip descoperit de cont sau aferente unui card de credit. În acest caz se încheie separat un contract cu consumatorul, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 3-a
Comisioane percepute pentru un cont de plăţi cu servicii de bază
ART. 53
În cazul consumatorilor vulnerabili din punct de vedere financiar, instituţiile de credit oferă gratuit:
a) serviciile prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. a) şi b);
b) serviciile prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. c), în cazul în care sunt furnizate la ghişeele sau bancomatele de pe teritoriul naţional;
c) primele 10 operaţiuni lunare efectuate de un consumator prin utilizarea serviciilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. d). Comisioanele percepute pentru operaţiunile care depăşesc numărul minim de operaţiuni nu sunt mai ridicate decât cele practicate în conformitate cu politica tarifară obişnuită a instituţiei de credit.
ART. 54
În cazul consumatorilor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 lit. e), instituţiile de credit:
a) oferă gratuit serviciile care permit toate operaţiunile necesare pentru deschiderea, închiderea unui cont de plăţi şi serviciile prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. c);
b) pot percepe comisioane rezonabile pentru serviciile prevăzute la art. 48 alin. (1), cu excepţia serviciilor prevăzute la lit. a).
ART. 55
(1) Fiecare instituţie de credit stabileşte nivelul comisionului rezonabil ţinând cont de cel puţin următoarele criterii:
a) nivelurile veniturilor naţionale;
b) comisioanele medii percepute pentru serviciile furnizate privind conturile de plăţi;
c) comisioanele percepute pentru plăţi SEPA, care nu pot depăşi nivelul comisioanelor percepute pentru plăţi în lei.
(2) Comisioanele percepute de instituţiile de credit nu depăşesc media comisioanelor din ultimele 12 luni pentru serviciile furnizate privind conturile de plăţi care oferă serviciile prevăzute la art. 48.
(3) Comisioanele percepute consumatorului pentru nerespectarea de către acesta a angajamentelor ce îi revin prin contractul-cadru nu depăşesc 0,01% pe zi de întârziere din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în cazul prevăzut la art. 53, respectiv din câştigul salarial mediu brut pe economie în cazul prevăzut la art. 54.
SECŢIUNEA a 4-a
Contractele-cadru şi încetarea acestora
ART. 56
Contractele-cadru ce asigură accesul la un cont de plăţi cu servicii de bază intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu se prevede altfel la art. 57 şi 58.
ART. 57
Instituţia de credit poate decide în mod unilateral încetarea unui contract-cadru numai în cazul în care este îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile de mai jos:
a) consumatorul a utilizat în mod deliberat contul de plăţi cu servicii de bază în scopuri ilegale;
b) nu a fost efectuată nicio operaţiune în contul de plăţi de peste 24 de luni consecutive;
c) consumatorul a furnizat informaţii incorecte pentru a obţine contul de plăţi cu servicii de bază, în cazul în care furnizarea informaţiilor corecte nu ar fi permis obţinerea unui astfel de drept;
d) consumatorul nu mai este rezident legal în Uniunea Europeană;
e) consumatorul şi-a deschis ulterior un al doilea cont de plăţi la o instituţie de credit în România, care îi permite să utilizeze serviciile enumerate la art. 48 alin. (1).
ART. 58
(1) În cazul în care instituţia de credit decide încetarea contractului privind un cont de plăţi cu servicii de bază din unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 57 lit. b), d) şi e), aceasta informează consumatorul, în scris şi gratuit, cu privire la motivele şi justificarea acestei încetări, cu cel puţin două luni înainte de data la care încetarea îşi produce efectele, cu excepţia cazului în care această informare contravine obiectivelor de securitate naţională şi de ordine publică.
(2) În cazul în care instituţia de credit decide încetarea contractului în conformitate cu prevederile art. 57 lit. a) şi c), încetarea produce efecte imediat.
ART. 59
Prin notificarea de încetare a contractului consumatorul este consiliat cu privire la:
a) procedura de prezentare a unei plângeri împotriva încetării, dacă este cazul;
b) dreptul consumatorului de a contacta autoritatea competentă şi/sau organismul de soluţionare alternativă a litigiilor, furnizând datele de contact relevante.
SECŢIUNEA a 5-a
Informaţii generale privind conturile de plăţi cu servicii de bază
ART. 60
(1) Autoritatea competentă şi instituţiile de credit iau măsuri pentru informarea publicului în legătură cu disponibilitatea conturilor de plăţi cu servicii de bază, condiţiile generale de tarifare ale acestora, procedurile ce trebuie urmate pentru exercitarea dreptului de acces la conturi de plăţi cu servicii de bază şi metodele de acces la procedurile de soluţionare extrajudiciară a diferendelor în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce decurg din prevederile prezentei legi.
(2) Măsurile de comunicare se adresează tuturor consumatorilor, în special celor care nu beneficiază de servicii bancare şi celor care sunt vulnerabili şi mobili.
ART. 61
Instituţiile de credit pun la dispoziţia consumatorilor, în mod gratuit, informaţii şi asistenţă accesibile privind serviciile specifice ale contului de plăţi cu servicii de bază oferit, comisioanele percepute şi condiţiile de utilizare.
ART. 62
Informaţiile clarifică faptul că, pentru a avea acces la un cont de plăţi cu servicii de bază, nu este obligatorie achiziţionarea unor servicii suplimentare.
CAP. V
Autorităţi competente şi soluţionarea litigiilor
SECŢIUNEA 1
Autoritatea competentă
ART. 63
Se desemnează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ca autoritate competentă abilitată să asigure aplicarea şi respectarea prezentei legi.
ART. 64
(1) Toate persoanele care exercită sau au exercitat activităţi pentru autoritatea competentă, inclusiv auditorii şi experţii instruiţi de aceasta, se supun obligaţiei de a păstra secretul profesional.
(2) Nicio informaţie confidenţială care ar putea fi primită pe parcursul desfăşurării activităţii lor nu poate fi divulgată niciunei persoane sau autorităţi, decât într-o formă rezumată sau agregată, fără a se aduce atingere cazurilor reglementate de dreptul penal sau de prezenta lege.
(3) Prevederile alin. (2) nu împiedică autoritatea competentă să facă schimb de informaţii confidenţiale sau să le transmită în conformitate cu dreptul Uniunii Europene şi cu dreptul naţional.
ART. 65
Autoritatea competentă şi Banca Naţională a României cooperează ori de câte ori este necesar pentru a se respecta prevederile prezentei legi, inclusiv în vederea cooperării cu Autoritatea Bancară Europeană.
ART. 66
Autoritatea competentă notifică Comisia Europeană şi Autoritatea Bancară Europeană cu privire la desemnarea sa ca autoritate competentă, precum şi cu privire la orice modificări în legătură cu aceasta.
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţia de a coopera
ART. 67
(1) Autoritatea competentă cooperează cu autorităţile competente din statele membre ori de câte ori este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezenta lege.
(2) Autoritatea competentă acordă asistenţă autorităţilor competente ale celorlalte state membre, inclusiv prin schimb de informaţii şi cooperare în cadrul activităţilor de investigare sau de supraveghere.
ART. 68
(1) Se desemnează autoritatea competentă prevăzută la art. 63 ca punct de contact pentru autorităţile competente din celelalte state membre.
(2) Autoritatea competentă informează Comisia Europeană şi celelalte state membre despre faptul că este desemnată să primească cererile de schimb de informaţii sau de cooperare.
ART. 69
(1) Autoritatea competentă, în calitate de punct de contact, comunică şi, la rândul său, solicită de la autorităţile competente ale statelor membre care au fost desemnate ca puncte de contact, fără întârzieri nejustificate, informaţiile necesare în scopul îndeplinirii sarcinilor atribuite prin prezenta lege.
(2) Autoritatea competentă, în cadrul schimbului de informaţii cu alte autorităţi competente, poate preciza, în momentul comunicării, că informaţiile respective nu pot fi divulgate fără acordul său expres, caz în care respectivele informaţii pot fi transmise doar în scopurile pentru care autoritatea şi-a dat acordul.
(3) Autoritatea competentă, în calitate de punct de contact, nu transmite informaţiile primite de la alte autorităţi competente din alte state membre altor organizaţii sau persoane fizice ori juridice fără acordul expres al autorităţilor competente care au comunicat informaţiile şi face acest lucru exclusiv în scopurile pentru care autorităţile respective şi-au dat acordul, cu excepţia unor circumstanţe justificate corespunzător, caz în care aceasta informează de îndată punctul de contact care a transmis informaţiile.
ART. 70
(1) Autoritatea competentă nu poate refuza să dea curs unei cereri de cooperare la desfăşurarea unei investigaţii sau activităţi de supraveghere sau să facă schimb de informaţii, în conformitate cu prevederile art. 69, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) o procedură judiciară pentru aceleaşi fapte şi împotriva aceloraşi persoane a fost deja începută;
b) o hotărâre definitivă pentru aceleaşi fapte şi împotriva aceloraşi persoane a fost deja pronunţată;
c) investigaţia, verificarea la faţa locului, activitatea de supraveghere sau schimbul de informaţii riscă să afecteze suveranitatea, securitatea naţională sau ordinea publică.
(2) În caz de refuz întemeiat pe motivele prevăzute la alin. (1), autoritatea competentă solicitată informează autoritatea competentă solicitantă într-un mod cât mai detaliat posibil.
ART. 71
Autoritatea competentă poate sesiza Autoritatea Bancară Europeană în cazul în care este refuzată o cerere de cooperare, în special un schimb de informaţii, sau când nu i s-a dat curs într-un termen rezonabil şi poate solicita asistenţa Autorităţii Bancare Europene în conformitate cu prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010. În această situaţie, orice decizie cu caracter obligatoriu luată de Autoritatea Bancară Europeană în conformitate cu prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 trebuie respectată de autoritatea competentă în cauză, indiferent dacă aceasta este membră sau nu a Autorităţii Bancare Europene.
SECŢIUNEA a 3-a
Soluţionarea litigiilor
ART. 72
În vederea asigurării respectării dispoziţiilor prezentei legi de către prestatorii de servicii de plată, consumatorii şi asociaţiile de consumatori pot să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
ART. 73
Pentru soluţionarea pe cale amiabilă a eventualelor litigii şi fără a se aduce atingere dreptului consumatorilor de a iniţia acţiuni în justiţie împotriva prestatorilor de servicii de plată care au încălcat dispoziţiile prezentei legi ori dreptului acestora de a sesiza Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, consumatorii pot apela şi la mecanisme extrajudiciare de reclamaţie şi despăgubire pentru consumatori, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi, cu modificările ulterioare, şi ale Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. VI
Sancţiuni
ART. 74
Constituie contravenţie următoarele fapte:
a) încălcarea de către prestatorii de servicii de plată a prevederilor art. 6 alin. (4), art. 7-17, art. 18 alin. (2), art. 19-28, art. 29 alin. (1), art. 30-36, art. 38, art. 39, art. 81 alin. (2) şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;
b) încălcarea de către instituţiile de credit a prevederilor art. 40, art. 41 alin. (1), (2) şi (4), art. 42 alin. (1)-(3), art. 43-45, art. 47, art. 53-55, art. 57-62 şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.
ART. 75
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de prezenta lege se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la sesizarea consumatorilor, a asociaţiilor de consumatori ori din oficiu, în cazul în care, prin încălcarea prevederilor legale, sunt sau pot fi afectate interesele consumatorilor.
ART. 76
(1) Odată cu aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale, agentul constatator poate dispune una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) respectarea clauzelor contractuale care au fost încălcate începând cu data încălcării;
b) restituirea sumelor încasate fără temei legal, într-un termen de maximum 15 zile de la data înmânării sau, după caz, a comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei;
c) aducerea contractului în conformitate cu prevederile legale, în termen de maximum 15 zile de la data înmânării sau, după caz, a comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei;
d) corectarea oricăror neconformităţi cu prevederile legale constatate prin procesul-verbal, în termen de maximum 15 zile de la data înmânării sau, după caz, a comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei.
(2) Neaducerea la îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) în termenele şi condiţiile prevăzute în procesele-verbale de constatare a contravenţiei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.
ART. 77
(1) Odată cu aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale, agentul constatator poate propune aducerea tuturor contractelor similare în conformitate cu prevederile legale, în termen de 30 de zile.
(2) Măsura complementară propusă pentru a fi aplicată potrivit prevederilor alin. (1) se dispune prin ordin emis de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
(3) Ordinul emis poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Creditorii sunt obligaţi să informeze Banca Naţională a României, în termen de două zile lucrătoare, despre sancţiunile ce le-au fost aplicate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei legi.
ART. 78
Autoritatea competentă poate face publică orice sancţiune contravenţională aplicată în caz de încălcare a prevederilor prezentei legi, cu excepţia cazurilor în care această informaţie riscă să perturbe în mod grav pieţele financiare sau să aducă un prejudiciu disproporţionat părţilor implicate sau atunci când s-a făcut plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi nu a fost pronunţată o hotărâre definitivă.
ART. 79
Contravenţiilor prevăzute la art. 74 şi art. 76 alin. (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. VII
Dispoziţii finale
ART. 80
(1) Autoritatea competentă furnizează Comisiei Europene, până la data de 18 septembrie 2018 şi, ulterior, la interval de 2 ani, informaţii privind următoarele aspecte:
a) respectarea de către prestatorii de servicii de plată a prevederilor art. 7-13 şi art. 15-17;
b) respectarea cerinţelor privind asigurarea existenţei siteului internet de comparare, în temeiul art. 18;
c) numărul conturilor de plăţi care au făcut obiectul schimbării şi procentul de cereri de schimbare care au fost refuzate;
d) numărul instituţiilor de credit care oferă conturi de plăţi cu servicii de bază, numărul de astfel de conturi care au fost deschise şi procentul de cereri de deschidere a unui cont de plăţi cu servicii de bază care au fost refuzate.
(2) Prestatorii de servicii de plată furnizează autorităţii competente toate informaţiile solicitate în termenul precizat de aceasta.
ART. 81
(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), măsurile necesare pentru a se asigura respectarea prevederilor art. 7-13 şi art. 15-17 se aplică în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a standardelor tehnice adoptate de Comisia Europeană privind terminologia standardizată pentru acele servicii care sunt comune unei majorităţi a statelor membre.
ART. 82
(1) Prevederile prezentei legi se aplică inclusiv contractelor în curs de derulare aferente conturilor de plăţi la data intrării în vigoare a acesteia, cu excepţia prevederilor art. 40-62.
(2) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pune la dispoziţia consumatorilor site-ul internet prevăzut la art. 18 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a standardelor tehnice adoptate de Comisia Europeană, conform prevederilor art. 5.
Prezenta lege transpune Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 257 din 28 august 2014.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PETRU-GABRIEL VLASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 19 decembrie 2017.
Nr. 258.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
