Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege are drept obiect instituirea unor măsuri şi mecanisme legale pentru prevenirea şi depistarea precoce a diabetului, precum şi pentru conştientizarea, încurajarea şi sprijinirea populaţiei să adopte şi să practice un stil de viaţă sănătos şi responsabil în vederea menţinerii unei bune stări de sănătate pe toată perioada vieţii.
ART. 2
Dreptul la ocrotirea sănătăţii pe care îl au cetăţenii români pe toată perioada vieţii impune din partea statului român:
a) luarea unor măsuri adecvate de natură a determina adoptarea şi menţinerea de către populaţie a unui stil de viaţă sănătos şi responsabil;
b) asigurarea procedurilor şi mijloacelor prin care toate persoanele să beneficieze de o depistare precoce a diabetului;
c) asigurarea în mod real şi efectiv a condiţiilor normative şi instituţionale astfel încât orice persoană diagnosticată cu o formă de diabet sau obezitate să beneficieze de asistenţă de specialitate, de medicamente, dispozitive medicale, precum şi de programe speciale şi adecvate de monitorizare, tratament şi consiliere.
ART. 3
(1) În vederea menţinerii unei bune stări de sănătate, populaţia este informată, încurajată şi sprijinită în mod activ şi regulat, prin programe speciale, pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil pe tot parcursul vieţii.
(2) Programele speciale pentru prevenţia şi depistarea precoce a diabetului de care se poate beneficia, potrivit prezentei legi, sunt individuale ori colective şi pot fi asigurate şi finanţate, după caz, prin Programul naţional de prevenţie a diabetului, prin proiecte ale autorităţilor publice locale ori, în condiţiile prezentei legi, prin finanţări sau proiecte private.
ART. 4
(1) Un stil de viaţă sănătos implică cu necesitate adoptarea şi respectarea cumulativă a cel puţin următoarelor condiţii de viaţă:
a) o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată;
b) activitate fizică constantă şi regulată, inclusiv la vârste înaintate;
c) o corectă corelare între perioadele de activitate cu cele de odihnă şi somn;
d) o bună stare psihică şi emoţională tradusă, în primul rând, prin diminuarea stresului;
e) existenţa şi menţinerea sănătăţii sexuale;
f) eliminarea unor factori de risc cum ar fi supraponderea, obezitatea, consumul de tutun şi a drogurilor de orice fel, evitarea consumului în exces a grăsimilor, zaharurilor, alcoolului ori a aditivilor alimentari, precum şi a automedicaţiei.
(2) Condiţii specifice şi detaliate pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos se stabilesc prin programul naţional de prevenţie a diabetului.
ART. 5
Creşterea şi dezvoltarea normală şi sănătoasă a copilului, în primul an de viaţă, se bazează, în principal, pe adoptarea de către gravidă a unui stil de viaţă sănătos şi a unei nutriţii adecvate, precum şi pe o alimentaţie a copilului asigurată, în primul rând, cu lapte matern.
ART. 6
O atitudine responsabilă din partea fiecărei persoane înseamnă:
a) adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos;
b) verificarea periodică şi regulată a stării de sănătate şi a factorilor de risc;
c) respectarea recomandărilor medicale, inclusiv a celor legate de stilul de viaţă, pe tot parcursul vieţii indiferent dacă este diagnosticată ori nu cu o afecţiune;
d) interes pentru parcurgerea şi asimilarea educaţiei terapeutice în ceea ce priveşte afecţiunea personală ori a membrilor familiei sale.
CAP. II
Programul naţional de prevenţie a diabetului
ART. 7
Principalul instrument, la nivel naţional, pentru prevenţia şi depistarea precoce a diabetului şi de transpunere a drepturilor prevăzute la art. 2 îl constituie Programul naţional de prevenţie a diabetului, aprobat prin hotărâre a Guvernului, pentru o durată de 4 ani.
ART. 8
(1) Programul naţional de prevenţie a diabetului se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împreună cu Colegiul Medicilor din România.
(2) Partea din Programul naţional de prevenţie a diabetului referitoare la educaţie terapeutică şi de adoptare şi menţinere a unui stil de viaţă sănătos ce urmează să se desfăşoare prin unităţile de învăţământ, inclusiv grădiniţe, se elaborează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu consultarea autorităţilor prevăzute la alin. (1).
ART. 9
(1) Programul naţional de prevenţie a diabetului acoperă cel puţin următoarele domenii:
a) prevenţie primară - angajarea de acţiuni care să prevină apariţia diabetului;
b) reducerea factorilor de risc - adoptarea unor măsuri inclusiv de stimulare şi de bonificare a situaţiilor de prevenţie sau de reducere de către populaţie sau angajatori a factorilor de risc prevăzuţi de prezenta lege şi a unora noi stabiliţi prin Programul naţional de prevenţie a diabetului;
c) diagnosticare precoce - identificarea persoanelor aflate la risc de a dezvolta diabet şi diagnosticarea lor cât mai devreme;
d) control asistat de specialitate pentru prevenirea instalării diabetului - oferirea de tratament şi suport persoanelor diagnosticate cu prediabet sau cu risc de dezvoltare a diabetului pentru a obţine un bun control al glicemiei cât mai devreme posibil pentru a reduce riscul de apariţie şi instalare a diabetului;
e) educaţie terapeutică - un proces de formare de cunoştinţe şi deprinderi care trebuie să permită persoanei cu diabet sau celor care au grijă de ea să îşi poată integra noua condiţie în viaţa de zi cu zi şi să îşi asigure o gestionare corectă a bolii;
f) programe speciale de prevenţie şi screening dedicate copiilor, elevilor, gravidelor, precum şi persoanelor identificate cu factori de risc.
(2) În cuprinsul Programului naţional de prevenţie a diabetului se includ prevederi referitoare inclusiv la:
a) beneficiarii şi participanţii la program, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora;
b) modalităţile şi procedurile de colaborare între furnizorii de servicii medicale de prevenţie şi depistare precoce a diabetului;
c) competenţele şi responsabilităţile fiecăreia dintre specialităţile medicale implicate în derularea Programului naţional de prevenţie a diabetului;
d) serviciile furnizate de către furnizorii de servicii medicale sau de suport, inclusiv numărul acestora, care sunt plătite ori, după caz, decontate de casa de asigurări de sănătate;
e) activităţile ce urmează a fi derulate, cum ar fi informarea şi educarea privind necesitatea adoptării unui stil de viaţă sănătos, prevenţie primară, diagnostic precoce, servicii medicale de rutină, educaţia terapeutică, abordarea problemelor psihologice, diversitate culturală, participarea persoanelor cu diabet pe piaţa muncii;
f) ghidurile şi protocoale privind depistarea precoce a diabetului ce urmează să fie aprobate;
g) indicatori de performanţă şi de management al cazului medical;
h) definirea unor obiective primare şi secundare;
i) modalitatea şi procedura de comunicare dintre medicii de familie, medicii de medicina muncii şi medicii şcolari pentru derularea programelor de prevenţie şi depistare precoce a diabetului;
j) stabilirea furnizorilor de servicii de suport şi a serviciilor ce pot fi furnizate, la recomandarea medicului de familie ori de către medicul specialist, în vedere atingerii de către pacient a unor obiective şi indicatori medicali referitori la starea de sănătate;
k) detalierea responsabilităţilor autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul prevenţiei şi depistării precoce a diabetului, inclusiv a autorităţilor publice locale şi a unităţilor de învăţământ;
l) elemente de organizare şi de supraveghere a modului de derulare a Programului naţional de prevenţie a diabetului.
(3) Programul naţional de prevenţie a diabetului conţine cel puţin un proiect cu obiective comune ale celor trei autorităţi Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
ART. 10
(1) Programul naţional de prevenţie a diabetului se finanţează, în principal, de către Ministerul Sănătăţii de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanţarea Programului naţional de prevenţie a diabetului reprezintă cel puţin 15% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de prevenţie la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
(2) Sumele alocate programului naţional de prevenţie a diabetului necheltuite în anul în curs sau în cei 4 ani pentru care se aprobă programul se reportează pentru anul următor, respectiv următorul Program naţional de prevenţie a diabetului.
(3) Sumele alocate Programului naţional de prevenţie a diabetului nu pot face obiectul unor rectificări negative, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră ce impune suplimentarea sumelor destinate exclusiv programului curativ de diabet.
(4) Fondurile pentru decontarea serviciilor şi investigaţiilor medicale prevăzute în cadrul Programului naţional de prevenţie a diabetului se stabilesc şi se alocă de la bugetul de stat distinct de cele pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate ori pentru alte programe naţionale curative sau de prevenţie.
ART. 11
(1) Prin Programul naţional de prevenţie a diabetului se pot finanţa proiecte, propuse de entităţile prevăzute la alin. (2), pentru promovarea şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil de către populaţie, precum şi proiecte de evaluare periodică sau continuă a stării de sănătate în ceea ce priveşte prevenţia diabetului.
(2) Pot fi beneficiari ai finanţărilor prevăzute la alin. (1) următoarele entităţi, publice sau private:
a) asociaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea unui stil de viaţă sănătos;
b) societăţile profesionale din domeniul medical;
c) unităţile de învăţământ de orice fel, inclusiv grădiniţele;
d) unităţile medicale de orice fel, inclusiv cabinetele medicilor de familie;
e) universităţile şi facultăţile.
(3) Pot fi finanţate, total sau parţial, proiecte cu o durată ce acoperă cel mult durata Programului naţional de prevenţie a diabetului.
(4) Criteriile, metodologia de eligibilitate şi de aprobare a proiectelor, precum şi procedura de verificare şi evaluare a executării proiectelor se prevăd în Programul naţional de prevenţie a diabetului. Se punctează suplimentar, în primul rând, proiectele care şi-au atins ţintele şi obiectivele propuse şi revin pentru o nouă refinanţare, precum şi cele care implică o cât mai largă coparticipare şi implicare a societăţii civile, a furnizorilor sau a destinatarilor proiectului respectiv.
(5) Sumele destinate finanţării proiectelor propuse de entităţile prevăzute la alin. (2) reprezintă 15% din bugetul alocat Programului naţional de prevenţie a diabetului. Sumele alocate unui proiect şi nefolosite se returnează şi sunt reportate pentru următorul Program naţional de prevenţie a diabetului.
(6) Lista proiectelor eligibile şi documentaţia depusă în vederea finanţării se fac publice cu cel puţin 45 de zile înainte de a fi supuse procedurii de selecţie şi adoptare. Agenţii economici, indiferent de obiectul de activitate, se pot angaja printr-un contract de sponsorizare să finanţeze unul sau mai multe dintre proiectele propuse. Dacă există finanţatori privaţi, aceştia sunt incluşi în comisia de selecţie a proiectelor.
(7) Proiectele referitoare la derularea unor acţiuni prin intermediul unităţilor de învăţământ, inclusiv prin grădiniţe, se avizează în prealabil depunerii spre aprobare a finanţării de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Anterior avizării, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare, sprijină şi acordă consultanţă de specialitate iniţiatorilor pentru corelarea acestora cu programele de învăţământ, cu particularităţile diferitelor unităţi de învăţământ ori cu nevoile specifice ale unor categorii de elevi, îndeosebi cei supuşi unor factori de risc ori deficienţe fizice sau psihice.
(8) Dacă, din lista de proiecte depuse în vederea obţinerii unor finanţări, există proiecte pentru care nu a fost aprobată o formă de finanţare, respectivele proiecte pot fi susţinute financiar de către agenţi economici sau de alte entităţi de drept privat.
(9) Finanţările făcute de către agenţii economici potrivit alin. (5) şi alin. (7) sunt cheltuieli deductibile fiscal.
(10) Evaluările finale ale programelor finanţate prin Programul naţional de prevenţie a diabetului, precum şi datele şi informaţiile rezultate în urma finalizării proiectului au caracter public şi se publică pe site-ul autorităţii.
ART. 12
(1) Anual şi la finalizarea unui program naţional de prevenţie a diabetului, Institutul Naţional de Sănătate Publică face o evaluare a modului în care acesta a fost realizat, o sinteză şi o analiză a rezultatelor sale pe care le face publice şi le comunică comisiilor de sănătate din cadrul Parlamentului României, Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(2) În baza analizei prevăzute la alin. (1), Institutul Naţional de Sănătate Publică face propuneri concrete pentru noul Program naţional de prevenţie a diabetului către Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, precum şi către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
ART. 13
Datele obţinute în urma executării Programului naţional de prevenţie a diabetului, precum şi alte date şi informaţii în legătură cu măsurile şi activităţile de promovare a unui stil de viaţă sănătos şi responsabil şi de prevenţie a diabetului sunt date de interes public şi se pun la dispoziţia celor interesaţi, respectându-se cerinţele de protecţie a datelor cu caracter personal.
CAP. III
Registrul naţional de diabet şi prediabet
ART. 14
(1) Registrul naţional de diabet şi prediabet este parte integrantă a platformei informatice din asigurările de sănătate şi constituie principalul instrument prin care, în cadrul Programului naţional de prevenţie a diabetului, se asigură creşterea calităţii şi eficienţei actului medical, inclusiv din punct de vedere economico-financiar, prin accesul imediat la date şi informaţii medicale, precum şi prin furnizarea de date şi informaţii statistice cu caracter medical necesare fundamentării politicilor de sănătate.
(2) Prin Registrul naţional de diabet şi prediabet se asigură, cel puţin, înregistrarea, accesarea şi prelucrarea informaţiilor privind datele personale şi medicale ale pacienţilor, serviciile medicale primite, prescripţiile şi recomandările medicale formulate, antecedentele personale, fiziologice şi patologice, regimul de viaţă, datele furnizorului medical, precum şi un sistem de comunicare între furnizorii de servicii medicale de prevenţie a diabetului prevăzuţi de prezenta lege.
(3) Registrul naţional de diabet şi prediabet se organizează ca modul al dosarului electronic de sănătate al pacientului, dispoziţiile legale referitoare la acesta, inclusiv legat de accesul şi utilizarea datelor şi informaţiilor, aplicându-i-se în mod corespunzător.
(4) Finanţarea achiziţionării şi implementării Registrului naţional de diabet şi prediabet se face de la bugetul de stat, iar mentenanţa şi eventuala dezvoltare ulterioară a Registrului naţional de diabet şi prediabet se asigură prin fonduri alocate prin Programul naţional de prevenţie a diabetului.
(5) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, se aprobă înfiinţarea, conţinutul, organizarea şi funcţionarea Registrului naţional de diabet şi prediabet.
(6) În prealabil aprobării ordinului comun prevăzut la alin. (5), prevederile referitoare la datele, informaţiile şi procedurile operaţionale necesare utilizării şi funcţionării Registrului naţional de diabet şi prediabet se avizează conform de către ministerele şi instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, în conformitate cu prevederile prezentei legi. În cazul existenţei unor inadvertenţe ori probleme funcţionale, instituţiile şi autorităţile avizatoare acordă Ministerului Sănătăţii suportul de specialitate în vederea găsirii celor mai bune soluţii tehnice şi normative.
ART. 15
(1) Furnizorii de servicii medicale, inclusiv cei de medicina muncii şi de medicină şcolară, sunt obligaţi să raporteze în Registrul naţional de diabet şi prediabet datele prevăzute de prezenta lege şi cele stabilite de prevederile Programului naţional de prevenţie a diabetului şi, în condiţiile legii, au dreptul de a accesa şi consulta Registrul naţional de diabet şi prediabet în vederea luării unei decizii medicale referitoare la un anumit pacient.
(2) Cheltuielile făcute de către furnizorii de servicii medicale cu raportarea datelor solicitate prin Programul naţional de prevenţie a diabetului, inclusiv prin angajarea personalului necesar ori prin contractarea unor furnizori externi, sunt cuantificate şi decontate de către casele de asigurări de sănătate pe categorii de cheltuieli sau printr-un buget global separat de plata serviciilor medicale furnizate.
ART. 16
(1) Registrul naţional de diabet şi prediabet trebuie să permită înregistrarea pacienţilor cu un număr unic de înregistrare pe tipuri de diabet, precum şi condiţionarea eliberării reţetei medicale prescrise de către medic de existenţa pacientului în Registrul naţional de diabet şi prediabet.
(2) Registrul naţional de diabet şi prediabet trebuie să permită extragerea şi prelucrarea unor liste referitoare la persoanele înscrise în programul de prevenţie a diabetului, precum şi extragerea şi prelucrarea în scop statistic şi medical a informaţiilor pe care acesta le stochează.
CAP. IV
Derularea Programului naţional de prevenţie a diabetului
ART. 17
(1) Programul naţional de prevenţie a diabetului se derulează de către casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, prin intermediul furnizorilor de servicii medicale în specialitatea medicină de familie, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, medicina muncii, cabinetelor de medicină şcolară sau al centrelor comunitare integrate din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Pot furniza servicii medicale de specialitate în cadrul Programului naţional de prevenţie a diabetului furnizorii publici sau privaţi de servicii medicale.
ART. 18
Casele de asigurări de sănătate au următoarele atribuţii:
a) organizează şi coordonează sistemul de prevenţie a diabetului şi de tratament al prediabetului în raza lor de competenţă;
b) încheie contracte de furnizare a serviciilor medicale de prevenţie a diabetului cu furnizorii de servicii medicale şi cei de servicii de suport din raza de competenţă, având ca obiect desfăşurarea serviciilor medicale şi a activităţilor de prevenţie a diabetului prevăzute de Programul naţional de prevenţie a diabetului, de alte acte normative ori aprobate de către Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau de către alte autorităţi;
c) în aria proprie de competenţă, prin colaborare cu direcţia de sănătate publică, ţin evidenţa furnizorilor de servicii medicale de medicina muncii şi a cabinetelor de medicină şcolară pe care îi coordonează în desfăşurarea activităţilor de prevenţie şi de depistare a diabetului;
d) colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea asigurării evaluării privind depistarea şi prevenţia diabetului a persoanelor din categoriile defavorizate ori fără loc de muncă şi care nu sunt înregistrate la un medic de familie;
e) monitorizează şi coordonează procesul de introducere în Registrul naţional de diabet şi prediabet a datelor şi informaţiilor stabilite prin Programul naţional de prevenţie a diabetului ori prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
f) raportează către Institutul Naţional de Sănătate Publică datele solicitate de către acesta.
ART. 19
(1) În zonele care nu sunt acoperite cu medici de familie sau medici şcolari, conform prevederilor din Programul naţional de prevenţie a diabetului, casa de asigurări, cu consultarea centrului judeţean de diabet, poate stabili ca programul de prevenţie şi depistare precoce a diabetului, precum şi alte programe de prevenţie să se desfăşoare prin intermediul altor specialităţi medicale, inclusiv nutriţie şi dietetică, ori, după caz, al centrelor medicale integrate ori al asistenţilor medicali comunitari, stabilind în acest sens, împreună cu autorităţile publice locale, un program de desfăşurare a acţiunilor de prevenţie şi depistare precoce a diabetului.
(2) Dacă, în condiţiile alin. (1), casa de asigurări de sănătate decide ca derularea programului de prevenţie şi depistare să se facă şi prin intermediul altor specialităţi, aceasta încheie contracte de prestări servicii de prevenţie şi depistare precoce a diabetului cu furnizorii de servicii medicale stabiliţi. Contractul este valabil un an, urmând ca la finalizarea lui să fie evaluate rezultatele şi făcute verificări dacă condiţia lipsei unui medic de familie mai subzistă.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale care nu au organizate centre medicale integrate asigură realizarea programului de prevenţie a diabetului prin contractarea serviciilor medicale de la furnizori de servicii medicale privaţi. Asigurarea resurselor financiare pentru derularea de către autorităţile administraţiei publice locale a activităţii de prevenţie a diabetului se face potrivit dispoziţiilor art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2017, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din bugetul propriu al autorităţii administraţiei publice locale.
ART. 20
(1) Medicul de familie, anual, întocmeşte sau, după caz, actualizează o evaluare pentru fiecare pacient din lista proprie cu privire la factorii ambientali în care acesta trăieşte acasă şi la locul de muncă, regimul şi igiena alimentară, stilul de viaţă şi atitudinea faţă de sănătatea proprie, starea generală de sănătate şi afecţiunile cu care este în evidenţă, precum şi cu alte elemente prevăzute prin prevederile Programului naţional de prevenţie a diabetului.
(2) Medicul de familie, dacă apreciază că este cazul, în cadrul procesului de evaluare prevăzut la alin. (1) poate consulta medicul de medicina muncii sau, după caz, medicul de medicină şcolară.
(3) În funcţie de rezultatul evaluării, medicul de familie decide cu privire la măsurile ce trebuie luate, inclusiv, în condiţiile Programului naţional de prevenţie a diabetului, trimiterea pacientului pentru investigaţii clinice şi paraclinice suplimentare.
(4) Evaluarea condiţiilor referitoare la factorii ambientali în care pacientul trăieşte acasă, regimul şi igiena alimentară, stilul de viaţă şi atitudinea faţă de sănătatea proprie se poate face de către medicul de familie şi în afara timpului normal de lucru, inclusiv printr-o vizită la domiciliul pacientului.
ART. 21
(1) În conformitate cu prevederile Programului naţional de prevenţie a diabetului, medicul de familie stabileşte calendarul de evaluare pentru fiecare pacient din lista proprie.
(2) La luarea în evidenţă pentru prima dată a unui pacient de către un medic de familie, acesta face o evaluare iniţială privind depistarea precoce a diabetului.
ART. 22
(1) Activităţile prestate de către medicul de familie în cadrul Programului naţional de prevenţie a diabetului nu se includ în programul şi în lista de activităţi prestate în baza contractului cu casa de asigurări de sănătate privind furnizarea de servicii medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate şi se plătesc separat de către casa de asigurări de sănătate cu care are încheiat contractul de furnizare servicii medicale şi activităţi de prevenţie şi depistare a diabetului, potrivit prezentei legi şi prevederilor Programului naţional de prevenţie a diabetului.
(2) Contractul încheiat de medicul de familie prevede inclusiv serviciile medicale şi nemedicale ce urmează să fie furnizate de către medicul de familie, valoarea fiecărui serviciu, precum şi numărul acestora pe perioada pentru care a fost încheiat contractul sau pentru perioade determinate prin contractul încheiat, iar plata se face, în baza facturii emise de către medicul de familie, în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării ei. Facturile se pot comunica în format electronic.
(3) Părţile pot negocia şi stabili clauze suplimentare ale contractului privind furnizarea de servicii medicale şi prevenţie a diabetului în funcţie de programele derulate de casa de asigurări de sănătate în temeiul Programului naţional de prevenţie a diabetului ori de unele programe derulate în parteneriat cu autorităţile publice locale ori cu alţi finanţatori publici ori privaţi.
ART. 23
(1) Valoarea serviciului medical şi a investigaţiilor furnizate de către medicii de familie, modalitatea de plată, precum şi criteriile în baza cărora se va face plata se vor stabili prin Programul naţional de prevenţie a diabetului.
(2) Criteriile de plată a medicului de familie, inclusiv pentru situaţii speciale de furnizare a serviciilor medicale, vor include atingerea unor obiective şi a unor indicatori medicali stabiliţi potrivit Programului naţional de prevenţie a diabetului.
ART. 24
(1) În situaţia în care există pacienţi care nu s-au prezentat la medicul de familie pentru efectuarea evaluării privind depistarea precoce a diabetului, medicul de familie transmite casei de asigurări cu care se află în relaţii contractuale lista nominală a acestora.
(2) În baza listei comunicate de către medicul de familie, casa de asigurări notifică asiguratul cu privire la necesitatea de a se prezenta la medicul de familie pentru efectuarea controlului privind depistarea precoce a diabetului.
ART. 25
(1) Furnizorii de servicii medicale de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, precum şi cei de alte specialităţi aflaţi în contract cu casa de asigurări de sănătate pentru furnizarea serviciilor medicale în cadrul Programului naţional de prevenţie a diabetului sunt plătiţi lunar de către casele de asigurări de sănătate pentru serviciile furnizate în cadrul Programului naţional de prevenţie a diabetului. Factura se poate comunica inclusiv în format electronic.
(2) Dispoziţiile art. 23 se aplică în mod corespunzător.
ART. 26
(1) Analizele paraclinice efectuate de către furnizorii de analize medicale paraclinice în cadrul Programului naţional de prevenţie a diabetului se decontează lunar de către casele de asigurări de sănătate din fondurile cu această destinaţie, inclusiv prin folosirea de credite de angajament pentru perioada respectivului Program naţional de prevenţie a diabetului, în baza contractului încheiat cu furnizorul de servicii medicale paraclinice.
(2) Fondurile pentru decontarea analizelor paraclinice prevăzute în cadrul Programului naţional de prevenţie a diabetului se stabilesc şi se alocă de la bugetul de stat distinct de cele pentru decontarea analizelor paraclinice curative.
ART. 27
Stabilirea meniurilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile medicale, inclusiv de tratament balnear, în care se asigură luarea mesei se face cu aprobarea unui dietetician.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 28
(1) Autorităţile administraţiei publice locale, consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile judeţene pot elabora şi aproba programe de promovare, încurajare şi susţinere a unui stil de viaţă sănătos şi responsabil îndeosebi prin:
a) înfiinţarea de săli şi terenuri de sport, bazine de înot şi alte asemenea structuri destinate publicului;
b) înfiinţarea unor parcuri noi sau modernizarea celor existente;
c) înfiinţarea pistelor de biciclete;
d) dotarea, organizarea şi asigurarea funcţionării în spaţiile şi în parcurile publice, inclusiv în proximitatea imobilelor de locuinţe, a unor mijloace şi dotări specifice care să permită efectuarea gratuită a sportului de către populaţie în general şi de către copii în special;
e) acordarea de facilităţi investitorilor privaţi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unor astfel de unităţi;
f) verificarea modului în care în unităţile de învăţământ sunt respectate dispoziţiile legale referitoare la alimentaţia sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar.
(2) Facilităţile pe care le pot acorda autorităţile administraţiei publice locale agenţilor economici care exploatează activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a) pot consta în:
a) scutiri sau reduceri ale taxelor locale;
b) scutiri sau reduceri pentru o anumită perioadă de la plata unor impozite către bugetele locale;
c) atribuirea directă, prin concesionare, a unor terenuri sau clădiri, proprietate privată a unităţii administrativ-teritoriale, în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), agenţilor economici care se obligă să organizeze în mod gratuit astfel de activităţi;
d) instituirea unor proceduri de urgentare a acordării unor avize şi autorizaţii ce intră în competenţa lor.
(3) În situaţia acordării unor facilităţi în condiţiile prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale vor institui un sistem de verificare a modului în care agenţii economici beneficiari ai facilităţilor acordate se conformează cerinţelor şi condiţiilor în care facilităţile au fost acordate, iar în cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile care au fost avute în vedere la momentul acordării facilităţii, măsurile respective vor fi revocate de către autoritatea administraţiei publice locale.
ART. 29
Autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliile judeţene, consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pot încheia parteneriate cu alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din domeniul medical, învăţământ şi social, pentru derularea unor proiecte privind prevenţia unor boli, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei sau îmbunătăţirea calităţii vieţii.
ART. 30
(1) Autorităţile administraţiei publice locale pot angaja sau, după caz, pot contracta servicii de la unul sau mai mulţi dieteticieni, în funcţie de necesităţi, care să stabilească şi să aprobe meniul zilnic al copiilor din unităţile de învăţământ preuniversitar, inclusiv grădiniţe, din subordinea autorităţii administraţiei publice locale.
(2) Pentru copiii cu probleme medicale ori indicaţii privind adoptarea unui anumit regim alimentar, dieteticianul se consultă cu medicul de familie al copilului ori, dacă este cazul, cu un medic specialist.
(3) Costurile cu angajarea dieteticienilor şi cu eventualele consultaţii medicale se suportă din bugetul autorităţii publice locale.
ART. 31
(1) Autorităţile administraţiei publice locale asigură dotări specifice care să permită elevilor practicarea sportului în timpul liber, în pauze sau pe perioada vacanţelor şcolare ori a zilelor libere, în fiecare unitate de învăţământ din subordinea lor.
(2) Pe perioada vacanţelor şi a zilelor libere unităţile de învăţământ sunt obligate să asigure accesul liber la terenurile de sport şi la dotările specifice pentru practicarea sportului, aflate în spaţii deschise, şi pentru elevii care nu sunt înscrişi la respectiva unitate de învăţământ, anunţând din timp autoritatea publică cu privire la programul de acces la terenurile de sport şi la dotările specifice.
(3) Autoritatea administraţiei publice locale, anunţată potrivit alin. (2), asigură organizarea unui sistem de pază a spaţiilor şi a dotărilor pentru practicarea sportului la care elevii au acces, în timpul liber, pe perioada vacanţelor şi a zilelor libere, sau, după caz, asigură unităţilor de învăţământ resursele financiare pentru a putea ele să organizeze serviciul de pază.
ART. 32
(1) Institutul Naţional de Sănătate Publică elaborează procedura şi criteriile de măsurare şi de clasificare a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, oraş sau municipiu, din punctul de vedere al gradului de asigurare a posibilităţii de a face sport şi mişcare. Criteriile de măsurare şi clasificare au în vedere, prin raportare la numărul de locuitori, în special existenţa şi facilitatea de acces şi de folosinţă a:
a) sălilor şi a terenurilor de sport;
b) parcurilor;
c) pistelor de bicicletă;
d) bazinelor de înot;
e) dotărilor suplimentare din parcuri şi spaţiile publice de natură a permite efectuarea sportului şi exerciţiilor fizice de către populaţie în mod gratuit;
f) unor trasee pietonale;
g) organizarea ori finanţarea cu regularitate a unor concursuri şi competiţii sportive cu caracter de masă, îndeosebi a celor organizate de către unităţile de învăţământ.
(2) Procedura, criteriile de măsurare şi de clasificare prevăzute la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Clasificarea şi notarea se fac de către Institutul Naţional de Sănătate Publică prin acordarea unor culori după cum urmează:
a) roşu, dacă criteriile sunt îndeplinite într-un procent de până la 35%;
b) galben, dacă criteriile sunt îndeplinite într-un procent cuprins între 35% şi 70%;
c) verde, dacă criteriile sunt îndeplinite într-un procent mai mare de 70%.
(3) Procedura de clasificare şi de notare a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, oraş sau municipiu, se face începând cu anul 2025.
(4) Autoritatea publică locală în colaborare cu direcţia de sănătate publică teritorială şi casa de asigurări de sănătate teritorială elaborează şi publică anual harta stării de sănătate a populaţiei din localitatea respectivă. Criteriile şi metodologia de elaborare a hărţii privind starea de sănătate se elaborează de către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
ART. 33
(1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează şi aprobă curricule şcolare specifice prin care elevii să fie informaţi şi educaţi cu privire la necesitatea adoptării unui stil de viaţă sănătos şi responsabil, înlocuieşte sistemul de notare la orele de educaţie fizică şi sport cu sistemul „admis“ sau „respins“ şi, cu avizul Ministerului Sănătăţii, elaborează şi implementează la nivelul unităţilor de învăţământ curricule specifice pentru orele de educaţie fizică şi sport adaptate nevoilor elevilor cu deficienţe fizice sau psihice. În ciclul gimnazial în cuprinsul programului şcolar sunt prevăzute cel puţin 2 ore de educaţie fizică şi sport săptămânal.
(2) Unităţile de învăţământ, inclusiv grădiniţele, publice sau private, care organizează programe speciale pentru promovarea, încurajarea şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil pot primi finanţări de la consiliile locale sau de la consiliul judeţean pentru aceste programe.
(3) Unităţile de învăţământ colaborează şi sprijină organizatorii, publici sau privaţi, în vederea desfăşurării în unitatea de învăţământ a unor programe de prevenţie a diabetului, dacă programul respectiv a fost avizat de direcţia de sănătate publică teritorială şi inspectoratul şcolar teritorial.
ART. 34
Prin Programul naţional de prevenţie a diabetului se stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a programelor de prevenţie a diabetului pentru persoanele aflate în centrele de detenţie, în centrele de plasament, în centrele sociomedicale ori medico-sociale şi alte asemenea unităţi medicale ori sociale.
ART. 35
Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală proprie elaborează norme proprii pentru organizarea şi desfăşurarea programelor de prevenţie a diabetului specifice reţelei respective. Normele se includ în Programul naţional de prevenţie a diabetului.
ART. 36
Studenţii şi rezidenţii din facultăţile de medicină, precum şi studenţii uneia dintre facultăţile de farmacie, nutriţie şi dietetică, de psihologie, de asistenţă socială sau de educaţie fizică şi sport pot desfăşura activităţi de voluntariat sau plătite în şcoli, grădiniţe şi universităţi de învăţământ superior ori în cadrul unor acţiuni organizate de către autorităţile publice locale sau de către organizaţiile nonprofit având ca obiect activităţi de educaţie privind prevenţia diabetului, precum şi îmbunătăţirea stilului de viaţă.
ART. 37
În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării adoptă normele de aplicare a prevederilor art. 11 alin. (7) din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
Bucureşti, 13 noiembrie 2020.
Nr. 249.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
