Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005
Comenteaza legea

SUMARUL
Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei,
precum şi unele mãsuri adiacente




                                                                       (Pag.
                                                                      din M.O.)


TITLUL I Modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv
în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
republicatã ........................................ 3-21

TITLUL II Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri
imobile care au aparţinut cultelor religioase din
România, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea
nr. 501/2002 ...................................... 22-30

TITLUL III Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a
Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor
bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor
cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din
România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin
<>Legea nr. 66/2004 ................................ 31-33

TITLUL IV Modificarea şi completarea <>Legii nr. 18/1991 , cu
modificãrile şi completãrile ulterioare ........... 34-37

TITLUL V Modificarea şi completarea <>Legii nr. 169/1997 pentru
modificarea şi completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991 ...................................... 38-39

TITLUL VI Modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 ............. 40-53

TITLUL VII Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv ............... 54-71

TITLUL VIII Modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind
codul fiscal .................................. 72-75

TITLUL IX Modificarea Codului penal ..................... 76

TITLUL X Circulaţia juridicã a terenurilor ............. 77-78

TITLUL XI Renta viagerã agricolã ........................ 79-81

TITLUL XII Modificarea şi completarea <>Legii nr. 7/1996 a
cadastrului şi a publicitãţii imobiliare, cu
modificãrile şi completãrile ulterioare ........ 82-103

TITLUL XIII Accelerarea judecaţilor în materia restituirii
proprietãţilor funciare ....................... 104-105

TITLUL XIV Dispoziţii tranzitorii ........................ 106

TITLUL XV Modificarea şi completarea <>Legii nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii .... 107-128

TITLUL XVI Modificarea şi completarea <>Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciarã .................. 129-154

TITLUL XVII Modificarea şi completarea <>Legii nr. 303/2004
privind Statutul magistraţilor ................. 155-195


Parlamentul României adopta prezenta lege.


TITLUL I
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ART. I
<>Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1, alineatele (1) şi (2) vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza <>Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor şi nerestituite, se restituie, în natura, în condiţiile prezentei legi.
(2) În cazurile în care restituirea în natura nu este posibila se vor stabili mãsuri reparatorii prin echivalent. Mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea investitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãţite, sau despãgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
2. La articolul 1, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Mãsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii, se acorda prin decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã a entitatii investite potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii. Mãsurile reparatorii în echivalent constând în despãgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, se propun a fi acordate prin decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã a entitatii investite potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii."
3. La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"a) imobilele naţionalizate prin <>Decretul nr. 92/1950 pentru nationalizarea unor imobile, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin <>Legea nr. 119/1948 pentru nationalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurãri, miniere şi de transporturi, precum şi prin alte acte normative de nationalizare;"
4. La articolul 2 alineatul (1), literele c) şi d) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr. 410/1948 privind donatiunea unor întreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 479/1954 privitor la donaţiile fãcute statului s.a., neîncheiate în forma autenticã, precum şi imobilele donate statului sau altor persoane juridice, încheiate în forma autenticã prevãzutã de art. 813 din Codul Civil, în acest din urma caz dacã s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulitãţii donatiei printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã;
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor mãsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate;"
5. La articolul 2 alineatul (1), dupã litera d) se introduce o noua litera, litera d^1), cu urmãtorul cuprins:
"d^1) imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotãrâri judecãtoreşti pronunţate în temeiul <>Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscãrii, confiscate, fãrã moştenitori sau fãrã stãpân, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;"
6. La articolul 4, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - (1) În cazul în care restituirea este cerutã de mai multe persoane îndreptãţite coproprietare a bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constata sau se stabileşte în cote-pãrţi ideale, potrivit dreptului comun."
7. La articolul 4, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) De prevederile prezentei legi beneficiazã şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptãţite."
8. La articolul 4, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) De cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevãzutã la Cap. III, profita ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptãţite care au depus în termen cerere de restituire."
9. Articolul 5 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - Nu sunt îndreptãţite la restituire în natura sau la mãsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit, despãgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezenta lege."
10. La articolul 6, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţeleg terenurile, cu sau fãrã construcţii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluãrii în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii."
11. La articolul 6, dupã alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) În situaţia prevãzutã la alin. (2), restituirea în natura se va dispune prin decizia sau dispoziţia unitãţii deţinãtoare.
(4) În situaţia în care utilajele şi instalaţiile solicitate sunt evidentiate în patrimoniul unor societãţi comerciale privatizate, altele decât cele prevãzute la art. 20 alin. (1) şi (2), dupã stabilirea contravalorii acestora, prin decizia entitatii implicate în privatizare se vor propune acordarea de despãgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
12. La articolul 7, dupã alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) În situaţia în care anumite imobile-terenuri libere situate în intravilan sunt solicitate de doua persoane îndreptãţite dintre cele prevãzute la art. 3 alin. (1) lit. a), dintre care unul este fostul proprietar, cãruia i s-a preluat terenul prin mãsurile abuzive aplicate în perioada ulterioara datei de 6 martie 1945, şi cel de-al doilea, persoana cãreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost preluat prin mãsurile abuzive arãtate la art. 2 alin. (1), se va restitui în natura terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte mãsuri reparatorii în echivalent, în condiţiile legii.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (3) dacã restituirea în natura nu este posibila potrivit prezentei legi, ambele persoane îndreptãţite beneficiazã de mãsuri reparatorii în echivalent."
13. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile situate în extravilanul localitãţilor la data preluãrii abuzive sau la data notificãrii, precum şi cele al cãror regim juridic este reglementat prin <>Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi prin <>Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , cu modificãrile ulterioare."
14. La articolul 8, dupã alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut comunitãţilor minoritãţilor naţionale preluate de stat, este reglementat prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 66/2004 .
(4) Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut patrimoniului sindical preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale."
15. La articolul 9, alineatul (2) se abroga.
16. La articolul 10, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 10. - (1) În situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi ale cãror construcţii edificate pe acestea au fost demolate total sau parţial, restituirea în natura se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rãmase nedemolate, iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate mãsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent."
17. La articolul 10, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcţii, autorizate, persoana indreptatita va obţine restituirea în natura a partii de teren rãmase libera, iar pentru suprafata ocupatã de construcţii noi, cea afectatã servituţilor legale şi altor amenajãri de utilitate publica ale localitãţilor urbane şi rurale, mãsurile reparatorii se stabilesc în echivalent."
18. La articolul 10, dupã alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (3^1) şi (3^2), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) Se restituie în natura inclusiv terenurile fãrã construcţii afectate de lucrãri de investiţii de interes public aprobate, dacã nu a început construcţia acestora, ori lucrãrile aprobate au fost abandonate.
(3^2) Se restituie în natura şi terenurile pe care, ulterior preluãrii abuzive, s-au edificat construcţii autorizate care nu mai sunt necesare unitãţii deţinãtoare, dacã persoana indreptatita achitã acesteia o despãgubire reprezentând valoarea de piata a construcţiei respective, stabilitã potrivit standardelor internaţionale de evaluare."
19. La articolul 10, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv şi ale cãror construcţii edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamitati naturale, persoana indreptatita beneficiazã de restituirea în natura pentru terenul liber. Dacã terenul nu este liber, mãsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent."
20. La articolul 10, alineatul (5) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(5) Dispoziţiile alin. (4) se aplica în mod corespunzãtor şi imobilelor rechiziţionate în baza <>Legii nr. 139/1940 şi ale cãror construcţii edificate pe acestea au fost distruse în timpul rãzboiului, dacã proprietarii nu au primit despãgubiri."
21. La articolul 10, alineatul (6) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(6) Valoarea corespunzãtoare a construcţiilor preluate în mod abuziv şi demolate se stabileşte potrivit valorii de piata de la data soluţionãrii notificãrii, stabilitã potrivit standardelor internaţionale de evaluare în funcţie de volumul de informaţii puse la dispoziţia evaluatorului."
22. La articolul 10, alineatul (7) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(7) Valoarea terenurilor, precum şi a construcţiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natura, se stabileşte potrivit valorii de piata de la data soluţionãrii notificãrii, stabilitã potrivit standardelor internaţionale de evaluare."
23. La articolul 10, alineatul (8) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(8) În situaţiile prevãzute la alin. (1), (2) şi (4), mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea investitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãţite sau despãgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
24. La articolul 10, alineatul (9) se abroga.
25. La articolul 11, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Imobilele expropriate şi ale cãror construcţii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natura persoanelor îndreptãţite, dacã nu au fost înstrãinate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacã persoana indreptatita a primit o despãgubire, restituirea în natura este condiţionatã de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despãgubirii primite, actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare."
26. La articolul 11, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În cazul în care construcţiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu construcţiile rãmase, iar pentru construcţiile demolate mãsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacã persoana indreptatita a primit o despãgubire, restituirea în natura este condiţionatã de rambursarea diferenţei dintre valoarea despãgubirii primite şi valoarea construcţiilor demolate asa cum a fost calculatã în documentaţia de stabilire a despãgubirilor, actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare."
27. La articolul 11, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) În cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parţial, persoana indreptatita poate obţine restituirea în natura a partii de teren rãmase libera, pentru cea ocupatã de construcţii noi, autorizate, cea afectatã servituţilor legale şi altor amenajãri de utilitate publica ale localitãţilor urbane şi rurale, mãsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispoziţiile art. 10 alin. (3), (3^1), (3^2) şi (4) se vor aplica în mod corespunzãtor."
28. La articolul 11, alineatul (5) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(5) Valoarea construcţiilor expropriate şi demolate se stabileşte potrivit valorii de piata de la data soluţionãrii notificãrii, stabilitã potrivit standardelor internaţionale de evaluare în funcţie de volumul de informaţii puse la dispoziţia evaluatorului."
29. La articolul 11, alineatul (6) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(6) Valoarea construcţiilor expropriate, care nu se pot restitui în natura şi a terenurilor aferente acestora se stabileşte potrivit valorii de piata de la data soluţionãrii notificãrii, stabilitã potrivit standardelor internaţionale de evaluare."
30. La articolul 11, alineatul (8) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(8) În situaţiile prevãzute la alin. (2), (3) şi (4), mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea investitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãţite sau despãgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
31. La articolul 11, alineatul (9) se abroga.
32. La articolul 12, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) În situaţia imobilelor deţinute de stat, de o organizaţie cooperatista, sau de orice alta persoana juridicã dintre cele prevãzute la art. 20 alin. (1), (2) şi (3), dacã persoana indreptatita a primit o despãgubire, restituirea în natura este condiţionatã de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despãgubirii primite, actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit."
33. La articolul 12, alineatele (2) - (4) se abroga.
34. La articolul 13, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Contractele de locaţiune pentru imobilele restituite în natura având destinatiile arãtate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 2 care face parte integrantã din prezenta lege, se prelungesc de drept pentru o perioada de 3 ani cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, iar contractele de locaţiune pentru imobilele restituite în natura având destinatiile arãtate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 1, se prelungesc de drept pentru o perioada de 1 an cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului."
35. La articolul 14, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Dacã imobilul restituit prin procedurile administrative prevãzute de prezenta lege sau prin hotãrâre judecãtoreascã face obiectul unui contract de locaţiune, concesiune, locatie de gestiune sau asociere în participaţiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deţinãtoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacã aceste contracte au fost încheiate potrivit legii."
36. La articolul 14, alineatul (2) se abroga.
37. La articolul 16, alineatele (1)-(4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - (1) În situaţia imobilelor având destinatiile arãtate în anexa nr. 2 lit. a) care face parte integrantã din prezenta lege, necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activitãţilor de interes public, de învãţãmânt, sãnãtate, ori social-culturale, foştilor proprietari sau, dupã caz, moştenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligaţia de a-i menţine afectatiunea pe o perioada de pana la 3 ani, pentru cele arãtate la pct. 3, 4, din anexa nr. 2 lit. a) sau, dupã caz, de pana la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziţiei, pentru cele arãtate la pct. 1 şi 2 din anexa nr. 2 lit. a).
(2) În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine deţinãtorilor.
(3) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile restituite în termen de cel mult 5 ani de la redobandirea dreptului de proprietate.
(4) În cazul în care proprietarul pune la dispoziţie un alt imobil corespunzãtor, care respecta normele şi cerinţele legale incidente desfãşurãrii în condiţii adecvate a activitãţii prevãzute la alin. (1), utilizatorul este obligat ca, în termen de 90 de zile, sa procedeze la eliberarea acestuia."
38. La articolul 16, alineatul (5) se abroga.
39. La articolul 17, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Locatarii imobilelor având destinatiile arãtate în anexa nr. 2 lit. a) şi lit. b) pct. 1, care face parte integrantã din prezenta lege, au drept de preemţiune la cumpãrarea acestora."
40. La articolul 18, litera c) se abroga.
41. La articolul 18, litera d) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"d) imobilul a fost înstrãinat cu respectarea dispoziţiilor legale."
42. Dupã articolul 18, se introduce un nou articol, articolul 18^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 18^1. - (1) În situaţia imobilelelor-construcţii care fac obiectul notificãrilor formulate potrivit procedurilor prevãzute la cap. III şi cãrora le-au fost adãugate, pe orizontala şi/sau verticala, în raport cu forma iniţialã, noi corpuri a cãror arie desfasurata insumeaza peste 100% din aria desfasurata iniţial şi dacã pãrţile nu convin altfel, foştilor proprietari li se acorda sau, dupã caz, propun mãsuri reparatorii prin echivalent. Mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea investitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãţite, sau despãgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
(2) În situaţia imobilelelor-constractii care fac obiectul notificãrilor formulate potrivit procedurilor prevãzute la cap. III şi cãrora le-au fost adãugate, pe orizontala şi/sau verticala, în raport cu forma iniţialã, corpuri suplimentare de sine-stãtãtoare, foştilor proprietari sau, dupã caz, moştenitorilor acestora, li se restituie, în natura, suprafata detinuta în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.
(3) Deţinãtorul suprafeţei adãugate imobilului preluat are drept de preemţiune la cumpãrarea suprafeţei restituite fostului proprietar sau, dupã caz, moştenitorului acestuia, dispoziţiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situaţii indiferent de calitatea deţinãtorului.
(4) Noul proprietar al suprafeţei restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemţiune la cumpãrarea suprafeţei adãugate imobilului dupã trecerea acestuia în proprietatea statului, dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi (3) fiind aplicabile în mod corespunzãtor."
43. La articolul 19, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinta, trecute în proprietatea statului, cu modificãrile ulterioare, persoana indreptatita are dreptul la mãsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata corespunzãtoare a întregului imobil, teren şi construcţii, stabilitã potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Dacã persoanele îndreptãţite au primit despãgubiri potrivit prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasatã, actualizatã cu indicele inflaţiei, şi valoarea corespunzãtoare a imobilului."
44. La articolul 19, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) În cazurile prevãzute la alin. (2) mãsurile reparatorii prin echivalent constau în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea investitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãţite, sau despãgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
45. La articolul 19, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmãtorul cuprins:
"(4^1) În situaţia imobilelor prevãzute la alin. (2), mãsurile reparatorii în echivalent se acorda sau, dupã caz, se propun prin dispoziţia motivatã a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti."
46. La articolul 20, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de o regie autonomã, o societate sau companie nationala, o societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatista sau de orice alta persoana juridicã de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptãţite, în natura, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã a organelor de conducere ale unitãţii deţinãtoare."
47. La articolul 20, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1) cu urmãtorul cuprins;
"(2^1) Dupã emiterea deciziei de restituire în natura a imobilelor, organele de conducere ale societãţilor comerciale prevãzute la alin. (1) şi (2), vor proceda, potrivit prevederilor <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit şi la recalcularea patrimoniului. Cota de participaţie a statului sau a autoritãţii administraţiei publice ori, dupã caz, a organizaţiei cooperatiste se va diminua în mod corespunzãtor cu valoarea bunului imobil restituit."
48. La articolul 20, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) În cazul imobilelor deţinute de unitãţile administrativ-teritoriale restituirea în natura sau prin echivalent cãtre persoana indreptatita se face prin dispoziţia motivatã a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti ori, dupã caz, a preşedintelui Consiliului Judeţean."
49. La articolul 20, alineatul (4) se abroga.
50. La articolul 20, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmãtorul cuprins:
"(4^1) Sub sancţiunea nulitãţii absolute, pana la soluţionarea procedurilor administrative şi, dupã caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisã înstrãinarea, concesionarea, locaţia de gestiune, asocierea în participaţiune, ipotecarea, locaţiunea, precum şi orice închiriere sau subinchiriere în beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea sub orice forma a bunurilor imobile - terenuri şi/sau construcţii notificate potrivit prevederilor prezentei legi."
51. Articolul 22 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, dupã caz, ale calitãţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atesta aceasta calitate şi, dupã caz, înscrisurile care descriu construcţia demolata şi orice alte înscrisuri necesare evaluãrii pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse pana la data soluţionãrii notificãrii."
52. Dupã articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 22^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 22^1. - (1) În absenta unor probe contrare, existenta şi, dupã caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscuta în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus mãsura preluãrii abuzive sau s-a pus în executare mãsura preluãrii abuzive.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) şi în absenta unor probe contrare, persoana individualizata în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, dupã caz, s-a pus în executare mãsura preluãrii abuzive este presupusa ca deţine imobilul sub nume de proprietar."
53. La articolul 23, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmãtorul cuprins:
"(4^1) Proprietarii cãrora, prin procedurile administrative prevãzute de prezenta lege, le-au fost restituite în natura imobilele solicitate vor încheia cu deţinãtorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a deciziei/dispoziţiei de restituire, termen dupã care, dacã protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenta executorului judecãtoresc un proces-verbal de constatare unilaterala a preluãrii imobilului."
54. La articolul 23, alineatul (6) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(6) Prevederile alin. (1) - (5) sunt aplicabile şi dispoziţiilor emise de primari ori, dupã caz, de preşedinţii consiliilor judeţene potrivit art. 20 alin. (3)."
55. La articolul 24, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Dacã restituirea în natura nu este posibila, deţinãtorul imobilului sau, dupã caz, entitatea investitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii, este obligatã ca, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã, în termenul prevãzut la art. 23 alin. (1) sa acorde persoanei îndreptãţite în compensare alte bunuri sau servicii ori sa propunã acordarea de despãgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situaţiile în care mãsura compensãrii nu este posibila sau aceasta nu este acceptatã de persoana indreptatita."
56. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul imobilelor înstrãinate de persoanele juridice prevãzute la art. 20 alin. (1), (2) şi (3)."
57. La articolul 24, alineatele (2) şi (3) se abroga.
58. La articolul 24, dupã alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (3^1) şi (3^2), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) Decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã de respingere a notificãrii sau a cererii de restituire în natura, poate fi atacatã de persoana care se pretinde indreptatita la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie se afla sediul unitãţii deţinãtoare sau, dupã caz, al entitatii investite cu soluţionarea notificãrii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3^2) În cazul în care dispoziţia motivatã de soluţionare a cererii de restituire în natura este atacatã în justiţie de persoana indreptatita, în funcţie de probele de la dosar, entitatea care a emis dispoziţia va adopta o poziţie procesuala raportatã la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispoziţia, va decide, motivat, de la caz la caz, dacã va exercita cãile de atac prevãzute de lege, în cazul soluţiilor date de instanţele de judecata."
59. La articolul 24, alineatele (6), (7) şi (8) se abroga.
60. La articolul 27, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Pentru imobilele evidentiate în patrimoniul unor societãţi comerciale privatizate, altele decât cele prevãzute la art. 20 alin. (1) şi (2), persoanele îndreptãţite au dreptul la despãgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzãtoare valorii de piata a imobilelor solicitate."
61. La articolul 27, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care imobilele au fost înstrãinate."
62. La articolul 27, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În situaţia imobilelor prevãzute la alin. (1) şi (1^1), mãsurile reparatorii în echivalent se propun de cãtre instituţia publica care efectueazã sau, dupã caz, a efectuat privatizarea, dispoziţiile art. 24 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzãtor."
63. La articolul 27 alineatul (3), teza a II-a se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"În acest caz, mãsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea investitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãţite sau despãgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
64. La articolul 27, alineatul (4) se abroga.
65. Articolul 28 se abroga.
66. Articolul 29 se abroga.
67. La articolul 32, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 32. - (1) Persoanele arãtate la art. 3 alin. (1) lit. b) au dreptul la despãgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
68. La articolul 32, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Mãsurile reparatorii prin echivalent prevãzute la alin. (1) se vor propune, dupã stabilirea valorii recalculate a acţiunilor, prin decizia motivatã a instituţiei publice implicate în privatizarea societãţii comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice sau, dupã caz, prin ordin al ministrului finanţelor publice, în cazul în care societatea comercialã care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate nu mai exista, nu poate fi identificata, ori nu a existat o asemenea continuitate."
69. La articolul 32, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Recalcularea valorii acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Nationala a României prin <>Ordinul nr. 3 din 27 aprilie 2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001 şi a indicelui inflaţiei stabilit de Institutul Naţional de Statistica şi a prevederilor <>Legii nr. 303/1947 , pentru recalcularea patrimoniului societãţilor pe acţiuni, în cazul în care bilanţul este anterior acesteia."
70. La articolul 32, alineatele (7) şi (8) se abroga.
71. La articolul 33, alineatul (1) se modifica şi va avea armatorul cuprins:
"Art. 33. - (1) În situaţia imobilelor-construcţii demolate, notificarea formulatã de persoana indreptatita se soluţioneazã potrivit art. 10 sau 11 prin dispoziţia motivatã a primarului unitãţii administrativ-teritoriale în a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti."
72. La articolul 33, alineatul (2) se abroga.
73. Articolul 41 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 41. - Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, administrativã, contravenţionalã, civilã sau penalã."
74. La articolul 44, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã şi emiterea deciziei sau a dispoziţiei conţinând propunerea de acordare a despãgubirilor în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, întocmitã în lipsa înscrisurilor prevãzute la alin. (1) şi (2)."
75. Dupã articolul 45 se introduc trei noi articole, articolele 45^1, 45^2 şi 45^3 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 45^1. - (1) Nerespectarea obligaţiilor prevãzute de prezenta lege atrage rãspunderea contravenţionalã a autoritãţii administraţiei publice centrale sau locale, a instituţiei sau, dupã caz, a societãţii, regiei autonome ori a organizaţiei cooperatiste cãreia îi incumba aceste obligaţii.
(2) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) tergiversarea nejustificatã a soluţionãrii notificãrii persoanei îndreptãţite;
b) încãlcarea obligaţiei prevãzute la art. 23 alin. (2) teza a II - a;
c) încãlcarea obligaţiei prevãzute la art. 23 alin. (3);
d) încãlcarea obligaţiei prevãzute la art. 23 alin. (4^1);
e) încãlcarea interdicţiei de înstrãinare, prevãzutã la art. 20 alin. (4^1).
(3) Faptele prevãzute la alin. (2) lit. a) - d) se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei. Faptele prevãzute la alin. (2) lit. e) se sancţioneazã cu amenda de la 500.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.
(4) În cazul regiilor autonome, societãţilor comerciale prevãzute la art. 20 alin. (1) şi (2), organizaţiilor cooperatiste, ministerelor şi altor instituţii publice centrale, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor revin Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor, prin corpul de control al acesteia.
(5) În cazul autoritãţilor administraţiei publice locale situate pe raza teritorialã a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, constatarea contravenţiilor revine prefectului judeţului, respectiv prefectului municipiului Bucureşti, iar aplicarea sancţiunilor revine Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor.
(6) Activitatea prefectului judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, prevãzutã la alin. (5) este supusã controlului Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor, prin corpul de control al acesteia. În mãsura în care acesta constata neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzãtoare a obligaţiilor prevãzute la alin. (5) va propune ministrului administraţiei şi internelor mãsurile corespunzãtoare,
Art. 45^2. - Dispoziţiile <>art. 45^1 se completeazã cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Art. 45^3. - Nerespectarea obligaţiei prevãzute la art. 23 alin. (4^1) atrage obligaţia deţinãtorului cãruia îi revine aceasta obligaţie de a plati noului proprietar o suma calculatã pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a imobilului restituit."
76. La articolul 48, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Sub sancţiunea nulitãţii absolute, este interzisã înstrãinarea în orice mod a imobilelor dobândite în baza <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pana la soluţionarea definitiva şi irevocabilã a acţiunilor formulate de persoanele îndreptãţite fosti proprietari sau, dupã caz, moştenitori ai acestora, potrivit art. 50."
77. Anexa la <>Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se renumeroteaza şi devine anexa nr. 1.
78. Dupã anexa nr. 1, se introduce anexa nr. 2 cu urmãtorul cuprins:
"Anexa nr. 2
a) Lista imobilelor ce intra sub incidenta <>art. 16 din Legea nr. 10/2001 , republicatã
1. Imobile ocupate de unitãţi şi instituţii de învãţãmânt din sistemul de stat (grãdiniţe, şcoli, licee, colegii, şcoli profesionale, şcoli postliceale, instituţii de învãţãmânt superior)
2. Imobile ocupate de unitãţi sanitare şi de asistenta medico-sociale din sistemul public (crese, cãmine-spital pentru bãtrâni, spitale, centre de plasament, case de copii)
3. Imobile ocupate de instituţii publice (administraţii financiare, trezorerii, ministere şi alte autoritãţi ale administraţiei publice centrale, parchete, judecãtorii, tribunale, curţi de apel, sedii de poliţie şi inspectorate judeţene, sedii vamale, arhive naţionale, direcţii judeţene, case de asigurãri de sãnãtate, primãrii, prefecturi, consilii locale şi judeţene, inspectorate şcolare)
4. Imobile ocupate de instituţii culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee)
b) Lista imobilelor ce intra sub incidenta <>art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , republicatã
1. Imobile ocupate de sedii ale partidelor politice legal înregistrate
2. Imobile ocupate de sedii ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România şi imobile ocupate de personalul acestora."
ART. II
(1) Deciziile sau dispoziţiile ori, dupã caz, ordinele conducãtorilor autoritãţilor administraţiei publice centrale, având ca obiect acordarea de mãsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevãzute la <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 21 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile aduse de prezentul titlu, emise pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, şi nevalorificate, pot fi atacate la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie teritorialã se afla sediul unitãţii deţinãtoare, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(2) Hotãrârea pronunţatã de prima instanta poate fi atacatã cu recurs la curtea de apel.
ART. III
Actele juridice de înstrãinare având ca obiect imobile cu destinaţia de locuinta, încheiate dupã 14 februarie 2001 cu nerespectarea interdicţiei prevãzute de <>art. 44 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind, protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 241/2001 , cu modificãrile ulterioare, şi care nu au fost atacate în instanta în condiţiile <>art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , republicatã, pot fi atacate la secţia civilã a tribunalului în a cãrui raza teritorialã se afla imobilul notificat în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului titlu sau, dupã caz, de la data luãrii la cunostinta a încheierii contractului.
ART. IV
(1) În cazul în care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, societatea comercialã prevãzutã la <>art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile aduse prin prezentul titlu, şi-a încetat activitatea ca persoana juridicã, competenta de soluţionare a cererii de restituire revine entitatii care a exercitat, în numele statului, calitatea de acţionar la respectiva societate comercialã.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) dispoziţiile <>art. 27 alin. (1), (1^1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile aduse prin prezentul titlu, se vor aplica în mod corespunzãtor.
ART. V
(1) Notificãrile nesolutionate pana la data intrãrii în vigoare a prezentului titlu, având ca obiect construcţii de orice fel, situate în extravilanul localitãţilor, aparţinând exploataţiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului, construcţii de pe terenurile forestiere, care au fãcut parte din exploatatia forestierã la data trecerii în proprietatea statului, se vor inainta în vederea soluţionãrii, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orãşeneşti şi municipale constituite potrivit <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica în mod corespunzãtor şi pentru terenurile prevãzute la <>art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , republicatã.
ART. VI
Imobilele înstrãinate cu încãlcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice desfiinţate prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile, notificate potrivit <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , republicatã, se restituie în natura.
ART. VII
<>Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, va fi republicatã, dându-se textelor o noua renumerotare.

TITLUL II
Modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România

ART. I
<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , cu modificãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1 alineatele (1), (2), (6) şi (7) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fãrã titlu, de statul roman, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lacasele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevãzute la art. 1^1, se retrocedeaza foştilor proprietari, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta.
(2) Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanţe de urgenta, construcţiile existente în natura, împreunã cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localitãţilor, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluãrii în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluãrii abuzive în intravilanul localitãţilor, nerestituite pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Adãugirile aduse construcţiilor se preiau cu plata, numai dacã acestea nu depãşesc 50% din aria desfasurata actuala. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în aceasta categorie lucrãrile de reparaţii curente, capitale, consolidãri, modificãri ale compartimentarii iniţiale, îmbunãtãţiri functionale şi altele asemenea.
(6) În cazul în care imobilele retrocedate sunt afectate unor activitãţi de interes public din învãţãmânt sau sãnãtate, finanţate sau cofinantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaţia de a menţine afectatiune pe o perioada de pana la 5 ani de la data emiterii deciziei. În aceasta perioada noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotãrâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.
(7) O data cu imobilele retrocedate în natura se restituie şi bunurile mobile, dacã acestea au fost preluate împreunã cu imobilul respectiv şi dacã acestea mai exista la data depunerii cererii de retrocedare. Deţinãtorul actual al imobilului, la solicitarea şi în prezenta reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În cazul nerespectãrii acestui termen se va urma procedura prevãzutã la <>art. 46 alin. (2) - (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã."
2. La articolul 1, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Regimul juridic al imobilelor care au destinaţia de lacas de cult va fi reglementat prin lege specialã."
3. La articolul 1, dupã alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (2^1), (2^2), (2^3) şi (2^4), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) În cazul în care terenul este ocupat parţial, persoana indreptatita poate obţine restituirea în natura a partii de teren rãmase libere, pentru cea ocupatã de construcţii noi, pentru cea necesarã în vederea bunei utilizãri a acestora şi pentru cea afectatã unor amenajãri de utilitate publica, mãsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili mãsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedeaza în natura terenurile pe care s-au ridicat construcţii uşoare sau demontabile.
(2^2) Valoarea terenurilor care nu pot fi retrocedate în natura se stabileşte potrivit valorii de circulaţie la momentul emiterii deciziei, stabilitã potrivit standardelor intentionale de evaluare.
(2^3) Pentru situaţiile prevãzute la alin. (2^1) în care nu se poate dispune retrocedarea în natura, se vor acorda mãsuri reparatorii în echivalent potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despãgubirilor.
(2^4) În situaţia în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se afla în domeniul public al statului sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale, acesta urmeazã a fi scos din domeniul public, potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare."
4. Dupã articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 1^1" -(1) Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de o regie autonomã, o societate sau companie nationala, o societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, vor fi restituite solicitantului, în natura, prin decizia organelor de conducere ale unitãţii deţinãtoare. Cota de participare a statului sau a autoritãţii administraţiei publice centrate sau locale se va diminua în mod corespunzãtor cu valoarea imobilului retrocedat, procedându-se la reducerea capitalului social şi la recalcularea patrimoniului.
(2) În situaţiile prevãzute la alin. (1) Comisia specialã de retrocedare va transmite cererea de retrocedare unitãţii deţinãtoare, care are obligaţia de a o soluţiona în termen de 60 de zile de la data completãrii dosarului.
(3) Prevederile alin. (2), (2^1), (2^2) şi (7) ale art. 1 se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Pentru situaţiile prevãzute la art. 1 alin. (2^1) în care nu se poate dispune retrocedarea în natura, se vor acorda mãsurile reparatorii în echivalent prevãzute de legea specialã sau compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre unitatea deţinãtoare prevãzutã la alin. (1), cu acordul persoanei îndreptãţite.
(5) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publica centrala sau localã acţionar sau asociat minoritar al unitãţii care deţine imobilul, dacã valoarea acţiunilor sau pãrţilor sociale deţinute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzãtoare a imobilului a cãrui restituire în natura este cerutã.
(6) Deciziile prevãzute la alin. (1) pot fi atacate la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie teritorialã se afla sediul unitãţii deţinãtoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora."
5. La articolul 2 alineatul (1), literele c) şi e) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"c) un reprezentant din partea Cancelariei Primului Ministru, respectiv preşedintele Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor, care va avea calitatea de preşedinte al comisiei;
e) un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Relaţii Interetnice."
6. La articolul 2, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Cancelaria Primului Ministru, prin Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietãţilor."
7. La articolul 2, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmãtorul cuprins:
"(4^1) Membrii Comisiei speciale de retrocedare, precum şi persoanele din cadrul Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor, care asigura secretariatul tehnic al acesteia, beneficiazã de indemnizaţie de şedinţa reprezentând 50% din salariul de încadrare sau, dupã caz, din indemnizaţia lunarã; într-o luna se poate acorda o singura indemnizaţie, indiferent de numãrul şedinţelor de lucru."
8. La articolul 2, alineatele (5) şi (6) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(5) Comisia specialã de retrocedare sau, dupã caz, unitatea deţinãtoare prevãzutã la art. 1^1 va analiza documentaţia prezentatã de solicitanti pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivatã, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacã se apreciazã ca aceasta nu este intemeiata sau va propune acordarea mãsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specialã. În situaţia în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va mentiona ca proprietarul are drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege.
(6) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanta de contencios administrativ în a carei raza teritorialã este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotãrârea pronunţatã de instanta de contencios administrativ este supusã cãilor de atac potrivit <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ."
9. La articolul 2, dupã alineatul (6) se introduc doua noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu urmãtorul cuprins:
"(7) Ministerele, prefecturile, primãriile, serviciile de cadastru şi birourile de carte funciarã, precum şi celelalte instituţii publice au obligaţia de a furniza, la cererea scrisã a Comisiei speciale de retrocedare şi/sau a solicitantului retrocedarii, în termen de 30 de zile, informaţii privind situaţia juridicã a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentarii deciziilor.
(8) În cazul în care deţinãtorul bunului imobil solicitat nu este cunoscut, primãria în a carei raza teritorialã este situat imobilul solicitat, la cererea scrisã a Comisiei speciale de retrocedare, este obligatã sa identifice unitatea deţinãtoare şi sa comunice, în termen de 30 de zile, elementele de identificare a acesteia."
10. La articolul 3, dupã alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1), (2^2) şi (2^3) cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune inceputuri de dovada scrisã, declaraţii de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum şi orice acte care, coroborate, întemeiazã prezumţia existenţei dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluãrii abuzive.
(2^2) În absenta unor probe contrare, existenta şi, dupã caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscuta în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus mãsura preluãrii abuzive sau s-a pus în executare mãsura preluãrii abuzive.
(2^3) În aplicarea prevederilor alin. (2^2) şi în absenta unor probe contrare, persoana individualizata în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, dupã caz, s-a pus în executare mãsura preluãrii abuzive este presupusa ca deţine imobilul sub nume de proprietar."
11. La articolul 4, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeşte pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unitãţii deţinãtoare prevãzute la art. 1^1 sau a hotãrârii judecãtoreşti rãmase definitive, dupã caz."
12. La articolul 4, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) În cazul contractelor de locaţiune care au ca obiect spaţii cu alta destinaţie decât aceea de locuinta noul proprietar se va subroga în drepturile fostului locator, cu renegocierea clauzelor privind chiria, pe o perioada de maximum 5 ani potrivit dispoziţiilor cuprinse la art. 5 alin. (2), dacã aceste contracte au fost încheiate cu respectarea legii."
13. La articolul 4, alineatul (3) se abroga.
14. La articolul 4, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Litigiile legate de eventualele îmbunãtãţiri aduse imobilelor care se retrocedeaza în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta de cãtre foştii deţinãtori, precum şi cele legate de aplicarea alin. (2^1) al art. 4, vor fi soluţionate în condiţiile legii."
15. La articolul 4, alineatul (5) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(5) Mãsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despãgubirilor."
16. Dupã articolul 4, se introduc doua noi articole, articolele 4^1 şi 4^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 4^1. - (1) În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenta au fost înstrãinate legal dupã data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea mãsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 4 alin. (5).
(2) Actele juridice de înstrãinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenta sunt lovite de nulitate absolutã dacã au fost încheiate cu încãlcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrãinãrii.
(3) În cazul acţiunilor formulate potrivit dispoziţiilor cuprinse la alin. (2) procedura de retrocedare începutã în temeiul prezentei ordonanţe de urgenta este suspendatã pana la soluţionarea acelor acţiuni prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã. Persoana indreptatita va înştiinţa de îndatã Comisia specialã de retrocedare.
(4) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenta sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecata, persoana indreptatita putând alege calea acestei ordonanţe de urgenta, renunţând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei.
Art. 4^2. - (1) Sub sancţiunea nulitãţii absolute, pana la soluţionarea procedurilor administrative şi, dupã caz, judiciare, prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta, este interzisã înstrãinarea, schimbarea destinaţiei, ipotecarea sau grevarea sub orice forma a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta.
(2) Solicitanţilor le revine obligaţia de a înştiinţa în scris deţinãtorul actual despre existenta cererilor de retrocedare depuse în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta."
17. La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei ordonanţe de urgenta vor încheia cu deţinãtorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data rãmânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau, dupã caz, a unitãţii deţinãtoare prevãzute la art. 1^1, termen dupã care, dacã protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenta executorului judecãtoresc un proces-verbal de constatare unilaterala a preluãrii imobilului.
(2) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate în termen de cel mult 5 ani de la redobandirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevãzute la art. 1 alin. (6) şi la art. 4 alin. (2) şi (2^1)."
18. Articolul 5^1 se renumeroteaza şi va deveni articolul 5^4.
19. Dupã articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 5^1, 5^2 şi 5^3, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 5^1. - (1) Nerespectarea obligaţiilor prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta atrage rãspunderea contravenţionalã a instituţiei sau, dupã caz, a conducatorului instituţiei cãreia îi incumba respectarea acestor obligaţii.
(2) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) nerespectarea obligaţiei prevãzute la art. 1 alin. (2^4);
b) nerespectarea obligaţiei prevãzute la art. 1 alin. (7);
c) nerespectarea obligaţiei prevãzute la art. 1^1 alin. (2) de cãtre unitatea deţinãtoare;
d) necomunicarea sau comunicarea în mod eronat a informaţiilor solicitate potrivit art. 2 alin. (7) şi (8);
e) nerespectarea obligaţiei prevãzute la art. 5 alin. (1);
f) încãlcarea interdicţiei de înstrãinare prevãzute la art. 4^2 alin. (1).
(3) Faptele prevãzute la alin. (2) lit. a)-e) se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.
(4) Fapta prevãzutã la alin. (2) lit. f) se sancţioneazã cu amenda de la 100.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.
(5) Neincheierea de cãtre deţinãtorul actual a protocolului de predare-preluare, potrivit art. 5 alin. (1), atrage obligaţia acestuia de a plati noului proprietar o suma, calculatã pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a imobilului.
Art. 5^2. - (1) Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 5^1 alin. (2) şi aplicarea sancţiunilor în ceea ce priveşte ministerele, prefecturile, unitãţile deţinãtoare prevãzute la art. 1^1 se fac de cãtre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietãţilor, prin corpul de control al acesteia.
(2) În cazul autoritãţilor administraţiei publice locale situate pe raza teritorialã a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti constatarea contravenţiilor revine prefectului judeţului, respectiv Prefectului municipiului Bucureşti, iar aplicarea sancţiunilor revine Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor.
(3) Activitatea prefectului judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, prevãzutã la alin. (2) este supusã controlului Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor, prin corpul de control al acesteia. În mãsura în care acesta constata neindeplinitea sau îndeplinirea necorespunzãtoare a acestor obligaţii va propune ministrului administraţiei şi internelor mãsurile corespunzãtoare.
Art. 5^3. - Dispoziţiile art. 5^1 şi <>art. 5^2 se vor completa cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
ART. II
Termenul de depunere a cererilor de retrocedare a imobilelor aparţinând cultelor religioase, prevãzut la <>art. 1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , cu modificãrile ulterioare, este de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
ART. III
Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune prevãzut la <>art. 4^1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri, prin <>Legea nr. 501/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se prescrie în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
ART. IV
(1) Cererile de retrocedare având ca obiect terenuri situate în extravilanul localitãţilor la data preluãrii abuzive, precum şi construcţii de orice fel, situate în extravilanul localitãţilor, aparţinând exploataţiilor agricole si care au fost trecute în proprietatea statului, construcţii de pe terenurile forestiere, care au fãcut parte din exploatatia forestierã la data trecerii în proprietatea statului, se vor inainta de cãtre Comisia specialã de retrocedare, în vederea soluţionãrii, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale orãşeneşti şi municipale constituite potrivit <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Termenul de 60 de zile prevãzut la alin. (1), curge de la data la care Comisia specialã de retrocedare primeşte situaţia juridicã din care reiese ca imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.
ART. V
<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, inclusiv cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.
ART. VI
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>art. VI alin. (1)-(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 48/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004.

TITLUL III
Modificarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România

ART. I
<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobatã cu completãri prin <>Legea nr. 66/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolele 1-5 se abroga.
2. La articolul 6, alineatele (1), (2) şi (5) vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Imobilele care au aparţinut comunitãţilor minoritãţilor naţionale din România şi care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fãrã titlu, de statul roman, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada 6 septembrie 1940 - 22 decembrie 1989, se restituie foştilor proprietari în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta.
(2) Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanţe de urgenta, construcţiile existente în natura, împreunã cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localitãţilor, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluãrii în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluãrii abuzive în intravilanul localitãţilor, nerestituite pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Adãugirile aduse construcţiilor se preiau cu plata, numai dacã acestea nu depãşesc 50% din aria desfasurata actuala. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în aceasta categorie lucrãrile de reparaţii curente, capitale, consolidãri, modificãri ale compartimentarii iniţiale, îmbunãtãţiri functionale şi altele asemenea.
(5) În cazul în care imobilele restituite sunt afectate unor activitãţi de interes public din învãţãmânt sau sãnãtate, finanţate sau cofinantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaţia de a menţine afectatiunea pe o perioada de pana la 5 ani de la data emiterii deciziei. În aceasta perioada noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotãrâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor."
3. Articolul 7 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Comisia specialã de retrocedare sau, dupã caz, unitatea deţinãtoare va analiza documentaţia prezentatã de solicitanti pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivatã, restituirea imobilelor solicitate, respingerea cererii de retrocedare, dacã se apreciazã ca aceasta nu este intemeiata sau va propune acordarea mãsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specialã.
(2) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare pot fi atacate la instanta de contencios administrativ în a carei raza teritorialã este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotãrârea pronunţatã de instanta de contencios administrativ este supusã cãilor de atac potrivit <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
(3) Ministerele, prefecturile, primãrii, serviciile de cadastru şi birourile de carte funciarã, precum şi celelalte instituţii publice au obligaţia de a furniza, la cererea scrisã a Comisiei speciale de retrocedare şi/sau a solicitantului retrocedarii, în termen de 30 zile, informaţii privind situaţia juridicã a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentarii deciziilor.
(4) În situaţia în care imobilul este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice, în decizia de retrocedare se va mentiona ca proprietarul are drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege."
4. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - Prevederile art. 1 alin. (2^1)-(2^4) şi (7), art. 1^1, art. 2 alin. (4^1), (7) şi (8), art. 3 alin. (2), (2^1)-(2^3), art. 4, art. 4^1, art. 4^2, art. 5, <>art. 5^1 - 5^3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplica în mod corespunzãtor."
ART. II
De la data intrãrii în vigoare a prezentei legi curge un nou termen de 6 luni pentru depunerea cererilor de restituire, în condiţiile <>art. 6 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 66/2004 .
ART. III
Dreptul la acţiune prevãzut la art. III din Titlul II din prezenta lege se aplica în mod corespunzãtor.
ART. IV
(1) Cererile de restituire având ca obiect terenuri situate în extravilanul localitãţilor la data preluãrii abuzive, precum şi construcţii de orice fel, situate în extravilanul localitãţilor, aparţinând exploataţiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului, construcţii de pe terenurile forestiere, care au fãcut parte din exploatatia forestierã la data trecerii în proprietatea statului, se vor inainta de cãtre Comisia specialã de retrocedare, în vederea soluţionãrii, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orãşeneşti şi municipale constituite potrivit <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Termenul de 60 de zile prevãzut la alin. (1), curge de la data la care Comisia specialã de retrocedare primeşte situaţia juridicã din care reiese ca imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.
ART. V
<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobatã cu completãri prin <>Legea nr. 66/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare.

TITLUL IV
Modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991

ART. I
<>Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 11, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica în mod corespunzãtor şi în ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori."
2. La articolul 11, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie de la persoanele fizice, fãrã înscriere în cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat, fãrã nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacã acestea nu au fost atribuite legal altor persoane."
3. La articolul 18, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Terenurile neatribuite, rãmase la dispoziţia comisiei, dupã încheierea integrala a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziţia celor care doresc sa întemeieze sau sa dezvolte exploataţii agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condiţiile legii sau puse la dispoziţie pentru obiective de interes social."
4. La articolul 23, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) În cazul înstrãinãrii construcţiilor, suprafeţele de teren aferente prevãzute la alin. (2) sunt cele convenite de pãrţi la data înstrãinãrii, dovedite prin orice mijloc de proba."
5. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Suprafata terenurilor prevãzute în alin. (1), aferente casei de locuit şi anexelor gospodãreşti, nu poate fi mai mare decât cea prevãzutã în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producţie, consiliul popular sau primãria din localitatea respectiva."
6. La articolul 24, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Foştii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafata de teren echivalenta în intravilan sau, în lipsa, în extravilan, acceptatã de ei, iar, dacã nu mai exista teren, se vor acorda despãgubiri."
7. La articolul 27, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia mãsurãtorilor comisia localã ia act de recunoaşterea reciprocã a limitelor proprietãţii de cãtre vecini, le consemneazã în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare şi înainteazã documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate."
8. La articolul 27, dupã alineatul (2) se introduc alineatele (2^1) şi (2^2) cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolã de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari şi moştenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.
(2^2) În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât foştii proprietari iar aceştia detineau, la acel moment adeverinte de proprietate şi aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu încãlcarea legii, dacã acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacã respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpãrare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru constatarea nulitãţii absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor <>art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 ."
9. La articolul 27, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmãtorul cuprins:
"(4^1) Primarul va afişa lunar suprafata constituitã sau reconstituita, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum, şi suprafata rãmasã în rezerva comisiei locale."
10. La articolul 52, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Prevederile art. 274 din Codul de procedura civilã sunt aplicabile."
11. Articolul 60 se abroga.
12. La articolul 92, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I şi clasa a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, precum şi a celor plantate cu vii şi livezi, prin extinderea intravilanului localitãţilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin ordin al directorului Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Ruralã, cu avizul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale."
13. La articolul 92, alineatul (5) se abroga.
14. Articolul 108 se abroga.
15. Articolul 109 se abroga.
16. Dupã articolul 110, se introduc trei noi articole, articolele 110^1, 110^2 şi 110^3 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 110^1. - Constituie contravenţii la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate urmãtoarele fapte:
a) fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi de a impiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, dupã caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate cãtre persoanele îndreptãţite, precum şi eliberarea titlului de proprietate fãrã îndeplinirea condiţiilor legale;
b) neafisarea datelor menţionate în art. 27 alin. (4^1) de cãtre primar în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii precedente;
c) afişarea de cãtre primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund realitãţii.
Art. 110^2. - Contravenţiile prevãzute la art. 110^1 se sancţioneazã astfel:
a) cea de la litera a) cu amenda de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei;
b) cele de la literele b) şi c) cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Art. 110^3. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 11O^1 şi art. 110^2 se fac de cãtre împuterniciţii Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor şi de cãtre prefect sau împuterniciţii acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale."
ART. II
Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au obligaţia ca în termen de cel mult 120 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sa înainteze Agenţiei Domeniilor Statului documentele necesare întocmirii protocoalelor de predare-primire cu aceasta instituţie privind terenurile care au fost preluate direct de la societãţile comerciale din portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi de la staţiunile de cercetare, institute şi unitãţi de învãţãmânt.

TITLUL V
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991

ARTICOL UNIC
<>Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul III alineatul (1), partea introductivã şi litera a) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. III. - (1) Sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, urmãtoarele acte emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptãţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodatã teren în proprietate predat la cooperativa agricolã de producţie sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de cãtre aceştia, în termen legal, libere la data solicitãrii, în baza <>Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a <>Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolã de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise dupã eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscriptiuni sau, dupã caz, intabulat în cartea funciarã, precum şi actele de înstrãinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în mãsura în care au depãşit limitele de suprafata stabilite de <>art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri."
2. La articolul III, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localitãţilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privatã isi suspenda efectele cu privire la aceste terenuri pana la soluţionarea cererii de cãtre comisia de fond funciar, cu excepţia terenurilor intrate deja în circuitul civil. Dupã validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie."
3. La articolul III, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Nulitatea poate fi invocatã de primar, prefect, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietãţilor şi de alte persoane care justifica un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenta instanţelor judecãtoreşti de drept comun."
4. La articolul III, dupã alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (2^1)-(2^4), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Nulitatea absolutã, în sensul prezentei legi, va putea fi invocatã şi în litigiile în curs.
(2^2) Nulitatea absolutã nu opereazã asupra titlurilor obţinute de foştii proprietari pe alte amplasamente dacã la intrarea în vigoare a prezentei legi şi-au gãsit vechile amplasamente de care au fost deposedati atribuite legal altor persoane conform <>Legii nr. 18/1991 .
(2^3) Foştii proprietari pot reveni la vechiul amplasament şi atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunţa în favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate.
(2^4) În cazul unor înstrãinãri succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remitã preţul actualizat fostului proprietar rãmas fãrã teren."

TITLUL VI
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997

ART. I
<>Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevãzute de prezenta lege. Dispoziţiile acestei legi se aplica şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole şi silvice."
2. La articolul 2, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 2. - (1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacã acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmeazã sa fie retrocedate într-un singur amplasament."
3. La articolul 3, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevãzute la <>art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se face pentru diferenţa dintre suprafata de 10 ha de familie şi cea adusã în cooperativa agricolã de producţie sau preluatã prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat."
4. La articolul 4, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Pentru terenurile din extravilanul localitãţilor, foste proprietãţi ale persoanelor fizice şi juridice, care au trecut în proprietatea statului şi pe care se gãsesc instalaţii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioratii, pe care se desfãşoarã activitãţi miniere de exploatare sau operaţiuni petroliere de dezvoltare-explorare şi exploatare, se restituie, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora suprafeţe echivalente constituite din rezerva existenta la comisiile locale, iar în situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localitãţi, acceptate de foştii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este posibila se vor acorda despãgubiri foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile legii."
5. La articolul 4, dupã alineatul (1) se introduc noua alineate noi, alineatele (1^1)-(1^9), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Pentru terenurile foştilor proprietari persoane fizice sau juridice, inclusiv cooperative piscicole sau alte forme asociative prevãzute la art. 26 alin. (1), pe care s-au aflat, la data deposedarii, amenajãri piscicole, sere sau plantaţii de hamei, de duzi, plantaţii viticole sau pomicole, în prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligaţia de a le menţine destinaţia şi, acolo unde este cazul, unitatea şi functionalitatea.
(1^2) Pentru terenurile menţionate mai sus, pe care s-au efectuat de cãtre stat investiţii, neamortizate pana la intrarea în vigoare a prezentei legi, foştii proprietari pot opta pentru reconstituirea pe vechiul amplasament, cu obligaţia de a plati statului, în termen de 10 ani, contravaloarea neamortizata a investiţiei, dacã aceasta reprezintã mai mult de 30% din valoarea totalã a investiţiei la data intrãrii în vigoare a acestei legi, sau sa primeascã terenuri pe alte amplasamente, acceptate de aceştia, de aceeaşi categorie de folosinta cu terenul pe care l-au predat ori despãgubiri.
(1^3) Pentru terenurile preluate de stat de pe care investiţiile au fost vândute cu respectarea legii, foştii proprietari pot opta pentru alt amplasament, acceptat de aceştia, sau pentru despãgubiri plãtite fie de cãtre investitor, fie de cãtre stat.
(1^4) În cazul opţiunii pentru despãgubiri plãtite de investitori, foştii proprietari vor conveni cu investitorii, în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a acestei legi sau de la data validãrii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, preţul terenului, care nu poate fi mai mic decât valoarea sa de piata, şi termenul de plata, care nu poate fi mai mare de 3 ani.
(1^5) Acordul va fi înregistrat la comisia judeteana care a validat cererea de reconstituire şi devine titlu executoriu pentru plata preţului dacã investitorul nu isi respecta obligaţia de plata în termenul convenit. Din momentul înregistrãrii acordului, opţiunea pãrţilor este definitiva şi pãrţile nu mai pot opta pentru alte forme de reconstituire şi, respectiv, despãgubire. Proprietarii se vor putea adresa statului, în condiţiile dispoziţiilor legale privind acordarea de despãgubiri de cãtre acesta, doar pentru acoperirea valorii investiţiilor preluate de stat o data cu terenul pe care l-au avut în proprietate.
(1^6) Pana la efectuarea plãţii, proprietarul investiţiei va plati fostului proprietar al terenului o suma, convenitã de pãrţi, care nu poate fi mai mica decât redeventa plãtitã statului la momentul acordului şi nu va putea instraina în nici un mod investiţia sa, sub sancţiunea nulitãţii absolute.
(1^7) Proprietarii investiţiilor dobândesc dreptul de proprietate asupra terenului în momentul achitãrii integrale a contravalorii terenului.
(1^8) În situaţia în care nu se opteazã pentru despãgubiri plãtite de cãtre investitor, sau în situaţia în care fostul proprietar şi investitorul nu ajung la un acord în termenul menţionat la alin. (1^4), fostul proprietar va primi teren pe alt amplasament, acceptat de acesta, sau despãgubiri de la stat, atât pentru teren cat şi pentru investiţiile dovedite la data preluãrii terenului, în condiţiile legii.
(1^9) În cazul realizãrii acordului prevãzut la alin. (1^4), pentru investiţiile dovedite la data preluãrii terenului, fostul proprietar primeşte despãgubiri de la stat, în condiţiile legii."
6. La articolul 4, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În cazul în care investiţiile pentru care suprafata de teren a fost preluatã de stat nu au fost executate sau se afla în stadiu de proiect, suprafata preluatã se restituie, la cerere, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, pe vechiul amplasament."
7. La articolul 6, alineatele (1^1) şi (1^2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(1^1) Titlurile de proprietate obţinute anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 18/1991 şi existenta libera a vechilor amplasamente fac dovada absolutã a proprietãţii, obligând comisiile de fond funciar sa procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
(1^2) Consemnarile efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neinsotite de titlurile de proprietate, au valoare declarativã cu privire la proprietate."
8. La articolul 6, dupã alineatul (1^2) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^3) şi (1^4), cu urmãtorul cuprins:
"(1^3) În situaţia în care nu mai exista înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente şi când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
(1^4) Orice proba dovedind dreptul de proprietate al foştilor proprietari poate fi înlãturatã numai printr-o proba de aceeaşi forta produsã de cãtre deţinãtorul actual al terenului sau de cãtre terţi, tagaduind dreptul de proprietate."
9. La articolul 6, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile art. 12 şi <>art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum şi dispoziţiile procedurale prevãzute la art. 51 - 59 din aceeaşi lege se aplica în mod corespunzãtor la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi."
10. La articolul 6, dupã alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (2^1) şi (2^2), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) În situaţia în care anumite suprafeţe sunt revendicate de doua persoane, dintre care una este fostul proprietar, cãruia i s-a preluat terenul prin mãsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, şi cea de a doua, persoana cãreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natura ambilor solicitanti. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natura terenul persoanei care detinea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri vor fi despãgubiţi în condiţiile legii.
(2^2) Diferenţele între suprafeţele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativa, în actele de donaţie cãtre stat, în arhivele statului din perioada 1945 - 1990 şi situaţia de fapt la data punerii în posesie se corecteaza în favoarea foştilor proprietari."
11. Articolul 6^1 se abroga.
12. Articolul 7 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - Pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform art. 3, 4, 5 şi 23, se va emite un titlu de proprietate suplimentar, dacã persoanele în cauza au deja un titlu emis în condiţiile <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 ."
13. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8 - Persoanelor fizice cãrora li s-a reconstituit proprietatea pentru diferenţa dintre suprafata de 10 hectare de familie şi suprafata preluatã de stat prin legi speciale, dar nu mai mult de 50 de hectare, pe mai multe loturi decât au deţinut înainte de preluare, la cerere, dacã este posibil, li se comaseaza terenurile în loturi mai mari sau într-un singur lot, de aceeaşi categorie de folosinta cu cel preluat, inclusiv din terenurile proprietate de stat, eliberandu-se un nou titlu de proprietate, dupã revocarea celui iniţial de comisia judeteana de fond funciar."
14. La articolul 9, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 9. - (1) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele şi staţiunile de cercetare, destinate cercetãrii şi producerii de seminţe, de material sãditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasa, rãmân în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor agricole preluate de la foştii proprietari şi solicitate de persoanele îndreptãţite la reconstituire. Terenurile din perimetrele staţiunilor, institutelor şi centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedarii se vor delimita în sole compacte, începând de la marginea perimetrului, conform <>Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unitãţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Terenurile agricole care au aparţinut cu titlu de proprietate Academiei Romane, universitatilor, instituţiilor de învãţãmânt superior cu profil agricol şi unitãţilor de cercetare în 1945, revin în proprietatea acestora."
15. La articolul 9, dupã alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Dispoziţiile alin. (1) se aplica şi terenurilor folosite la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de unitãţile de învãţãmânt cu profil agricol sau silvic. Suprafeţele care rãmân în administrarea instituţiilor de învãţãmânt vor fi delimitate prin hotãrâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(1^2) Pentru suprafeţele de teren care se restituie pe vechiul amplasament persoanelor îndreptãţite în condiţiile alin. (1) şi (1^1) unitãţile de cercetare şi învãţãmânt vor primi în administrare suprafeţe de teren corespunzãtoare din proprietatea statului."
16. La articolul 9, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care au aparţinut Academiei Romane se face prin comasarea terenurilor de cãtre Agenţia Domeniilor Statului, la cererea Academiei Romane, dacã nu se afecteazã vechile amplasamente ale foştilor proprietari şi cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Romane, cu completãrile ulterioare."
17. La articolul 12, alineatul (1) se modifica şi va aven urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Comisiile comunale, orãşeneşti sau municipale din unitãţile administrativ-teritoriale pe care se afla terenurile, împreunã cu oficiile de cadastru şi publicitate imobiliarã vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacã acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, sau în sole situate în vecinãtatea localitãţilor, acceptate de foştii proprietari, cu asigurarea accesului la lucrãrile de hidroamelioratii, acolo unde ele exista."
18. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al comisiei judeţene, va întocmi şi va inainta lunar Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor un raport privind situaţia aplicãrii prevederilor legii, cu propuneri de mãsuri, inclusiv de angajare a rãspunderii pentru primãrii care întârzie sau impiedica în orice mod reconstituirea dreptului de proprietate în termenele şi în condiţiile stabilite de lege."
19. Articolele 15, 19 şi 20 se abroga.
20. Articolul 22 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul persoanelor fizice, se fac de cãtre comisiile locale şi comisiile judeţene sau de prefect, în conformitate cu prevederile art. 12 şi <>art. 51 - 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Legii nr. 169/1997 , cu prevederile Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1172/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor prezentei legi."
21. La articolul 23, dupã alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu urmãtorul cuprins:
"(1^2) Unitãţile de cult prevãzute la alin. (1), dacã au avut în proprietate suprafeţe mai mari decât cele retrocedate pana la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru intreaga suprafata detinuta în 1945."
22. La articolul 24, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenţa dintre suprafata primitã prin aplicarea legilor fondului funciar şi cea avutã în proprietate, persoanelor fizice şi juridice sau, dupã caz, moştenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente."
23. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (1^1) - (1^4), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) În cazul în care validarea s-a fãcut pe alt amplasament decât cel avut în proprietate iar pentru respectiva suprafata nu s-a fãcut punerea în posesie, titlul de proprietate se emite pe numele fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia.
(1^2) Terenurile din ariile naturale protejate, constituite şi declarate astfel potrivit legii, arboretele constituite ca unitãţi - sursa pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, plantajele, culturile de plante - mama pentru producţia de butaşi, înscrise în catalogul naţional al materialelor de baza, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, cu obligaţia de a le pãstra destinaţia şi de a le asigura administrarea prin structuri silvice autorizate. Fostul proprietar poate opta pentru atribuirea unei suprafeţe echivalente din fondul forestier proprietate de stat.
(1^3) În cazul terenurilor defrisate dupã data de 1 ianuarie 1990 fostul proprietar poate opta pentru restituirea pe vechiul amplasament.
(1^4) În cazul în care pe vechiul amplasament se afla pãduri încadrate în grupa I funcţionalã conform prevederilor <>Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fostul proprietar sau moştenitorii acestuia trebuie sa respecte destinaţia acestora şi sa permitã lucrãrile de intervenţie necesare sau pot opta pentru restituirea unui alt teren, situat în apropierea vechiului amplasament."
24. La articolul 24, alineatele (2), (3), (4) şi (5) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Se excepteazã de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite foştilor proprietari, cu respectarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie.
(3) Pentru cazurile prevãzute la alin. (2) punerea în posesie se va face pe alte terenuri, situate în apropierea vechilor amplasamente, acceptate de proprietar.
(4) Unitãţile şi subunitatile silvice din subordinea Regiei Naţionale a Pãdurilor - Romsilva, precum şi ceilalţi deţinãtori actuali ai terenurilor forestiere solicitate de foştii proprietari sau de moştenitorii lor, vor pune la dispoziţie comisiilor locale de aplicare a prevederilor prezentei legi suprafeţele de teren pentru care cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost validate, pe categorii de deţinãtori prevãzute în prezenta lege, în condiţiile prevãzute la alin. (1)-(3). Trecerea efectivã a terenurilor în proprietatea privatã se va face cu ocazia punerii în posesie, potrivit prezentei legi.
(5) Autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura va lua mãsuri ca fiecare ocol silvic sa delimiteze perimetrele cu terenuri ce rãmân în proprietatea statului de terenurile care fac obiectul, reconstituirii dreptului de proprietate privatã."
25. La articolul 24, alineatele (3^1) şi (3^2) se abroga.
26. La articolul 24, dupã alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmãtorul cuprins:
"(6) Terenurile proprietate de stat, administrate de Institutul de Cercetãri şi Amenajãri Silvice, destinate activitãţii de cercetare, rãmân în administrarea acestuia, cu excepţia terenurilor forestiere preluate de la foştii proprietari şi solicitate de persoanele îndreptãţite la reconstituire. Terenurile forestiere destinate cercetãrii care fac obiectul retrocedarii se vor delimita în trupuri compacte, începând de la marginea perimetrului."
27. La articolul 25, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a titularilor, în cazul terenurilor forestiere, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale şi, respectiv, comisiile judeţene, în condiţiile şi cu procedura stabilite de <>Legea fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de <>Legea nr. 169/1997 , de Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1172/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi conform prezentei legi.
(3) Pentru persoanele prevãzute la art. 24 alin. (1) din prezenta lege se va emite un titlu de proprietate suplimentar. Dacã nu a fost emis încã un titlu de proprietate pentru suprafata de teren forestier primitã prin aplicarea legilor fondului funciar, se va emite un singur titlu pentru intreaga suprafata rezultatã din aplicarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a <>Legii nr. 169/1997 şi a prezentei legi."
28. La articolul 26, alineatele (1), (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestierã, pasunilor şi fanetelor, obsti de moşneni în devãlmãşie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumpãrare, pãduri graniceresti, pãduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunitãţi şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, dupã caz: "obşte de moşneni", "obşte de rãzeşi", "composesorat", "pãduri graniceresti", alte asociaţii şi forme asociative cu denumirea localitãţii respective.
(2) Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafata avutã în proprietate.
(3) Titlul de proprietate va fi însoţit de o schita de amplasament a suprafeţei de teren forestier care a aparţinut obstii de moşneni, obstii de rãzeşi, composesoratului şi altora asemenea, ce urmeazã a fi restituit."
29. La articolul 26, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) Punerea în posesie în cazul suprafeţelor reconstituite pe raza mai multor comune se face de cãtre comisiile locale sub coordonarea şi cu avizul oficiilor judeţene ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã, iar în cazul suprafeţelor reconstituite pe raza mai multor judeţe de cãtre Agenţia Nationala de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã. Titlul de proprietate se va emite de comisia judeteana în a carei raza teritorialã se afla sediul formei asociative."
30. Articolul 27 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 27. - Administrarea şi exploatarea terenurilor forestiere prevãzute la art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislaţia statului roman în perioada anilor 1921 - 1946, în mãsura în care nu contravin legislaţiei în vigoare."
31. Articolul 28 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 28. - (1) În vederea organizãrii administrãrii terenurilor forestiere prevãzute la art. 26 din prezenta lege şi a determinãrii responsabilitãţilor cu privire la administrarea lor, persoanele îndreptãţite se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative iniţiale.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecãtoriei în a carei raza teritorialã sunt situate terenurile recunoaşterea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere.
(3) Comitetul ad-hoc va prezenta judecãtoriei, o data cu cererea, un statut în forma autenticã sau certificatã de avocat, în care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, în condiţiile legii, drepturile şi obligaţiile membrilor, raspunderi, sancţiuni, modul de dizolvare, precum şi alte prevederi specifice.
(4) Prin hotãrâre judecãtoreascã formele asociative de administrare în comun, constituite în condiţiile şi cu respectarea regimului silvic prevãzut de lege, redobândesc calitatea de persoana juridicã. Hotãrârea judecãtoreascã va fi înscrisã într-un registru special ţinut de judecãtorie.
(5) Suprafeţele forestiere aflate în proprietate comuna, conform naturii acestora, rãmân în proprietate indivizã pe toatã durata existenţei lor.
(6) Membrii formelor asociative aflaţi în devãlmãşie sau indiviziune nu pot instraina propriile cote-pãrţi unor persoane din afarã acestora.
(7) Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrãinate în nici un mod, în întregime sau în parte.
(8) În cazul dizolvãrii formelor asociative proprietatea indivizã a acestora va trece în proprietatea publica a consiliilor locale în raza cãrora se afla terenurile respective."
32. La articolul 29, alineatele (1) şi (2) vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - (1) În aplicarea prevederilor <>art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere şi eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele parohiei, schitului, manastirii, instituţiei de cultura şi învãţãmânt, Academiei Romane în limita suprafeţelor pe care le-au avut în proprietate, chiar dacã terenurile sunt situate pe raza mai multor localitãţi sau judeţe.
(2) Centrele eparhiale, protoieriile, manastirile, schiturile, parohiile, filiile şi alte structuri ale unitãţilor de cult dobândesc, prin reconstituire, dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere."
33. La articolul 29, dupã alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alineatul (3^2), cu urmãtorul cuprins:
"(3^2) Diferenţa de suprafata neatribuita se reconstituie în forma şi structura de proprietate existenta la momentul nationalizarii terenurilor forestiere de cãtre regimul comunist; reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere care au aparţinut Academiei Romane se face prin comasarea terenurilor de cãtre Regia Nationala a Pãdurilor - Romsilva, la cererea Academiei Romane, dacã nu se afecteazã vechile amplasamente ale foştilor proprietari şi cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 752/2001 ."
34. La articolul 29^1, alineatul (4) se abroga.
35. Articolul 30 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"<>Art. 30. - În aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 , astfel cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 169/1997 , precum şi a prezentei legi, cetãţenii romani au aceleaşi drepturi, indiferent dacã la data înregistrãrii cererii aveau domiciliul în ţara sau în strãinãtate."
36. Articolul 31 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 31. - (1) Construcţiile de pe terenurile forestiere care se retrocedeaza prin efectul prezentei legi şi care au fãcut parte din exploatatia forestierã la data trecerii în proprietatea statului se restituie foştilor proprietari sau, dupã caz, moştenitorilor acestora.
(2) În cazul în care astfel de bunuri imobile nu mai exista, se vor acorda despãgubiri.
(3) Construcţiile de pe terenurile forestiere, inclusiv cele de corectare a torenţilor, drumurile forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vanatoare, pepinierele, alte amenajãri silvice, instalaţii sau mijloace fixe, inclusiv cele aflate în curs de execuţie, amplasate în suprafeţele care fac obiectul retrocedarii, trec în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cãrora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica cu condiţia deţinerii în proprietate a suprafeţelor minime pentru constituirea unui ocol silvic, în proprietate individualã sau în asociere cu alte persoane fizice sau juridice.
(5) Bunurile prevãzute la alin. (3) trec în proprietate privatã cu obligaţia pãstrãrii destinaţiei acestora, exploatarea şi întreţinerea acestora fiind efectuate de cãtre ocolul silvic care asigura administrarea pãdurii.
(6) În situaţia în care persoanele cãrora li se reconstituie dreptul de proprietate nu îndeplinesc condiţia prevãzutã la alin. (4) reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente, stabilite cu acordul proprietarilor.
(7) Sediile ocoalelor silvice trec în proprietatea persoanelor juridice sau fizice dacã suprafata care se retrocedeaza acestora, individual sau în asociere, este mai mare decât jumãtate din suprafata administratã de respectivul ocol silvic anterior retrocedarii.
(8) Obiectivele realizate ca urmare a finantarilor din împrumuturile aprobate prin <>Ordonanta Guvernului nr. 28/1999 , <>Ordonanta Guvernului nr. 97/2000 şi <>Legea nr. 400/2003 trec în proprietate privatã în condiţiile de la alin. (3) şi (4).
(9) Obiectivele aflate în curs de realizare finanţate din împrumuturile menţionate la alin. (8) trec în proprietate privatã dupã finalizarea lucrãrilor aflate în curs şi punerea în funcţiune, cofinantarea şi rambursarea asigurându-se prin bugetul autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura."
37. Articolul 33 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 33. - (1) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi foştii proprietari cãrora li s-au respins cererile sau li s-au modificat sau anulat adeverintele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate prin nesocotirea prevederilor <>art. III din Legea nr. 169/1997 . Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se considera a fi depuse în termen chiar dacã acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, instiintand despre acest lucru şi persoanele îndreptãţite. Persoanele fizice şi persoanele juridice, care nu au depus în termenele prevãzute de <>Legea nr. 169/1997 şi de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dupã caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. În cazul formelor asociative prevãzute la art. 26 alin. (1) din lege aflate în curs de constituire, cererea poate fi formulatã de comitetul ad-hoc de initiativa.
(2) În situaţia în care dupã depunerea cererilor de reconstituire s-au administrat probe care atesta alte terenuri ce au aparţinut petentilor în proprietate, ele se restituie acestora pe vechile amplasamente, dacã sunt libere."
38. Articolul 35 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - Ocoalele silvice şi actualii deţinãtori rãspund de paza şi protecţia vegetatiei forestiere de pe terenurile solicitate de foştii proprietari şi dupã punerea în posesie, pana la formarea structurilor proprii de paza sau administrare ori pana la încheierea unor contracte de administrare şi paza cu un ocol silvic. Contravaloarea cheltuielilor aferente acestor servicii, pentru intervalul de timp cuprins între punerea în posesie şi crearea structurilor proprii, respectiv încheierea de contracte de paza şi administrare, vor fi suportate de cãtre stat."
39. Articolul 36 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 36. - Persoanelor fizice cãrora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire, cu ocazia aplicãrii <>Legii nr. 187/1945 pentru înfãptuirea reformei agrare, dar cãrora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cãrora atribuirea le-a fost anulatã li se vor acorda terenurile respective în limita suprafeţelor disponibile sau despãgubiri."
40. Articolul 37 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 37. - Persoanelor fizice ale cãror terenuri au intrat în componenta fostelor cooperative agricole de producţie şi, ca urmare a comasarilor, nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate în condiţiile <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prezentei legi, pe vechile amplasamente, în perimetrul societãţilor comerciale cu capital de stat, dacã acestea nu au fost atribuite în conformitate cu art. 2 alin. (1) din prezenta lege."
41. Articolul 39 se abroga.
42. Articolul 40 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 40. - Pentru suprafeţele de pe care s-a exploatat masa lemnoasã în perioada dintre validarea cererilor de retrocedare şi punerea în posesie a proprietarilor, Regia Nationala a Pãdurilor - Romsilva va acorda acestora beneficiul realizat, dupã deducerea cheltuielilor de exploatare, şi va suporta cheltuielile de impadurire a suprafeţelor neregenerate."
43. Dupã articolul 41, se introduce articolul 42 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 42. - Cererile sau acţiunile în justiţie, cererile accesorii şi incidente, precum şi întabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbru judiciar."
ART. II
(1) Se înfiinţeazã în cadrul Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor o direcţie pentru coordonarea şi controlul aplicãrii legislaţiei din domeniul restituirii proprietãţii funciare de cãtre instituţiile administraţiei de stat şi comisiile de fond funciar, asigurând aplicarea unitarã de cãtre acestea a reglementãrilor în domeniu.
(2) În cadrul direcţiei vor activa 40 de persoane preluate prin transfer de la alte instituţii şi autoritãţi publice, conduse de un vicepreşedinte al Autoritãţii Naţionale cu rang de subsecretar de stat.
(3) Cele 40 de posturi prevãzute la alin. (2), împreunã cu bugetele aferente, se preiau la Cancelaria Primului Ministru. Numãrul de posturi al Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor se va suplimenta cu numãrul de posturi preluate de la alte instituţii şi autoritãţi publice, astfel încât numãrul maxim de posturi va fi de 131, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.
ART. III
Persoanele fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafata ce pot fi restituite conform prezentei legi în termen de 60 de zile de la intrarea acesteia în vigoare.
ART. IV
Guvernul va modifica, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Regulamentul aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1172/2001 , cu modificãrile ulterioare.
ART. V
Despãgubirile acordate potrivit <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legii nr. 1/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, astfel, cum a fost modificatã prin prezenta lege, vor urma procedura şi se vor supune dispoziţiilor privind acordarea despãgubirilor din Titlul VII.
ART. VI
<>Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se va republica, dându-se textelor o noua numerotare.

TITLUL VII
Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeazã sursele de finanţare, cuantumul şi procedura de acordare a despãgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natura, rezultate din aplicarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 66/2004 , cu modificãrile ulterioare.
(2) Dispoziţiile prezentului titlu sunt aplicabile şi despãgubirilor propuse prin decizia motivatã a conducatorului instituţiei publice implicate în privatizare sau, dupã caz, prin ordinul ministrului finanţelor publice, în temeiul <>art. 32 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 .
(3) Despãgubirile acordate în baza <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, vor urma procedura şi se vor supune dispoziţiilor privind acordarea despãgubirilor din aceasta lege.
ART. 2
Pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordãrii de despãgubiri în conformitate cu prevederile prezentei legi se înfiinţeazã organismul de plasament colectiv în valori mobiliare denumit Fondul "Proprietatea", conform prevederilor Capitolului II.
ART. 3
În înţelesul prezentului titlu, expresiile şi termenii de mai jos au urmãtoarele semnificatii:
a) titluri de despãgubire sunt certificate emise de Cancelaria Primului Ministru, prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor, în numele şi pe seama statului roman, care incorporeaza drepturile de creanta ale deţinãtorilor asupra statului roman, corespunzãtor despãgubirilor acordate potrivit prezentei legi şi care urmeazã a fi exersate prin conversia în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea"; "titlurile de despãgubire" nu pot fi vândute sau cumpãrate înainte de conversia lor în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea";
b) Fondul "Proprietatea" este acea entitate destinatã realizãrii plãţii prin echivalent a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de statul roman în perioada de referinta a actelor normative prevãzute la art. 1 alin. (1) şi a celor aferente pretenţiilor rezultate din aplicarea <>art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã;
c) entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii este, dupã caz, unitatea deţinãtoare sau persoana juridicã abilitata de lege sa soluţioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul sau (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finanţelor Publice, alte autoritãţi publice centrale sau locale implicate);
d) evaluator este persoana fizica sau juridicã cu experienta semnificativã în domeniu, competenta în evaluare pe piata proprietãţilor imobiliare, care cunoaşte, înţelege şi poate pune în aplicare în mod corect acele metode şi tehnici recunoscute care sunt necesare pentru efectuarea unei evaluãri credibile în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare, şi care este membru al unei asociaţii naţionale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de utilitate publica având calitatea de evaluator independent;
e) Standardele Internaţionale de Evaluare sunt standardele editate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Evaluare (IVSC - Internaţional Valuation Standards Committee);
f) oferta de capital disponibil este oferta de privatizare prin restituire lansata şi derulata, în total sau în parte, pana la data prezentei legi, de oricare dintre entitatile implicate în procesul de privatizare şi destinatã exclusiv persoanelor îndreptãţite, sa beneficieze de mãsura repararii prejudiciului creat prin acţiuni sau titluri de valoare nominalã, acordatã în temeiul <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã;
g) titlu de valoare nominalã nevalorificat este orice titlu de valoare nominalã emis de Ministerul Finanţelor Publice pana la data prezentei legi, neutilizat de cãtre deţinãtor sau dobanditorul subsecvent înregistrat al acestora în cadrul procesului de privatizare în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, şi care se converteste de drept în titluri de despãgubire la data depunerii sale la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor, dupã procedura prevãzutã în prezenta lege; la data intrãrii în vigoare a prezentei legi înceteazã puterea circulatorie a titlurilor de valoare nominalã nevalorificate.
ART. 4
Principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt urmãtoarele:
a) acordarea unor despãgubiri juste şi echitabile în raport cu practica jurisdicţionalã interna şi internationala având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despãgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul roman;
b) neplafonarea prin lege a despãgubirilor acordate conform prevederilor prezentei legi.
ART. 5
(1) Titlurile de despãgubire au urmãtorul regim juridic şi caracteristici:
a) drepturile stabilite prin titlurile de despãgubire se pot transmite numai prin succesiune, potrivit prevederilor legii civile romane;
b) prin derogare de la prevederile <>Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, veniturile aferente titlurilor de plata obţinute de persoanele îndreptãţite potrivit legii, titularii iniţiali aflaţi în evidenta Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor, sau moştenitorii legali ai acestora, nu sunt venituri impozabile;
c) au o durata limitatã de existenta şi circulaţie, respectiv pana la conversia în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea";
d) vor fi emise de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor.
(2) În termen de cel mult 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, titlurile de valoare nominalã nevalorificate vor fi imobilizate de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor, şi convertite în titluri de despãgubire.

CAP. II
Fondul "Proprietatea"

ART. 6
(1) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se va constitui prin Hotãrârea Guvernului României, Fondul "Proprietatea", organism de plasament colectiv în valori mobiliare, înfiinţat sub forma unei societãţi de investiţii financiare, care va funcţiona în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale <>Legii nr. 297/2004 privind piata de capital şi ale <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã.
(2) Hotãrârea Guvernului privind înfiinţarea Fondului "Proprietatea" va conţine în mod explicit cadrul juridic aplicabil functionarii respectivei societãţi comerciale, precum şi actul constitutiv al acesteia.
ART. 7
Fondul "Proprietatea" va funcţiona sub forma unei societãţi de investiţii, detinuta iniţial în întregime de statul roman, în calitate de acţionar unic, pana la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre persoanele fizice despagubite potrivit prezentei legi sau/şi deţinãtoare de titluri de despãgubire, dupã caz.
ART. 8
Pana la finalizarea procedurilor de despãgubire, Ministerul Finanţelor Publice va reprezenta statul roman ca acţionar al Fondului "Proprietatea" şi va exercita toate drepturile care decurg din aceasta calitate.
ART. 9
(1) La constituire, capitalul social iniţial al Fondului "Proprietatea" va fi format din urmãtoarele active:
a) acţiunile deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la societãţi comerciale, conform anexei;
b) acţiunile deţinute de Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie la diverse societãţi comerciale, conform anexei;
c) acţiunile deţinute de Ministerul Finanţelor Publice la diverse societãţi comerciale, conform anexei;
d) acţiunile deţinute de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului la diverse societãţi comerciale, conform anexei;
e) acţiunile deţinute de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei la diverse societãţi comerciale, conform anexei;
f) alte tipuri de active stabilite prin Hotãrârea de Guvern de înfiinţare a Fondului.
(2) La Fondul "Proprietatea" se vor vira, pe mãsura încasãrii:
a) Sumele rezultate din recuperarea creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economicã internationala, derulata înainte de 31 Decembrie 1989, reglementate în baza <>Legii nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperãrii creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economicã internationala, derulata la 31 decembrie 1989, cu modificãrile ulterioare, dupã deducerea cheltuielilor cuvenite agenţilor economici exportatori, stabilite pe baza cursului de 15 lei pentru un dolar SUA, ale cãror credite nu au fost preluate la datoria publica în baza <>Legii nr. 7/1992 privind acoperirea financiarã a obligaţiilor statului rãmase neregularizate la 31 decembrie 1990 şi preluarea de cãtre stat şi bãncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 şi 1990 de agenţii economici cu capital de stat, precum şi a creditelor bancare neperformante;
b) Sumele rezultate din recuperarea drepturilor care decurg din acordurile comerciale şi de plati guvernamentale şi aranjamente tehnice bancare corespunzãtoare, reglementate conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operaţiunilor de import-export care se deruleazã prin cliring, barter şi cooperare economicã internationala în baza acordurilor comerciale şi de plati guvernamentale, republicatã;
c) Sumele rezultate din vânzarea cãtre investitorul strategic a 4% din acţiunile S.C.B.C.R. S.A.;
d) Sumele rezultate din tranzacţionarea prin bursele din România sau strãinãtate a primelor 3% din acţiunile S.C. RomTelecom S.A.
ART. 10
Capitalul social al Fondului "Proprietatea" va fi dimensionat, la constituire şi pe parcursul existenţei acestuia, dacã va fi cazul, corespunzãtor valorii estimate a despãgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natura, rezultate din aplicarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 66/2004 , cu modificãrile ulterioare, a <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a <>Legii nr. 1/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 11
Pana la constituirea Fondului "Proprietatea", entitatile menţionate la art. 9 au obligaţia de a iniţia procedurile legale necesare pentru iniţierea, derularea şi încheierea de oferte publice secundare de vânzare pentru pachete de acţiuni de minim 5%, emise de societãţile comerciale, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul titlu şi care nu fac obiectul unei strategii de privatizare cãtre un investitor strategic, aprobatã de Guvernul României, precum şi pentru admiterea acestora la tranzactionare pe piata operata de Bursa de Valori Bucureşti.
ART. 12
(1) Pana la desemnarea unei societãţi de administrare, Fondul "Proprietatea" va fi administrat de cãtre Ministerul Finanţelor Publice, potrivit hotãrârii de Guvern de înfiinţare a fondului.
(2) Pentru desemnarea societãţii de administrare a fondului, Ministerul Finanţelor Publice va organiza, în termen de 4 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, o licitaţie internationala. Caietul de sarcini al achiziţiei va fi aprobat prin hotãrâre de guvern.
(3) Capitalul social iniţial al Fondului "Proprietatea", va fi împãrţit în acţiuni, care vor fi transmise cu titlu gratuit cãtre titularii titlurilor de despãgubire sau dupã caz, dobanditorilor ulteriori ai acestora, precum şi cãtre persoanele despagubite prin decizii emise ulterior infiintarii fondului. Acţiunile vor fi distribuite prin conversia titlurilor de despãgubire, respectiv prin compensarea valorii despãgubirii, dupã un algoritm de calcul stabilit prin ordin al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor.
(4) În termen de 30 de zile de la constituire, Fondul "Proprietatea" va iniţia procedura legalã necesarã pentru admiterea acţiunilor acestuia la tranzactionare pe piata operata de Bursa de Valori Bucureşti, astfel încât dobanditorii acestora sa poatã dispune de acţiuni, prin vânzare, în orice moment, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, a legislaţiei aplicabile pieţei de capital şi a reglementãrilor emise sau aprobate de cãtre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

CAP. III
Mãsuri instituţionale

ART. 13
(1) Pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al despãgubirilor care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor, denumita în continuare Comisia Centrala, care are, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despãgubire;
b) ia alte mãsuri legale, necesare aplicãrii prezentei legi.
(2) Comisia Centrala este formatã din 7 membri şi are urmãtoarea componenta:
a) preşedintele Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor;
b) doi reprezentanţi ai Cancelariei Primului-Ministru;
c) doi reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului;
d) un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice;
e) un reprezentant al Ministerului Justiţiei.
(3) Componenta nominalã a Comisiei Centrale se stabileşte prin decizie a primului-ministru, în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(4) Lucrãrile Comisiei Centrale sunt conduse de preşedintele Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor.
(5) Secretariatul Comisiei Centrale se asigura de cãtre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietãţilor, din subordinea Cancelariei Primului Ministru.
(6) Comisia Centrala are la dispoziţia sa o lista de evaluatori autorizaţi. Condiţiile de înscriere în lista se stabilesc de cãtre Comisia Centrala prin decizie, şi vor fi afişate pe site-ul oficial al Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor.
(7) Comisia Centrala, va desemna în mod aleatoriu evaluatorul care va efectua raportul de evaluare.
ART. 14
(1) Comisia Centrala funcţioneazã pe baza prevederilor prezentei legi şi a regulamentului propriu de organizare şi funcţionare. Regulamentul Comisiei Centrale se aproba prin decizie a primului-ministru, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, Comisia Centrala emite decizii sub semnatura preşedintelui acesteia. Comisia Centrala va lucra în şedinţa în prezenta a minim 5 membri şi va decide cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi.
(3) Comisia Centrala funcţioneazã pana la emiterea tuturor titlurilor de plata a despãgubirilor.

CAP. IV
Mãsuri anticoruptie

ART. 15
În scopul evitãrii unor posibile fraude sau tentative de corupere a personalului implicat în aplicarea prezentei legi se stabilesc urmãtoarele mãsuri:
a) mandatul membrilor Comisiei Centrale va fi de 4 ani cu posibilitatea înlocuirii a cel puţin 4 dintre membrii desemnaţi o data la 2 ani;
b) mandatul preşedintelui este de 4 ani cu posibilitatea reînnoirii mandatului;
c) înlocuirea membrilor Comisiei Centrale şi, dupã caz, a preşedintelui acesteia se face prin decizie a Primului Ministru, dupã prezentarea şi aprobarea rapoartelor individuale cu privire la îndeplinirea atribuţiilor acestora;
d) membrii Comisiei Centrale beneficiazã de indemnizaţie de şedinţa reprezentând 50% din salariul de încadrare sau, dupã caz, din indemnizaţia lunarã; într-o luna se poate acorda o singura indemnizaţie, indiferent de numãrul şedinţelor de lucru;
e) salariaţii care desfãşoarã lucrãrile de secretariat vor beneficia de spor de dificultate care poate fi de pana la 50% din salariul de încadrare; stabilirea acestui spor se face individual de Comisia Centrala la propunerea preşedintelui;
f) limitele minime şi maxime ale pedepselor aplicabile infracţiunilor sãvârşite în legatura cu activitãţile prevãzute de prezenta lege, se majoreazã cu jumãtate.

CAP. V
Procedurile administrative pentru acordarea despãgubirilor

ART. 16
(1) Deciziile/dispoziţiile emise de entitatile investite cu soluţionarea notificãrilor, a cererilor de retrocedare sau, dupã caz, ordinele conducãtorilor administraţiei publice centrale investite cu soluţionarea notificãrilor şi în care s-au consemnat sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire, însoţite, dupã caz, de situaţia juridicã actuala a imobilului obiect al restituirii şi intreaga documentaţie aferentã acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana indreptatita şi/sau regasite în arhivele proprii, se predau pe baza de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judeţe, conform eşalonãrii stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(2) Notificãrile formulate potrivit prevederilor <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã care nu au fost soluţionate în sensul arãtat la alin. (1) pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se predau pe baza de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, însoţite de deciziile/dispoziţiile emise de entitatile investite cu soluţionarea notificãrilor, a cererilor de retrocedare sau, dupã caz, ordinelor conducãtorilor administraţiei publice centrale conţinând propunerile motivate de acordare a despãgubirilor, dupã caz, de situaţia juridicã actuala a imobilului obiect al restituirii şi de intreaga documentaţie aferentã acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana indreptatita şi/sau regasite în arhivele proprii, în termen de 10 zile de la data adoptãrii deciziilor/dispoziţiilor sau, dupã caz, a ordinelor.
(3) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Biroul Central constituit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1329/2003 va proceda la predarea, pe baza de proces-verbal de predare-primire, cãtre Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentaţiilor depuse de cãtre titularii deciziilor/dispoziţiilor motivate prin care s-a stabilit ca mãsura reparatorie acordarea de titluri de valoare nominalã şi care nu au fost soluţionate pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(4) Pe baza situaţiei juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despãgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedeazã la analizarea dosarelor prevãzute la alin. (1) şi (2) în privinta verificãrii legalitãţii respingerii cererii de restituire în natura.
(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevãzute la alin. (1) şi (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natura a fost respinsã, dupã care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societãţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
(6) Dupã primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnatã va efectua procedura de specialitate, şi va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisie Centrale. Acest raport va conţine cuantumul despãgubirilor în limita cãrora vor fi acordate titlurile de despãgubire.
(7) În baza raportului de evaluare Comisia Centrala va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despãgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
(8) Dispoziţiile alin. (1) - (2) şi (7) se aplica în mod corespunzãtor şi deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) şi <>art. 32 din Legea nr. 10/2001 , privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, în care s-au consemnat/propus sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire.
(9) În cazul prevãzut la alin. (8) titlul de despãgubire se va emite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor pana la concurenta sumei reprezentând cuantumul despãgubirilor consemnate/propuse.
ART. 17
Deciziile prin care se dispune emiterea titlurilor de despãgubire pot fi individuale, caz în care se referã la o singura persoana despagubita, sau cumulate, pe şedinţa de lucru, caz în care se referã la mai multe persoane despagubite, pe baza de lista alfabetica a titularilor de drept.
ART. 18
Dupã constituirea Fondului "Proprietatea", deciziile individuale sau colective se vor transmite prin grija Secretariatului Comisiei Centrale, în termen de 10 zile de la emitere, la societatea de administrare a Fondului "Proprietatea" şi la entitatea de depozitare şi înregistrare a acţiunilor Fondului.

CAP. VI
Cai de atac în justiţie

ART. 19
Deciziile adoptate de cãtre Comisia Centrala pot fi atacate cu contestaţie în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor. Contestaţia suspenda exerciţiul dreptului de dispoziţie asupra titlului de despãgubire al titularului. Despre contestaţii se va face menţiune în evidentele ţinute de entitatea care îndeplineşte funcţii de registru şi depozitare pentru Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor.
ART. 20
(1) Competenta de soluţionare revine Sectiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel în a carei raza teritorialã domiciliazã reclamantul. Dacã reclamantul domiciliazã în strãinãtate, cererea se adreseazã instanţei reşedinţei sale din ţara sau, dupã caz, la instanta domiciliului reprezentantului acestuia din România, iar dacã nu are nici resedinta în România şi nici reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adreseazã Sectiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
(2) Hotãrârea pronunţatã de prima instanta poate fi atacatã cu recurs. Recursul suspenda executarea.

CAP. VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 21
(1) Dacã, pe baza constatãrilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta stabileşte ca imobilul pentru care s-a stabilit plata de despãgubiri este restituibil în natura, prin decizie motivatã va proceda la restituirea acestuia.
(2) Decizia de restituire în natura astfel emisã urmeazã regimul juridic prevãzut de <>art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã.
ART. 22
(1) În cazul în care statul şi persoanele îndreptãţite au obligaţii reciproce de plata şi, respectiv, restituire, a unor despãgubiri rezultate din aplicarea <>Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificãrile ulterioare, ori a altor acte normative anterioare prin care s-au acordat despãgubiri şi, respectiv, a <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, la cererea persoanei îndreptãţite, prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor se va dispune compensarea acestora.
(2) În cazul prevãzut la alin. (1), cele doua obligaţii reciproce de plata se vor compensa pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
(3) Pentru a dispune mãsura compensãrii, vor fi avute în vedere, referatul aprobat de conducãtorul entitatii investite cu soluţionarea notificãrii, prin care se constata ca posibila restituirea în natura a imobilului şi decizia/dispoziţia emisã de entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii, a cererii de retrocedare sau, dupã caz, ordinul conducatorului autoritãţii administraţiei publice centrale sau locale investite cu soluţionarea notificãrilor, prin care s-au acordat sau, dupã caz, propus despãgubiri.
(4) Asupra mãsurii compensãrii, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor va decide numai dupã ce a fost urmatã procedura prevãzutã la art. 16 alin. (3) - (6), pe baza raportului întocmit de evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnatã care va conţine cuantumul despãgubirilor în limita cãrora vor fi acordate titlurile de plata. Suma reprezentând despãgubirea încasatã va fi actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare, sau dupã caz, prin aplicarea indicelui de inflaţie, pentru situaţiile generate de aplicarea <>Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificãrile ulterioare.
(5) În situaţia de la alin. (4), titlul de despãgubire se va emite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor pana la concurenta sumei reprezentând cuantumul despãgubirilor, dupã deducerea sumei reprezentând despãgubirea încasatã, actualizatã, stabilite potrivit alin. (4).
(6) Dispoziţiile alin. (1) - (3) şi alin. (5), se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul în care se invoca o creanta constatatã printr-o decizie/ordin emise în temeiul <>art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 republicatã, în care s-au consemnat/propus sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire.
(7) În cazul prevãzut la alin. (6) titlul de despãgubire se va emite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor pana la concurenta sumei reprezentând cuantumul despãgubirilor consemnate/propuse, dupã deducerea sumei reprezentând despãgubirea încasatã, actualizatã potrivit alin. (4).
(8) În cazul în care suma reprezentând despãgubirea încasatã, actualizatã, este mai mare decât despãgubirea stabilitã potrivit alin. (4) sau, dupã caz, cea consemnatã/propusã în decizia/ordinul emise în temeiul <>art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, dupã dispunerea compensãrii, se va înştiinţa entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii având ca obiect restituirea în natura a imobilului, despre suma rãmasã de restituit de cãtre persoana indreptatita.
ART. 23
(1) În cazul în care, în decizia/dispoziţia sau ordinul conducatorului autoritãţii administraţiei publice centrale ori dupã caz propunerea motivatã a entitatii investite cu soluţionarea notificãrii, de acordare a mãsurilor reparatorii prin echivalent, sunt individualizate mai multe persoane şi cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despãgubire se acorda individual potrivit cotei corespunzãtoare.
(2) În cazul în care, în decizia/dispoziţia sau ordinul conducatorului autoritãţii administraţiei publice centrale ori, dupã caz, propunerea motivatã a entitatii investite cu soluţionarea notificãrii de acordare a mãsurilor reparatorii, sunt individualizate mai multe persoane fãrã a se fi stabilit cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despãgubire se acorda pe numele tuturor beneficiarilor.
(3) În cazul în care persoanele individualizate în decizia/dispoziţia sau ordinul conducatorului autoritãţii administraţiei publice centrale ori, dupã caz, propunerea motivatã a entitatii investite cu soluţionarea notificãrii de acordare a mãsurilor reparatorii prezintã un act autentic de partaj voluntar sau, dupã caz, o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã prin care s-au stabilit cotele cuvenite fiecãruia, titlul de despãgubire se acorda individual, potrivit cotei convenite ori stabilite.
ART. 24
(1) În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, procesele-verbale încheiate de prefecturi prin care s-au consemnat sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire vor fi reanalizate şi, în situaţia în care potrivit <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, restituirea în natura nu este posibila dar se constata ca notificantii sunt îndreptãţiţi la acordarea de despãgubiri, dosarul întocmit va fi înaintat Secretariatului Comisiei Centrale, însoţit de situaţia juridicã actuala a imobilului şi de ordinul conţinând propunerea motivatã a prefectului de acordare a despãgubirilor.
(2) Prevederile art. 16 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 25
(1) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, notificãrile înregistrate la prefecturi şi pentru care nu au fost încheiate procese-verbale se vor inainta entitatilor investite potrivit <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã cu soluţionarea acestora.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica în mod corespunzãtor şi în situaţiile în care, în urma reanalizarii proceselor-verbale încheiate de prefecturi prin care sunt consemnate sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire se constata ca potrivit <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, restituirea în natura este posibila, ori notificantii nu sunt îndreptãţiţi la acordarea de despãgubiri.
ART. 26
(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice oferta de capital disponibil emisã în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 498/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitarã a <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se considera închisã.
(2) Dupã închiderea ofertei, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevãzute la alin. (1), va proceda la atribuirea/alocarea acţiunilor, dupã care va elibera titularului deciziei de restituire prin acordarea de acţiuni ori al titlurilor de valoare nominalã subscrise, o adeverinta/un certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numãrul acţiunilor şi datele de identificare a societãţii comerciale.
(3) În termen de 10 zile de la data atribuirii/alocãrii acţiunilor, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevãzute la alin. (1), va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista beneficiarilor mãsurilor prevãzute la alin. (2), a titlurilor de valoare nominalã, a deciziilor/dispoziţiilor ori, dupã caz, a ordinelor în baza cãrora au fost acordate/alocate acţiunile, fiind menţionat distinct şi emitentul acestora.
(4) Dispoziţiile prevãzute la alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzãtor pentru orice alta oferta de capital disponibil, închisã înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. În acest caz, termenul prevãzut la alin. (3) curge de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
ART. 27
(1) Nu fac obiectul prezentei legi acţiunile acordate/alocate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisã în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 498/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) În situaţia în care, în urma ofertei de capital disponibil, au fost alocate/atribuite acţiuni într-un cuantum inferior celor prevãzute în deciziile/dispoziţiile emise de entitatile investite cu soluţionarea notificãrilor, a cererilor de retrocedare sau, dupã caz, ordinele conducãtorilor administraţiei publice centrale investite cu soluţionarea notificãrilor, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor va proceda la emiterea titlului de despãgubire, dupã parcurgerea procedurii prevãzute de prezenta lege, pentru diferenţa pana la concurenta sumelor stabilite de evaluatori sau societãţile de evaluare desemnate.
ART. 28
(1) În termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista tuturor titularilor titlurilor de valoare nominalã, a deciziilor/dispoziţiilor ori, dupã caz, a ordinelor în baza cãrora au fost emise, fiind menţionat distinct şi emitentul acestora.
(2) Dacã titlul de valoare nominalã a fost emis pe numele reprezentanţilor persoanelor îndreptãţite înscrise în decizia/dispoziţia de restituire în echivalent, se va face aceasta menţiune.
ART. 29
(1) Titlurile de valoare nominalã emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul <>art. 30 din Legea nr. 10/2001 , republicatã, pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisã în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 498/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se convertesc şi prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor, în titlu de despãgubire.
(2) Titlurile de valoare nominalã emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul <>art. 30 din Legea nr. 10/2001 , republicatã, pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisã în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 498/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu fac obiectul prezentei legi.
(3) În situaţia în care titlurile de valoare nominalã emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul <>art. 30 din Legea nr. 10/2001 , republicatã, pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, au fost valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil emisã în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 498/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, decizia Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despãgubirilor prin care se dispune convertirea acestora în titlu de plata a despãgubirii se va emite numai pentru titlurile de valoare nominalã deţinute de solicitant şi nevalorificate.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (1) şi (3), Comisia Specialã pentru Stabilirea Despãgubirilor va decide dupã primirea cererilor persoanelor îndreptãţite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominalã nevalorificate.
(5) Cererile prevãzute la alin. (4) se vor depune la Secretariatul Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despãgubirilor, dupã constituirea acesteia.
ART. 30
Actele care au stat la baza emiterii titlurilor de despãgubire au regim de arhivare permanent şi se depun la încetarea activitãţii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor la Cancelaria Primului Ministru.
ART. 31
În termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Guvernul va emite norme metodologice de aplicarea legii, la propunerea Cancelariei Primului-Ministru şi a Ministerului Finanţelor Publice.
ART. 32
(1) Comisia Centrala are sigiliu propriu şi isi va desfasura activitatea la sediul Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor.
(2) Fondurile necesare functionarii Comisiei Centrale şi a secretariatului acestuia se vor asigura prin bugetul Cancelariei Primului-Ministru.
(3) Onorariile evaluatorilor sau a societãţilor de evaluare se vor achitã din bugetul Cancelariei Primului-Ministru la cererea Secretariatului Comisiei Centrale.
ART. 33
La data intrãrii în vigoare a prezentului titlu se abroga art. 30, şi <>art. 34-40 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, şi <>art. 3 al Titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 48/2004 .

ANEXA

Descrierea activelor ce vor fi transferate la Fondul "Proprietatea"

1. De la Ministerul Economiei şi Comerţului şi OPSPI se vor transfera urmãtoarele participatii:
1.1 - 15% din CN Transelectriea Bucureşti SA
1.2 - 15% din SNTGN Transgaz SA
1.3 - 10% din SC Petrom SA
1.4 - 15% din SNGN Romgaz SA
1.5 - 12% din SC DGN Distrigaz Sud SA
1.6 - 12% din SC DGN Distrigaz Nord SA
1.7 - 20% din SC Hidroelectrica SA
1.8 - 20% din SN Nuclearelectrica SA
1.9 - 12% din SC Electrica Moldova SA
1.10 - 12% din SC Electrica Oltenia SA
1.11 - 12% din SC Electrica Dobrogea SA
1.12 - 12% din. SC Electrica Muntenia Nord SA
1.13 - 12% din SC Electrica Muntenia Sud SA
1.14 - 12% din SC Electrica Banat SA
1.15 - 12% din SC Electrica Transilvania Nord SA
1.16 - 12% din SC Electrica Transilvania Sud SA
1.17 - 15% din SC Complexul Energetic Turceni SA
1.18 - 15% din SC Complexul Energetic Craiova SA
1.19 - 15% din SC Complexul Energetic Rovinari SA
1.20 - 10% din SC Oil Terminal SA
1.21 - 10% din SC Conpet SA
1.22 - 100% din creanta detinuta de statul roman la Krivoirog

2. De la Ministerul Finanţelor Publice se vor transfera urmãtoarele:
2.1 - 20% din Compania Nationala Loteria Romana SA
2.2 - 20% din Compania Nationala Imprimeria Nationala SA
2.3 - 9,9% din SC CEC SA
2.4 - sumele obţinute din valorificarea creanţelor externe deţinute de statul roman asupra urmãtoarelor tari: Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricana, Congo, Nigeria, Somalia, Tanzania, Irak, Republica Democrata Congo, Republica Democrata Coreeana, Cuba, Republica Mongolia şi Sudan

3. De la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informatiei se vor transfera urmãtoarele participatii:
3.1 - 20% din SC Romtelecom S.A.
3.2 - 25% din Compania Nationala Posta Romana S.A.

4. De la Ministerul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului se vor transfera urmãtoarele participatii:
4.1 - 20% din Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa "CFR Marfa" SA
4.2 - 20% din Societatea de Administrare Active Feroviare "SAAF" SA
4.3 - 20% din Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" SA
4.4 - 20% din Compania Nationala "Aeroportul Internaţional Henri Coanda" SA
4.5 - 20% din Societatea Nationala "Aeroportul Internaţional Bucureşti Baneasa - Aurel Vlaicu" SA
4.6 - 20% din Societatea Nationala "Aeroportul Internaţional Constanta" SA
4.7 - 20% din Societatea Nationala "Aeroportul Internaţional Timişoara-Traian Vuia" SA
4.8 - 20% din Compania Nationala "Administraţia Canalelor Navigabile" SA Constanta
4.9 - 20% din Compania Nationala "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" SA Galaţi
4.10 - 20% din Compania Nationala "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" SA Giurgiu

5. De la Agenţia de Valorificare a Activelor Statului se vor transfera urmãtoarele participatii:
5.1 - 37,808% din SC Electroconstructia Elco Pitesti SA
5.2 - 70% din SC Bemo Beius SA
5.3 - 18,249% din S.C. Diverprest Oradea S.A.
5.4 - 1,682% din SC Fabrica de Scule Rasnov SA
5.5 - 10,947% din SC Mecon Braşov SA
5.6 - 79,052% din SC Nitrosere Fagaras SA
5.7 - 79,052% din SC Pensiunea Pastravarie Floarea Reginei (Edelweiss Hotel) SA
5.8 - 70% din SC Carom Asigurãri Bucureşti SA
5.9 - 17,365% din SC Centrofarm Bucureşti SA
5.10 - 12,124% din SC FECNE Bucureşti SA
5.11 - 9,769% din SC Gerovital Cosmetics Bucureşti SA
5.12 - 6,519% din SC Laromet Bucureşti SA
5.13 - 68,322% din SC Prestãri Servicii Bucureşti SA
5.14 - 78,972% din SC Primcom Bucureşti SA
5.15 - 70% din SC Procas Bucureşti SA
5.16 - 15,172% din SC Romatel Bucureşti SA
5.17 - 35,449% din SC Romconsuc Bucureşti SA
5.18 - 100% din SC Societatea de Strategie pentru Piata de Gros SA
5.19 - 20% din Societatea Nationala de Petrol şi Gaze Petrogaz Bucureşti SA
5.20 - 42,795% din SC Telerom Proiect Bucureşti SA
5.21 - 30,652% din SC Tricodava Bucureşti SA
5.22 - 20% din SC World Trade Center CCIB Bucureşti SA
5.23 - 33,000% din S.C. Bat Service Buzau S.A.
5.24 - 48,035% din S.C. Cerealcom Buzau S.A
5.25 - 5,354% din S.C. Comcereal Fundulea S.A.
5.26 - 45,374% din S.C. Autopilotaj (şcoala de soferi amatori) Resita S.A.
5.27 - 5,963% din S.C. Bega Minerale Industriale (expl. min. Aghires) Aghiresu S.A.
5.28 - 11,364% din S.C. Comcereal Cluj-Napoca S.A
5.29 - 4,330% din S.C. Electroconstrctia Elco Cluj-Napoca S.A.
5.30 - 39,999% din SC Turdapan Turda SA
5.31 - 8,194% din S.C. Big Trade Constanta S.A.
5.32 - 54,545% din S.C. Conex Cordial Constanta S.A.
5.33 - 6,632% din S.C. Coral Mod Mangalia S.A.
5.34 - 7,108% din S.C. Restaurant Cherhana Constanta SA.
5.35 - 2,684% din SC Şantierul Naval Constanta SA
5.36 - 46,914% din SC Vitacom Sf. Gheorghe SA
5.37 - 4,755% din SC Mechel Targoviste SA
5.38 - 21,599% din S.C. Mechim Titu S.A.
5.39 - 6,144% din SC Otelinox Targoviste SA
5.40 - 67,700% din S.C. Multiprestservice Craiova SA.
5.41 - 7,378% din S.C. Retizoh Craiova S.A.
5.42 - 5,560% din S.C. Semrom Oltenia Craiova S.A.
5.43 - 37,675% din SC Alcom Galaţi SA
5.44 - 5,144% din S.C. Cerealcom Giurgiu Giurgiu S.A.
5.45 - 10,031% din S.C. Comcereal Miercurea Ciuc S.A.
5.46 - 6,153% din S.C. Comixt Miercurea Ciuc S.A.
5.47 - 59,998% din S.C. Astoria Deva SA.
5.48 - 95,148% die S.C. Comtom Tomesti SA.
5.49 - 13,821% din S.C. Familial Restaurant Iaşi S.A.
5.50 - 21,568% din S.C. Fortus Iaşi SA.
5.51 - 30,429% din SC Frigocarne Iaşi SA
5.52 - 9,850% din SC Danubiana Popesti Leordeni SA
5.53 - 3% din SC Petrom Aviation Bucureşti SA
5.54 - 12,324% din SC Studiourile Media Pro Buftea SA
5.55 - 37,389% din SC A Con Baia Mare SA
5.56 - 39,599% din SC Comar Baia Mare SA
5.57 - 9,638% din S.C. Marlin Ulmeni S.A.
5.58 - 40,617% din SC Forsev Drobeta Turau-Severin SA
5.59 - 10,076% din S.C. Mecanoenergetica Gura-Vaii Drobeta Turnu Severin S.A.
5.60 - 38,869% din SC Severnav Drobeta Turnu-Severin SA
5.61 - 7,691% din SC Azomures Targu Mures SA
5.62 - 7,967% din SC Carbid-fox Tarnaveni SA
5.63 - 69,949% din S.C. Comsig Sighisoara S.A.
5.64 - 8,744% din S.C. Grand Targu Mures S.A.
5.65 - 17,489% din S.C. Salubriserv Targu Mures S.A.
5.66 - 7,176% din S.C. Zamur Targu Mures S.A.
5.67 - 15,996% din SC Commetex Piatra Neamt SA
5.68 - 18,171% din SC Alro Slatina SA
5.69 - 7,559% din S.C. Chimtex Bals S.A.
5.70 - 1,690% din S.C. Ciocirlia Ploiesti S.A.
5.71 - 15,429% din SC Palace Sinaia SA
5.72 - 2,586% din SC Petrotel Lukoil Ploiesti SA
5.73 - 5,106% din SC Elcond Zalau SA
5.74 - 20,029% din S.C. Antrepriza Construcţii Barbu Satu Mare S.A.
5.75 - 22,521% din S.C. Bentoflux Satu Mare S.A
5.76 - 42,611% din SC Miorita Satu Mare SA
5.77 - 6,814% din S.C. Resib Sibiu S.A.
5.78 - 39,999% din SC Transilvania - Com SA
5.79 - 7,622% din SC Cetatea Suceava SA
5.80 - 71,896% din SC Alcom Timişoara SA
5.81 - 2,804% din SC Bega Pam Timişoara SA
5.82 - 15,620% din SC Remat Timis Timişoara SA
5.83 - 5,131% din SC Piese-auto Tulcea SA

TITLUL VIII
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

ART. I
<>Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Dupã articolul 67, se introduce articolul 67^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 67^1. - Impozitul pe venituri din investiţii nu se aplica pentru prima tranzactionare a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea", realizate de cãtre persoanele fizice sau juridice cãrora le-au fost emise aceste acţiuni în condiţiile legii privind regimul de stabilire şi plata a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv sau, dupã caz, moştenitorii legali sau testamentari ai acestora."
2. La articolul 250 alineatul (1), dupã punctul 11 se introduc trei puncte noi, punctele 12, 13 şi 14, cu urmãtorul cuprins.
"12. clãdirile restituite potrivit <>art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
13. clãdirile retrocedate potrivit <>art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
14. clãdirile restituite potrivit <>art. 6 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 66/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
3. La articolul 250, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Scutirea de impozit prevãzutã la alin. (1) pct. 12-14 se aplica pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţinã afectatiunea de interes public."
4. La articolul 257, dupã litera n) se introduc trei noi litere, literele o), p) şi r), cu urmãtorul cuprins:
"o) terenul aferent clãdirilor restituite potrivit <>art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţinã afectatiunea de interes public;
p) terenul aferent clãdirilor retrocedate potrivit <>art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţinã afectatiunea de interes public;
r) terenul aferent clãdirilor restituite potrivit <>art. 6 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţinã afectatiunea de interes public."
5. La articolul 258, alineatul (6) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(6) În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numãrului de hectare ale terenului cu suma corespunzãtoare prevãzutã în urmãtorul tabel:


─────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr.  Categoria de             CLASA DE CALITATE (lei*/ha)
 crt.  folosinta    ─────────────────────────────────────────────
                          I      II     III    IV       V
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  1. Teren arabil        36      34     32     30      20
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  2. Pasune  -           20      18     16     14      12
     Faneata
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  3. Vie                                40
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  4. Plantaţie de
     vie tanara şi
     plantaţie în
     regenerare                         x
     pana la
     intrarea pe
     rod
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  5. Livada                             40
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  6. Livada
     tanara şi
     livada în
     regenerare                          x
     pana la
     intrarea pe
     rod
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  6. Padure sau
     alt teren cu                        9
     vegetaţie
     forestierã
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  7. Pãduri în
     varsta de
     pana la 20 de                       x
     ani şi pãduri
     cu rol de
     protecţie
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  7. Teren pe
     care se afla                       24
     amenajãri
     piscicole
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  8. Teren cu
     construcţii                        22
─────────────────────────────────────────────────────────────────
  9. Drumuri şi           x       x      x      x       x
     cai ferate
─────────────────────────────────────────────────────────────────
 10. Teren                x       x      x      x       x
     neproductiv
─────────────────────────────────────────────────────────────────


--------
*RON"

6. La articolul 258, dupã alineatul (6) se introduc doua alineate noi, alineatele (7) şi (8), cu urmãtorul cuprins:
"(7) Înregistrarea în registrul agricol a terenurilor, a proprietarilor acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinta se fac numai pe baza de documente, potrivit normelor metodologice prevãzute la art. 293, sub sancţiunea nulitãţii.
(8) Înscrierea datelor în registrul agricol privind schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor, precum şi a titularului dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe baza declaraţiei facuta sub semnatura proprie a capului de gospodãrie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodãriei, se poate face numai dacã se prezintã şi lucrarea tehnica de cadastru înregistratã la oficiul de cadastru şi publicitate imobiliarã ori act încheiat în forma autenticã."
7. La articolul 295, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 295. - (1) Impozitele şi taxele locale precum şi amenzile şi penalitãţile aferente acestora, constituie venituri la bugetele locale ale autoritãţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia veniturilor realizate în condiţiile art. 258 alin. (6) care constituie venit la bugetul de stat."
ART. II
Modificãrile prevãzute la art. I pct. 5-7 din prezentul titlu intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

TITLUL IX
Modificarea Codului Penal

ARTICOL UNIC
Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã:
1. La articolul 44, alineatul 2^1 va avea urmãtorul cuprins:
"Se prezuma ca este în legitima apãrare, şi acela care sãvârşeşte fapta pentru a respinge pãtrunderea fãrã drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efracţie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinta, încãpere, dependinta sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare."
2. La articolul 220, alineatele 1, 2, 3 şi 4 vor avea urmãtorul cuprins:
"Ocuparea, în întregime sau în parte, fãrã drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, fãrã consimţãmântul acestuia sau fãrã aprobare prealabilã primitã în condiţiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Dacã fapta prevãzutã în alin. 1 se sãvârşeşte prin violenta sau ameninţare ori prin desfiinţarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Dacã fapta prevãzutã în alin. 2 se sãvârşeşte de doua sau mai multe persoane împreunã, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.
Împãcarea pãrţilor inlatura rãspunderea penalã."

TITLUL X
Circulaţia juridicã a terenurilor

ART. 1
Terenurile proprietate privatã, indiferent de destinaţia şi titularul lor, sunt şi rãmân în circuitul civil. Ele pot fi înstrãinate şi dobândite liber prin oricare din modurile prevãzute de lege, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
ART. 2
(1) Terenurile cu sau fãrã construcţii, situate în intravilan şi extravilan, indiferent de destinaţia sau de întinderea lor, pot fi înstrãinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în forma autenticã, sub sancţiunea nulitãţii absolute.
(2) În cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fãrã construcţie, indiferent de destinaţia sau întinderea acestora, dispoziţiile alin. (1) se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 3
Cetãţenii strãini şi apatrizii precum şi persoanele juridice strãine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiţiile prevãzute de legea specialã.
ART. 4
Cu excepţia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privatã şi legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, existenta unui litigiu privitor la un teren cu sau fãrã construcţii nu impiedica înstrãinarea acestuia şi nici constituirea altor drepturi reale sau de creanta, dupã caz.
ART. 5
(1) Înstrãinãrile realizate sub orice forma, în temeiul prezentei legi, nu valideazã titlurile de proprietate ale instrainatorilor şi dobanditorilor, dacã acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a încãlcãrii dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii lor.
(2) În situaţia în care dupã încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fãrã construcţii, una dintre pãrţi refuza ulterior sa încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunţa o hotãrâre care sa ţinã loc de contract.
ART. 6
Înstrãinãrile efectuate în scopul comasarii parcelelor şi loturilor de teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care sa cuprindã suprafeţe continue, indiferent de destinaţia lor, precum şi înstrãinãrile efectuate de cãtre persoanele îndreptãţite sa obţinã renta viagerã agricolã, pot fi efectuate şi pe baza schitelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicãrii legilor fondului funciar şi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbrul judiciar.
ART. 7
Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile dreptului comun.
ART. 8
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>art. 9 din Legea arendãrii nr. 16/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridicã a terenurilor publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, <>Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaţia juridicã a terenurilor cu destinaţie forestierã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 66/2002 , precum şi orice alte dispoziţii contrare.

TITLUL XI
Renta viagerã agricolã

CAP. I
Definitie şi caracteristici

ART. 1
Prezenta lege instituie renta viagerã agricolã în scopul concentrarii suprafeţelor agricole în exploataţii eficiente impuse de necesitatea modernizãrii agriculturii României şi compatibilizarii acesteia cu agricultura din ţãrile membre ale Uniunii Europene.
ART. 2
Renta viagerã agricolã reprezintã suma de bani plãtitã rentierului agricol care înstrãineazã sau arendeaza terenurile aflate în proprietatea sa, având siguranta unei surse viagere de venituri garantate de stat.
ART. 3
Cuantumul rentei viagere agricole reprezintã echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrãinat şi echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.
ART. 4
Plata în lei se face prin raportarea la media cursului calculat de BNR din primul trimestru al anului în care plata trebuie efectuatã.
ART. 5
Pentru suprafeţele mai mici de 1 ha suma plãtitã va fi proporţionalã cu suprafata instrainata sau arendatã.
ART. 6
Renta viagerã agricolã se plãteşte într-o singura rata anuala în primul trimestru al anului urmãtor celui pentru care aceasta este datoratã.
ART. 7
Renta viagerã agricolã este personalã, netransmisibila şi înceteazã la data decesului rentierului agricol. În cazul arendãrii, renta viagerã agricolã înceteazã în termen de 30 de zile de la data încetãrii contractului de arenda, dacã în acest interval rentierul agricol nu face dovada încheierii unui nou contract de arenda.
ART. 8
Dupã decesul rentierului, moştenitorii vor incasa ultima rata scadenta la data decesului, în cel mult 3 luni dupã deces pe baza certificatului de moştenitor şi al carnetului de rentier agricol.

CAP. II
Rentierul agricol

ART. 9
Rentierul agricol este persoana fizica în varsta de peste 62 de ani care deţine în proprietate pana la 10 hectare de teren agricol şi care înstrãineazã prin acte între vii sau arendeaza terenuri agricole dupã intrarea în vigoare a prezentului titlu, primind de la Oficiul Naţional de Renta Viagerã Agricolã carnetul de rentier agricol.
ART. 10
Pentru a deveni rentier pot fi înstrãinate sau arendate numai terenurile care dupã anul 1990 nu au fãcut obiectul altei înstrãinãri prin acte între vii.
ART. 11
Dovada înstrãinãrii se face prin actul de înstrãinare, încheiat în forma autenticã, iar dovada arendãrii se face prin contractul de arenda întocmit cu respectarea <>Legii arendãrii nr. 16/1994 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 12
Proprietarii casatoriti pot deveni rentieri agricoli şi prin înstrãinarea şi arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune dacã cel puţin unul dintre ei are varsta de 62 de ani. În acest caz, carnetul de rentier agricol se elibereazã pe numele soţului care întruneşte condiţiile prevãzute la art. 9.
ART. 13
Rentierul agricol poate rãmâne proprietar pe o suprafata de teren agricol de pana la 0,5 hectare pentru folosinta personalã.

CAP. III
Oficiul Naţional de Renta Viagerã Agricolã

ART. 14
(1) Se înfiinţeazã Oficiul Naţional de Renta Viagerã Agricolã ca direcţie în cadrul Agenţiei Domeniilor Statului.
(2) Oficiul conduce, organizeazã şi coordoneazã activitatea de aplicare a prevederilor din prezentul titlu.
ART. 15
(1) În fiecare judeţ se organizeazã birouri ale Oficiului Naţional de Renta Viagerã Agricolã.
(2) Birourile ţin evidenta rentierilor agricoli din judeţul respectiv, eliberand carnetul de rentier agricol.
ART. 16
Atribuţiile, regulamentul de organizare şi funcţionare ale Oficiului Naţional de Renta Viagerã Agricolã şi ale birourilor judeţene se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale.
ART. 17
(1) Fondurile necesare pentru plata rentei viagere agricole se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
(2) Plata rentei viagere agricole se efectueazã prin birourile judeţene de renta viagerã agricolã pe baza carnetului de rentier agricol.
ART. 18
În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului titlu, prin ordin comun al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale şi ministrului finanţelor publice se vor aproba normele metodologice de aplicare a acestuia.

TITLUL XII
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicitãţii imobiliare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare

ART. I
<>Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenta tehnica, economicã şi juridicã a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul tarii."
2. La articolul 1, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege una sau mai multe parcele alãturate, cu sau fãrã construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar."
3. La articolul 1, dupã alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) şi (5) cu urmãtorul cuprins:
"(4) Prin parcela se înţelege suprafata de teren cu aceeaşi categorie de folosinta.
(5) Sistemul de evidenta al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliarã."
4. La articolul 2, litera b) se abroga.
5. La articolul 2 alineatul (2), literele a), c) şi d) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a) identificarea, descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale, a imobilelor prin natura lor, mãsurarea şi reprezentarea acestora pe harti şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinãtori legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciarã cu caracter definitiv;
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corecta a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate."
6. La articolul 3, alineatele (2) şi (7) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) La nivelul fiecãrui judeţ şi în municipiul Bucureşti se înfiinţeazã oficiile de cadastru şi publicitate imobiliarã, denumite în continuare oficii teritoriale, ca unitãţi cu personalitate juridicã în subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea actualelor oficii judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciarã.
(7) Directorul general îndeplineşte atribuţiile şi responsabilitãţile ordonatorului principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual şi normativ. Ordinele cu caracter normativ se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi reprezintã Agenţia Nationala pe plan intern şi internaţional."
7. La articolul 3, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) La nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale, se înfiinţeazã birouri de cadastru şi publicitate imobiliarã, denumite în continuare birouri teritoriale, în subordonarea oficiilor teritoriale. Modul de organizare şi funcţionare, numãrul precum şi arondarea birourilor teritoriale pe unitãţi administrativ-teritoriale, se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale."
8. La articolul 5, literele a^1), b), c), d), e), f), j) şi k) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a^1) controleazã executarea lucrãrilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie şi teledetectie la nivelul întregii tari;
b) elaboreazã regulamente şi norme, promoveazã tehnici, procedee şi metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene conform progreselor ştiinţifice şi tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei şi publicitãţii imobiliare;
c) autorizeaza persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrãri de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, pe teritoriul României, în condiţiile legii speciale care reglementeazã înfiinţarea uniunii profesionale a acestora;
d) organizeazã şi administreazã fondul naţional de geodezie şi cartografie, precum şi baza de date a sistemului de cadastru general;
e) asigura, în condiţiile legii, executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale;
f) avizeazã conţinutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor documente cartografice destinate uzului public;
j) participa la organizarea şi coordonarea mãsurãtorilor în vederea aplicãrii legilor funciare;
k) avizeazã tehnic expertizele efectuate de cãtre experţii judiciari în specialitatea topografie, geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea instanţelor de judecata. Avizele menţionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui regulament comun, elaborat de Agenţia Nationala şi Ministerul Justiţiei;"
9. La articolul 5, dupã litera e) se introduce o noua litera, litera e^1), cu urmãtorul cuprins:
"e^1) asigura executarea şi actualizarea hartilor oficiale;"
10. La articolul 5, dupã litera n) se introduce o noua litera, litera n^1), cu urmãtorul cuprins:
"n^1) asigura formarea şi specializarea personalului de specialitate în publicitate imobiliarã prin intermediul Institutului Naţional al Registratorilor; structura, organizarea şi modul de administrare ale institutului se stabilesc şi se aproba prin hotãrâre de Guvern, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi."
11. La articolul 6, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Recepţia lucrãrilor, executate de persoanele fizice şi juridice autorizate în condiţiile art. 5 lit. c), se realizeazã de cãtre Agenţia Nationala, sau de oficiile teritoriale, dupã caz.
(3) În cadrul oficiilor teritoriale funcţioneazã baza de date a cadastrului."
12. Articolul 7 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - Instituţiile din domeniul apãrãrii, ordinii publice şi al siguranţei naţionale pot executa, cu mijloace proprii, lucrãrile de cadastru, geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrammetrie şi cartografie necesare apãrãrii tarii şi pãstrãrii ordinii publice, conform, normelor tehnice ale Agenţiei Naţionale."
13. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - Datele geodezice şi cartografice interesand apãrarea tarii, ordinea publica şi siguranta nationala se pãstreazã, dupã caz, de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Informaţii Externe şi persoanele juridice din sectorul de apãrare."
14. La articolul 9, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Tarifele şi încasãrile prevãzute la alin. (2) lit. a) şi b) nu sunt purtãtoare de T.V.A. şi se deduc din taxa notarialã de timbru, fiind incluse în cazul operaţiunilor de publicitate imobiliarã în taxa notarialã de timbru, pentru actele translative ale dreptului de proprietate sau constitutive ale dezmembramintelor acestuia; aceste tarife nu pot depãşi 80% din valoarea taxei notariale de timbru."
15. La articolul 9, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) În cazul serviciilor de publicitate imobiliarã pentru care nu se percepe taxa de timbru, tarifele se vor stabili prin ordinul ministrului administraţiei şi internelor cu avizul Ministerului Finanţelor Publice."
16. La articolul 9, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmãtorul cuprins:
"(4^1) Tarifele pentru servicii de publicitate imobiliarã pot fi încasate şi de alte instituţii sau persoane, în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu Agenţia Nationala."
17. La articolul 9, dupã alineatul (12) se introduc doua noi alineate, alineatele (13) şi (14), cu urmãtorul cuprins:
"(13) Cadastrul general se realizeazã pe baza planului anual propus de Agenţia Nationala împreunã cu ministerele interesate şi aprobat de Guvern; sumele destinate introducerii lucrãrilor de cadastru general reprezintã subvenţii de la bugetul de stat prevãzute în bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi virate în contul Agenţiei Naţionale cu unica destinaţie.
(14) Organele şi autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale precum şi alte persoane fizice şi juridice interesate, care au fonduri disponibile pentru introducerea lucrãrilor de cadastru general în afarã planului anual aprobat de Guvern, vor încheia un acord de colaborare cu Agenţia Nationala privind caietul de sarcini, modalitãţile de verificare, recepţie, şi înscriere în sistemul de publicitate imobiliarã şi folosirea acestor informaţii."
18. La articolul 10, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) În cadrul funcţiei economice a cadastrului general se evidenţiazã elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor şi calculãrii impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacţii imobiliare.
(3) Funcţia juridicã a cadastrului general se realizeazã prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi prin înscrierea în cartea funciarã."
19. Articolul 11 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - (1) La nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale - comuna, oraş şi municipiu - lucrãrile tehnice de cadastru constau în:
a) stabilirea, potrivit legii, a hotarelor unitãţii administrativ-teritoriale şi a limitelor intravilane componente;
b) identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar şi determinarea formei şi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale;
c) consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti;
d) întocmirea documentelor tehnice cadastrale.
(2) Delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale unitãţilor administrativ-teritoriale prevãzute la alin. (1) precum şi limitele intravilanelor localitãţilor se face de cãtre comisia stabilitã în acest scop prin ordinul prefectului; regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de delimitare se aproba prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor."
20. Articolul 12 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al imobilelor;
b) indexul alfabetic al proprietarilor;
c) registrul cadastral al proprietarilor;
d) planul cadastral şi anexele la partea I a cãrţii funciare.
(2) Deţinãtorii de imobile sunt obligaţi sa permitã accesul specialiştilor pentru executarea lucrãrilor de cadastru general, sa admitã, în condiţiile legii, amplasarea, pe sol sau pe construcţii, a semnelor şi semnalelor geodezice şi sa asigure protecţia şi conservarea acestora.
(3) Baza de date poate fi redactatã şi arhivata şi sub forma de înregistrãri, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automatã a datelor, având aceleaşi efecte juridice şi forta probanta echivalenta cu cea a înscrisurilor în baza cãrora au fost înregistrate.
(4) Primãrii localitãţilor au obligaţia sa înştiinţeze deţinãtorii imobilelor, în scris, prin afişare şi prin alte mijloace de publicitate, sa permitã accesul specialiştilor pentru executarea lucrãrilor de cadastru sau, dupã caz, sa se prezinte personal pentru a da lãmuriri privitoare la imobile şi a participa la identificarea şi marcarea limitelor acestora. Dacã deţinãtorii imobilelor nu se prezintã, identificarea limitelor se face în lipsa acestora.
(5) Dupã finalizarea lucrãrilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritorialã, datele obţinute se prelucreaza, se înregistreazã în documentele tehnice ale cadastrului, se receptioneaza şi se introduc în baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecãrui imobil se transmit de cãtre oficiul teritorial, consiliului local, care are obligaţia sa le aducã la cunostinta deţinãtorilor prin înştiinţare scrisã şi prin afişare la sediul primãriei.
(6) Contestaţiile cu privire la exactitatea datelor comunicate, însoţite de documente doveditoare, pot fi prezentate de deţinãtori, în scris, în termen de 60 de zile de la înştiinţarea scrisã, oficiului teritorial care le va soluţiona în termen de 30 de zile. Cei nemultumiti de modul de soluţionare a contestaţiilor de cãtre oficiul teritorial pot face plângere la judecãtoria în a carei raza de competenta teritorialã se afla imobilul, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor.
(7) Înscrierea în cartea funciarã se face din oficiu, dupã finalizarea cadastrului general pe un teritoriu administrativ şi expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, în baza unui regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale."
21. La articolul 13, alineatele (4) şi (5) se abroga.
22. La articolul 13, alineatele (1), (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Planul cadastral conţine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la imobilele din cadrul unitãţilor administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi municipii - şi se pãstreazã la oficiul teritorial.
(2) Registrele, planurile cadastrale şi anexele la partea I a cãrţii funciare vor sta la baza completãrii sau, dupã caz, a întocmirii din oficiu a cãrţilor funciare, la finalizarea mãsurãtorilor cadastrale la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale. O copie a acestora se pãstreazã în arhiva oficiilor teritoriale. Un exemplar din planurile şi registrele cadastrale se transmite cu titlul gratuit la consiliile locale.
(3) Planurile, registrele cadastrale şi anexele la partea I a cãrţii funciare se ţin la zi, în concordanta cu documentaţiile cadastrale întocmite pentru înscrierea actelor şi faptelor juridice, în baza cererilor şi comunicãrilor fãcute potrivit legii."
23. La articolul 14, alineatul (1) se abroga.
24. La articolul 14, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Agenţia Nationala şi oficiile teritoriale din subordine au obligaţia de a furniza, la cerere, organelor abilitate, evidentele necesare stabilirii valorii de impunere."
25. Articolul 15 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 15. - Completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale necesare întocmirii şi ţinerii la zi a planurilor cadastrale şi hartilor topografice se realizeazã sub coordonarea Agenţiei Naţionale."
26. Articolul 16 se abroga,
27. Articolul 17 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 17. - Oficiul teritorial controleazã avizeazã şi receptioneaza dupã caz, lucrãrile de geodezie, topografie, cadastru şi cartografie."
28. Articolul 18 se abroga,
29. Articolul 19 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 19. - Modul de avizare, verificare şi recepţie a lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei, topografiei şi cartografiei se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, cu consultarea uniunii profesionale înfiinţatã prin lege specialã."
30. La articolul 20, alineatele (1^1) - (1^5) şi (3) se abroga.
31. La articolul 20, alineatele (2), (4) şi (5) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Una sau mai multe parcele alãturate, de pe teritoriul unei unitãţi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinta, aparţinând aceluiaşi proprietar, formeazã imobilul definit la art. 1 alin. (3), se identifica printr-un numãr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciarã.
(4) Cãrţile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecãrei localitãţi alcãtuiesc, împreunã, registrul cadastral de publicitate imobiliarã al acestui teritoriu, ce se tine de cãtre biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cãrui raza teritorialã de activitate este situat imobilul respectiv.
(5) Acest registru se întregeşte cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu registrul cadastral al imobilelor, indicând numãrul cadastral al imobilelor şi numãrul de ordine al cãrţilor funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapa în care se pãstreazã cererile de înscriere, împreunã cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii."
32. Dupã articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 20^1. -(1) Activitatea de publicitate imobiliarã în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinitã de registratori de carte funciarã, denumiţi în continuare registratori, numiţi prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, în urma unui concurs organizat de aceasta.
(2) Numãrul registratorilor pentru fiecare oficiu teritorial se stabileşte prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale.
(3) În cadrul oficiilor teritoriale, activitatea de publicitate imobiliarã este în responsabilitatea unui registrator - şef iar în cadrul birourilor teritoriale în responsabilitatea unui registrator coordonator, numiţi prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, în urma unui concurs.
(4) Poate fi numita registrator persoana care îndeplineşte în mod cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) are cetãţenia romana şi are capacitatea drepturilor civile;
b) este licenţiat în drept;
c) nu are antecedente penale;
d) se bucura de o buna reputaţie;
e) cunoaşte limba romana;
f) este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea funcţiei;
g) a îndeplinit timp de 5 ani funcţia de asistent-registrator sau a exercitat timp de 3 ani funcţia de notar, judecãtor, procuror, avocat, consilier juridic sau alta funcţie de specialitate juridicã.
(5) Absolvenţii Institutului Naţional al Registratorilor au prioritate la ocuparea posturilor vacante de registratori. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de registratori se va face numai dacã acestea nu au fost ocupate de absolvenţii Institutului.
(6) Pana la data organizãrii concursului, registratorii pot fi numiţi din cadrul angajaţilor serviciilor de publicitate imobiliarã care, deşi nu îndeplinesc condiţiile de studii, au cel puţin 5 ani de experienta în domeniul publicitãţii imobiliare.
(7) Registratorul rãspunde pentru activitatea sa în condiţiile legii.
(8) În cadrul Agenţiei Naţionale funcţioneazã Direcţia de publicitate imobiliarã care organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea de publicitate imobiliarã din cadrul oficiilor teritoriale, în vederea respectãrii legilor şi reglementãrilor în materie."
33. La articolul 21 alineatul (1) litera A, literele a), b) şi c) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a) numãrul de ordine şi cel cadastral al imobilului;
b) suprafata imobilului, destinaţia, categoriile de folosinta şi, dupã caz, construcţiile;
c) planul imobilului cu vecinãtãţile, descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului, pentru fiecare imobil în parte, constituie anexa la partea I, întocmitã conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale."
34. La articolul 21 alineatul (1) litera A, litera d) se abroga.
35. La articolul 22, alineatele (1), (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciarã pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil.
(2) Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciarã, cu consimţãmântul titularului dreptului; acest consimţãmânt nu este necesar dacã dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arãtat în înscriere; dacã dreptul ce urmeazã sa fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu pãstrarea dreptului acestei persoane.
(3) Hotãrârea judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã sau, în cazurile prevãzute de lege, actul autoritãţii administrative, vor înlocui acordul de vointa cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacã sunt opozabile titularilor."
36. Articolul 27 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Înscrierile în cartea funciarã isi vor produce efectele de opozabilitate fata de terţi de la data înregistrãrii cererilor; ordinea înregistrãrii cererilor va determina rangul inscrierilor.
(2) Dacã mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodatã la biroul teritorial, ele vor primi provizoriu acelaşi rang, urmând ca instanta sa hotãrascã asupra rangului fiecãreia.
(3) Dacã au fost depuse deodatã mai multe cereri având ca obiect înscrierea mai multor drepturi de ipoteca asupra aceluiaşi imobil, ele vor primi acelaşi rang."
37. La articolul 28, dupã alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate, nu poate însã dispune de ele, decât dupã ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciarã.
(4) Înscrierile sunt de trei feluri:
a) întabularea, având ca obiect înscrierea definitiva a drepturilor reale;
b) înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiţia justificarii ulterioare;
c) notarea, având ca obiect, înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi cãilor de atac în justiţie, precum şi a mãsurilor de indisponibilizare, în legatura cu imobilele din cartea funciarã."
38. Articolul 29 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Cel care s-a obligat sa strãmute sau sa constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil, este dator sa-i predea toate înscrisurile necesare pentru înscrierea acelui drept.
(2) Dacã un drept înscris în cartea funciarã se stinge, titularul este obligat sa predea celui îndreptãţit înscrisurile necesare radierii.
(3) În situaţia în care cel obligat nu preda înscrisurile, persoana interesatã va putea solicita instanţei sa dispunã înscrierea în cartea funciarã. Hotãrârea instanţei de judecata va suplini consimţãmântul la înscriere al partii care are obligaţia, de a preda înscrisurile necesare înscrierii.
(4) Dreptul la acţiunea în prestaţie tabularã este imprescriptibil.
(5) Acţiunea în prestaţie tabularã se va indrepta şi impotriva terţului dobanditor înscris în cartea funciarã, dacã sunt întrunite cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) actul juridic în baza cãruia se solicita prestaţia tabularã sa fie încheiat anterior celui în baza cãruia a fost înscris dreptul terţului în cartea funciarã;
b) terţul sa fi dobândit imobilul cu titlu gratuit sau, dacã l-a dobândit cu titlu oneros, sa fie de rea credinţa."
39. Articolul 31 se abroga.
40. Articolul 32 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 32. - (1) Înscrierea provizorie devine opozabilã terţilor cu rangul determinat de cererea de înscriere, sub condiţie şi în mãsura justificarii ei.
(2) Înscrierea provizorie poate fi cerutã în urmãtoarele situaţii:
a) când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condiţie suspensivã;
b) când se solicita întabularea unui drept real în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti ce nu a rãmas irevocabilã;
c) dacã se dobândeşte un drept tabular care, anterior, a fost înscris provizoriu;
d) dacã debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisã ipoteca ori privilegiul imobiliar;
e) dacã pentru soluţionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare, care nu aduc însã atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris şi nu fundamenteazã noi capete de cerere.
(3) În acest din urma caz, solicitantul va fi înştiinţat pentru a depune într-un termen stabilit, dupã caz, de registrator, înscrisurile necesare, sub sancţiunea radierii înscrierii provizorii. Dacã înscrisurile vor fi depuse în termenul fixat, se va proceda la justificarea înscrierii provizorii, printr-o încheiere data de registratorul de carte funciarã.
(4) Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimţãmântului celui în contra cãruia s-a efectuat înscrierea provizorie, a unei hotãrâri judecãtoreşti irevocabile ori a încheierii registratorului de carte funciarã, în situaţia ultimului caz de înscriere provizorie menţionat.
(5) Justificarea radierii dreptului de ipoteca se va face în baza consimţãmântului dat în forma autenticã al titularului dreptului de ipoteca ori în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti definitiva şi irevocabilã."
41. Articolul 34 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 34. - (1) Cuprinsul cãrţii funciare, în afarã ingradirilor şi excepţiilor legale, se considera exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobândit cu buna-credinţa un drept real înscris în cartea funciarã.
(2) Dobanditorul este considerat de buna-credinţa dacã, la data înregistrãrii cererii de înscriere a dreptului în folosul sau, nu a fost notatã nici o acţiune prin care se contesta cuprinsul cãrţii funciare, sau dacã din titlul transmitatorului şi din cuprinsul cãrţii funciare nu reiese vreo neconcordanta între aceasta şi situaţia juridicã realã."
42. Articolul 35 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - Efectul de opozabilitate al inscrierilor este inoperant cu referire la:
a) suprafata terenurilor, destinaţia, categoria de folosinta, valoarea sau alte asemenea aspecte;
b) restrictii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinãtate, expropriere sau prin prevederi legale privind protecţia ecologica, sistematizarea localitãţilor şi alte asemenea aspecte."
43. Dupã articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 35^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 35^1. - (1) În cazul în care cuprinsul cãrţii funciare nu corespunde, în privinta înscrierii, cu situaţia juridicã realã, se poate cere rectificarea sau, dupã caz, modificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricãrei operaţiuni, susceptibilã a face obiectul unei înscrieri în cartea funciarã.
(3) Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afecteazã esenta dreptului care poarta asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.
(4) Rectificarea inscrierilor în cartea funciarã se poate face fie pe cale amiabila prin declaraţie autenticã, fie în caz de litigiu prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã.
(5) Erorile materiale sãvârşite cu prilejul inscrierilor în cartea funciarã pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.
(6) Procedura de rectificare a inscrierilor în cartea funciarã, a modificãrilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale."
44. Articolul 38 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - Acţiunea în rectificare, intemeiata pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe gresita calificare a dreptului înscris, se va putea indrepta şi impotriva terţelor persoane care şi-au înscris un drept real, dobândit cu buna credinţa şi prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cãrţii funciare, în termen de trei ani de la data înregistrãrii cererii de înscriere formulatã de dobanditorul nemijlocit al dreptului a cãrui rectificare se cere, afarã de cazul când dreptul material la acţiunea de fond nu s-a prescris."
45. Articolul 40 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 40. - Actele şi faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea şi capacitatea persoanelor în legatura cu imobilele cuprinse în cartea funciarã, vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terţe persoane."
46. La articolul 43, alineatele (1), (2) şi (4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 43. - (1) Orice persoana poate cerceta cartea funciarã şi celelalte evidente care alcãtuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliarã, cu excepţia evidentelor care privesc siguranta nationala.
(2) La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii certificate conform cu originalul de pe cãrţile funciare, planuri sau înscrisuri, cu dovada plãţii tarifelor legale.
(4) Mapa înscrisurilor privind înscrierea atacatã poate fi cercetata de cãtre instanta de judecata şi organele de cercetare penalã, în condiţiile legii."
47. Articolul 44 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 44. - (1) Imobilul înscris în cartea funciarã se poate modifica prin alipiri, dezlipiri sau prin mãrirea sau micşorarea întinderii acestuia.
(2) Imobilul se modifica prin dezlipiri, dacã se desparte o parcela de un imobil. Dezlipirea unui imobil sau a unei pãrţi dintr-un imobil, se face împreunã cu sarcinile care greveazã imobilul. Imobilul grevat cu sarcini nu poate fi alipit la un alt imobil, ci va forma, în caz de dezlipire, un imobil separat."
48. Articolului 45 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 45. - (1) În caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, dacã o parcela trece dintr-o carte funciarã în alta, sau reinscrieri, dacã, dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece în aceeaşi carte funciarã ca un imobil de sine statator.
(2) Dacã se transcrie o parte din parcela într-o alta carte funciarã, se va forma un imobil distinct cu numãr cadastral nou, iar restul se înscrie în vechea carte funciarã, cu menţionarea noului numãr cadastral şi a suprafeţei imobilului, iar dacã toate imobilele înscrise într-o carte funciarã au fost transcrise, aceasta se va închide şi nu va mai putea fi redeschisã pentru noi înscrieri."
49. Articolului 46 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 46. - Mai mulţi proprietari nu pot fi înscrişi în aceeaşi carte funciarã decât dacã se gãsesc în cazul coproprietatii, caz în care se va arata partea indivizã a fiecãrui proprietar."
50. Articolul 47 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 47. - (1) Dacã un imobil cu construcţie - condominiu -, din care unele pãrţi sunt comune indivize iar restul sunt individuale, se întocmeşte o carte funciarã colectivã pentru intreaga construcţie, şi câte o carte funciarã individualã pentru fiecare proprietate individualã care poate fi reprezentatã din apartamente sau spaţii cu alta destinaţie decât cea de locuinta; prin asimilare, poate fi definit condominiu şi un tronson cu una sau mai multe scãri, din cadrul clãdirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comuna.
(2) Dreptul de proprietate comuna forţatã şi perpetua pe pãrţile comune ale unui imobil se valorifica numai împreunã cu dreptul de proprietate exclusiva care poarta asupra acestuia sau a unei pãrţi determinate din acesta."
51. Articolul 48 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 48. - (1) Imobilele ce aparţin domeniului public şi domeniului privat al statului sau, dupã caz, al unitãţii administrativ-teritoriale, se vor înscrie în cãrţi funciare speciale ale unitãţii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevãzute de lege.
(2) Cãrţile funciare speciale se ţin de cãtre birourile teritoriale ale oficiului de cadastru şi publicitate imobiliarã."
52. Articolul 49 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 49. - (1) Cererea de înscriere în cartea funciarã se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţitã de înscrisul original sau de copia legalizatã de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a cãrui înscriere se cere; copia legalizatã se va pãstra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliarã.
(2) În cazul hotãrârii judecãtoreşti, se va prezenta o copie legalizatã, cu menţiunea ca este definitiva şi irevocabilã.
(3) Cererile de înscriere se vor inregistra de îndatã în registrul de intrare, cu menţionarea datei şi a numãrului care rezulta din ordinea cronologicã a depunerii lor.
(4) Dacã mai multe cereri au fost depuse deodatã la acelaşi birou teritorial, drepturile de ipoteca şi privilegiile vor avea acelaşi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecata sa se hotãrascã asupra rangului şi asupra radierii încheierii nevalabile.
(5) Înscrierile în cartea funciarã se efectueazã la cererea pãrţilor interesate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de înscriere se îndreaptã la biroul unde se afla cartea funciarã în care urmeazã sa se facã înscrierea.
(6) Întabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerutã de orice persoana care, potrivit înscrisului original, hotãrârii judecãtoreşti sau hotãrârii autoritãţii administrative, urmeazã sa strãmute, sa constituie, sa modifice, sa dobândeascã sau sa stinga un drept tabular.
(7) Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:
a) de mandatarul general al celui îndrituit;
b) de oricare dintre titularii aceluiaşi drept.
(8) Creditorul a cãrui creanta certa şi exigibilã este doveditã printr-un înscris sau printr-o hotãrâre judecãtoreascã, ori în cazurile anume prevãzute de lege printr-o decizie a autoritãţii administrative, va putea cere instanţei, în numele şi în folosul debitorului sau, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini.
(9) Debitorul care a plãtit valabil creanta ipotecarã a unui cesionar neînscris în cartea funciarã poate cere radierea ipotecii, dacã înfãţişeazã înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plãţii."
53. Articolul 50 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 50. - (1) În cazul în care registratorul admite cererea, dispune întabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacã înscrisul îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;
b) indica numele pãrţilor;
c) individualizeazã imobilul printr-un identificator unic;
d) este însoţit de o traducere legalizatã, dacã actul nu este întocmit în limba romana;
e) este însoţit, dupã caz, de o copie a extrasului de carte funciarã pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
(2) Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numãrului cadastral al imobilului şi al cãrţii funciare, precum şi a partii cãrţii funciare în care urmeazã a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica poziţiile ce au fost radiate şi numele celui în favoarea sau impotriva cãruia s-au fãcut înscrierile, indiferent de felul lor.
(3) În cazul, în care identificarea cadastrala a imobilului nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentaţii cadastrale întocmite şi recepţionate conform prevederilor prezentei legi."
54. Articolul 51 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 51. - Dacã se constata ca cererea de înscriere în cartea funciarã nu întruneşte condiţiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivatã. Despre respingerea cererii se va face menţiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrãrii acesteia precum şi în cartea funciarã."
55. La articolul 52, alineatele (1) - (4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 52. - (1) Încheierea se comunica celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea funciarã, cu privire la imobilul în cauza, în termen de 15 de zile de la pronunţarea încheierii, dar nu mai târziu, de 30 de zile de la data înregistrãrii cererii.
(2) Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacatã cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea impotriva încheierii se depune la biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciarã. Oficiul teritorial este obligat sa înainteze plângerea judecãtoriei în a carei raza de competenta teritorialã se afla imobilul, însoţitã de dosarul încheierii şi copia cãrţii funciare.
(3) Hotãrârea pronunţatã de judecãtorie poate fi atacatã cu apel.
(4) Hotãrârea judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã se comunica, din oficiu, biroului teritorial de cãtre instanta care s-a pronunţat ultima asupra fondului."
56. La articolul 52, dupã alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu urmãtorul cuprins:
"(5) Înscrierea facuta în temeiul acestei hotãrâri judecãtoreşti isi produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.
(6) În cazul respingerii plângerii prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã, notãrile fãcute se radiaza din oficiu."
57. La articolul 53, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 53. - (1) Înscrierile şi radierile efectuate în cãrţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotãrârii instanţei judecãtoreşti definitiva şi irevocabilã sau pe cale amiabila, în baza unei declaraţii date în forma autenticã, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentaţii cadastrale."
58. La articolul 54, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 54. - (1) În cazul în care o carte funciarã urmeazã a fi întocmitã ori completatã prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o alta carte funciarã, precum şi în cazul în care o carte funciarã a fost distrusa, pierdutã ori a devenit nefolosibila, în tot sau în parte, din diferite cauze, întocmirea, completarea şi reconstituirea, dupã caz, se face de cãtre registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesaţi pe baza unei încheieri. În acest scop se folosesc toate înscrisurile şi documentaţiile tehnice existente, privitoare la imobilele în cauza, precum şi situaţia dreptului de proprietate."
59. La articolul 55, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 55. - (1) Erorile materiale sãvârşite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin încheiere motivatã, de cãtre registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu comunicarea acesteia persoanei interesate."
60. La articolul 56, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 56. - (1) Notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat sa ceara din oficiu înscrierea în cartea funciarã la biroul teritorial în a carei raza de activitate se afla imobilul. Despre exercitarea acestei obligaţii se va face menţiune expresã în cuprinsul actului sau, dupã caz, al certificatului de moştenitor. Menţiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesoralã s-a deschis carte funciarã sau exista documentaţie cadastrala. La autentificarea actelor prin care se constituie, se modifica sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciarã pentra autentificare sau, dupã caz, certificat de sarcini. Pe perioada valabilitãţii extrasului de carte funciarã pentru autentificare, registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciarã, cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul."
61. Dupã articolul 56 se introduce în nou articol, articolul 56^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 56^1. - (1) Dreptul de proprietate dobândit prin construire se va putea înscrie în cartea funciarã pe baza unui certificat eliberat de primãria localitãţii unde este situat imobilul, prin care se atesta, când este cazul, faptul ca proprietarul a edificat construcţiile în conformitate cu autorizaţia de construire eliberata potrivit legii, precum şi a unei documentaţii cadastrale.
(2) Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui imobil în întregul sau, sau asupra cotei pãrţi aparţinând unui coproprietar. Dacã ipoteca s-a constituit asupra unei pãrţi din construcţie, ea va fi înscrisã atât asupra acesteia cat şi asupra cotei corespunzãtoare din pãrţile comune indivize.
(3) Ipoteca constituitã asupra unui bun viitor se poate intabula în condiţiile legii privind creditul ipotecar pentru investiţiile imobiliare, dacã în prealabil a fost notatã existenta autorizaţiei de construire şi notarea procesului verbal de recepţie parţialã.
(4) În toate cazurile când prin lege se acorda un privilegiu imobiliar sau o ipoteca legalã pentru garantarea vreunui drept sau creanţe, acestea se vor înscrie din oficiu în cartea funciarã, cu excepţia situaţiei în care pãrţile renunţa în mod expres la acest beneficiu; înscrierea privilegiului sau a ipotecii legale se face, de regula, în temeiul înscrisului din care rezulta creanta privilegiatã sau care conferã dreptul de a lua o inscripţie ipotecarã.
(5) Privilegiile sau ipotecile legale se vor înscrie pentru suma prevãzutã în înscris; dacã creanta nu este determinata, pentru suma maxima arãtatã în cerere, precum şi cuantumul dobânzii. În toate cazurile, privilegiile se înscriu şi capata rang numai în condiţiile determinate de legea care le-a instituit, iar în lipsa vreunei menţiuni în aceasta lege, ele primesc rang potrivit dispoziţiilor legale privitoare la înscrierea ipotecilor.
(6) Când în înscrisul doveditor al vânzãrii se invedereaza ca preţul nu a fost plãtit ori nu a fost plãtit în întregime, privilegiul pentru garantarea preţului datorat se înscrie din oficiu, în folosul vânzãtorului.
(7) Dacã vânzarea a fost desfiintata, privilegiul se va radia din oficiu.
(8) Dispoziţiile alin. (4) se vor aplica în mod corespunzãtor în cazul schimbului sau împãrţelii, pentru diferenţa de valoare datoratã în bani.
(9) Privilegiul pentru garantarea preţului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului supus împãrţelii se va înscrie în temeiul actului de adjudecare.
(10) Dacã ipoteca creanţei novate a fost rezervatã pentru garantarea noii creanţe, aceasta se va înscrie, în rangul vechii ipoteci sau vechiului privilegiu, în temeiul înscrisului care face dovada novatiunii.
(11) Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar sau privilegiat va putea cere înscrierea strãmutãrii dreptului de ipoteca sau privilegiului în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subrogarea."
62. La articolul 58, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Toate documentele de evidenta şi publicitate imobiliarã se preiau şi se conserva de cãtre birourile teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale în a cãror raza de activitate se afla imobilele."
63. Articolul 59 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 59. - Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, netranscris în registrul de transcripţiuni şi inscriptiuni or, dupã caz, neînscris în cartea funciarã, isi produce efectele la data înscrierii în cartea funciarã, potrivit prevederilor prezentei legi. Actul sub semnatura privatã, valabil încheiat, va fi luat în considerare dacã are data certa anterioarã intrãrii în vigoare a <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 ."
64. Articolul 60 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"<>Art. 60. - (1) În regiunile de carte funciarã supuse Decretului-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare sau, dupã caz, <>Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cãrţilor funciare provizorii din Vechiul Regat în cãrţi de publicitate funciarã, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cãrţile funciare sau, dupã caz, în cãrţile de publicitate funciarã, vor continua sa fie fãcute în aceste cãrţi, cu respectarea şi în condiţiile dispoziţiilor prezentei legi.
(2) În regiunile de transcripţiuni şi inscriptiuni imobiliare, pana la deschiderea cãrţii funciare, privilegiile şi ipotecile legale, sechestrul, urmãrirea imobilului, a fructelor şi veniturilor sale, punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi acţiunile pentru apãrarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciarã vor continua sa fie înscrise în vechile registre de publicitate imobiliarã.
(3) În cazul înscrierii unei construcţii, a dezmembrarii sau alipirii unui corp funciar înscris într-o carte funciarã întocmitã în baza <>Decretului-Lege nr. 115/1938 , precum şi pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor funciare, pentru imobilul desprins se va deschide o noua carte funciarã, potrivit prevederilor prezentei legi."
65. La articolul 61, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 61. - (1) Actele şi faptele juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o carte funciarã. În aceleaşi condiţii, se vor înscrie şi titlurile de proprietate emise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere se va ataşa documentaţia cadastrala la care se referã înscrierea, întocmitã de o persoana fizica sau juridicã autorizata de Agenţia Nationala sau de oficiile teritoriale, dupã caz. Conţinutul documentaţiei cadastrale şi modul de întocmire al acesteia se stabilesc de cãtre Agenţia Nationala."
66. La articolul 61, alineatele (2) şi (3) se abroga.
67. Articolul 62 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 62. - Modul de înscriere a imobilelor aparţinând instituţiilor din domeniul apãrãrii, ordinii publice şi al siguranţei naţionale se va stabili de cãtre aceste organe, împreunã cu Agenţia Nationala."
68. Articolul 65 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 65. - (1) Agenţia Nationala întocmeşte, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale.
(2) Persoanele autorizate privind desfãşurarea activitãţii de realizare şi de verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei de cãtre persoanele fizice şi juridice autorizate pe teritoriul României, vor proceda, în baza legii speciale, la constituirea unei uniuni profesionale."
69. Articolul 66 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 66. - (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Nationala, este împuternicit sa controleze activitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice, care desfãşoarã activitãţi pe teritoriul României în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei.
(2) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) folosirea în documente oficiale a datelor cu privire la proprietari, terenuri sau construcţii, altele decât cele înscrise în documentele cadastrale realizate în condiţiile prezentei legi;
b) refuzul proprietarilor de imobile de a permite accesul personalului de execuţie pentru realizarea lucrãrilor de cadastru, a celor geodezice, topografice şi fotogrammetrice, cu excepţia Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi persoanelor juridice din sectorul de apãrare;
c) refuzul de a pune la dispoziţia Agenţiei Naţionale sau instituţiilor subordonate a documentaţiilor de specialitate utilizabile la lucrãrile de cadastru de cãtre cei care le deţin, cu excepţia Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi persoanelor juridice din sectorul de apãrare;
d) publicarea, difuzarea sau utilizarea cu buna ştiinţa a datelor, documentelor şi informaţiilor de specialitate elaborate sau aflate în administrarea Agenţiei Naţionale ori unitãţilor subordonate fãrã acordul acestora, dupã caz;
e) executarea lucrãrilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie şi teledetectie fãrã avizele de execuţie eliberate de Agenţia Nationala sau de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliarã, dupã caz;
f) realizarea şi verificarea lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, fãrã autorizaţie legalã;
g) nerespectarea sau încãlcarea regulamentelor, normelor, metodologiilor şi standardelor din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, precum şi din domeniul publicitãţii imobiliare;
h) nerespectarea prevederilor legale cu privire la întocmirea, evidenta, multiplicarea şi pãstrarea datelor şi documentelor cu caracter secret;
i) întocmirea de acte translative de proprietate fãrã extras de carte funciarã.
(3) Faptele prevãzute la lit. a) şi b) se sancţioneazã cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, iar cele prevãzute la lit. c) - i) cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei şi/sau suspendarea autorizaţiei.
(4) Amenzile se aplica persoanelor fizice şi juridice, dupã caz, şi se vor actualiza prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pe baza indicilor de inflaţie stabiliţi de Institutul Naţional de Statistica."
70. Articolul 67 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 67. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizeazã de cãtre Agenţia Nationala, prin împuterniciţii sãi.
(2) Contravenţiilor prevãzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment şi a semnalelor din reţeaua geodezica nationala, amplasate în subsol, pe sol sau pe construcţii sau împiedicarea unor mãsuri de conservare a acestor bunuri, constituie infracţiune de distrugere şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
(4) De asemenea, constituie infracţiune de tulburare de posesie şi se pedepseşte, potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal, modificarea cu intenţie a materializarilor limitelor de proprietate, înfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cãilor navigabile, delimitarilor de hotare cadastrale, silvice, geologice şi miniere, fãrã aprobarea prevãzutã de lege."
71. Articolul 68 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 68. - (1) În termen de 10 zile de la data definitivãrii lucrãrilor de introducere sau întreţinere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorialã - comuna, oraş sau municipiu, oficiul teritorial transmite birourilor teritoriale documentele tehnice cadastrale de pe teritoriul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a cãrţilor funciare ale imobilelor.
(2) Oficiile teritoriale şi birourile teritoriale realizeazã, pãstreazã şi asigura conservarea copiilor de siguranta de pe documentele de cadastru, geodezie, cartografie şi publicitate imobiliarã, inclusiv de pe microfilme sau suporturi informatice."
72. Dupã articolul 68 se introduce articolul 68^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 68^1. - Sistemele informationale specifice domeniilor de activitate se realizeazã de cãtre autoritãţile publice centrale care rãspund de domeniile respective."
73. Articolul 70 se abroga.
74. Articolul 71 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 71. - (1) Informaţiile referitoare la reţeaua geodezica nationala, hartile oficiale, cadastrul general şi publicitatea imobiliarã sunt informaţii publice şi reprezintã bun proprietate publica a statului şi sunt în administrarea Agenţiei Naţionale prin unitãţile subordonate. Aceste informaţii se pot consulta şi sunt accesibile oricãror persoane fizice sau juridice contra cost, cu excepţia informaţiilor privind siguranta nationala.
(2) Informaţiile menţionate mai sus pot fi consultate gratuit de cãtre autoritãţile publice centrale şi locale în vederea realizãrii proiectelor de interes naţional."
75. Partea introductivã a alineatului (2) la articolul 72 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) La data finalizarii lucrãrilor de cadastru general şi a registrelor de publicitate imobiliarã pentru întreg teritoriul administrativ al unei unitãţi administrativ-teritoriale isi înceteazã aplicabilitatea, pentru teritoriul respectiv, urmãtoarele dispoziţii legale:"

ART. II
<>Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

TITLUL XIII
Accelerarea judecaţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare

ART. 1
În scopul accelerarii judecãrii plangerilor, contestaţiilor şi a altor litigii apãrute în urma aplicãrii <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 16/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fata instanţelor judecãtoreşti se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale Codului de procedura civilã.
ART. 2
(1) Judecarea proceselor funciare se face de urgenta şi cu precãdere, inclusiv în perioada vacantelor judecãtoreşti. Termenele de judecata acordate de instanta nu vor putea fi mai mari de 15 zile, cu excepţia cazului când pãrţile sunt de acord cu acordarea unui termen mai lung.
(2) În cadrul instanţelor judecãtoreşti procesele funciare se vor soluţiona de cãtre complete specializate.
ART. 3
(1) Cu excepţia citarii partii pentru primul termen de judecata sau pentru primul termen ulterior repunerii cauzei pe rol, precum şi a comunicãrii hotãrârilor judecãtoreşti prin care se soluţioneazã procesul în curs, oricare dintre pãrţi poate îndeplini, prin intermediul executorului judecãtoresc, procedura de citare sau de comunicare a cererilor ori înscrisurilor cãtre cealaltã parte.
(2) În acest caz, partea nu poate, cu excepţia situaţiei prevãzute la art. 118 alin. (3) din Codul de procedura civilã, sa ceara amânarea judecãrii cauzei pentru pregãtirea apãrãrii sau pentru a lua la cunostinta de cererile ori înscrisurile comunicate, dacã dovada citarii ori a comunicãrii fãcute cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecata este depusa la acel termen.
ART. 4
(1) Pentru propunerea şi administrarea probelor vor fi aplicate urmãtoarele reguli:
a) expertiza tehnica nu va fi încuviinţatã decât dacã partea solicitanta depune în şedinţa publica respectiva obiectivele de expertiza solicitate;
b) proba cu martori nu va fi încuviinţatã decât dacã partea depune la termenul la care admiterea probei urmeazã a fi pusã în discuţie numele şi adresa complete ale martorilor propuşi;
c) proba cu interogatoriu nu va fi încuviinţatã decât dacã partea care propune aceasta proba pune la dispoziţie la termenul la care se dezbate admisibilitatea acestei probe lista intrebarilor la care trebuie sa rãspundã cealaltã parte.
(2) Martorii nu vor fi citaţi în vederea audierii, prezentarea lor la termenul de judecata fiind în sarcina partii care i-a propus.
(3) Raportul de expertiza tehnica va putea fi comunicat de cãtre expert, concomitent cu depunerea la instanta, şi direct pãrţilor în proces, cu respectarea termenelor procedurale.
(4) Nedepunerea raportului de expertiza, din culpa expertului tehnic, cu mai puţin de 7 zile înainte de termenul de judecata acordat în acest scop, atrage obligarea sa la plata unei amenzi civile, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã, chiar dacã instanta nu i-a pus în vedere anterior posibilitatea aplicãrii unei asemenea sancţiuni. În situaţia în care expertul dovedeşte ca nedepunerea expertizei la termen nu se datoreazã culpei sale, acesta va fi exonerat de la plata amenzii, cu condiţia depunerii raportului la termenul de judecata stabilit. Dacã întârzierea depãşeşte termenul fixat de instanta, expertul va putea fi obligat şi la plata unei amenzi cominatorii cãtre stat de cel puţin 100.000 lei/zi de întârziere, începând cu ziua urmãtoare termenului de judecata.
(5) Expertizele extrajudiciare prezentate de cãtre pãrţi în cadrul proceselor funciare au aceeaşi valoare probanta ca şi expertizele ordonate de cãtre instanta de judecata, cu condiţia ca acestea sa fie efectuate de cãtre experţi autorizaţi de cãtre Ministerul Justiţiei.
ART. 5
(1) Hotãrârile pronunţate de instanţele judecãtoreşti în procesele funciare în prima instanta sunt supuse numai recursului. Hotãrârile definitive şi irevocabile susceptibile de înscriere în cartea funciarã sunt comunicate din oficiu de cãtre instanta de judecata birourilor de carte funciarã.
(2) Prin derogare de la art. 264 din Codul de procedura civilã, motivarea hotãrârilor pronunţate în cadrul proceselor funciare trebuie facuta în maxim 7 zile de la pronunţare.
(3) Punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în procesele funciare este scutitã de la plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar. Creditorul va achitã pana la 20% din cheltuielile de executare silitã, inclusiv onorariul executorului judecãtoresc, urmând ca diferenţa sa fie obţinutã de executorul judecãtoresc direct de la debitor, o data cu avansul achitat.

TITLUL XIV
Dispoziţii tranzitorii

ARTICOL UNIC
Pana la data aprobãrii actelor normative de modificare a acestora, Normele metodologice emise în temeiul <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, al <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind, restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, aprobatã cu completãri prin <>Legea nr. 66/2004 , cu modificãrile ulterioare, rãmân aplicabile, în mãsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.

TITLUL XV
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

ART. I
<>Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii rãspund în fata judecãtorilor şi procurorilor pentru activitatea desfasurata în exercitarea mandatului."
2. Articolul 3 se abroga.
3. La articolul 4, literele a) şi c) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a) 9 judecãtori şi 5 procurori, aleşi în adunãrile generale ale judecãtorilor şi procurorilor, care compun cele doua secţii ale Consiliului, una pentru judecãtori şi una pentru procurori;
c) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecãtoreşti, ministrul justiţiei şi Procurorul General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului."
4. Articolul 5 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - Secţia pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcãtuitã din:
a) 2 judecãtori de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) 3 judecãtori de la curţile de apel;
c) 2 judecãtori de la tribunale;
d) 2 judecãtori de la judecãtorii."
5. Articolul 6 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcãtuitã din:
a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticoruptie;
b) 1 procuror de la parchetele de pe lângã curţile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe lângã tribunale;
d) 1 procuror de la parchetele de pe lângã judecãtorii."
6. Articolul 7 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Judecãtorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevãzuţi la art. 4 lit. a), sunt aleşi în adunãrile generale ale judecãtorilor sau, dupã caz, ale procurorilor.
(2) Data la care au loc adunãrile generale ale judecãtorilor şi ale procurorilor se stabileşte de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
7. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecãtorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României.
(2) Judecãtorii şi procurorii isi pot susţine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în fata colectivelor de judecãtori şi procurori. Candidaturile judecãtorilor şi procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecãtori şi procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora.
(3) Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Candidaturile se depun la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie sau la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângã acestea, însoţite de:
a) curriculum vitae;
b) un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmãri judecãtorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi, dupã caz, documentele de sustinere a candidaturii;
c) o declaraţie pe proprie rãspundere din care sa rezulte ca nu au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea;
d) o declaraţie autenticã, pe proprie rãspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucrãtori operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii;
e) o declaraţie de interese actualizatã.
(5) Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecãtorii şi procurorii care au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenţeazã sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate şi impartialitate a atribuţiilor prevãzute de lege.
(6) Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului Naţional Anticoruptie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângã acestea verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1) - (5) de cãtre judecãtorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile."
8. La articolul 9, alineatele (2)-(4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticoruptie aleg, în adunarea generalã comuna a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. În cadrul adunãrii generale voteazã şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
(3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecãtori de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticoruptie, care au obţinut majoritate de voturi în adunãrile generale.
(4) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizeazã turul doi al alegerilor la care participa judecãtorii şi procurorii clasati pe primele doua locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, candidatul care a obţinut numãrul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor."
9. La articolul 10, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 10. - (1) Colegiul de conducere al fiecãrei curţi de apel şi al fiecãrui parchet de pe lângã acestea centralizeazã candidaturile depuse de judecãtorii şi procurorii din circumscripţiile lor.
(2) Candidaturile se centralizeazã pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel, însoţite de documentele prevãzute la art. 8 alin. (4)."
10. La articolul 11, alineatele (3), (4) şi (6) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecãtorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunãrile generale prevãzute la alin. (1) şi (2). Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Judecãtorii militari şi procurorii militari isi depun candidatura la Curtea Militarã de Apel Bucureşti sau, dupã caz, la Parchetul Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti. Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplica în mod corespunzãtor. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângã acestea desemneazã câte un candidat care va fi inclus pe listele prevãzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi e), respectiv d) şi f).
(6) Listele prevãzute la alin. (5) şi documentele prevãzute la art. 8 alin. (4) se publica pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
11. Articolul 12 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Listele judecãtorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, dupã caz, parchetelor, de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 20 zile înainte de data stabilitã pentru adunãrile generale, dupã cum urmeazã:
a) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel;
b) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângã curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângã curţile de apel;
c) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate;
d) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângã tribunale şi tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângã tribunale şi tribunale specializate;
e) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la judecãtorii se transmite tuturor judecãtoriilor;
f) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângã judecãtorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângã judecãtorii.
(2) Listele prevãzute la alin. (1) şi documentele prevãzute la art. 8 alin. (4) se afişeazã la sediile instanţelor şi parchetelor."
12. La articolul 13, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Listele prevãzute la art. 12 alin. (1) şi documentele prevãzute la art. 8 alin. (4) se transmit de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, însoţite de buletine de vot.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecãrei instanţe şi fiecãrui parchet un numãr de buletine de vot stampilate egal cu numãrul judecãtorilor şi procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%."
13. La articolul 14, alineatele (2)-(4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Judecãtorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3 judecãtori de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângã acestea.
(3) Judecãtorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecãtori de la tribunale şi tribunalele specializate şi 2 procurori de la parchetele de pe lângã acestea.
(4) Judecãtorii de la judecãtorii şi procurorii de la parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecãtori de la judecãtorii şi un procuror de la parchetele de pe lângã acestea."
14. La articolul 15, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecãtor şi procuror voteazã un numãr de candidaţi egal cu numãrul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintã categoria de instanţe sau parchete la nivelul cãrora judecãtorul sau, dupã caz, procurorul isi desfãşoarã activitatea."
15. La articolul 15, se introduc doua noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu urmãtorul cuprins:
"(4) În cazul în care au fost votate mai putine persoane decât cele prevãzute la alin. (3), votul este nul.
(5) La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecãtorii şi procurorii detasati la alte autoritãţi decât la instanţe sau parchete."
16. Articolul 16 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - (1) Judecãtorul sau procurorul care a prezidat adunarea generalã, împreunã cu doi judecãtori sau procurori desemnaţi înaintea votului de adunãrile generale:
a) asigura numãrarea voturilor;
b) întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfãşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii;
c) comunica numele judecãtorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 11 alin. (5) ori, dupã caz, alcãtuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii înscrişi în ordinea descrescãtoare a voturilor obţinute în adunãrile generale prevãzute la art. 9 alin. (3) şi la art. 14 alin. (2) - (4).
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la alin. (1), judecãtorul sau procurorul care a prezidat adunarea generalã este ajutat de 2 judecãtori sau, dupã caz, de 2 procurori, desemnaţi de adunãrile generale, dintre judecãtorii sau procurorii care nu şi-au depus candidaturile."
17. La articolul 17, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Sunt aleşi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii:
a) 3 judecãtori de la curţile de apel, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
b) 2 judecãtori de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
c) 2 judecãtori de la judecãtorii, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
d) 1 procuror de la parchetele de pe lângã curţile de apel, care a obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
e) 2 procurori de la parchetele de pe lângã tribunale şi tribunalele specializate care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
f) 1 procuror de la parchetele de pe lângã judecãtorii, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional"
18. La articolul 18, alineatele (1)-(3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii verifica legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricãrui judecãtor sau procuror.
(2) Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data alegerilor.
(3) Contestaţiile se soluţioneazã de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizãrii. Soluţia motivatã a contestaţiei se comunica persoanelor care au fãcut sesizarea."
19. La articolul 18, dupã alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) În vederea formularii sesizãrii, judecãtorii şi procurorii au dreptul sa verifice procesele verbale cu privire la desfãşurarea alegerilor şi rezultatul acestora, precum şi buletinele de vot."
20. La articolul 19, dupã alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Înainte de transmiterea listei cãtre biroul permanent, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii verifica şi comunica, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacã judecãtorii şi procurorii aleşi au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea."
21. La articolul 20 alineatele (1)-(3), (5) şi (6) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 20. - (1) În vederea alegerii celor doi reprezentanţi ai societãţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultãţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apãrarea drepturilor omului, pot propune Biroului Permanent al Senatului câte un candidat.
(2) Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societãţii civile, care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridicã;
b) se bucura de inalta reputaţie profesionalã şi morala;
c) nu au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990, nu au colaborat cu acestea şi nu au un interes personal, care influenţeazã sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate şi impartialitate a atribuţiilor prevãzute de lege;
d) nu au calitatea de membru al unui partid politic şi nu au îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publica.
(3) Propunerile de candidaturi, se depun la Biroul Permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de hotãrârea judecãtoreascã sau, dupã caz, actul normativ de înfiinţare, de actul constitutiv şi statutul persoanelor juridice prevãzute la alin. (1), precum şi de cazierul fiscal al acestora.
(5) Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului documentele prevãzute la art. 8 alin. (4), precum şi cazierul judiciar.
(6) Lista candidaţilor şi documentele prevãzute la art. 8 alin. (4) se afişeazã pe paginile de internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora."
22. La articolul 21 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile art. 19 alin.(1^1) se aplica în mod corespunzãtor."
23. La articolul 23, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În şedinţa de constituire, prezidata de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii."
24. La articolul 23 se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) În termen de 15 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilitãţile fiecãrei membru permanent, pe domenii de activitate."
25. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfãşoarã activitate permanenta."
26. La articolul 24, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercita activitatea de judecãtor sau procuror. Judecãtorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii isi suspenda activitatea de judecãtor, respectiv de procuror referitoare la prezenta judecãtorilor în complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmãrire penalã de cãtre procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitãţii isi reiau activitatea de judecãtor sau procuror."
27. La articolul 24 se introduc trei noi alineate, alineatele (3), (4) şi (5), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activitãţii de judecãtor sau procuror pentru perioada rãmasã pana la terminarea mandatului. Opţiunea se exprima în scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(4) Funcţiile de conducere deţinute de judecãtorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept la data publicãrii hotãrârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectiva în condiţiile alin. (2).
(5) Perioada în care judecãtorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste funcţii."
28. La articolul 25, alineatele (1) şi (6) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecãtorii şi procurorii prevãzuţi la art. 4 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.
(6) În caz de vacanta a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult o luna de la constatarea vacantei, va proceda la alegerea noului preşedinte, respectiv vicepreşedinte."
29. La articolul 25 alineatul (3), litera g) se abroga.
30. La articolul 27, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Judecãtorul sau procurorul care prezideazã lucrãrile sectiei semneazã hotãrârile şi celelalte acte emise de aceasta."
31. Articolul 28 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins;
"Art. 28. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majoritãţii membrilor plenului ori, dupã caz, ai secţiilor.
(2) Lucrãrile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfãşoarã în prezenta a cel puţin 15 membri, iar lucrãrile secţiilor se desfãşoarã în prezenta majoritãţii membrilor acestora.
(3) Hotãrârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotãrârile secţiilor se iau cu votul majoritãţii membrilor prezenţi."
32. La articolul 29, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participa la lucrãrile sectiei pentru judecãtori, Procurorul General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrãrile sectiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrãrile ambelor secţii.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot, în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanta de judecata în domeniul rãspunderii disciplinare."
33. La articolul 30, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Asociaţiile profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor pot participa la lucrãrile Plenului şi ale secţiilor, exprimand, atunci când considera necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la initiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii."
34. La articolul 30, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motiveaza."
35. La articolul 30 dupã alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3^1)-(3^5), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) Hotãrârile Plenului privind cariera şi drepturile judecãtorilor şi procurorilor se redacteazã în cel mult 20 de zile şi se comunica de îndatã.
(3^2) Hotãrârile prevãzute la alin. (3^1) se publica în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.
(3^3) Hotãrârile prevãzute la alin. (3^1) pot fi atacate cu recurs, de orice persoana interesatã, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3^4) Recursul suspenda executarea hotãrârii Consiliului Superior al Magistraturii.
(3^5) Hotãrârea prin care se soluţioneazã recursul prevãzut la alin. (3^3) este irevocabilã."
36. La articolul 30, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Ordinea de zi se publica cu 3 zile înainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii se publica în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
37. Articolul 31 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 31. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apara judecãtorii şi procurorii impotriva oricãrui act care le-ar putea afecta independenta sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputaţia profesionalã a judecãtorilor şi procurorilor.
(2) Judecãtorul sau procurorul care considera ca independenta, imparţialitatea sau reputaţia profesionalã îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, dupã caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decidã asupra mãsurilor care se impun sau poate dispune orice alta mãsura corespunzãtoare, potrivit legii.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii asigura respectarea legii şi a criteriilor de competenta şi etica profesionalã în desfãşurarea carierei profesionale a judecãtorilor şi procurorilor.
(4) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecãtorilor şi procurorilor, se exercita cu respectarea dispoziţiilor <>Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificãrile ulterioare şi ale <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
38. Articolul 34 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 34. - Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi pãstreazã dosarele profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor."
39. Articolul 36 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 36. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii referitoare la cariera judecãtorilor şi procurorilor:
a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecãtorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari;
b) numeşte judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
c) dispune promovarea judecãtorilor şi a procurorilor;
d) elibereazã din funcţie judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari;
e) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecãtori şi procurori, în condiţiile legii;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
40. Articolul 37 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 37. - (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii referitoare la admiterea în magistratura, evaluarea, formarea şi examenele judecãtorilor şi procurorilor:
a) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numãrul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aproba anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aproba programul de formare profesionalã a auditorilor de justiţie, emite avize şi adopta regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege;
b) numeşte comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevãzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii;
c) organizeazã şi valideazã, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecãtorilor şi procurorilor şi aproba programul de formare profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activitãţilor de formare profesionalã continua, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângã acestea;
d) organizeazã şi valideazã, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecãtorilor şi procurorilor;
e) dispune organizarea concursurilor de promovare a judecãtorilor şi procurorilor;
f) numeşte comisiile pentru evaluarea activitãţii profesionale a judecãtorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
g) numeşte şi revoca directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemneazã judecãtorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;
h) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aproba structura organizatoricã, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii;
i) numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi desemneazã judecãtorii şi procurorii membri în Consiliul de conducere al şcolii.
j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluţioneazã contestaţiile formulate de judecãtori şi procurori impotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã."
41. Articolul 38 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor:
a) convoacã adunãrile generale ale judecãtorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
b) aproba mãsurile pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi pentru instanţe şi parchete;
c) elaboreazã propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
42. La articolul 39, alineatele (1), (2) şi (6) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 39. - (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adopta Codul deontologic al judecãtorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti, precum şi alte regulamente şi hotãrâri prevãzute în <>Legea nr. 303/2004 şi în <>Legea nr. 304/2004 .
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigura publicarea Codului deontologic al judecãtorilor şi procurorilor şi a regulamentelor prevãzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Consiliul Superior al Magistraturii elaboreazã anual, un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintã Camerelor reunite ale Parlamentului României pana la data de 15 februarie a anului urmãtor şi le publica, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
43. Articolul 41 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 41. - Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmãtoarele atribuţii referitoare la cariera judecãtorilor şi procurorilor:
a) dispun delegarea judecãtorilor şi detasarea judecãtorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
b) numesc în funcţii, de conducere judecãtorii şi procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;
c) examineazã recomandãrile primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea în funcţie a judecãtorilor în cadrul Curţii;
d) analizeazã îndeplinirea condiţiilor legale de cãtre judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de cãtre alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratura, de cãtre judecãtorii şi procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de cãtre judecãtorii şi procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;
e) soluţioneazã contestaţiile impotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuala a activitãţii profesionale a judecãtorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;
f) iau mãsuri pentra soluţionarea sesizarilor primite de la justitiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzãtoare a judecãtorilor şi procurorilor;
g) propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) avizeazã propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a Procurorului General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, a adjunctiilor acestora, a procurorilor şefi secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism şi a adjunctului acestuia;
i) aproba transferul judecãtorilor şi procurorilor;
j) dispun suspendarea din funcţie a judecãtorilor şi procurorilor;
k) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
44. Dupã articolul 41, se introduce un nou articol, articolul 41^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 41^1. - Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmãtoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor:
a) aproba înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecãtoreşti şi circumscriptiilor acestora, în condiţiile legii;
b) aproba propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;
c) avizeazã proiectul de hotãrâre a Guvernului privind lista localitãţilor care fac parte din circumscripţiile judecãtoriilor;
d) stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluţioneazã în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competentei materiale prevãzute de lege;
e) la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabilesc numãrul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecãtoriile la care funcţioneazã un vicepreşedinte;
f) la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, dupã caz, aproba numãrul adjunctilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângã tribunale, precum şi parchetele de pe lângã judecãtorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
45. La articolul 42, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Dispoziţiile prevãzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi reţinerea nu se aplica în caz de infracţiune flagrantã."
46. La articolul 44, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 44. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanta de judecata în domeniul rãspunderii disciplinare a judecãtorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevãzute în <>Legea nr. 303/2004 ."
47. Articolul 45 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Acţiunea disciplinarã se exercita de comisiile de disciplina ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al sectiei pentru judecãtori şi 2 inspectori ai serviciului de inspecţie judiciarã pentru judecãtori şi, respectiv un membru al sectiei pentru procurori şi 2 inspectori, ai serviciului de inspecţie judiciarã pentru procurori.
(2) Secţia pentru judecãtori şi secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor prevãzute la alin. (1). În comisiile de disciplina nu pot fi numiţi doi ani consecutiv aceiaşi membri.
(3) Membrii de drept, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiţi în comisiile de disciplina.
(4) Comisiile de disciplina pot fi sesizate în legatura cu abaterile disciplinare ale judecãtorilor şi procurorilor, de orice persoana interesatã sau se pot sesiza din oficiu.
(5) Orice sesizare privind activitatea necorespunzãtoare a judecãtorilor şi procurorilor greşit îndreptatã la instanţe sau parchete va fi înaintatã comisiilor de disciplina în termen de 5 zile de la înregistrare."
48. La articolul 46, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Cercetarea prealabilã se efectueazã de inspectorii din cadrul serviciului de inspecţie judiciarã pentru judecãtori, respectiv din cadrul serviciului de inspecţie judiciarã pentru procurori.
(3) În cadrul cercetãrii prealabile se stabilesc faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile ie care au fost sãvârşite, precum şi orice alte date concludente din care sa se poatã aprecia asupra existenţei sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor judecãtorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecãtorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetãri se constata prin proces-verbal şi nu impiedica încheierea cercetãrii. Judecãtorul sau procurorul cercetat are dreptul sa cunoascã toate actele cercetãrii şi sa solicite probe în apãrare."
49. La articolul 46, dupã alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (3^1), (3^2) şi (3^3), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) Rezultatul cercetãrii prealabile se înainteazã comisiei de disciplina în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizãrii la Consiliul Superior al Magistraturii, iar în urmãtoarele 20 de zile comisia de disciplina sesizeazã secţia corespunzãtoare în vederea soluţionãrii acţiunii disciplinare.
(3^2) În cazul în care, înainte de sesizarea sectiei, comisia de disciplina constata ca sunt necesare verificãri suplimentare, desemneazã un inspector din cadrul serviciului corespunzãtor al Inspecţiei judiciare, în vederea completãrii cercetãrii prealabile. Rezultatul verificãrilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplina. În acest caz, termenul de 20 de zile prevãzut la alin. (1) curge de la primirea rezultatului verificãrilor suplimentare.
(3^3) În cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea."
50. La articolul 46, alineatul (5) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(5) Acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvârşirii abaterii."
51. Articolul 47 se abroga.
52. Articolul 48 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 48. - (1) În procedura disciplinarã în fata secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecãtorului sau procurorului impotriva cãruia se exercita acţiunea disciplinarã este obligatorie. Judecãtorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecãtor sau procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.
(2) Judecãtorul sau procurorul şi, dupã caz, reprezentantul sau avocatul sau au dreptul sa ia cunostinta de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe în apãrare.
(3) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constata ca sesizarea este intemeiata, aplica una dintre sancţiunile disciplinare prevãzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare sãvârşite de judecãtor sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia."
53. La articolul 49, litera c) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"c) motivele pentru care au fost inlaturate apãrãrile formulate de judecãtor sau procuror;"
54. La articolul 50, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 50. - (1) Hotãrârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinarã se redacteazã, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunica de îndatã, în scris, judecãtorului sau procurorului. Comunicarea hotãrârilor este asigurata de Secretariatul General al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Impotriva hotãrârilor prevãzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenta soluţionãrii recursului aparţine Completului de 9 judecãtori al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecãtori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecãtorul sancţionat disciplinar."
55. Articolul 52 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 52. - (1) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fãrã posibilitatea reinvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.
(2) Calitatea de reprezentant al societãţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilã cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecãtor sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecãtoresc în exerciţiu.
(3) Dispoziţiile <>art. 6^1 şi 6^2 din Legea nr. 303/2004 se aplica şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înceteazã, dupã caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stãrii de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor <>art. 6^2 din Legea nr. 303/2004 , imposibilitatea exercitãrii atribuţiilor pe o perioada mai mare de trei luni, precum şi prin deces.
(5) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept, pentru motivele prevãzute de <>art. 60 din Legea nr. 303/2004 ."
56. Articolul 53 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 53. - (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului, ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauza nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzãtoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicãrii oricãrei sancţiuni disciplinare.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulatã potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numãrul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majoritãţii adunãrilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintã, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzãtoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunãrilor generale, decizia se ia cu votul a 2/3 din numãrul judecãtorilor sau procurorilor.
(5) În cazul adunãrii generale comune a Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticoruptie decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majoritãţii procurorilor. În cadrul adunãrii generale voteazã şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
(6) Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majoritãţii judecãtorilor din adunarea generalã.
(7) Procedura de revocare poate fi declansata de orice adunare generalã de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintã membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cãrui revocare se cere, precum şi de organizaţiile profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor.
(8) Centralizarea rezultatelor votului se realizeazã de adunarea generalã care a initiat procedura sau de prima adunare generalã sesizatã de organizaţiile profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor.
(9) În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizãrii semnate şi motivate de reprezentanţii adunãrilor generale prevãzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales. Dispoziţiile art. 54 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor."
57. Dupã articolul 53, se introduc doua articole noi, articolele 53^1 şi 53^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 53^1. - (1) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii rãspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
(2) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducãtorii instanţelor ori ai parchetelor, în legatura cu activitatea sau conduita necorespunzãtoare a unui membru ales al acestuia, încãlcarea obligaţiilor profesionale ori sãvârşirea de cãtre acesta a unor abateri disciplinare.
(3) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinesc rolul de instanţe de judecata în domeniul rãspunderii disciplinare a membrilor aleşi ai Consiliului pentru faptele prevãzute de <>art. 97 din Legea nr. 303/2004 .
Art. 53^2. - (1) În vederea exercitãrii acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetãrii prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cercetarea prealabilã se efectueazã de inspectorii din cadrul inspecţiei judiciare care funcţioneazã pe lângã Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În cadrul cercetãrii prealabile se stabilesc faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârşite, precum şi orice alte date concludente din care sa se poatã aprecia asupra existenţei sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetãri se constata prin proces-verbal şi nu impiedica încheierea cercetãrii. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii care este cercetat are dreptul sa cunoascã toate actele cercetãrii şi sa solicite probe în apãrare.
(4) Inspectorul desemnat înainteazã, în cel mult 60 de zile, comisiei de disciplina constituite potrivit art. 45 rezultatul cercetãrii prealabile. Comisia de disciplina sesizeazã secţia corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea soluţionãrii acţiunii disciplinare.
(5) În cazul în care, înainte de sesizarea sectiei, comisia de disciplina constata ca sunt necesare verificãri suplimentare, desemneazã un inspector din cadrul serviciului corespunzãtor al Inspecţiei judiciare, în vederea completãrii cercetãrii prealabile.
(6) În cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea.
(7) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii fata de care se exercita acţiunea disciplinarã nu participa în calitate de membru ales la lucrãrile Plenului în care se judeca acţiunea disciplinarã.
(8) Acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvârşirii abaterii."
(9) Dispoziţiile art. 48-50 se aplica în mod corespunzãtor."
58. Articolul 54 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 54. - (1) În cazul încetãrii calitãţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rãmas vacant se organizeazã noi alegeri, potrivit procedurii prevãzutã de lege.
(2) Pana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecãtorul sau procurorul care a obţinut numãrul, urmãtor de voturi în cadrul alegerilor desfãşurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, dupã caz, art. 20."
59. Articolul 55 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 55. - (1) Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie lunarã egala cu cea a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfãşoarã activitate permanenta, cu excepţia celor prevãzuţi la alin. (1), primesc lunar, pentru activitatea desfasurata, o indemnizaţie lunarã egala cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor prevãzuţi la alin. (1) şi (2), primesc lunar, pentru activitatea desfasurata, indemnizaţia prevãzutã în anexa nr. 2 la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 347/2003 , cu modificãrile ulterioare."
60. Articolul 56 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 56. - Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini pana la gradul IV inclusiv."
61. Articolul 59 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 59. - (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.
(2) Secretarul general este numit şi revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecãtorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratura.
(3) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.
(4) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeşte o indemnizaţie lunarã egala cu cea a secretarului general din Ministerul Justiţiei prevãzutã de <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 347/2003 , cu modificãrile ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizaţie lunarã egala cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justiţiei, prevãzutã de acelaşi act normativ."
62. Articolul 60 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 60. - (1) Pe lângã Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã Inspecţia judiciarã, condusã de un inspector şef.
(2) În cadrul Inspecţiei judiciare funcţioneazã un serviciu de inspecţie judiciarã pentru judecãtori şi un serviciu de inspecţie judiciarã pentru procurori.
(3) Inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare sunt numiţi de Plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 59 alin. (2) şi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare. Funcţia de inspector poate fi ocupatã şi de judecãtori sau procurori detasati.
(4) Inspectorii pot solicita preşedinţilor instanţelor judecãtoreşti şi conducãtorilor parchetelor din circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se afla instanta sau parchetul unde se efectueazã o verificare, sa desemneze judecãtori sau procurori, prin rotaţie, care sa efectueze anumite acte dintre cele date în competenta Inspecţiei judiciare.
(5) Atribuţiile Inspecţiei judiciare, structura, numãrul şi salarizarea inspectorilor se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului."
63. Articolele 65-67 se abroga.
ART. II
(1) În cazul încetãrii mandatului unuia dintre judecãtorii aleşi în actualul Consiliu Superior al Magistraturii ca reprezentant al curţilor de apel, se organizeazã alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al judecãtoriilor, potrivit prezentei legi.
(2) În cazul încetãrii mandatului reprezentantului Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau reprezentantului Parchetului Naţional Anticoruptie în actualul Consiliu Superior al Magistraturii, se organizeazã alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al parchetelor de pe lângã tribunale, potrivit prezentei legi.
(3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi Consiliul Superior al Magistraturii numeşte secretarul general adjunct, în condiţiile prevãzute de articolul 59.
ART. III
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii isi va modifica Regulamentul de organizare şi funcţionare şi va actualiza Codul deontologic al judecãtorilor şi procurorilor, care se publica în Monitorul Oficial.
ART. IV
Comisiile de disciplina vor fi numite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. V
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrarã se abroga.
ART. VI
<>Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

TITLUL XVI
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã

ART. I
<>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 2, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Justiţia se înfãptuieşte în numele legii, este unica, impartiala şi egala pentru toţi."
2. La articolul 2 alineatul (2), dupã litera d) se introduce o noua litera, litera d^1), cu urmãtorul cuprins:
"d^1) instanţe militare;"
3. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - Asistenta judiciarã internationala se solicita sau se acorda în condiţiile prevãzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, dupã caz, pe baza de reciprocitate."
4. Articolul 9 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 9. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã ca instanta de judecata pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecãtori şi procurori impotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã."
5. Dupã articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 10^1. - Activitatea de judecata se desfãşoarã cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuitãţii, cu excepţia situaţiilor în care judecãtorul nu poate participa la judecata din motive obiective."
6. Dupã articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 11^1. - (1) Şedinţele de judecata se înregistreazã prin mijloace tehnice video sau audio, ori se consemneazã prin stenografiere. Înregistrãrile sau stenogramele se transcriu de îndatã.
(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemneazã toate afirmatiile, întrebãrile şi susţinerile celor prezenţi inclusiv ale preşedintelui completului de judecata.
(3) La cerere, pãrţile pot primi o copie a transcrierii înregistrãrilor, stenogramelor sau notelor grefierului."
7. La articolul 12, alineatul (6) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(6) Dezbaterile purtate de pãrţi în limba maternã se înregistreazã, consemnându-se în limba romana. Obiectiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanta de judecata pana la încheierea dezbaterilor din acel dosar consemnându-se în încheierea de şedinţa."
8. La articolului 26, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecãtori, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor, cu reprezentarea fiecãrei secţii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii."
9. La articolul 27 alineatul (1), litera b) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"b) analizeazã candidaturile depuse pentru funcţia de judecãtor la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi prezintã Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovãrii în funcţia de judecãtor la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;"
10. La articolul 27 alineatul (1), litera e) se abroga.
11. La articolul 30 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Completul de 9 judecãtori se constituie, de regula, din judecãtori specializaţi, în funcţie de natura cauzei."
12. La articolul 33, alineatul (2) se abroga.
13. La articolul 33, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) În cadrul curţilor de apel funcţioneazã secţii sau, dupã caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de munca şi asigurãri sociale, precum şi, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii."
14. La articolul 34, alineatul (2) se abroga.
15. La articolul 34, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) În cadrul tribunalelor funcţioneazã secţii sau, dupã caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de munca şi asigurãri sociale, precum şi, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii."
16. Articolul 35 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - (1) În domeniile prevãzute de art. 34 alin. (4) se pot infiinta tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fãrã personalitate juridicã, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul resedinta de judeţ.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului în domeniile în care se înfiinţeazã."
17. Articolul 37 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 37. - (1) În raport cu natura şi numãrul cauzelor, în cadrul judecãtoriilor se pot infiinta secţii sau complete specializate.
(2) În cadrul judecãtoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie."
18. Dupã articolul 37, se introduce un articol nou, articolul 37^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 37^1. - (1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judeca atât infracţiunile sãvârşite de minori, cat şi infracţiunile sãvârşite asupra minorilor.
(2) Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpati, unii minori şi alţii majori şi nu este posibila disjungerea, competenta aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3) Dispoziţiile Codului de procedura penalã se aplica în mod corespunzãtor."
19. Articolul 38 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - (1) Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţeazã la propunerea colegiilor de conducere ale fiecãrei instanţe, prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenta secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecãtorului.
(3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecata, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecãtori de la alte secţii."
20. Secţiunea a 2-a - "Competenta instanţelor judecãtoreşti" a Capitolului II din Titlul II se abroga.
21. La articolul 46, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 46. - (1) Fiecare instanta judecãtoreascã este condusã de un preşedinte care exercita atribuţiile manageriale în scopul organizãrii eficiente a activitãţii acesteia."
22. La articolul 49, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Verificãrile efectuate personal de presedinti sau vicepreşedinţi sau prin judecãtori anume desemnaţi trebuie sa respecte principiile independentei judecãtorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat."
23. Articolul 52 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 52. - (1) În cadrul fiecãrei instanţe judecãtoreşti funcţioneazã un colegiu de conducere, care hotãrãşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevãzute la art. 38.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri şi au urmãtoarea componenta:
a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecãtori, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor;
b) la tribunale specializate şi judecãtorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecãtori, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor.
(3) Hotãrârile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritãţii membrilor sãi.
(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecãtori de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunãrile generale în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor prevãzute de lege."
24. La articolul 53, se introduc doua alineate noi alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Adunãrile generale ale judecãtorilor se convoacã şi la solicitarea unei treimi din numãrul judecãtorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunãrile generale ale judecãtorilor se pot convoca şi de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei."
25. La articolul 54, dupã litera e) se introduc doua litere noi, literele e^1) şi e^2), cu urmãtorul cuprins:
"e^1) aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;
e^2) iniţiazã procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;"
26. Articolul 55 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 55. - (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la începutul anului, urmãrind asigurarea continuitãţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioarã a instanţelor judecãtoreşti.
(2) Completul de judecata este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia."
27. Articolul 57 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 57. - (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanta a judecãtoriei, tribunalului şi curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecãtor, cu excepţia cauzelor privind conflictele de munca şi de asigurãri sociale.
(2) Apelurile se judeca în complet format din 2 judecãtori, iar recursurile, în complet format din 3 judecãtori, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(3) În cazul completului format din 2 judecãtori, dacã aceştia nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în condiţiile legii.
(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecata, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecãtorului din planificarea de permanenta."
28. Dupã Capitolul II al Titlului II se introduce un capitol nou, Capitolul III - "Instanţele militare", cu urmãtorul cuprins:
"Capitolul III
Instanţele militare
Art. 58^1. - (1) Instanţele militare sunt:
a) Tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;
c) Curtea Militarã de Apel Bucureşti.
(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevãzute în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezenta lege.
(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu.
Art. 58^2. - (1) Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfãşoare în alt loc.
(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicţia romana.
Art. 58^3. - (1) La şedinţele de judecata, judecãtorii şi procurorii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militarã.
(2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecata, precum şi procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa facã parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este înregistratã cauza.
Art. 58^4. - (1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţioneazã tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenta lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplica în mod corespunzãtor, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecãtori.
Art. 58^5. - (1) În municipiul Bucureşti funcţioneazã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplica în mod corespunzãtor, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecãtori.
(3) Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator tertiar de credite.
Art. 58^6. - (1) Curtea Militarã de Apel funcţioneazã în municipiul Bucureşti, ca instanta unica, cu personalitate juridicã, fiind condusã de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplica în mod corespunzãtor, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecãtori.
(2) Preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite."
29. La articolul 59, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 59. - (1) Ministerul Public isi exercita atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
30. La articolul 60, dupã litera i) se introduce o noua litera, litera i^1), cu urmãtorul cuprins:
"i^1) verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivã;"
31. La articolul 61, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevãzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice forma, în efectuarea urmãririi penale sau în adoptarea soluţiei."
32. La articolul 61, dupã alineatul (2) se introduc doua alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de cãtre procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Mãsura infirmarii este supusã controlului instanţei competente sa judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.
(4) Lucrãrile repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendãrii sau al încetãrii calitãţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenta sa, dacã exista cauze obiective care justifica urgenta şi care impiedica rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor şi procurorilor mãsura dispusã de procurorul ierarhic superior."
33. La articolul 62, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi."
34. La articolul 63, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndatã, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legatura cu sãvârşirea infracţiunilor."
35. La articolul 64, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Procurorul este liber sa prezinte în instanta concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea în orice forma a concluziilor."
36. Articolul 66 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 66. - (1) Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, ori de ministrul justiţiei.
(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii isi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfãşoarã raporturile de serviciu cu justitiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza mãsurile dispuse de procuror în cursul urmãririi penale şi soluţiile adoptate.
(3) Ministrul justiţiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie informãri asupra activitãţii parchetelor şi sa dea îndrumãri scrise cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalitatii."
37. La articolul 67, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct."
38. La articolul 67, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins;
"(2^1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri."
39. Articolul 69 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 69. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor."
40. Articolul 72 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 72. - (1) Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, ca structura specializatã în combaterea criminalitatii organizate şi terorismului.
(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism se încadreazã cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevãzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism procurorii trebuie sa aibã o buna pregãtire profesionalã, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecãtor şi sa fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituitã în acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (4).
(6) Interviul consta în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãţii de a lua decizii şi de a-şi asuma rãspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calitãţi specifice.
(7) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfasurata de procurori, cunoaşterea unei limbi strãine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(8) Comisia prevãzutã la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formatã din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie evalueaza, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism.
(10) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului, de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicãrii unei sancţiuni disciplinare.
(11) La data încetãrii activitãţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.
(12) Atribuţiile, competenta, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism sunt stabilite prin lege specialã.
(13) Dispoziţiile <>art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 se aplica în mod corespunzãtor."
41. La articolul 74, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3) - (7) se aplica în mod corespunzãtor."
42. Dupã articolul 75, se introduce un articol nou, articolul 75^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 75^1. - Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaboreazã anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care îl prezintã Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmãtor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
43. La articolul 76, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 76. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, isi exercita atribuţiile pe întreg teritoriul României, şi funcţioneazã pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
44. La articolul 77, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 77. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie isi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic."
45. La articolul 78, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 78. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
46. La articolul 79, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzãtor."
47. Articolul 83 se modifici şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 83. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie se încadreazã cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevãzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, procurorii trebuie sa aibã o buna pregãtire profesionalã, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecãtor şi sa fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituitã în acest scop.
(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (2).
(4) Interviul consta în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãţii de a lua decizii şi de a-şi asuma rãspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calitãţi specifice.
(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfasurata de procurori, cunoaşterea unei limbi strãine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(6) Comisia prevãzutã la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie şi este formatã din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticoruptie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(7) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie evalueaza, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticoruptie.
(8) Procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicãrii unei sancţiuni disciplinare.
(9) La data încetãrii activitãţii în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.
(10) Atribuţiile, competenta, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticoruptie sunt stabilite prin lege specialã.
(11) Dispoziţiile <>art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplica în mod corespunzãtor."
48. Dupã articolul 83, se introduce un articol nou, articolul 83^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 83^1. - Parchetul Naţional Anticoruptie elaboreazã anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care îl prezintã Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmãtor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului Naţional Anticoruptie."
49. La articolul 90, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregãtirea, specializarea şi aptitudinile acestora."
50. La articolul 90, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora."
51. La articolul 91, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (2)-(7) se aplica în mod corespunzãtor."
52. Dupã articolul 92 se introduce o secţiune noua, Secţiunea a 4-a - "Organizarea parchetelor militare", cu urmãtorul cuprins:
"Secţiunea a 4-a
Organizarea parchetelor militare
Art. 92^1. - (1) Pe lângã fiecare instanta militarã funcţioneazã un parchet militar. Pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureşti funcţioneazã Parchetul Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţioneazã Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângã tribunalele militare funcţioneazã parchetele de pe lângã tribunalele militare.
(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevãzute în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevãzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu.
Art. 92^2. - (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 92^3. - (1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevãzute la art. 60, care se aplica în mod corespunzãtor.
(2) Parchetele militare efectueazã urmãrirea penalã în cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicţia romana. Procurorii militari participa la şedinţele de judecata ce se desfãşoarã potrivit art. 58^2.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specialã puse în serviciul lor şi fata de care exercita atribuţiile prevãzute la art. 60 lit. b).
(4) Dispoziţiile art. 91 şi 92 se aplica în mod corespunzãtor.
Art. 92^4. - (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueazã urmãrirea penalã trebuie sa facã parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este înregistratã cauza.
Art. 92^5. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie funcţioneazã secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor sãvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care genereazã sau favorizeazã criminalitatea în rândul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie organizeazã şi desfãşoarã activitãţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale."
53. La articolul 93, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 93. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publica cu personalitate juridicã, aflatã în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeazã formarea iniţialã a judecãtorilor şi procurorilor, formarea profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii."
54. La articolul 94, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 94. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecãtor al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecãtor al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universitatii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecãtorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezideazã.
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridicã al Institutului, al judecãtorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învãţãmântul superior juridic acreditat potrivit legii."
55. La articolul 94, alineatul (4) se abroga.
56. Articolul 98 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detasati în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învãţãmântul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti romani şi strãini, precum şi personal de specialitate juridicã prevãzut la <>art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru desfãşurarea procesului de formare profesionalã.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numãrul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia bruta lunarã a funcţiei de judecãtor la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactica stabilitã conform <>art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic."
57. Articolul 99 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 99. - Prin hotãrâre a Guvernului se pot infiinta, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionalã continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate."
58. La articolul 100, litera e) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei."
59. La articolul 101, alineatele (2)-(4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilitãţile judecãtorilor şi procurorilor se aplica şi asistentilor judiciari.
(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicalã gratuita şi gratuitatea transportului, prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori, se aplica şi asistentilor judiciari.
(4) Asistentii judiciari depun jurãmântul în condiţiile prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori."
60. La articolul 103, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 103. - (1) Asistentilor judiciari li se aplica dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori."
61. La articolul 106, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Instanţele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate."
62. La articolul 107, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Conducãtorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtãtor de cuvânt, poate fi un judecãtor sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, dupã caz, de conducãtorul parchetului ori un absolvent al unei facultãţi de jurnalistica sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen."
63. La articolul 108, dupã alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu urmãtorul cuprins:
"(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie poate proveni şi din rândul militarilor activi.
64. La articolul 109, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) La şedinţele de judecata, grefierii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militarã."
65. Articolul 110 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 110. - (1) În vederea informatizarii activitãţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie iau mãsuri pentru dotarea tehnica corespunzãtoare a acestora.
(2) Numãrul informaticienilor se stabileşte de cãtre preşedintele instanţei sau, dupã caz, de cãtre conducãtorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticoruptie, avizul prevãzut la alin. (2) nu este necesar.
(4) În vederea creãrii unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire mãsurile prevãzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5) Dotarea tehnica necesarã informatizarii instanţelor militare, a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, dupã caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, precum şi a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apãrãrii Naţionale."
66. La articolul 111, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Numãrul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."
67. Dupã articolul 111, se introduc doua articole noi, articolul 111^1 şi articolul 111^2, eu urmãtorul cuprins:
"Art. 111^1. - (1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militarã pusã în serviciul lor de Ministerul Apãrãrii Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militarã va fi stabilit prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apãrãrii Naţionale.
(2) Poliţia militarã pusã în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonata preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfãşurãrii normale a activitãţii, se asigura, în mod gratuit, de cãtre Poliţia Militarã.
(4) Numãrul personalului necesar pentru fiecare instanta sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 111^2. - Poliţia Romana şi Jandarmeria Romana au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru buna desfãşurare a procesului penal, la solicitarea acestora."
68. Articolul 112 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 112. - Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecãtorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Romane pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie sau, dupã caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor."
69. La articolul 113, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplica şi Curţii Militare de Apel Bucureşti şi Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureşti."
70. La articolul 114, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) La concursul prevãzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani."
71. La articolul 115, litera d)) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"d) organizeazã elaborarea, fiundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevãzute de <>Legea finanţelor publice nr. 500/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;"
72. La articolul 115, dupã litera g) se introduc trei litere noi, literele h), i) şi j), cu urmãtorul cuprins:
"h) urmãreşte şi rãspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizeazã ţinerea la zi a contabilitãţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul cãreia funcţioneazã şi controleazã efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 republicatã;
j) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cãrora funcţioneazã, stabilind mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curãţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor."
73. Dupã articolul 117, se introduce un articol nou, articolul 117^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 117^1. - (1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângã acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are urmãtoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte documentaţia pentra achiziţiile publice, serviciile şi lucrãrile necesare desfãşurãrii activitãţii instanţelor;
b) asigura aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodãresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfãşurãrii optime a activitãţii instanţelor;
c) asigura întreţinerea şi funcţionarea clãdirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încãlzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d) asigura ordinea, curãţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
e) întreprinde mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlãturarea consecinţelor unor calamitati."
74. La articolul 118, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins;
"(4) Bugetul instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apãrãrii Naţionale, ministrul apãrãrii naţionale având calitatea de ordonator principal de credite."
75. La articolul 119, dupã alineatul (5) se introduc doua noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu urmãtorul cuprins:
"(6) Proiectele de buget anual se elaboreazã de Curtea Militarã de Apel Bucureşti, respectiv de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dupã consultarea celorlalte instanţe şi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului Apãrãrii Naţionale.
(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale fondurile necesare potrivit art. 118 alin. (4)."
76. La articolul 121, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numãrul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apãrãrii naţionale."
77. La articolul 122 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanta militarã şi parchet de pe lângã aceasta se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apãrãrii naţionale."
78. Dupã articolul 122 se introduce un articol nou, articolul 122^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 122^1. - Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecãtoriilor vor fi preluate de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
79. Articolul 123 se abroga.
80. La articolul 125, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Drepturile materiale şi bãneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare functionarii instanţelor şi parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de Ministerul Apãrãrii Naţionale."
81. La articolul 126 alineatul (1), litera b) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata, în vederea asigurãrii respectãrii principiilor distribuţiei aleatorii şi continuitãţii;"
82. La articolul 127, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Regulamentul de ordine interioarã prevãzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii."
83. Articolul 128 se abroga.
84. Articolul 130 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 130. - (1) Datele la care vor începe sa funcţioneze tribunalele specializate şi localitãţile în care isi vor desfasura activitatea se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplica începând cu 1 iulie 2005.
(3) Funcţia de manager economic se echivaleaza cu funcţia de director executiv.
(4) Pana la începerea functionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângã aceasta instanta, cauzele de competenta acestora se soluţioneazã de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti."
85. Articolul 132 se abroga.
86. La articolul 133, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile <>art. 135 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005."
ART. II
(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecãtor inspector şi procuror inspector se desfiinţeazã, iar posturile se transforma în posturi de judecãtor, respectiv procuror.
(2) Activitãţile aflate în curs de desfãşurare ale judecãtorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecãtori sau procurori desemnaţi de conducãtorii instanţelor judecãtoreşti sau parchetelor.
ART. III
Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecata, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultãţi de jurnalistica sau a specialiştilor în comunicare, se aplica de la 1 iulie 2006.
ART. IV
(1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacau, Braşov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploiesti şi Targu-Mures, care se desfiinţeazã prin intrarea în vigoare a prezentei legi, se redistribuie în concordanta cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localitãţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizãrii instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea mãsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzãtoare din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale.
(3) Spaţiile şi dotãrile materiale ale parchetelor militare desfiinţate, vor fi preluate de parchetele militare cãrora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unitãţilor desfiinţate.
(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care opteazã pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale cãror funcţii au fost reduse, va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimatã, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localitãţi.
(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare, la instanţele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în munca şi de activitatea profesionalã. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
ART. V
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, <>Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, republicatã în Monitorul Oficial, al României, Partea I, nr. 209 din 13 mai 1999, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
ART. VI
În cuprinsul <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 503/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi al <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 347/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi în orice alte acte normative, denumirea "procuror consilier" se înlocuieşte cu cea de "consilier".
ART. VII
Regulamentele prevãzute de prezenta lege se actualizeazã şi se adopta în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. VIII
(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere înceteazã la expirarea termenului prevãzut la alin. (1).
ART. IX
<>Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã:
1. La articolul 10, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Constatarea tehnico-ştiinţificã efectuatã din dispoziţia scrisã a procurorului de cãtre specialiştii prevãzuţi la alin. (1) poate constitui mijloc de proba, în condiţiile legii."
2. La articolul 10, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Constatãrile tehnico-ştiinţifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau private romane sau strãine, organizate potrivit legii, precum şi de specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau recunoscuţi, potrivit legii."
ART. X
<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 503/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã:
1. La articolul 11, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Constatarea tehnico-ştiinţificã efectuatã din dispoziţia scrisã a procurorului de specialiştii prevãzuţi la alin. (1) constituie mijloc de proba, în condiţiile legii."
2. La articolul 11, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Constatãrile tehnico-ştiinţifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau private romane sau strãine, organizate potrivit legii, precum şi de specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau recunoscuţi, potrivit legii."
ART. XI
La litera C din Anexa la <>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã sintagma "tribunalele şi tribunalele specializate cuprinse în circumscripţia curţii de apel" se înlocuieşte cu "tribunalele cuprinse în circumscripţia curţii de apel".
ART. XII
Dupã Anexa la <>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, care devine Anexa nr. 1, se introduce o noua anexa, Anexa nr. 2, cu urmãtorul cuprins:
"ANEXA NR. 2
Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângã acestea şi localitãţile de resedinta


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.    Instanta militarã şi     Parchetul militar şi           Circumscripţia
crt.   localitatea de           localitatea de resedinta         teritorialã
         resedinta
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I.1 Tribunalul Militar         Parchetul de pe lângã          Arges
    Bucureşti                  Tribunalul Militar             Calarasi
    Sediul: Municipiul         Bucureşti                      Giurgiu
    Bucureşti                  Sediul: Municipiul             Ialomita
                               Bucureşti                      Ilfov
                                                              Olt
                                                              Teleorman
                                                              Valcea
                                                              Municipiul
                                                              Bucureşti
                                                              Constanta
                                                              Tulcea
                                                              Brãila
                                                              Buzau
                                                              Dambovita
                                                              Prahova
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I.2 Tribunalul Militar         Parchetul de pe lângã          Braşov
    Cluj                       Tribunalul Militar Cluj        Covasna
    Sediul: Municipiul         Sediul: Municipiul Cluj-       Sibiu
    Cluj-Napoca                Napoca                         Alba
                                                              Bistrita-Nasaud
                                                              Cluj
                                                              Salaj
                                                              Harghita
                                                              Mures
                                                              Bihor
                                                              Maramures
                                                              Satu-Mare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I.3 Tribunalul Militar         Parchetul de pe lângã          Bacau
    Iaşi                       Tribunalul Militar Iaşi        Neamt
    Sediul: Municipiul Iaşi    Sediul: Municipiul Iaşi        Suceava
                                                              Vrancea
                                                              Botosani
                                                              Galaţi
                                                              Iaşi
                                                              Vaslui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I.4 Tribunalul Militar         Parchetul de pe lângã          Dolj
    Timişoara                  Tribunalul Militar             Gorj
    Sediul: Municipiul         Timişoara                      Hunedoara
    Timişoara                  Sediul: Municipiul             Mehedinti
                               Timişoara                      Arad
                                                              Caras-Severin
                                                              Timis
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II. Tribunalul Militar         Parchetul Militar de pe        Competenta
    Teritorial Bucureşti       lângã Tribunalul Militar       teritorialã
    Sediul: Municipiul         Teritorial Bucureşti           generalã
    Bucureşti                  Sediul: Municipiul
                               Bucureşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
III Curtea Militarã de         Parchetul Militar de pe        Competenta
    Apel Bucureşti             lângã Curtea Militarã de       teritorialã
    Sediul: Municipiul         Apel Bucureşti                 generalã"
    Bucureşti                  Sediul: Municipiul
                               Bucureşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



ART. XIII
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrarã se abroga.
ART. XIV
<>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, se republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

TITLUL XVII
Modificarea şi completarea <>Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor

ART. I
<>Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din. 29 iunie 2004, cu modificãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Titlul legii se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Lege privind statutul judecãtorilor şi procurorilor"
2. La Titlul I, titlul Capitolului I se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Capitolul I - Notiuni şi principii"
3. Articolul 1 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - Magistratura este activitatea judiciarã desfasurata de judecãtori în scopul infaptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apãrãrii intereselor generale ale societãţii, a ordinii de drept precum şi a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor."
4. Articolul 2 se abroga.
5. La articolul 3, dupã alineatul (2), se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Judecãtorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie sa fie impartiali.
(4) Orice persoana, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare sa respecte independenta judecãtorilor."
6. La articolul 4, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucura de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii."
7. La articolul 5, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Judecãtorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile şi libertãţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în fata legii şi sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecãtorilor şi procurorilor şi sa participe la formarea profesionalã continua."
8. Articolul 6 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Funcţiile de judecãtor, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.
(2) Judecãtorii şi procurorii sunt obligaţi sa se abţinã de la orice activitate legatã de actul de justiţie în cazuri care presupun existenta unui conflict între interesele lor şi interesul public de infaptuire a justiţiei sau de apãrare a intereselor generale ale societãţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducatorului parchetului şi s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteazã îndeplinirea impartiala a atribuţiilor de serviciu.
(3) Judecãtorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi sa dea, anual, o declaraţie pe proprie rãspundere în care sa menţioneze dacã soţul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea, inclusiv, exercita o funcţie sau desfãşoarã o activitate juridicã ori activitãţi, de investigare sau cercetare penalã, precum şi locul de munca al acestora. Declaraţiile se înregistreazã şi se depun la dosarul profesional."
9. Dupã articolul 6, se introduc doua noi articole, articolele 6^1 şi 6^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 6^1. - (1) Judecãtorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridicã asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi sa facã o declaraţie autenticã, pe propria rãspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politica.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii verifica declaraţiile prevãzute la alin. (1). Rezultatele verificãrilor se ataşeazã la dosarul profesional.
(3) Dispoziţiile <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politica se aplica în mod corespunzãtor.
Art. 6^2. - (1) Judecãtorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridicã asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrãtori operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(2) Persoanele prevãzute la alin. (1) completeazã, anual, o declaraţie autenticã, pe proprie rãspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucrãtori operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(3) Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliul Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevãzute la alin. (2).
(4) Încãlcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia detinuta, inclusiv cea de judecãtor sau procuror."
10. Articolul 7 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Judecãtorilor şi procurorilor le este interzis:
a) sa desfãşoare activitãţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sa desfãşoare activitãţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c) sa aibã calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societãţi civile, societãţi comerciale, inclusiv bãnci sau alte instituţii de credit, societãţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societãţi naţionale sau regii autonome;
d) sa aibã calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecãtorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masa."
11. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Judecãtorii şi procurorii nu pot sa facã parte din partide sau formaţiuni politice şi nici sa desfãşoare sau sa participe la activitãţi cu caracter politic.
(2) Judecãtorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor sa se abţinã de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice."
12. Articolul 9 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 9. - (1) Judecãtorii şi procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfãşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Judecãtorii şi procurorii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacã procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cãrora isi exercita funcţia şi nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeazã de avocat.
(3) Judecãtorilor şi procurorilor le este permis sa pledeze, în condiţiile prevãzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însã judecãtorilor şi procurorilor nu le este ingaduit sa se foloseascã de calitatea pe care o au pentru a influenta soluţia instanţei de judecata sau a parchetului şi trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta în orice fel soluţia."
13. Articolul 10 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 10. - (1) Judecãtorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrãri literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
(2) Judecãtorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
(3) Judecãtorii şi procurorii pot fi membri ai societãţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricãror persoane juridice de drept privat fãrã scop patrimonial."
14. Denumirea Titlului II se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Titlul II Cariera judecãtorilor şi procurorilor"
15. La Titlul II, titlul Capitolului I se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Capitolul I Admiterea în magistratura şi formarea profesionalã iniţialã a judecãtorilor şi procurorilor"
16. Articolul 11 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - Admiterea în magistratura a judecãtorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputatii."
17. Articolul 12 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - Admiterea în magistratura şi formarea profesionalã iniţialã în vederea ocupãrii funcţiei de judecãtor şi procuror se realizeazã prin Institutul Naţional al Magistraturii."
18. La articolul 13 alineatul (2), litera c) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal;"
19. La articolul 13 alineatul (2), litera e) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"e) este apta, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicalã se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sãnãtãţii."
20. La articolul 14, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Concursul de admitere se organizeazã anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfãşurare a concursului de admitere şi numãrul de locuri scoase la concurs se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilitã pentru concurs."
21. La articolul 14, dupã alineatul (1), se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu urmãtorul cuprins;
"(1^1) Datele prevãzute la alin. (1) se aduc la cunostinta şi printr-un comunicat care se publica în trei cotidiene centrale.
(1^2) Pentru înscrierea la concursul prevãzut la alin. (1), candidatul plãteşte o taxa al carei cuantum se stabileşte prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului."
22. La articolul 14, alineatele (3) şi (4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins;
"(3) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 13 alin. (2) se realizeazã de comisia de admitere.
(4) Rezultatele concursului se afişeazã la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publica pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii."
23. La articolul 15, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectueazã stagii de practica în cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor, asista la şedinţele de judecata şi la activitatea de urmãrire penalã, pentru a cunoaşte în mod direct activitãţile pe care le desfãşoarã judecãtorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate."
24. La articolul 16, alineatele (1), (2) şi (4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - (1) Auditorii de justiţie beneficiazã de o bursa având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzãtoare funcţiei de judecãtor stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
(2) Bursa auditorilor de justiţie prevãzutã la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevãzute de lege pentru, judecãtorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula retinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurãrile sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la asigurãrile sociale de sãnãtate. Auditorii de justiţie beneficiazã de indemnizaţie şi în perioada vacantelor.
(4) Perioada în care o persoana a avut calitatea de auditor de justiţie, dacã a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecãtor sau procuror."
25. La articolul 16, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) Auditorii de justiţie beneficiazã de drepturile prevãzute de art. 78 alin. (4) şi (5), care se aplica în mod corespunzãtor."
26. La articolul 17, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Constituie abateri disciplinare:
a) desfãşurarea de activitãţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;
b) atitudinile ireverentioase fata de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi fata de persoanele cu care intra în contact în perioada efectuãrii stagiului;
c) absentele nemotivate de la cursuri, dacã acestea depãşesc 8 ore într-o luna."
27. La articolul 17 alineatul (2), litera b) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"b) diminuarea bursei cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;"
28. La articolul 17 alineatul (2), dupã litera b) se introduce o noua litera, litera b^1), cu urmãtorul cuprins:
"b^1) diminuarea bursei proporţional cu numãrul absentelor nemotivate, dacã acestea depãşesc 8 ore într-o luna;"
29. La articolul 17, alineatele (4) şi (5) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins;
"(4) Sancţiunile prevãzute la alin. (2) lit. b), b^1) şi c) se aplica de consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Hotãrârile consiliului ştiinţific prevãzute la alin. (4) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ şi fiscal competenta."
30. La articolul 18, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins;
"(3) Auditorii de justiţie care nu promoveazã examenul de absolvire se pot prezenta încã o data pentru susţinerea acestuia la urmãtoarea sesiune organizatã de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintã, în mod nejustificat, la examen sau nu promoveazã examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecãtor sau procuror şi este obligat sa restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare."
31. La articolul 19, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din initiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat sa restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rãmas pana la împlinirea termenului prevãzut la alin. (1)."
32. La Titlul II, titlul Capitolului II se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Capitolul II Judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari"
33. Articolul 20 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinutã prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecãrui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la judecãtorii sau, dupã caz, la parchetele de pe lângã acestea.
(3) Judecãtorii stagiari se bucura de stabilitate."
34. La articolul 21, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Durata stagiului este de 1 an."
35. La articolul 22, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Judecãtorii stagiari judeca:
a) cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrãrile şi rectificãrile în registrele de stare civilã, cererile privind popririle, încuviinţarea executãrii silite, investirea cu formula executorie şi luarea unor mãsuri asiguratorii;
b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depãşeşte 100 milioane lei;
c) plângerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;
d) somaţia de plata;
e) reabilitarea;
f) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
g) infracţiunile prevãzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penalã."
36. La articolul 22, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordoneazã."
37. Articolul 23 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 23. - (1) Judecãtorul sau procurorul care rãspunde de coordonarea judecãtorilor stagiari sau, dupã caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individualã privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activitãţii de judecãtor sau de procuror.
(2) În vederea prezentãrii la examenul de capacitate, ultimul, referat de evaluare individualã cuprinde avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângã aceasta."
38. La articolul 24, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Dupã încheierea perioadei de stagiu, judecãtorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi sa se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecãtorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat sa se prezinte la sesiunea urmãtoare.
(2) Lipsa nejustificatã de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitãţii de judecãtor stagiar sau de procuror stagiar. În aceasta situaţie, judecãtorul sau procurorul stagiar este obligat sa restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesionalã."
39. Articolul 25 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Examenul de capacitate al judecãtorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizeazã anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Data, locul şi modul de desfãşurare a examenului de capacitate se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunica instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor de pe lângã acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilitã pentru examenul de capacitate.
(3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecãtorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului."
40. Articolul 26 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecãtorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcãtuite din judecãtori de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecãtori de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcãtuite din procurori de la Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângã curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii."
41. La articolul 27, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de baza ale dreptului, organizarea judiciarã şi Codul deontologic al judecãtorilor şi procurorilor. La susţinerea probelor orale participa cel puţin 3 membri ai comisiilor prevãzute la art. 26."
42. La articolul 28, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 28. - (1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişeazã la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publica pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii."
43. La articolul 28, dupã alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de cãtre candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângã acestea. Contestaţiile se soluţioneazã în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilã, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzãtor.
(1^2) Notarea la probele orale este definitiva."
44. La articolul 29, alineatele (1), (2) şi (4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Dupã validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecãtorii şi parchetele de pe lângã aceste instanţe se publica de îndatã, separat pentru judecãtori şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişeazã la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, sa-şi aleagã posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în urmãtoarea ordine, candidatul care funcţioneazã la instanta sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratura."
45. La articolul 29, dupã alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmãtorul cuprins:
"(6) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate nationala are o pondere de cel puţin 50% din numãrul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscãtori ai limbii acelei minoritãţi."
46. La Titlul II, titlul Capitolului III se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Capitolul III Numirea judecãtorilor şi procurorilor"
47. Articolul 30 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 30. - (1) Judecãtorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validãrii examenului de capacitate.
(3) Preşedintele României poate refuza o singura data numirea judecãtorilor şi procurorilor prevãzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de îndatã Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţialã, are obligaţia sa motiveze opţiunea şi sa o comunice de îndatã Preşedintelui României.
(5) În perioada dintre data validãrii examenului de capacitate şi data intrãrii în vigoare a actului de numire de cãtre Preşedintele României, judecãtorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzãtor funcţiei imediat superioare celei de judecãtor sau procuror stagiar."
48. Dupã articolul 30, se introduce un nou articol, articolul 30^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 30^1. - Poate fi numita judecãtor sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru intrarea în magistratura, dupã dobândirea calitãţii de ofiţer activ în cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale."
49. Articolul 31 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 31. - (1) Pot fi numiţi în magistratura, pe baza de concurs, dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 13 alin. (2), persoanele care au îndeplinit funcţia de judecãtor, procuror şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1), avocaţii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din învãţãmântul juridic superior acreditat, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, precum şi magistraţii-asistenţi la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o vechime de cel puţin 5 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile.
(2) Concursul prevãzut la alin. (1) se organizeazã anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecãtorii şi parchetele de pe lângã acestea.
(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validãrii concursului prevãzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecãtor sau, dupã caz, de procuror a candidaţilor admişi.
(4) Dispoziţiile art. 29 alin. (6) se aplica în mod corespunzãtor.
(5) Persoanele care au îndeplinit funcţia de judecãtor sau procuror cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fãrã concurs, în funcţia de judecãtor sau procuror.
(6) Persoanele prevãzute la alin. (5) pot fi numite la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(7) Persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat-asistent la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, precum şi avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani, pot fi numite, fãrã concurs, la judecãtorii sau parchetele care funcţioneazã pe lângã acestea.
(8) Persoanele care îndeplinesc condiţia de la alin. (5) şi (7) prin cumularea vechimii în funcţia de judecãtor, procuror sau în profesia de avocat, pot fi numite judecãtor sau procuror, fãrã concurs, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(9) În vederea numirii în funcţia de judecãtor sau procuror, persoanele prevãzute la alin. (5), (7) şi (8) vor susţine un interviu în fata sectiei corespunzãtoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
(10) Pentru a fi numite în funcţia de judecãtor sau procuror, persoanele prevãzute la alin. (5), (7) şi (8) trebuie sa îndeplineascã şi condiţiile prevãzute de art. 13 alin. (2).
(11) Preşedintele României poate refuza o singura data numirea judecãtorilor şi procurorilor prevãzuţi la alin. (1). Refuzul, motivat se comunica de îndatã Consiliului Superior al Magistraturii.
(12) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţialã, are obligaţia sa motiveze opţiunea şi sa o comunice de îndatã Preşedintelui României.
(13) Dupã numirea în funcţia de judecãtor sau procuror, persoanele prevãzute la alin. (1), (5), (7) şi (8) sunt obligate sa urmeze, pe o perioada de 6 luni, un curs de formare profesionalã în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
(14) Persoanele prevãzute la alin. (5), (7) şi (8) vor susţine, la finalizarea cursului prevãzut la alin. (13), un examen pentru verificarea cunoştinţelor. Nepromovarea examenului atrage eliberarea din funcţie, cu obligaţia restituirii indemnizaţiilor primite în perioada în care au urmat cursurile.
(15) Judecãtorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecãtor sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sa revinã la postul deţinut anterior."
50. La articolul 32, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatoml cuprins:
"Art. 32. - (1) Înainte de a începe sa-şi exercite funcţia, judecãtorii şi procurorii depun urmãtorul jurãmânt: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar drepturile şi libertãţile fundamentale ale persoanei, sa-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, constiinta şi fãrã partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurãmântului se schimba potrivit credinţei religioase a judecãtorilor şi procurorilor şi este facultativã."
51. La articolul 32, alineatele (3)-(5) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(3) Jurãmântul se depune în şedinţa solemna, în fata judecãtorilor instanţei sau, dupã caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecãtorul sau procurorul, dupã citirea actului de numire.
(4) Depunerea jurãmântului se consemneazã într-un proces-verbal, care se semneazã de conducãtorul instanţei sau, dupã caz, al parchetului şi de doi dintre judecãtorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurãmântul.
(5) Depunerea jurãmântului nu este necesarã în cazul transferului sau al promovãrii judecãtorului ori procurorului în alta funcţie."
52. La articolul 32, alineatul (6) se abroga.
53. La Titlul II, titlul Capitolului IV se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Capitolul IV Formarea profesionalã continua şi evaluarea periodicã a judecãtorilor şi procurorilor"
54. Articolul 33 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 33. - (1) Formarea profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor constituie garanţia independentei şi imparţialitãţii în exercitarea funcţiei.
(2) Formarea profesionalã continua trebuie sa ţinã seama de dinamica procesului legislativ şi consta, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecãtoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunitãţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinara a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi strãine şi operarea pe calculator."
55. Articolul 34 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 34. - Responsabilitatea pentru formarea profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducãtorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia isi desfãşoarã activitatea, precum şi fiecãrui judecãtor şi procuror, prin pregãtire individualã."
56. Articolul 35 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - (1) Judecãtorii şi procurorii participa, cel puţin o data la 3 ani, la programe de formare profesionalã continua organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învãţãmânt superior din ţara sau din strãinãtate ori la alte forme de perfecţionare profesionalã.
(2) Judecãtorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesionalã continua un curs intensiv pentru invatarea sau aprofundarea unei limbi strãine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecãtoreşti sau parchete, de instituţii de învãţãmânt superior din ţara sau din strãinãtate, precum şi de alte instituţii de specialitate.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor.
(4) Formarea profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor se realizeazã ţinând seama de necesitatea specializãrii lor."
57. Articolul 36 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 36. - (1) În cadrul fiecãrei curţi de apel şi în cadrul fiecãrui parchet de pe lângã curtea de apel se organizeazã periodic activitãţi de formare profesionalã continua, constând în consultãri, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Preşedintele curţii de apel sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel desemneazã judecãtorii, respectiv procurorii care rãspund de organizarea activitãţii de formare profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângã curtea de apel şi parchetele subordonate."
58. Articolul 37 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 37. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenta profesionalã şi de performanta judecãtorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluãri privind eficienta, calitatea activitãţii şi integritatea, obligaţia de formare profesionalã continua şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecãtorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
(2) Prima evaluare a judecãtorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie.
(3) Evaluarea prevãzutã la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecãtori şi procurori, formate din preşedintele instanţei sau, dupã caz, conducãtorul parchetului, sectiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţiei sau Parchetului Naţional Anticoruptie, precum şi din 2 judecãtori sau procurori desemnaţi de colegiul de conducere.
(4) Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism şi Parchetului Naţional Anticoruptie fac parte şi Procurorul General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, Procurorul General al Parchetului Naţional Anticoruptie care rãspund direct de performanţele acestor structuri.
(5) Criteriile de evaluare a activitãţii profesionale a judecãtorilor şi procurorilor sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
(6) Regulamentul privind evaluarea activitãţii profesionale a judecãtorilor şi procurorilor se aproba prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii."
59. La articolul 38, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - (1) Prin raportul de evaluare a activitãţii profesionale a judecãtorului sau procurorului întocmit de comisiile prevãzute la art. 37 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfãcãtor sau nesatisfãcãtor.
(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducatorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevãzute la art. 37 alin. (3) sau (4) orice informaţii pe care le considera necesare, iar citarea judecãtorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie."
60. La articolul 39, alineatele (1), (2) şi (4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 39. - (1) Judecãtorii şi procurorii care primesc calificativul nesatisfãcãtor sunt obligaţi sa urmeze pentru o perioada cuprinsã între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Judecãtorii şi procurorii care primesc calificativul satisfãcãtor în urma a doua evaluãri consecutive sunt obligaţi sa urmeze pentru o perioada cuprinsã între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Judecãtorul sau procurorul care primeşte în urma a doua evaluãri consecutive calificativul nesatisfãcãtor sau care nu a promovat examenul prevãzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesionalã de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii."
61. La articolul 40, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 40. - (1) Evoluţia carierei de judecãtor sau procuror se consemneazã în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se pãstreazã de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Judecãtorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar."
62. Articolul 41 se abroga.
63. La Titlul II, titlul Capitolului V se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Capitolul V Promovarea judecãtorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducere"
64. La Capitolul V al Titlului II, titlul Secţiunii 1 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Secţiunea 1 Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parchete".
65. Articolul 42 se abroga.
66. Articolul 43 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 43. - (1) Promovarea judecãtorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, dupã caz, la parchete.
(2) Concursul pentru promovarea judecãtorilor şi procurorilor se organizeazã, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(3) Comisia pentru promovarea judecãtorilor este alcãtuitã din judecãtori, de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecãtori de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Comisia pentru promovarea procurorilor este alcãtuitã din procurori de la Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângã curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Data, locul, modul de desfãşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizeazã concurs se comunica tuturor judecãtorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publica pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în trei cotidiene centrale, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilitã pentru concurs."
67. La articolul 44, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 44. - (1) Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare, judecãtorii şi procurorii care au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc urmãtoarele condiţii minime de vechime:
a) 5 ani vechime în funcţia de judecãtor sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecãtor de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângã tribunal sau la parchetul de pe lângã tribunalul specializat;
b) 6 ani vechime în funcţia de judecãtor sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecãtor de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângã aceasta;
c) 8 ani vechime în funcţia de judecãtor sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
68. La articolul 44, dupã alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) La calcularea vechimii prevãzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecãtorul sau procurorul a fost avocat."
69. Articolul 45 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 45. - Judecãtorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovãrii pe loc, în limita numãrului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii."
70. Articolul 46 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 46. - (1) Concursul de promovare consta în probe scrise, cu caracter teoretic şi practic.
(2) Probele constau în:
a) în funcţie de specializare, una dintre urmãtoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat;
b) jurisprudenta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenta Curţii Constituţionale;
c) jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenta Curţii de Justiţie a Comunitãţilor Europene;
d) procedura civilã sau procedura penalã, în funcţie de specializarea judecãtorului sau procurorului.
(3) Procedura de desfãşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevãzutã în Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea concursului de promovare a judecãtorilor şi procurorilor.
(4) Dispoziţiile art. 29 alin. (6) se aplica în mod corespunzãtor."
71. Articolul 47 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 47. - În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotãrâre, promovarea judecãtorilor şi procurorilor declaraţi admişi."
72. La Capitolul V al Titlului II, titlul Secţiunii a 2-a se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Secţiunea a 2-a Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecãtoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor corespunzãtoare".
73. Articolul 48 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 48. - (1) Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecãtorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen judecãtorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute de lege.
(3) Judecãtorii isi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Concursul sau examenul consta în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma rãspunderea, rezistenta la stres şi un test psihologic.
(5) Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi este formatã din 2 judecãtori de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecãtori de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare institutionala. La constituirea comisiilor vor fi avuti în vedere, în principal, judecãtorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişeazã pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecãtoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfãşurãrii acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii valideazã rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecãtorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişãrii rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 29 alin. (6) se aplica în mod corespunzãtor.
(8) Numirea judecãtorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs, sau, dupã caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura data, în condiţiile prevãzute la alin. (1).
(9) Numirea judecãtorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.
(10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecãtorii care au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecãtorii care au un interes personal, ce influenţeazã sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate şi impartialitate a atribuţiilor prevãzute de lege.
(11) Judecãtorii care participa la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi sa dea o declaraţie pe proprie rãspundere din care sa rezulte ca nu au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizeazã anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbãri sau de la data la care judecãtorul a luat cunostinta despre aceasta.
(12) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii verifica şi comunica, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacã judecãtorul a fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
(13) Evidenta posturilor vacante de conducere de la instanţele judecãtoreşti este publica şi disponibilã permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile instanţelor judecãtoreşti.
(14) Numirea în funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante."
74. Dupã articolul 48, se introduce un nou articol, articolul 48^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 48^1. - (1) Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângã curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângã tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângã judecãtorie şi de adjuncţi ai acestora, se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute de lege.
(3) Procurorii isi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplica în mod corespunzãtor.
(5) Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi este formatã din 2 procurori de la Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângã curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare institutionala. La constituirea comisiilor vor fi avuti în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişeazã pe pagina de internet a Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfãşurãrii acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii valideazã rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişãrii rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 29 alin. (6) se aplica în mod corespunzãtor.
(8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs, sau, dupã caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat, se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura data, în condiţiile prevãzute la alin. (1).
(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(10) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevãzute la alin. (9) este necesarã recomandarea conducatorului parchetului unde urmeazã sa fie numit procurorul.
(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) şi (14) se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul, numirii procurorilor în funcţiile de conducere.
(12) Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publica şi disponibilã permanent pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile parchetelor."
75. Articolul 49 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 49. - (1) Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare urmãtoarele condiţii minime de vechime:
a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecãtorie, prim-procuror al parchetului de pe lângã judecãtorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în funcţia de judecãtor sau procuror;
b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângã tribunal sau al parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângã tribunal sau al parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 6 ani în funcţia de judecãtor sau procuror;
c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângã curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângã curtea de apel, o vechime de 8 ani în funcţia de judecãtor sau procuror.
(2) La calcularea vechimii prevãzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecãtorul sau procurorul a fost avocat.
(3) Pentru numirea în funcţii de conducere, judecãtorul şi procurorul trebuie sa aibã dreptul sa funcţioneze la instanta sau, dupã caz, parchetul la care urmeazã sa fie numit în funcţia de conducere."
76. Articolul 50 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 50. - (1) La încetarea mandatului funcţiei de conducere judecãtorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevãzute de art. 48, art. 48^1 şi art. 49, o funcţie de conducere la aceeaşi instanta sau la acelaşi parchet ori la alta instanta sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanta sau parchet unde au dreptul sa funcţioneze potrivit legii.
(2) Revocarea din funcţia de conducere a judecãtorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunãrii generale ori a preşedintelui instanţei, pentru urmãtoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;
b) în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilitãţilor şi aptitudinile manageriale;
c) în cazul aplicãrii uneia dintre sancţiunile disciplinare.
(3) La verificarea organizãrii eficiente a activitãţii vor fi avute în vedere, în principal, urmãtoarele criterii: folosirea adecvatã a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesitãţilor, gestionarea situaţiilor de criza, raportul resurse investite-rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregãtirii şi perfecţionãrii profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.
(4) La verificarea comportamentului şi comunicãrii vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecãtorii, procurorii, personalul auxiliar, justitiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenta actului de conducere.
(5) La verificarea asumarii responsabilitãţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevãzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secventiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, dupã caz, al repartizãrii pe criterii obiective a cauzelor.
(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, initiativa şi capacitatea de adaptare rapida.
(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunãrii generale ori a conducatorului parchetului, pentru motivele prevãzute la alin. (2) care se aplica în mod corespunzãtor."
77. La Capitolul V al Titlului II, titlul Secţiunii a 3-a se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Secţiunea a 3-a Promovarea în funcţia de judecãtor la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie"
78. Articolul 51 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 51. - (1) Promovarea în funcţia de judecãtor la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit funcţia de judecãtor în ultimii 2 ani la tribunale sau curţi de apel, au obţinut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionalã şi au o vechime în funcţia de judecãtor sau procuror de cel puţin 12 ani.
(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzãtor.
(3) Evidenta posturilor vacante de judecãtor la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este publica şi disponibilã permanent pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) Judecãtorii care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) isi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecãtor la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care le analizeazã şi le înainteazã Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de un raport consultativ asupra promovãrii, în termen de 10 zile de la primire."
79. Articolul 52 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 52. - (1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la aceasta instanta cel puţin 2 ani.
(2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevãzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3) Numirea în funcţiile prevãzute la alin. (1) se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura data.
(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzãtor.
(5) Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) isi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacanta.
(6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de cãtre Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numãrul membrilor sau la cererea adunãrii generale a instanţei, pentru motivele prevãzute la art. 50 alin. (2) care se aplica în mod corespunzãtor."
80. Articolul 53 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 53. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism şi adjunctii acestora, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în funcţia de judecãtor sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura data.
(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzãtor.
(3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevãzute la alin. (1), aducând la cunostinta publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevãzute la alin. (1) se face de cãtre Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunãrii generale sau, dupã caz a procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevãzute la art. 50 alin. (2) care se aplica în mod corespunzãtor."
81. Dupã articolul 53 se introduce un nou articol, articolul 53^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 53^1. - (1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticoruptie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, dupã caz.
(2) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevãzute la alin. (1) este necesarã recomandarea conducatorului sectiei ori, dupã caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticoruptie, unde urmeazã sa fie numit procurorul.
(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, dupã caz, a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru motivele prevãzute la art. 50 alin. (2) care se aplica în mod corespunzãtor.
(5) Propunerea prevãzutã la alin. (4) poate fi formulatã din oficiu sau la sesizarea adunãrilor generale ori a conducãtorilor secţiilor ori, dupã caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticoruptie."
82. Articolul 54 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 54. - La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevãzute la art. 52, 53 şi 53^1, judecãtorii sau procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanta sau parchet unde au dreptul sa funcţioneze potrivit legii."
83. La Titlul II, Capitolul VI se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Capitolul VI Delegarea, detasarea şi transferul
Art. 55. - (1) În cazul în care o judecãtorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absentei temporare a unor judecãtori, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega, judecãtori de la alte instanţe din circumscripţia menţionatã, cu acordul scris al acestora.
(2) Delegarea judecãtorilor de la judecãtorii, tribunale şi tribunale specializate în circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia cãreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţioneazã.
(3) Delegarea judecãtorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel.
(4) Delegarea în funcţii de conducere a judecãtorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecãtorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pana la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.
(5) Delegarea în funcţiile de conducere de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecãtorilor de la aceasta instanta, se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(6) Delegarea judecãtorilor se poate face pe o perioada de cel mult 90 de zile într-un an şi poate fi prelungitã, cu acordul scris al acestora, cel mult încã 90 de zile.
(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de cãtre Procurorul General al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel mult 90 de zile într-un an.
(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungitã, cu acordul scris al acestora, cel mult încã 90 de zile.
(9) Pe perioada delegarii judecãtorii şi procurorii beneficiazã de toate drepturile prevãzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi. Când salariul şi celelalte drepturi bãneşti prevãzute pentru funcţia în care este delegat judecãtorul sau procurorul sunt inferioare, acesta isi pãstreazã indemnizaţia de încadrare lunarã şi celelalte drepturi bãneşti.
Art. 56. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecãtorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unitãţile subordonate acestuia ori la alte autoritãţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor instituţii.
(2) Durata detaşãrii este cuprinsã între 6 luni şi 3 ani. Detasarea se prelungeşte o singura data, pentru o durata de pana la 3 ani, în condiţiile prevãzute la alin. (1).
(3) În perioada detaşãrii, judecãtorii şi procurorii isi pãstreazã calitatea de judecãtor sau procuror şi beneficiazã de drepturile prevãzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi bãneşti prevãzute pentru funcţia în care este detaşat judecãtorul sau procurorul sunt inferioare, acesta isi pãstreazã indemnizaţia de încadrare lunarã şi celelalte drepturi bãneşti.
(4) Perioada detaşãrii constituie vechime în funcţia de judecãtor sau procuror.
(5) Dupã încetarea detaşãrii, judecãtorul sau procurorul revine în funcţia detinuta anterior.
Art. 57. - Detasarea nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecãtorul sau procurorul are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.
Art. 58. - Transferul judecãtorilor şi procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publica se aproba, la cererea celor în cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 59. - (1) La cererea motivatã, judecãtorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii în funcţia de judecãtor, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevãzute în prezenta lege.
(2) Pentru numirea în funcţiile prevãzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în fata sectiei pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicita numirea ca judecãtori şi, respectiv, a sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecãtorilor care solicita numirea ca procuror.
(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevãzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului."
84. La Titlul II, titlul Capitolului VII se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Capitolul VII Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecãtor şi procuror"
85. Articolul 60 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 60. - (1) Judecãtorul sau procurorul este suspendat din funcţie în urmãtoarele cazuri:
a) când a fost pusã în mişcare acţiunea penalã impotriva sa prin ordonanta sau rechizitoriu;
b) când suferã de o boala psihicã, care îl impiedica sa-şi exercite funcţia în mod corespunzãtor.
(2) Suspendarea din funcţie a judecãtorilor şi procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În perioada suspendãrii din funcţie, judecãtorului şi procurorului nu i se plãtesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime în magistratura.
(4) În perioada suspendãrii din funcţie, judecãtorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilitãţile prevãzute la art. 6 şi 7."
86. Articolul 61 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 61. - (1) În cazul prevãzut la art. 60 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunica de îndatã judecãtorului sau procurorului şi conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţioneazã hotãrârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
(2) Dacã se dispune scoaterea de sub urmãrire penalã, încetarea urmãririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal fata de judecãtor sau procuror, suspendarea din funcţie înceteazã, iar acesta este repus în situaţia anterioarã, i se plãtesc drepturile bãneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendãrii din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratura pentru aceasta perioada."
87. Articolul 62 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 62. - (1) În cazul prevãzut la art. 60 alin. (1) lit. b), boala psihicã se constata printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducatorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandatã de comisia medicalã de specialitate, numita în condiţiile art. 13 alin. (2) lit. e).
(2) Dupã expirarea perioadei prevãzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize poate hotãrî încetarea suspendãrii şi repunerea în funcţie a judecãtorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacã boala este ireversibila, propune eliberarea din funcţie potrivit legii.
(3) În perioada suspendãrii, judecãtorului sau procurorului i se plãtesc drepturile de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii."
88. Articolul 63 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 63. - (1) Judecãtorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în urmãtoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o alta funcţie, în condiţiile legii;
d) incapacitate profesionalã;
e) ca sancţiune disciplinarã;
f) condamnarea definitiva a judecãtorului sau procurorului pentru o infracţiune;
g) încãlcarea dispoziţiilor art. 6^2;
h) nepromovarea examenului prevãzut la art. 31 alin. (14);
i) neîndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 13 alin. (2) lit.a), c) şi e).
(2) Eliberarea din funcţie a judecãtorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Trecerea în rezerva sau în retragere a judecãtorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, dupã eliberarea din funcţie de cãtre Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face dupã trecerea în rezerva sau, dupã caz, în retragere.
(4) Eliberarea din funcţie a judecãtorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
(5) În cazul în care judecãtorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devinã efectivã, dacã prezenta judecãtorului sau procurorului este necesarã.
(6) Judecãtorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile isi pãstreazã gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor."
89. Articolul 64 se abroga.
90. La articolul 65, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 65. - (1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se bucura de stabilitate.
(3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevãzute pentru funcţia de judecãtor şi procuror."
91. La articolul 65, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilitãţile şi interdicţiile, formarea profesionalã continua şi evaluarea periodicã, drepturile şi îndatoririle, precum şi rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor şi procurorilor se aplica în mod corespunzãtor şi magistraţilor-asistenţi."
92. La articolul 66, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, precum şi grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani."
93. Titlul III se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Titlul III Drepturile şi îndatoririle judecãtorilor şi procurorilor
Art. 72. - Stabilirea drepturilor judecãtorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de rãspunderea şi complexitatea funcţiei de judecãtor şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilitãţile prevãzute de lege pentru aceste funcţii şi urmãreşte garantarea independentei şi imparţialitãţii acestora.
Art. 73. - (1) Pentru activitatea desfasurata, judecãtorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilitã în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia detinuta, cu vechimea în magistratura şi cu alte criterii prevãzute de lege.
(2) Drepturile salariale ale judecãtorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevãzute de prezenta lege. Salarizarea judecãtorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specialã.
(3) Salarizarea judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabileşte prin legea privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupa funcţii de demnitate publica.
(4) Judecãtorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate.
(5) Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecãtorilor şi procurorilor militari se asigura de Ministerul Apãrãrii Naţionale, în concordanta cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti şi cu reglementãrile referitoare la drepturile materiale şi bãneşti specifice calitãţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.
(6) Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecãtorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apãrãrii Naţionale.
Art. 74. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apara judecãtorii şi procurorii impotriva oricãrui act care le-ar putea afecta independenta sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
(2) Judecãtorii sau procurorii care considera ca independenta şi imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesionalã se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune mãsurile necesare, conform legii.
Art. 75. - Judecãtorii şi procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apãrãrii intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevãzute de art. 10 alin. (3).
Art. 76. - (1) Judecãtorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura mãsuri speciale de protecţie impotriva amenintarilor, violentelor sau a oricãror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
(2) Mãsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Art. 77. - (1) Judecãtorii şi procurorii beneficiazã de asigurare pentru risc profesional, realizatã din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul judecãtorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apãrãrii Naţionale, pentru viata, sãnãtate şi bunuri, dacã sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legatura cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrati în aceste funcţii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.
(2) La eliberarea din funcţie, asigurarea prevãzutã la alin. (1) înceteazã.
(3) Asigurarea prevãzutã la alin. (1) se realizeazã în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Judecãtorii şi procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevãzutã la alin. (1).
(5) Prin hotãrâre a Guvernului, se poate infiinta Casa de asigurãri a judecãtorilor şi procurorilor.
Art. 78. - (1) Judecãtorii şi procurorii beneficiazã anual de un concediu de odihna plãtit de 35 de zile lucrãtoare.
(2) Judecãtorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plãtite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţara sau în strãinãtate, pentru pregãtirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fãrã plata, potrivit Regulamentului privind concediile judecãtorilor şi procurorilor.
(3) Judecãtorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(4) În perioada concediului de creştere a copilului în varsta de pana la 2 ani, judecãtorii sau procurorii au dreptul la o indemnizaţie în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acorda acest concediu.
(5) Judecãtorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiazã în mod gratuit de asistenta medicalã, medicamente şi proteze, în condiţiile respectãrii dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurãrile sociale.
(6) Judecãtorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuintele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unitãţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpãrate de judecãtori, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.
(7) În cazul pensionãrii pentru limita de varsta, titularul contractului de închiriere prevãzut la alin. (6) şi dupã caz, soţul, ori sotia acestuia, isi pãstreazã drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
Art. 79. - Judecãtorii şi procurorii beneficiazã anual de 6 cãlãtorii în ţara dus-întors, gratuite, la transportul pe calea feratã clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 cãlãtorii în ţara dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectueazã cu autoturismul.
Art. 80. - (1) Judecãtorii şi procurorii cu vechime continua în magistratura de 20 de ani beneficiazã, la data pensionãrii sau a eliberãrii din funcţie pentru alte motive neimputabile de o indemnizaţie egala cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impoziteazã potrivit legii.
(2) Indemnizaţia prevãzutã la alin. (1) se acorda o singura data în decursul carierei de judecãtor sau procuror şi se înregistreazã, potrivit legii.
(3) Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabileşte prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Prevederile alin. (1) se aplica şi în cazul decesului judecãtorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiazã soţul/sotia şi copiii care se afla în întreţinerea acestuia la data decesului.
Art. 81. - (1) Judecãtorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionãrii.
(2) Judecãtorii şi procurorii sunt pensionaţi la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevãzute de lege şi beneficiazã de pensia prevãzutã la alin. (1), dacã au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecãtorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fãrã ca ponderea acestora sa poatã fi mai mare de 10 ani.
(3) Pentru fiecare an care depãşeşte vechimea de 25 de ani în funcţia de judecãtor sau procuror, la cuantumul pensiei se adauga câte 1%, fãrã a se putea depãşi venitul brut avut la data pensionãrii.
(4) De pensia de serviciu beneficiazã şi judecãtorii şi procurorii cu o vechime în magistratura între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevãzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrala.
(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecãtor sau procuror beneficiazã de pensie de serviciu, chiar dacã la data pensionãrii au o alta ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecãtor sau procuror în funcţie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.
(6) De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de judecãtor sau procuror din motive neimputabile.
(7) Judecãtorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau pensia militarã de serviciu.
(8) Judecãtorii şi procurorii care beneficiazã de pensie de serviciu, potrivit alin. (1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Art. 82. - Judecãtorii şi procurorii de la toate instanţele, precum şi magistraţii-asistenţi de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi mentinuti în funcţie dupã împlinirea vârstei de pensionare prevãzutã de lege.
Art. 83. - Soţul supravieţuitor şi copiii judecãtorilor şi procurorilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiazã de pensie de urmaş dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute pentru aceasta de <>Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Art. 84. - (1) Partea din pensia de serviciu care depãşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurãrilor sociale se suporta din bugetul de stat.
(2) Pensiile de serviciu ale judecãtorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevãzute la art. 83 se actualizeazã anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecãtorilor şi procurorilor în activitate.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplica şi judecãtorilor sau procurorilor pensionari, precum şi persoanelor care beneficiazã de pensia de urmaş prevãzutã la art. 83.
Art. 85. - Constituie vechime în magistratura perioada în care judecãtorul, procurorul, personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecãtor, procuror, personal de specialitate juridicã în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecãtor financiar, judecãtor financiar inspector, procuror financiar şi consilier în secţia jurisdicţionalã a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.
Art. 86. - (1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridicã din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecãtorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activitãţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzãtor, cu excepţia dreptului prevãzut de art. 81 alin. (2).
(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se fac prin ordin al conducãtorilor autoritãţilor prevãzute la alin. (1).
Art. 87. - (1) Pentru merite deosebite în activitate, judecãtorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul Judiciar.
(2) Diploma Meritul Judiciar se acorda de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecãtori şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori.
Art. 88. - Modelul diplomei şi modul de confectionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de cãtre ministrul justiţiei.
Art. 89. - (1) Judecãtorii şi procurorii sunt datori sa se abţinã de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în profesie şi în societate.
(2) Relaţiile judecãtorilor şi procurorilor la locul de munca şi în societate se bazeazã pe respect şi buna-credinţa.
Art. 90. - (1) Judecãtorii şi procurorii sunt obligaţi sa rezolve lucrãrile în termenele stabilite şi sa soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora şi sa respecte secretul profesional.
(2) Judecãtorul este obligat sa pãstreze secretul deliberãrilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv dupã încetarea exercitãrii funcţiei.
Art. 91. - (1) Judecãtorii şi procurorii sunt obligaţi sa aibã, în timpul şedinţelor de judecata, ţinuta vestimentara corespunzãtoare instanţei la care funcţioneazã.
(2) Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi se asigura în mod gratuit.
Art. 92. - Judecãtorii şi procurorii sunt obligaţi sa prezinte, în condiţiile şi la termenele prevãzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese."
94. Denumirea Titlului IV se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Titlul IV Rãspunderea judecãtorilor şi procurorilor"
95. Articolul 93 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 93. - Judecãtorii şi procurorii rãspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii."
96. Dupã articolul 93, se introduce un nou articol, articolul 93^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 93^1. - (1) Judecãtorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi perchezitionati, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În caz de infracţiune flagrantã, judecãtorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndatã de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia."
97. La articolul 94, alineatele (2), (4), (5) şi (7) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Rãspunderea statului este stabilitã în condiţiile legii şi nu inlatura rãspunderea judecãtorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţa sau grava neglijenţa.
(4) Dreptul persoanei vãtãmate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare sãvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotãrâre definitiva, rãspunderea penalã sau disciplinarã, dupã caz, a judecãtorului sau procurorului pentru o fapta sãvârşitã în cursul judecaţii procesului şi dacã aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciarã.
(5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la sãvârşirea erorii judiciare de cãtre judecãtor sau procuror.
(7) Dupã ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotãrârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o acţiune în despãgubiri impotriva judecãtorului sau procurorului care, cu rea-credinţa sau grava neglijenţa, a sãvârşit eroarea judiciarã cauzatoare de prejudicii."
98. La articolul 95, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 95. - (1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducãtorii instanţelor ori ai parchetelor, în legatura cu activitatea sau conduita necorespunzãtoare a judecãtorilor sau procurorilor, încãlcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii ori sãvârşirea de cãtre aceştia a unor abateri disciplinare."
99. La Titlul IV, titlul Capitolului II se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Capitolul II Rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor şi procurorilor"
100. Articolul 96 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 96. - (1) Judecãtorii şi procurorii rãspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afecteazã prestigiul justiţiei.
(2) Rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor şi procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi."
101. La articolul 97, literele a), c), f), g), i), j), k), l) şi m) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a) încãlcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilitãţi şi interdicţii privind judecãtorii şi procurorii;
c) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetãţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecãtor sau procuror;
f) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
g) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de pãrţile din proces;
i) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
j) exercitarea funcţiei cu rea-credinţa sau grava neglijenţa dacã fapta nu constituie infracţiune;
k) efectuarea cu întârziere a lucrãrilor, din motive imputabile;
l) absentele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;
m) atitudinea nedemna în timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu fata de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justitiabili;"
102. Literele b) şi h) ale articolului 97 se abroga.
103. La articolul 97, dupã litera m) se introduc literele n), o) şi p), cu urmãtorul cuprins:
"n) neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care funcţioneazã;
o) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
p) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor în condiţiile legii."
104. Articolul 98 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 98. - Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecãtorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;
c) mutarea disciplinarã pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângã acestea;
d) excluderea din magistratura."
105. Articolul 100 se abroga.
106. Articolul 102 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 102. - Judecãtorii şi procurorii care au, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, norma de baza la instituţii de învãţãmânt superior juridic, au obligaţia ca, începând cu anul universitar urmãtor, sa-şi transfere norma de baza la instanta sau parchetul la care funcţioneazã ori sa renunţe la calitatea de judecãtor sau procuror."
107. La articolul 103, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 103. - (1) Judecãtorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratura potrivit <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, isi pãstreazã aceasta vechime."
108. Articolul 104 se abroga.
109. Articolul 105 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 105. - (1) Judecãtorii şi procurorii militari care isi continua activitatea la instanţele şi parchetele militare, redistribuiti pe funcţii inferioare, isi pãstreazã drepturile salariale de care beneficiazã la data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplica în mod corespunzãtor şi judecãtorilor şi procurorilor militari.
(2) Transferul judecãtorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face la instanţe şi parchete civile de grad egal, potrivit opţiunii exprimate, în limita posturilor disponibile."
110. Articolul 106 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 106. - Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotãrâre care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I:
a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfãşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minima de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
b) Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;
c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecãtorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfãşurare şi media minima de promovare a examenului de capacitate al judecãtorilor stagiari şi al procurorilor stagiari;
d) Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea concursului de admitere în magistratura;
e) Regulamentul privind modul de desfãşurare a cursurilor de formare profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;
f) Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea concursului de promovare a judecãtorilor şi procurorilor;
g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecãtorilor şi procurorilor;
h) Regulamentul privind evaluarea activitãţii profesionale a judecãtorilor şi procurorilor;
i) Regulamentul privind concediile judecãtorilor şi procurorilor."
ART. II
(1) Regulamentul privind organizarea şi desfãşurarea concursului de promovare a judecãtorilor şi procurorilor se aproba de Consiliul Superior, al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi intra în vigoare la data publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Celelalte regulamente prevãzute la art. 106 se actualizeazã şi se aproba în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotãrârea Guvernului prevãzutã la <>art. 77 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 .
ART. III
La împlinirea termenului prevãzut la <>art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificãrile ulterioare, se abroga.
ART. IV
(1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecãtorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii şi afişat pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.
(3) În 30 de zile de la publicarea Regulamentului prevãzut la alin. (3) se organizeazã concurs sau examen pentru numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângã acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeaşi data se organizeazã concurs sau examen pentru ocuparea funcţiilor de conducere de la judecãtorii şi parchetele de pe lângã acestea. Dispoziţiile art. 48 alin. (7) şi ale art. 48^1 alin. (7) se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecãtorii, precum, şi de la parchetele de pe lângã acestea, pentru care se aplica procedura prevãzutã la art. 48 alin. (9) şi art. 48^1 alin. (9) se face în termen de 30 de zile de la numirea în funcţiile de conducere a judecãtorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevãzute la alin. (4).
(5) Nerespectarea termenelor şi a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevãzute de prezentul articol constituie abatere disciplinarã.
ART. V
(1) Judecãtorii şi procurorii care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limita de varsta, vor fi eliberaţi din funcţie la împlinirea unui termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua mãsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevãzute la alin. (1).
ART. VI
Judecãtorii şi procurorii care nu au renunţat la norma de baza la instituţii de învãţãmânt superior juridic, potrivit <>art. 102 din Legea nr. 303/2004 , sunt obligaţi sa-şi transfere norma de baza la instanta sau parchetul la care funcţioneazã, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. VII
(1) Judecãtorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridicã asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate depun declaraţiile prevãzute la art. 6 alin. (3) sau, dupã caz, art. 6^1 şi <>art. 6^2 din Legea nr. 303/2004 , în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii verifica declaraţiile prevãzute la <>art. 6^1 din Legea nr. 303/2004 , iar Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii verifica declaraţiile prevãzute la <>art. 6^2 din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. VIII
Dispoziţiile <>art. 82 din Legea nr. 303/2004 se aplica şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale şi personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor prevãzut la <>art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. IX
Litera a) a articolului 28 din <>Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publica, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"a) personalului de specialitate juridicã prevãzut în <>Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia funcţiilor de demnitate publica numite, altele decât cele ocupate de judecãtori şi procurori detasati;"
ART. X
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga:
a) articolele 8 şi 9 din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) articolul 8 din <>Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004.
ART. XI
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrarã se abroga.
ART. XII
<>Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptatã în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României, republicatã, în urma angajãrii rãspunderii Guvernului în fata Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã, în şedinţa comuna din 13 iulie 2005.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

Bucureşti, 19 iulie 2005,
Nr. 247.

-----------




Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016