┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ IMPOZITUL/TAXA*) PE TERENURILE AMPLASATE IN EXTRAVILAN │
│ │
│ Art. 258 alin. (6) - lei/ha - │
├───────┬──────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤
│ Nr. │ Zona │ NIVELURILE INDEXATE │ NIVELURILE APLICABILE │
│ crt.│ │ PENTRU ANUL 2006 │ IN ANUL FISCAL 2007 │
│ │ ├───────────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │ │
│ │Categoria de folosinţa│ Zona │ Zona │
├───────┼──────────────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┬─────┤
│ 0 │ 1 │ A │ B │ C │ D │ A │ B │ C │ D │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 1 │Teren cu construcţii │ 22 │ 20 │ 18 │ 16 │ 22 │ 20 │ 18 │ 16 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 2 │Arabil │ 36 │ 34 │ 32 │ 30 │ 36 │ 34 │ 32 │ 30 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 3 │Pãşune │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 4 │Fâneaţa │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 5 │Vie pe rod, alta decât│ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │
│ │cea prevãzutã la nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │crt. 5.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 5.1 │Vie pana la intrarea │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
│ │pe rod │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 6 │Livada pe rod, alta │ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │
│ │decât cea prevãzutã la│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nr. crt. 6.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 6.1 │Livada pana la │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
│ │intrarea pe rod │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 7 │Pãdure sau alt teren │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │
│ │cu vegetaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │forestierã cu excepţia│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │celui prevãzut la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nr. crt. 7.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 7.1 │Pãdure in vârsta de │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
│ │pana la 20 de ani si │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pãdure cu rol de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 8 │Teren cu apa, altul │ 4 │ 3 │ 2 │ 1 │ 4 │ 3 │ 2 │ 1 │
│ │decât cel cu amenajãri│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 8.1 │Teren cu amenajãri │ 24 │ 22 │ 20 │ 18 │ 24 │ 22 │ 20 │ 18 │
│ │piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 9 │Drumuri si cai ferate │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 10 │Teren neproductiv │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├───────┴──────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│ *) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru terenurile proprietate publica│
│sau privatã a statului ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, │
│concesionate, închiriate, date in administrare ori in folosinţa, se │
│stabileşte taxa pe teren care reprezintã sarcina fiscalã a concesionarilor, │
│locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţa, dupã │
│caz, in condiţii similare impozitului pe teren. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
------------
Alin. (6) al art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal a fost modificat de pct. I din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Modificarea directã asupra alin. (6) al art. 258 se regãseşte în forma actualizatã a Legii nr. 571/2003 la data de 1 ianuarie 2007.
6. La articolul 258, dupã alineatul (6) se introduc doua alineate noi, alineatele (7) şi (8), cu urmãtorul cuprins:
"(7) Înregistrarea în registrul agricol a terenurilor, a proprietarilor acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţa se fac numai pe baza de documente, potrivit normelor metodologice prevãzute la art. 293, sub sancţiunea nulitãţii.
(7) Înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clãdirile şi terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţã se pot face numai pe bazã de documente, anexate la declaraţia fãcutã sub semnãtura proprie a capului de gospodãrie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodãriei, potrivit normelor prevãzute la art. 293, sub sancţiunea nulitãţii.
------------
Alin. (7) al art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal a fost modificat de pct. 234 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Modificarea directã asupra alin. (7) al art. 258 se regãseşte în forma actualizatã a Legii nr. 571/2003 la data de 1 ianuarie 2007.
(8) Înscrierea datelor în registrul agricol privind schimbarea categoriei de folosinţa a terenurilor, precum şi a titularului dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe baza declaraţiei fãcuta sub semnãtura proprie a capului de gospodãrie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodãriei, se poate face numai dacã se prezintã şi lucrarea tehnica de cadastru înregistratã la oficiul de cadastru şi publicitate imobiliarã ori act încheiat în forma autenticã."
(8) Atât în cazul clãdirilor, cât şi al terenurilor, dacã se constatã diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia realã rezultatã din mãsurãtorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996, republicatã, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrãri tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrãrile tehnice de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciarã, iar modificarea sarcinilor fiscale opereazã începând cu data de întâi a lunii urmãtoare celei în care se înregistreazã la compartimentul de specialitate lucrarea respectivã, ca anexã la declaraţia fiscalã.
------------
Alin. (8) al art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal a fost modificat de pct. 234 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Modificarea directã asupra alin. (8) al art. 258 se regãseşte în forma actualizatã a Legii nr. 571/2003 la data de 1 ianuarie 2007.
7. La articolul 295, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 295. - (1) Impozitele şi taxele locale precum şi amenzile şi penalitãţile aferente acestora, constituie venituri la bugetele locale ale autoritãţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia veniturilor realizate în condiţiile art. 258 alin. (6) care constituie venit la bugetul de stat."
(1) Impozitele şi taxele locale, precum şi amenzile şi penalitãţile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unitãţilor administrativ-teritoriale.
------------
Alin. (1) al art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 21 din 16 martie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 269 din 24 martie 2006.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Modificarea directã asupra alin. (1) al art. 295 se regãseşte în forma actualizatã a Legii nr. 571/2003 la data de 24 martie 2006.
ART. II
Modificãrile prevãzute la art. I pct. 5-7 din prezentul titlu intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.
TITLUL IX
Modificarea Codului Penal
ARTICOL UNIC
Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã:
1. La articolul 44, alineatul 2^1 va avea urmãtorul cuprins:
"Se prezuma ca este în legitima apãrare, şi acela care sãvârşeşte fapta pentru a respinge pãtrunderea fãrã drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efracţie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinţa, încãpere, dependinţa sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare."
2. La articolul 220, alineatele 1, 2, 3 şi 4 vor avea urmãtorul cuprins:
"Ocuparea, în întregime sau în parte, fãrã drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, fãrã consimţãmântul acestuia sau fãrã aprobare prealabilã primitã în condiţiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Dacã fapta prevãzutã în alin. 1 se sãvârşeşte prin violenta sau ameninţare ori prin desfiinţarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Dacã fapta prevãzutã în alin. 2 se sãvârşeşte de doua sau mai multe persoane împreunã, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.
Împãcarea pãrţilor înlãtura rãspunderea penalã."
TITLUL X
Circulaţia juridicã a terenurilor
ART. 1
Terenurile proprietate privatã, indiferent de destinaţia şi titularul lor, sunt şi rãmân în circuitul civil. Ele pot fi înstrãinate şi dobândite liber prin oricare din modurile prevãzute de lege, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
ART. 2
(1) Terenurile cu sau fãrã construcţii, situate în intravilan şi extravilan, indiferent de destinaţia sau de întinderea lor, pot fi înstrãinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în forma autenticã, sub sancţiunea nulitãţii absolute.
(2) In cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fãrã construcţie, indiferent de destinaţia sau întinderea acestora, dispoziţiile alin. (1) se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 3
Cetãţenii strãini şi apatrizii precum şi persoanele juridice strãine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiţiile prevãzute de legea specialã.
ART. 4
Cu excepţia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privatã şi legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, existenta unui litigiu privitor la un teren cu sau fãrã construcţii nu împiedica înstrãinarea acestuia şi nici constituirea altor drepturi reale sau de creanţa, dupã caz.
ART. 5
(1) Înstrãinãrile realizate sub orice forma, în temeiul prezentei legi, nu valideazã titlurile de proprietate ale instrainatorilor şi dobanditorilor, dacã acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a încãlcãrii dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii lor.
(2) In situaţia în care dupã încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fãrã construcţii, una dintre pãrţi refuza ulterior sa încheie contractul, partea care si-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunţa o hotãrâre care sa ţinã loc de contract.
ART. 6
Înstrãinãrile efectuate în scopul comasãrii parcelelor şi loturilor de teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care sa cuprindã suprafeţe continue, indiferent de destinaţia lor, precum şi înstrãinãrile efectuate de cãtre persoanele îndreptãţite sa obţinã renta viagerã agricolã, pot fi efectuate şi pe baza schitelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicãrii legilor fondului funciar şi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbrul judiciar.
ART. 7
Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile dreptului comun.
ART. 8
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga art. 9 din Legea arendãrii nr. 16/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridicã a terenurilor publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaţia juridicã a terenurilor cu destinaţie forestierã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 66/2002, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
TITLUL XI
Renta viagerã agricolã
CAP. I
Definiţie şi caracteristici
ART. 1
(1) Prezenta lege instituie renta viagerã agricolã în scopul concentrãrii suprafeţelor agricole în exploataţii eficiente impuse de necesitatea modernizãrii agriculturii României şi compatibilizarii acesteia cu agricultura din ţãrile membre ale Uniunii Europene.
(2) Obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu destinaţie agricolã situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
-----------
Alin. (2) al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
ART. 2
Renta viagerã agricolã reprezintã suma de bani plãtitã rentierului agricol care înstrãineazã sau arendeaza terenurile aflate în proprietatea sa, având siguranţa unei surse viagere de venituri garantate de stat.
ART. 2
Renta viagerã agricolã reprezintã suma de bani plãtitã rentierului agricol care înstrãineazã sau arendeazã terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având siguranţa unei surse viagere de venituri garantate de stat.
-----------
Art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
ART. 3
(1) Cuantumul rentei viagere agricole reprezintã echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrãinat şi echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.
(2) Cuantumul rentei viagere agricole reprezintã echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol situat în extravilan, pentru care rentierul a încheiat acordul cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
-----------
Alin. (2) al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
ART. 4
Plata în lei se face prin raportarea la media cursului calculat de BNR din primul trimestru al anului în care plata trebuie efectuatã.
ART. 4
Plata rentei viagere agricole se face în lei prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţionalã a României din anul pentru care aceasta se datoreazã.
-----------
Art. 4 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
ART. 5
Pentru suprafeţele mai mici de 1 ha suma plãtitã va fi proporţionalã cu suprafaţa instrainata sau arendatã.
ART. 5
Pentru suprafeţele mai mici de 1 ha, suma plãtitã va fi proporţionalã cu suprafaţa înstrãinatã sau arendatã, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
-----------
Art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
ART. 6
Renta viagerã agricolã se plãteşte într-o singura rata anuala în primul trimestru al anului urmãtor celui pentru care aceasta este datoratã.
ART. 6
Renta viagerã agricolã se plãteşte într-o singurã ratã anualã, în primul semestru al anului urmãtor celui pentru care aceasta este datoratã.
-----------
Art. 6 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 163 din 11 iunie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 397 din 13 iunie 2007, care completeazã articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006, cu pct. 2^1.
ART. 6
(1) Renta viagerã agricolã se plãteşte într-o singurã ratã anualã, pânã la data de 31 august a anului urmãtor celui pentru care aceasta este datoratã.
(2) Renta viagerã agricolã plãtitã de cãtre Agenţia Domeniilor Statului, cu respectarea termenului prevãzut la alin. (1), care nu a fost încasatã de beneficiari, va fi utilizatã pentru reluarea procesului de platã cãtre aceştia sau, în caz de deces, cãtre moştenitorii acestora şi dupã termenul de 31 august al anului urmãtor celui pentru care aceasta este datoratã.
-----------
Art. 6 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
ART. 7
Renta viagerã agricolã este personalã, netransmisibila şi înceteazã la data decesului rentierului agricol. In cazul arendãrii, renta viagerã agricolã înceteazã în termen de 30 de zile de la data încetãrii contractului de arenda, dacã în acest interval rentierul agricol nu face dovada încheierii unui nou contract de arenda.
ART. 7
(1) Renta viagerã agricolã este personalã, netransmisibilã şi înceteazã la data decesului rentierului agricol.
(2) În cazul arendãrii, renta viagerã agricolã se plãteşte dacã terenul ce face obiectul rentei este arendat continuu, întreg anul calendaristic.
(3) În cazul în care contractul de arendare înceteazã, renta viagerã agricolã se va plãti în anul urmãtor doar dacã rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou contract, considerându-se astfel continuitate în arendare.
(4) Renta viagerã agricolã înceteazã la data la care terenurile prevãzute la art. 9 alin. (1) şi (2), însumate, depãşesc 10 ha.
-----------
Art. 7 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
ART. 8
Dupã decesul rentierului, moştenitorii vor incasa ultima rata scadenta la data decesului, în cel mult 3 luni dupã deces pe baza certificatului de moştenitor şi al carnetului de rentier agricol.
ART. 8
Dupã decesul rentierului, moştenitorii vor încasa ultima ratã scadentã la data decesului, în primul trimestru al anului urmãtor celui pentru care se datoreazã renta, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor şi a carnetului de rentier agricol al defunctului.
-----------
Art. 8 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
ART. 8
Dupã decesul rentierului, moştenitorii vor încasa ultima ratã scadentã la data decesului, într-o singurã ratã anualã, în primul trimestru al anului urmãtor celui pentru care se datoreazã renta, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor, a certificatului de deces în original, precum şi a carnetului de rentier agricol al defunctului.
-----------
Art. 8 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 163 din 11 iunie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 397 din 13 iunie 2007, care modificã pct. 3 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
ART. 8
În cazul decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta pânã la data de 31 august a anului urmãtor celui pentru care aceasta se datoreazã, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor, a certificatului de deces în original, precum şi a carnetului de rentier agricol al defunctului.
-----------
Art. 8 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
CAP. II
Rentierul agricol
ART. 9
(1) Rentierul agricol este persoana fizica în vârsta de peste 62 de ani care deţine în proprietate pana la 10 hectare de teren agricol şi care înstrãineazã prin acte între vii sau arendeaza terenuri agricole dupã intrarea în vigoare a prezentului titlu, primind de la Oficiul Naţional de Renta Viagerã Agricolã carnetul de rentier agricol.
(2) Rentier este şi persoana pensionatã pe caz de boalã, gradele I şi II, care, chiar dacã nu a împlinit vârsta de 62 de ani, îşi dovedeşte incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertizã medicalã, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepţia celei ce aparţine categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemneazã "nerevizuibil", şi care înstrãineazã prin acte între vii sau arendeazã terenuri agricole.
-------------
Alin. (2) al art. 9 a fost introdus de articolul unic din LEGEA nr. 77 din 8 aprilie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 14 aprilie 2008.
ART. 9
(1) Rentierul agricol este persoana fizicã în vârstã de peste 62 de ani care, de la data intrãrii în vigoare a prezentului titlu, nu are şi nu va deţine în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le înstrãineazã prin acte între vii sau le arendeazã, total ori parţial, primind de la Oficiul Naţional de Rentã Viagerã Agricolã carnetul de rentier agricol.
(2) Rentier agricol este şi persoana fizicã în vârstã de peste 62 de ani cãreia i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit legilor fondului funciar şi opteazã pentru despãgubirile plãtite de cãtre investitor, încheind cu acesta un acord, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dupã intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(3) Rentier agricol este şi persoana pensionatã pe caz de boalã, gradele I şi II, care, chiar dacã nu a împlinit vârsta de 62 de ani, îşi dovedeşte incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertizã medicalã, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepţia celei ce aparţine categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemneazã «nerevizuibil», şi care înstrãineazã prin acte între vii, arendeazã terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
-----------
Art. 9 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
ART. 10
Pentru a deveni rentier pot fi înstrãinate sau arendate numai terenurile care dupã anul 1990 nu au fãcut obiectul altei înstrãinãri prin acte între vii.
ART. 11
(1) Dovada înstrãinãrii se face prin actul de înstrãinare, încheiat în forma autenticã, iar dovada arendãrii se face prin contractul de arenda întocmit cu respectarea Legii arendãrii nr. 16/1994, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Dovada încheierii acordului se face prin prezentarea actului încheiat în formã scrisã, conform prevederilor art. 4 alin. (1^5) din Legea nr. 1/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
-----------
Alin. (2) al art. 11 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
ART. 12
(1) Proprietarii cãsãtoriţi pot deveni rentieri agricoli şi prin înstrãinarea şi arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune dacã cel puţin unul dintre ei are vârsta de 62 de ani. In acest caz, carnetul de rentier agricol se elibereazã pe numele soţului care întruneşte condiţiile prevãzute la art. 9.
(2) În cazul proprietãţii comune, renta viagerã agricolã se poate stabili şi în baza declaraţiei autentice notariale, referitoare la întinderea cotei-pãrţi, datã de comun acord de toţi coproprietarii.
-----------
Alin. (2) al art. 12 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
ART. 13
Rentierul agricol poate rãmâne proprietar pe o suprafaţa de teren agricol de pana la 0,5 hectare pentru folosinţa personalã.
-----------
Art. 13 a fost abrogat de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
CAP. III
Oficiul Naţional de Renta Viagerã Agricolã
ART. 14
(1) Se înfiinţeazã Oficiul Naţional de Renta Viagerã Agricolã ca direcţie în cadrul Agenţiei Domeniilor Statului.
(2) Oficiul conduce, organizeazã şi coordoneazã activitatea de aplicare a prevederilor din prezentul titlu.
ART. 15
(1) In fiecare judeţ se organizeazã birouri ale Oficiului Naţional de Renta Viagerã Agricolã.
(2) Birourile ţin evidenta rentierilor agricoli din judeţul respectiv, eliberând carnetul de rentier agricol.
ART. 16
Atribuţiile, regulamentul de organizare şi funcţionare ale Oficiului Naţional de Renta Viagerã Agricolã şi ale birourilor judeţene se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale.
ART. 17
(1) Fondurile necesare pentru plata rentei viagere agricole se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
(2) Plata rentei viagere agricole se efectueazã prin birourile judeţene de renta viagerã agricolã pe baza carnetului de rentier agricol.
(2) Plata rentei viagere agricole se efectueazã de cãtre Agenţia Domeniilor Statului, conform prevederilor art. 6, prin mandat poştal, virament bancar sau orice altã modalitate prevãzutã de lege.
-----------
Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
(2) Plata rentei viagere agricole se efectueazã de cãtre Agenţia Domeniilor Statului, conform prevederilor art. 6, prin mandat poştal, virament bancar sau prin orice altã modalitate prevãzutã de lege. Pentru anul 2006, plata se face pânã la data de 30 iunie 2007.
-----------
Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 163 din 11 iunie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 397 din 13 iunie 2007, care modificã pct. 5 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
(2) Plata rentei viagere agricole se efectueazã de cãtre Agenţia Domeniilor Statului, conform prevederilor art. 6 şi 8, prin mandat poştal, virament bancar sau prin orice altã modalitate prevãzutã de lege.
-----------
Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
ART. 18
In termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului titlu, prin ordin comun al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale şi ministrului finanţelor publice se vor aproba normele metodologice de aplicare a acestuia.
ART. 19
Prevederile prezentului titlu se aplicã persoanelor care au solicitat obţinerea calitãţii de rentier pânã la data de 31 decembrie 2009 inclusiv.
------------
Art. 19 a fost introdus de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 17 din 3 martie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 3 martie 2010.
TITLUL XII
Modificarea şi completarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicitãţii imobiliare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
-------------
*) LEGEA nr. 7 din 13 martie 1996 a fost republicatã in temeiul art. II al titlului XII din Legea nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 201 din 3 martie 2006.
ART. I
Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenta tehnica, economicã şi juridicã a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul tarii."
2. La articolul 1, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege una sau mai multe parcele alãturate, cu sau fãrã construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar."
3. La articolul 1, dupã alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) şi (5) cu urmãtorul cuprins:
"(4) Prin parcela se înţelege suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţa.
(5) Sistemul de evidenta al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliarã."
4. La articolul 2, litera b) se abroga.
5. La articolul 2 alineatul (2), literele a), c) şi d) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a) identificarea, descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale, a imobilelor prin natura lor, mãsurarea şi reprezentarea acestora pe harţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinãtori legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciarã cu caracter definitiv;
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corecta a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate."
6. La articolul 3, alineatele (2) şi (7) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) La nivelul fiecãrui judeţ şi în municipiul Bucureşti se înfiinţeazã oficiile de cadastru şi publicitate imobiliarã, denumite în continuare oficii teritoriale, ca unitãţi cu personalitate juridicã în subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea actualelor oficii judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciarã.
(7) Directorul general îndeplineşte atribuţiile şi responsabilitãţile ordonatorului principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual şi normativ. Ordinele cu caracter normativ se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi reprezintã Agenţia Naţionala pe plan intern şi internaţional."
7. La articolul 3, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) La nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale, se înfiinţeazã birouri de cadastru şi publicitate imobiliarã, denumite în continuare birouri teritoriale, în subordonarea oficiilor teritoriale. Modul de organizare şi funcţionare, numãrul precum şi arondarea birourilor teritoriale pe unitãţi administrativ-teritoriale, se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale."
8. La articolul 5, literele a^1), b), c), d), e), f), j) şi k) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a^1) controleazã executarea lucrãrilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie şi teledetectie la nivelul întregii tari;
b) elaboreazã regulamente şi norme, promoveazã tehnici, procedee şi metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene conform progreselor ştiinţifice şi tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei şi publicitãţii imobiliare;
c) autorizeazã persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrãri de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, pe teritoriul României, în condiţiile legii speciale care reglementeazã înfiinţarea uniunii profesionale a acestora;
d) organizeazã şi administreazã fondul naţional de geodezie şi cartografie, precum şi baza de date a sistemului de cadastru general;
e) asigura, în condiţiile legii, executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale;
f) avizeazã conţinutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor documente cartografice destinate uzului public;
j) participa la organizarea şi coordonarea mãsurãtorilor în vederea aplicãrii legilor funciare;
k) avizeazã tehnic expertizele efectuate de cãtre experţii judiciari în specialitatea topografie, geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea instanţelor de judecata. Avizele menţionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui regulament comun, elaborat de Agenţia Naţionala şi Ministerul Justiţiei;"
9. La articolul 5, dupã litera e) se introduce o noua litera, litera e^1), cu urmãtorul cuprins:
"e^1) asigura executarea şi actualizarea hartilor oficiale;"
10. La articolul 5, dupã litera n) se introduce o noua litera, litera n^1), cu urmãtorul cuprins:
"n^1) asigura formarea şi specializarea personalului de specialitate în publicitate imobiliarã prin intermediul Institutului Naţional al Registratorilor; structura, organizarea şi modul de administrare ale institutului se stabilesc şi se aproba prin hotãrâre de Guvern, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi."
11. La articolul 6, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Recepţia lucrãrilor, executate de persoanele fizice şi juridice autorizate în condiţiile art. 5 lit. c), se realizeazã de cãtre Agenţia Naţionala, sau de oficiile teritoriale, dupã caz.
(3) In cadrul oficiilor teritoriale funcţioneazã baza de date a cadastrului."
12. Articolul 7 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - Instituţiile din domeniul apãrãrii, ordinii publice şi al siguranţei naţionale pot executa, cu mijloace proprii, lucrãrile de cadastru, geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrammetrie şi cartografie necesare apãrãrii tarii şi pãstrãrii ordinii publice, conform, normelor tehnice ale Agenţiei Naţionale."
13. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - Datele geodezice şi cartografice interesand apãrarea tarii, ordinea publica şi siguranţa naţionala se pãstreazã, dupã caz, de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Informaţii Externe şi persoanele juridice din sectorul de apãrare."
14. La articolul 9, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Tarifele şi încasãrile prevãzute la alin. (2) lit. a) şi b) nu sunt purtãtoare de T.V.A. şi se deduc din taxa notarialã de timbru, fiind incluse în cazul operaţiunilor de publicitate imobiliarã în taxa notarialã de timbru, pentru actele translative ale dreptului de proprietate sau constitutive ale dezmembramintelor acestuia; aceste tarife nu pot depãşi 80% din valoarea taxei notariale de timbru."
15. La articolul 9, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) In cazul serviciilor de publicitate imobiliarã pentru care nu se percepe taxa de timbru, tarifele se vor stabili prin ordinul ministrului administraţiei şi internelor cu avizul Ministerului Finanţelor Publice."
16. La articolul 9, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmãtorul cuprins:
"(4^1) Tarifele pentru servicii de publicitate imobiliarã pot fi încasate şi de alte instituţii sau persoane, în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu Agenţia Naţionala."
17. La articolul 9, dupã alineatul (12) se introduc doua noi alineate, alineatele (13) şi (14), cu urmãtorul cuprins:
"(13) Cadastrul general se realizeazã pe baza planului anual propus de Agenţia Naţionala împreunã cu ministerele interesate şi aprobat de Guvern; sumele destinate introducerii lucrãrilor de cadastru general reprezintã subvenţii de la bugetul de stat prevãzute în bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi virate în contul Agenţiei Naţionale cu unica destinaţie.
(14) Organele şi autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale precum şi alte persoane fizice şi juridice interesate, care au fonduri disponibile pentru introducerea lucrãrilor de cadastru general în afarã planului anual aprobat de Guvern, vor încheia un acord de colaborare cu Agenţia Naţionala privind caietul de sarcini, modalitãţile de verificare, recepţie, şi înscriere în sistemul de publicitate imobiliarã şi folosirea acestor informaţii."
18. La articolul 10, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) In cadrul funcţiei economice a cadastrului general se evidenţiazã elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor şi calculãrii impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacţii imobiliare.
(3) Funcţia juridicã a cadastrului general se realizeazã prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi prin înscrierea în cartea funciarã."
19. Articolul 11 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - (1) La nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale - comuna, oraş şi municipiu - lucrãrile tehnice de cadastru constau in:
a) stabilirea, potrivit legii, a hotarelor unitãţii administrativ-teritoriale şi a limitelor intravilane componente;
b) identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar şi determinarea formei şi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale;
c) consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti;
d) întocmirea documentelor tehnice cadastrale.
(2) Delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale unitãţilor administrativ-teritoriale prevãzute la alin. (1) precum şi limitele intravilanelor localitãţilor se face de cãtre comisia stabilitã în acest scop prin ordinul prefectului; regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de delimitare se aproba prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor."
20. Articolul 12 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al imobilelor;
b) indexul alfabetic al proprietarilor;
c) registrul cadastral al proprietarilor;
d) planul cadastral şi anexele la partea I a cãrţii funciare.
(2) Deţinãtorii de imobile sunt obligaţi sa permitã accesul specialiştilor pentru executarea lucrãrilor de cadastru general, sa admitã, în condiţiile legii, amplasarea, pe sol sau pe construcţii, a semnelor şi semnalelor geodezice şi sa asigure protecţia şi conservarea acestora.
(3) Baza de date poate fi redactatã şi arhivata şi sub forma de înregistrãri, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automatã a datelor, având aceleaşi efecte juridice şi forta probanta echivalenta cu cea a înscrisurilor în baza cãrora au fost înregistrate.
(4) Primãrii localitãţilor au obligaţia sa înştiinţeze deţinãtorii imobilelor, în scris, prin afişare şi prin alte mijloace de publicitate, sa permitã accesul specialiştilor pentru executarea lucrãrilor de cadastru sau, dupã caz, sa se prezinte personal pentru a da lãmuriri privitoare la imobile şi a participa la identificarea şi marcarea limitelor acestora. Dacã deţinãtorii imobilelor nu se prezintã, identificarea limitelor se face în lipsa acestora.
(5) Dupã finalizarea lucrãrilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritorialã, datele obţinute se prelucreaza, se înregistreazã în documentele tehnice ale cadastrului, se receptioneaza şi se introduc în baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecãrui imobil se transmit de cãtre oficiul teritorial, consiliului local, care are obligaţia sa le aducã la cunoştinţa deţinãtorilor prin înştiinţare scrisã şi prin afişare la sediul primãriei.
(6) Contestaţiile cu privire la exactitatea datelor comunicate, însoţite de documente doveditoare, pot fi prezentate de deţinãtori, în scris, în termen de 60 de zile de la înştiinţarea scrisã, oficiului teritorial care le va soluţiona în termen de 30 de zile. Cei nemulţumiţi de modul de soluţionare a contestaţiilor de cãtre oficiul teritorial pot face plângere la judecãtoria în a carei raza de competenta teritorialã se afla imobilul, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor.
(7) Înscrierea în cartea funciarã se face din oficiu, dupã finalizarea cadastrului general pe un teritoriu administrativ şi expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, în baza unui regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale."
21. La articolul 13, alineatele (4) şi (5) se abroga.
22. La articolul 13, alineatele (1), (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Planul cadastral conţine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la imobilele din cadrul unitãţilor administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi municipii - şi se pãstreazã la oficiul teritorial.
(2) Registrele, planurile cadastrale şi anexele la partea I a cãrţii funciare vor sta la baza completãrii sau, dupã caz, a întocmirii din oficiu a cãrţilor funciare, la finalizarea mãsurãtorilor cadastrale la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale. O copie a acestora se pãstreazã în arhiva oficiilor teritoriale. Un exemplar din planurile şi registrele cadastrale se transmite cu titlul gratuit la consiliile locale.
(3) Planurile, registrele cadastrale şi anexele la partea I a cãrţii funciare se ţin la zi, în concordanta cu documentaţiile cadastrale întocmite pentru înscrierea actelor şi faptelor juridice, în baza cererilor şi comunicãrilor fãcute potrivit legii."
23. La articolul 14, alineatul (1) se abroga.
24. La articolul 14, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Agenţia Naţionala şi oficiile teritoriale din subordine au obligaţia de a furniza, la cerere, organelor abilitate, evidentele necesare stabilirii valorii de impunere."
25. Articolul 15 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 15. - Completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale necesare întocmirii şi ţinerii la zi a planurilor cadastrale şi hartilor topografice se realizeazã sub coordonarea Agenţiei Naţionale."
26. Articolul 16 se abroga,
27. Articolul 17 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 17. - Oficiul teritorial controleazã avizeazã şi receptioneaza dupã caz, lucrãrile de geodezie, topografie, cadastru şi cartografie."
28. Articolul 18 se abroga,
29. Articolul 19 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 19. - Modul de avizare, verificare şi recepţie a lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei, topografiei şi cartografiei se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, cu consultarea uniunii profesionale înfiinţatã prin lege specialã."
30. La articolul 20, alineatele (1^1) - (1^5) şi (3) se abroga.
31. La articolul 20, alineatele (2), (4) şi (5) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Una sau mai multe parcele alãturate, de pe teritoriul unei unitãţi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinţa, aparţinând aceluiaşi proprietar, formeazã imobilul definit la art. 1 alin. (3), se identifica printr-un numãr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciarã.
(4) Cãrţile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecãrei localitãţi alcãtuiesc, împreunã, registrul cadastral de publicitate imobiliarã al acestui teritoriu, ce se tine de cãtre biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cãrui raza teritorialã de activitate este situat imobilul respectiv.
(5) Acest registru se întregeşte cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu registrul cadastral al imobilelor, indicând numãrul cadastral al imobilelor şi numãrul de ordine al cãrţilor funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapa în care se pãstreazã cererile de înscriere, împreunã cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii."
32. Dupã articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 20^1. -(1) Activitatea de publicitate imobiliarã în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinitã de registratori de carte funciarã, denumiţi în continuare registratori, numiţi prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, în urma unui concurs organizat de aceasta.
(2) Numãrul registratorilor pentru fiecare oficiu teritorial se stabileşte prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale.
(3) In cadrul oficiilor teritoriale, activitatea de publicitate imobiliarã este în responsabilitatea unui registrator - şef iar în cadrul birourilor teritoriale în responsabilitatea unui registrator coordonator, numiţi prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, în urma unui concurs.
(4) Poate fi numita registrator persoana care îndeplineşte în mod cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) are cetãţenia romana şi are capacitatea drepturilor civile;
b) este licenţiat în drept;
c) nu are antecedente penale;
d) se bucura de o buna reputaţie;
e) cunoaşte limba romana;
f) este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea funcţiei;
g) a îndeplinit timp de 5 ani funcţia de asistent-registrator sau a exercitat timp de 3 ani funcţia de notar, judecãtor, procuror, avocat, consilier juridic sau alta funcţie de specialitate juridicã.
(5) Absolvenţii Institutului Naţional al Registratorilor au prioritate la ocuparea posturilor vacante de registratori. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de registratori se va face numai dacã acestea nu au fost ocupate de absolvenţii Institutului.
(6) Pana la data organizãrii concursului, registratorii pot fi numiţi din cadrul angajaţilor serviciilor de publicitate imobiliarã care, deşi nu îndeplinesc condiţiile de studii, au cel puţin 5 ani de experienţa în domeniul publicitãţii imobiliare.
(7) Registratorul rãspunde pentru activitatea sa în condiţiile legii.
(8) In cadrul Agenţiei Naţionale funcţioneazã Direcţia de publicitate imobiliarã care organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea de publicitate imobiliarã din cadrul oficiilor teritoriale, în vederea respectãrii legilor şi reglementãrilor în materie."
33. La articolul 21 alineatul (1) litera A, literele a), b) şi c) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a) numãrul de ordine şi cel cadastral al imobilului;
b) suprafaţa imobilului, destinaţia, categoriile de folosinţa si, dupã caz, construcţiile;
c) planul imobilului cu vecinãtãţile, descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului, pentru fiecare imobil în parte, constituie anexa la partea I, întocmitã conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale."
34. La articolul 21 alineatul (1) litera A, litera d) se abroga.
35. La articolul 22, alineatele (1), (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciarã pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil.
(2) Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciarã, cu consimţãmântul titularului dreptului; acest consimţãmânt nu este necesar dacã dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arãtat în înscriere; dacã dreptul ce urmeazã sa fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu pãstrarea dreptului acestei persoane.
(3) Hotãrârea judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã sau, în cazurile prevãzute de lege, actul autoritãţii administrative, vor înlocui acordul de voinţa cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacã sunt opozabile titularilor."
36. Articolul 27 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Înscrierile în cartea funciarã îşi vor produce efectele de opozabilitate fata de terţi de la data înregistrãrii cererilor; ordinea înregistrãrii cererilor va determina rangul inscrierilor.
(2) Dacã mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodatã la biroul teritorial, ele vor primi provizoriu acelaşi rang, urmând ca instanta sa hotãrascã asupra rangului fiecãreia.
(3) Dacã au fost depuse deodatã mai multe cereri având ca obiect înscrierea mai multor drepturi de ipoteca asupra aceluiaşi imobil, ele vor primi acelaşi rang."
37. La articolul 28, dupã alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate, nu poate însã dispune de ele, decât dupã ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciarã.
(4) Înscrierile sunt de trei feluri:
a) întabularea, având ca obiect înscrierea definitiva a drepturilor reale;
b) înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiţia justificarii ulterioare;
c) notarea, având ca obiect, înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi cãilor de atac în justiţie, precum şi a mãsurilor de indisponibilizare, în legãtura cu imobilele din cartea funciarã."
38. Articolul 29 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Cel care s-a obligat sa strãmute sau sa constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil, este dator sa-i predea toate înscrisurile necesare pentru înscrierea acelui drept.
(2) Dacã un drept înscris în cartea funciarã se stinge, titularul este obligat sa predea celui îndreptãţit înscrisurile necesare radierii.
(3) In situaţia în care cel obligat nu preda înscrisurile, persoana interesatã va putea solicita instanţei sa dispunã înscrierea în cartea funciarã. Hotãrârea instanţei de judecata va suplini consimţãmântul la înscriere al partii care are obligaţia, de a preda înscrisurile necesare înscrierii.
(4) Dreptul la acţiunea în prestaţie tabularã este imprescriptibil.
(5) Acţiunea în prestaţie tabularã se va indrepta şi impotriva terţului dobanditor înscris în cartea funciarã, dacã sunt întrunite cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) actul juridic în baza cãruia se solicita prestaţia tabularã sa fie încheiat anterior celui în baza cãruia a fost înscris dreptul terţului în cartea funciarã;
b) terţul sa fi dobândit imobilul cu titlu gratuit sau, dacã l-a dobândit cu titlu oneros, sa fie de rea credinţa."
39. Articolul 31 se abroga.
40. Articolul 32 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 32. - (1) Înscrierea provizorie devine opozabilã terţilor cu rangul determinat de cererea de înscriere, sub condiţie şi în mãsura justificarii ei.
(2) Înscrierea provizorie poate fi cerutã în urmãtoarele situaţii:
a) când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condiţie suspensivã;
b) când se solicita întabularea unui drept real în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti ce nu a rãmas irevocabilã;
c) dacã se dobândeşte un drept tabular care, anterior, a fost înscris provizoriu;
d) dacã debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisã ipoteca ori privilegiul imobiliar;
e) dacã pentru soluţionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare, care nu aduc însã atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris şi nu fundamenteazã noi capete de cerere.
(3) In acest din urma caz, solicitantul va fi înştiinţat pentru a depune într-un termen stabilit, dupã caz, de registrator, înscrisurile necesare, sub sancţiunea radierii înscrierii provizorii. Dacã înscrisurile vor fi depuse în termenul fixat, se va proceda la justificarea înscrierii provizorii, printr-o încheiere data de registratorul de carte funciarã.
(4) Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimţãmântului celui în contra cãruia s-a efectuat înscrierea provizorie, a unei hotãrâri judecãtoreşti irevocabile ori a încheierii registratorului de carte funciarã, în situaţia ultimului caz de înscriere provizorie menţionat.
(5) Justificarea radierii dreptului de ipoteca se va face în baza consimţãmântului dat în forma autenticã al titularului dreptului de ipoteca ori în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti definitiva şi irevocabilã."
41. Articolul 34 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 34. - (1) Cuprinsul cãrţii funciare, în afarã ingradirilor şi excepţiilor legale, se considera exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobândit cu buna-credinţa un drept real înscris în cartea funciarã.
(2) Dobânditorul este considerat de buna-credinţa dacã, la data înregistrãrii cererii de înscriere a dreptului în folosul sau, nu a fost notatã nici o acţiune prin care se contesta cuprinsul cãrţii funciare, sau dacã din titlul transmitatorului şi din cuprinsul cãrţii funciare nu reiese vreo neconcordanta între aceasta şi situaţia juridicã realã."
42. Articolul 35 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - Efectul de opozabilitate al inscrierilor este inoperant cu referire la:
a) suprafaţa terenurilor, destinaţia, categoria de folosinţa, valoarea sau alte asemenea aspecte;
b) restricţii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinãtate, expropriere sau prin prevederi legale privind protecţia ecologica, sistematizarea localitãţilor şi alte asemenea aspecte."
43. Dupã articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 35^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 35^1. - (1) In cazul în care cuprinsul cãrţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridicã realã, se poate cere rectificarea sau, dupã caz, modificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricãrei operaţiuni, susceptibilã a face obiectul unei înscrieri în cartea funciarã.
(3) Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afecteazã esenţa dreptului care poarta asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.
(4) Rectificarea inscrierilor în cartea funciarã se poate face fie pe cale amiabilã prin declaraţie autenticã, fie în caz de litigiu prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã.
(5) Erorile materiale sãvârşite cu prilejul inscrierilor în cartea funciarã pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.
(6) Procedura de rectificare a inscrierilor în cartea funciarã, a modificãrilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale."
44. Articolul 38 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - Acţiunea în rectificare, intemeiata pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe gresita calificare a dreptului înscris, se va putea indrepta şi impotriva terţelor persoane care si-au înscris un drept real, dobândit cu buna credinţa şi prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cãrţii funciare, în termen de trei ani de la data înregistrãrii cererii de înscriere formulatã de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cãrui rectificare se cere, afarã de cazul când dreptul material la acţiunea de fond nu s-a prescris."
45. Articolul 40 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 40. - Actele şi faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea şi capacitatea persoanelor în legãtura cu imobilele cuprinse în cartea funciarã, vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terţe persoane."
46. La articolul 43, alineatele (1), (2) şi (4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 43. - (1) Orice persoana poate cerceta cartea funciarã şi celelalte evidente care alcãtuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliarã, cu excepţia evidentelor care privesc siguranţa naţionala.
(2) La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii certificate conform cu originalul de pe cãrţile funciare, planuri sau înscrisuri, cu dovada plãţii tarifelor legale.
(4) Mapa înscrisurilor privind înscrierea atacatã poate fi cercetata de cãtre instanta de judecata şi organele de cercetare penalã, în condiţiile legii."
47. Articolul 44 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 44. - (1) Imobilul înscris în cartea funciarã se poate modifica prin alipiri, dezlipiri sau prin mãrirea sau micşorarea întinderii acestuia.
(2) Imobilul se modifica prin dezlipiri, dacã se desparte o parcela de un imobil. Dezlipirea unui imobil sau a unei pãrţi dintr-un imobil, se face împreunã cu sarcinile care greveazã imobilul. Imobilul grevat cu sarcini nu poate fi alipit la un alt imobil, ci va forma, în caz de dezlipire, un imobil separat."
48. Articolului 45 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 45. - (1) In caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, dacã o parcela trece dintr-o carte funciarã în alta, sau reinscrieri, dacã, dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece în aceeaşi carte funciarã ca un imobil de sine statator.
(2) Dacã se transcrie o parte din parcela într-o alta carte funciarã, se va forma un imobil distinct cu numãr cadastral nou, iar restul se înscrie în vechea carte funciarã, cu menţionarea noului numãr cadastral şi a suprafeţei imobilului, iar dacã toate imobilele înscrise într-o carte funciarã au fost transcrise, aceasta se va închide şi nu va mai putea fi redeschisã pentru noi înscrieri."
49. Articolului 46 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 46. - Mai mulţi proprietari nu pot fi înscrişi în aceeaşi carte funciarã decât dacã se gãsesc în cazul coproprietatii, caz în care se va arata partea indivizã a fiecãrui proprietar."
50. Articolul 47 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 47. - (1) Dacã un imobil cu construcţie - condominiu -, din care unele pãrţi sunt comune indivize iar restul sunt individuale, se întocmeşte o carte funciarã colectivã pentru întreaga construcţie, şi câte o carte funciarã individualã pentru fiecare proprietate individualã care poate fi reprezentatã din apartamente sau spaţii cu alta destinaţie decât cea de locuinţa; prin asimilare, poate fi definit condominiu şi un tronson cu una sau mai multe scãri, din cadrul clãdirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comuna.
(2) Dreptul de proprietate comuna forţatã şi perpetua pe pãrţile comune ale unui imobil se valorifica numai împreunã cu dreptul de proprietate exclusiva care poarta asupra acestuia sau a unei pãrţi determinate din acesta."
51. Articolul 48 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 48. - (1) Imobilele ce aparţin domeniului public şi domeniului privat al statului sau, dupã caz, al unitãţii administrativ-teritoriale, se vor înscrie în cãrţi funciare speciale ale unitãţii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevãzute de lege.
(2) Cãrţile funciare speciale se ţin de cãtre birourile teritoriale ale oficiului de cadastru şi publicitate imobiliarã."
52. Articolul 49 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 49. - (1) Cererea de înscriere în cartea funciarã se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţitã de înscrisul original sau de copia legalizatã de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a cãrui înscriere se cere; copia legalizatã se va pãstra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliarã.
(2) In cazul hotãrârii judecãtoreşti, se va prezenta o copie legalizatã, cu menţiunea ca este definitiva şi irevocabilã.
(3) Cererile de înscriere se vor înregistra de îndatã în registrul de intrare, cu menţionarea datei şi a numãrului care rezulta din ordinea cronologicã a depunerii lor.
(4) Dacã mai multe cereri au fost depuse deodatã la acelaşi birou teritorial, drepturile de ipoteca şi privilegiile vor avea acelaşi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecata sa se hotãrascã asupra rangului şi asupra radierii încheierii nevalabile.
(5) Înscrierile în cartea funciarã se efectueazã la cererea pãrţilor interesate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de înscriere se îndreaptã la biroul unde se afla cartea funciarã în care urmeazã sa se facã înscrierea.
(6) Întabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerutã de orice persoana care, potrivit înscrisului original, hotãrârii judecãtoreşti sau hotãrârii autoritãţii administrative, urmeazã sa strãmute, sa constituie, sa modifice, sa dobândeascã sau sa stinga un drept tabular.
(7) Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:
a) de mandatarul general al celui îndrituit;
b) de oricare dintre titularii aceluiaşi drept.
(8) Creditorul a cãrui creanţa certa şi exigibilã este doveditã printr-un înscris sau printr-o hotãrâre judecãtoreascã, ori în cazurile anume prevãzute de lege printr-o decizie a autoritãţii administrative, va putea cere instanţei, în numele şi în folosul debitorului sau, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini.
(9) Debitorul care a plãtit valabil creanţa ipotecarã a unui cesionar neînscris în cartea funciarã poate cere radierea ipotecii, dacã înfãţişeazã înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plãţii."
53. Articolul 50 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 50. - (1) In cazul în care registratorul admite cererea, dispune întabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacã înscrisul îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;
b) indica numele pãrţilor;
c) individualizeazã imobilul printr-un identificator unic;
d) este însoţit de o traducere legalizatã, dacã actul nu este întocmit în limba romana;
e) este însoţit, dupã caz, de o copie a extrasului de carte funciarã pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
(2) Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numãrului cadastral al imobilului şi al cãrţii funciare, precum şi a partii cãrţii funciare în care urmeazã a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica poziţiile ce au fost radiate şi numele celui în favoarea sau impotriva cãruia s-au fãcut înscrierile, indiferent de felul lor.
(3) In cazul, în care identificarea cadastrala a imobilului nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentaţii cadastrale întocmite şi recepţionate conform prevederilor prezentei legi."
54. Articolul 51 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 51. - Dacã se constata ca cererea de înscriere în cartea funciarã nu întruneşte condiţiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivatã. Despre respingerea cererii se va face menţiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrãrii acesteia precum şi în cartea funciarã."
55. La articolul 52, alineatele (1) - (4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 52. - (1) Încheierea se comunica celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea funciarã, cu privire la imobilul în cauza, în termen de 15 de zile de la pronunţarea încheierii, dar nu mai târziu, de 30 de zile de la data înregistrãrii cererii.
(2) Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacatã cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea impotriva încheierii se depune la biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciarã. Oficiul teritorial este obligat sa înainteze plângerea judecãtoriei în a carei raza de competenta teritorialã se afla imobilul, însoţitã de dosarul încheierii şi copia cãrţii funciare.
(3) Hotãrârea pronunţatã de judecãtorie poate fi atacatã cu apel.
(4) Hotãrârea judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã se comunica, din oficiu, biroului teritorial de cãtre instanta care s-a pronunţat ultima asupra fondului."
56. La articolul 52, dupã alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu urmãtorul cuprins:
"(5) Înscrierea fãcuta în temeiul acestei hotãrâri judecãtoreşti îşi produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.
(6) In cazul respingerii plângerii prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã, notãrile fãcute se radiaza din oficiu."
57. La articolul 53, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 53. - (1) Înscrierile şi radierile efectuate în cãrţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotãrârii instanţei judecãtoreşti definitiva şi irevocabilã sau pe cale amiabilã, în baza unei declaraţii date în forma autenticã, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentaţii cadastrale."
58. La articolul 54, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 54. - (1) In cazul în care o carte funciarã urmeazã a fi întocmitã ori completatã prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o alta carte funciarã, precum şi în cazul în care o carte funciarã a fost distrusa, pierdutã ori a devenit nefolosibila, în tot sau în parte, din diferite cauze, întocmirea, completarea şi reconstituirea, dupã caz, se face de cãtre registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesaţi pe baza unei încheieri. In acest scop se folosesc toate înscrisurile şi documentaţiile tehnice existente, privitoare la imobilele în cauza, precum şi situaţia dreptului de proprietate."
59. La articolul 55, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 55. - (1) Erorile materiale sãvârşite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin încheiere motivatã, de cãtre registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu comunicarea acesteia persoanei interesate."
60. La articolul 56, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 56. - (1) Notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat sa ceara din oficiu înscrierea în cartea funciarã la biroul teritorial în a carei raza de activitate se afla imobilul. Despre exercitarea acestei obligaţii se va face menţiune expresã în cuprinsul actului sau, dupã caz, al certificatului de moştenitor. Menţiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesoralã s-a deschis carte funciarã sau exista documentaţie cadastrala. La autentificarea actelor prin care se constituie, se modifica sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciarã pentra autentificare sau, dupã caz, certificat de sarcini. Pe perioada valabilitãţii extrasului de carte funciarã pentru autentificare, registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciarã, cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul."
61. Dupã articolul 56 se introduce în nou articol, articolul 56^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 56^1. - (1) Dreptul de proprietate dobândit prin construire se va putea înscrie în cartea funciarã pe baza unui certificat eliberat de primãria localitãţii unde este situat imobilul, prin care se atesta, când este cazul, faptul ca proprietarul a edificat construcţiile în conformitate cu autorizaţia de construire eliberata potrivit legii, precum şi a unei documentaţii cadastrale.
(2) Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui imobil în întregul sau, sau asupra cotei pãrţi aparţinând unui coproprietar. Dacã ipoteca s-a constituit asupra unei pãrţi din construcţie, ea va fi înscrisã atât asupra acesteia cat şi asupra cotei corespunzãtoare din pãrţile comune indivize.
(3) Ipoteca constituitã asupra unui bun viitor se poate întabula în condiţiile legii privind creditul ipotecar pentru investiţiile imobiliare, dacã în prealabil a fost notatã existenta autorizaţiei de construire şi notarea procesului verbal de recepţie parţialã.
(4) In toate cazurile când prin lege se acorda un privilegiu imobiliar sau o ipoteca legalã pentru garantarea vreunui drept sau creanţe, acestea se vor înscrie din oficiu în cartea funciarã, cu excepţia situaţiei în care pãrţile renunţa în mod expres la acest beneficiu; înscrierea privilegiului sau a ipotecii legale se face, de regula, în temeiul înscrisului din care rezulta creanţa privilegiatã sau care conferã dreptul de a lua o inscripţie ipotecarã.
(5) Privilegiile sau ipotecile legale se vor înscrie pentru suma prevãzutã în înscris; dacã creanţa nu este determinata, pentru suma maxima arãtatã în cerere, precum şi cuantumul dobânzii. In toate cazurile, privilegiile se înscriu şi capata rang numai în condiţiile determinate de legea care le-a instituit, iar în lipsa vreunei menţiuni în aceasta lege, ele primesc rang potrivit dispoziţiilor legale privitoare la înscrierea ipotecilor.
(6) Când în înscrisul doveditor al vânzãrii se invedereaza ca preţul nu a fost plãtit ori nu a fost plãtit în întregime, privilegiul pentru garantarea preţului datorat se înscrie din oficiu, în folosul vânzãtorului.
(7) Dacã vânzarea a fost desfiinţata, privilegiul se va radia din oficiu.
(8) Dispoziţiile alin. (4) se vor aplica în mod corespunzãtor în cazul schimbului sau împãrţelii, pentru diferenţa de valoare datoratã în bani.
(9) Privilegiul pentru garantarea preţului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului supus împãrţelii se va înscrie în temeiul actului de adjudecare.
(10) Dacã ipoteca creanţei novate a fost rezervatã pentru garantarea noii creanţe, aceasta se va înscrie, în rangul vechii ipoteci sau vechiului privilegiu, în temeiul înscrisului care face dovada novatiunii.
(11) Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar sau privilegiat va putea cere înscrierea strãmutãrii dreptului de ipoteca sau privilegiului în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subrogarea."
62. La articolul 58, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Toate documentele de evidenta şi publicitate imobiliarã se preiau şi se conserva de cãtre birourile teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale în a cãror raza de activitate se afla imobilele."
63. Articolul 59 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 59. - Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, netranscris în registrul de transcripţiuni şi inscriptiuni or, dupã caz, neînscris în cartea funciarã, îşi produce efectele la data înscrierii în cartea funciarã, potrivit prevederilor prezentei legi. Actul sub semnãtura privatã, valabil încheiat, va fi luat în considerare dacã are data certa anterioarã intrãrii în vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991."
64. Articolul 60 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 60. - (1) In regiunile de carte funciarã supuse Decretului-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare sau, dupã caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cãrţilor funciare provizorii din Vechiul Regat în cãrţi de publicitate funciarã, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cãrţile funciare sau, dupã caz, în cãrţile de publicitate funciarã, vor continua sa fie fãcute în aceste cãrţi, cu respectarea şi în condiţiile dispoziţiilor prezentei legi.
(2) In regiunile de transcripţiuni şi inscriptiuni imobiliare, pana la deschiderea cãrţii funciare, privilegiile şi ipotecile legale, sechestrul, urmãrirea imobilului, a fructelor şi veniturilor sale, punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi acţiunile pentru apãrarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciarã vor continua sa fie înscrise în vechile registre de publicitate imobiliarã.
(3) In cazul înscrierii unei construcţii, a dezmembrarii sau alipirii unui corp funciar înscris într-o carte funciarã întocmitã în baza Decretului-Lege nr. 115/1938, precum şi pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor funciare, pentru imobilul desprins se va deschide o noua carte funciarã, potrivit prevederilor prezentei legi."
65. La articolul 61, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 61. - (1) Actele şi faptele juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o carte funciarã. In aceleaşi condiţii, se vor înscrie şi titlurile de proprietate emise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere se va ataşa documentaţia cadastrala la care se referã înscrierea, întocmitã de o persoana fizica sau juridicã autorizata de Agenţia Naţionala sau de oficiile teritoriale, dupã caz. Conţinutul documentaţiei cadastrale şi modul de întocmire al acesteia se stabilesc de cãtre Agenţia Naţionala."
66. La articolul 61, alineatele (2) şi (3) se abroga.
67. Articolul 62 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 62. - Modul de înscriere a imobilelor aparţinând instituţiilor din domeniul apãrãrii, ordinii publice şi al siguranţei naţionale se va stabili de cãtre aceste organe, împreunã cu Agenţia Naţionala."
68. Articolul 65 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 65. - (1) Agenţia Naţionala întocmeşte, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale.
(2) Persoanele autorizate privind desfãşurarea activitãţii de realizare şi de verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei de cãtre persoanele fizice şi juridice autorizate pe teritoriul României, vor proceda, în baza legii speciale, la constituirea unei uniuni profesionale."
69. Articolul 66 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 66. - (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Naţionala, este împuternicit sa controleze activitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice, care desfãşoarã activitãţi pe teritoriul României în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei.
(2) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) folosirea în documente oficiale a datelor cu privire la proprietari, terenuri sau construcţii, altele decât cele înscrise în documentele cadastrale realizate în condiţiile prezentei legi;
b) refuzul proprietarilor de imobile de a permite accesul personalului de execuţie pentru realizarea lucrãrilor de cadastru, a celor geodezice, topografice şi fotogrammetrice, cu excepţia Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi persoanelor juridice din sectorul de apãrare;
c) refuzul de a pune la dispoziţia Agenţiei Naţionale sau instituţiilor subordonate a documentaţiilor de specialitate utilizabile la lucrãrile de cadastru de cãtre cei care le deţin, cu excepţia Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi persoanelor juridice din sectorul de apãrare;
d) publicarea, difuzarea sau utilizarea cu buna ştiinţa a datelor, documentelor şi informaţiilor de specialitate elaborate sau aflate în administrarea Agenţiei Naţionale ori unitãţilor subordonate fãrã acordul acestora, dupã caz;
e) executarea lucrãrilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie şi teledetectie fãrã avizele de execuţie eliberate de Agenţia Naţionala sau de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliarã, dupã caz;
f) realizarea şi verificarea lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, fãrã autorizaţie legalã;
g) nerespectarea sau încãlcarea regulamentelor, normelor, metodologiilor şi standardelor din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, precum şi din domeniul publicitãţii imobiliare;
h) nerespectarea prevederilor legale cu privire la întocmirea, evidenta, multiplicarea şi pãstrarea datelor şi documentelor cu caracter secret;
i) întocmirea de acte translative de proprietate fãrã extras de carte funciarã.
(3) Faptele prevãzute la lit. a) şi b) se sancţioneazã cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, iar cele prevãzute la lit. c) - i) cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei si/sau suspendarea autorizaţiei.
(4) Amenzile se aplica persoanelor fizice şi juridice, dupã caz, şi se vor actualiza prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pe baza indicilor de inflaţie stabiliţi de Institutul Naţional de Statistica."
70. Articolul 67 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 67. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizeazã de cãtre Agenţia Naţionala, prin împuterniciţii sãi.
(2) Contravenţiilor prevãzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment şi a semnalelor din reţeaua geodezica naţionala, amplasate în subsol, pe sol sau pe construcţii sau împiedicarea unor mãsuri de conservare a acestor bunuri, constituie infracţiune de distrugere şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
(4) De asemenea, constituie infracţiune de tulburare de posesie şi se pedepseşte, potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal, modificarea cu intenţie a materializarilor limitelor de proprietate, înfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cãilor navigabile, delimitãrilor de hotare cadastrale, silvice, geologice şi miniere, fãrã aprobarea prevãzutã de lege."
71. Articolul 68 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 68. - (1) In termen de 10 zile de la data definitivãrii lucrãrilor de introducere sau întreţinere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorialã - comuna, oraş sau municipiu, oficiul teritorial transmite birourilor teritoriale documentele tehnice cadastrale de pe teritoriul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a cãrţilor funciare ale imobilelor.
(2) Oficiile teritoriale şi birourile teritoriale realizeazã, pãstreazã şi asigura conservarea copiilor de siguranţa de pe documentele de cadastru, geodezie, cartografie şi publicitate imobiliarã, inclusiv de pe microfilme sau suporturi informatice."
72. Dupã articolul 68 se introduce articolul 68^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 68^1. - Sistemele informationale specifice domeniilor de activitate se realizeazã de cãtre autoritãţile publice centrale care rãspund de domeniile respective."
73. Articolul 70 se abroga.
74. Articolul 71 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 71. - (1) Informaţiile referitoare la reţeaua geodezica naţionala, hãrţile oficiale, cadastrul general şi publicitatea imobiliarã sunt informaţii publice şi reprezintã bun proprietate publica a statului şi sunt în administrarea Agenţiei Naţionale prin unitãţile subordonate. Aceste informaţii se pot consulta şi sunt accesibile oricãror persoane fizice sau juridice contra cost, cu excepţia informaţiilor privind siguranţa naţionala.
(2) Informaţiile menţionate mai sus pot fi consultate gratuit de cãtre autoritãţile publice centrale şi locale în vederea realizãrii proiectelor de interes naţional."
75. Partea introductivã a alineatului (2) la articolul 72 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) La data finalizarii lucrãrilor de cadastru general şi a registrelor de publicitate imobiliarã pentru întreg teritoriul administrativ al unei unitãţi administrativ-teritoriale îşi înceteazã aplicabilitatea, pentru teritoriul respectiv, urmãtoarele dispoziţii legale:"
ART. II
Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.
TITLUL XIII
Accelerarea judecaţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare
ART. 1
In scopul accelerãrii judecãrii plangerilor, contestaţiilor şi a altor litigii apãrute în urma aplicãrii Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 16/1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fata instanţelor judecãtoreşti se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale Codului de procedura civilã.
ART. 2
(1) Judecarea proceselor funciare se face de urgenta şi cu precãdere, inclusiv în perioada vacantelor judecãtoreşti. Termenele de judecata acordate de instanta nu vor putea fi mai mari de 15 zile, cu excepţia cazului când pãrţile sunt de acord cu acordarea unui termen mai lung.
(2) In cadrul instanţelor judecãtoreşti procesele funciare se vor soluţiona de cãtre complete specializate.
ART. 3
(1) Cu excepţia citarii partii pentru primul termen de judecata sau pentru primul termen ulterior repunerii cauzei pe rol, precum şi a comunicãrii hotãrârilor judecãtoreşti prin care se soluţioneazã procesul în curs, oricare dintre pãrţi poate îndeplini, prin intermediul executorului judecãtoresc, procedura de citare sau de comunicare a cererilor ori înscrisurilor cãtre cealaltã parte.
(2) In acest caz, partea nu poate, cu excepţia situaţiei prevãzute la art. 118 alin. (3) din Codul de procedura civilã, sa ceara amânarea judecãrii cauzei pentru pregãtirea apãrãrii sau pentru a lua la cunoştinţa de cererile ori înscrisurile comunicate, dacã dovada citarii ori a comunicãrii fãcute cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecata este depusa la acel termen.
ART. 4
(1) Pentru propunerea şi administrarea probelor vor fi aplicate urmãtoarele reguli:
a) expertiza tehnica nu va fi încuviinţatã decât dacã partea solicitanta depune în şedinţa publica respectiva obiectivele de expertiza solicitate;
b) proba cu martori nu va fi încuviinţatã decât dacã partea depune la termenul la care admiterea probei urmeazã a fi pusã în discuţie numele şi adresa complete ale martorilor propuşi;
c) proba cu interogatoriu nu va fi încuviinţatã decât dacã partea care propune aceasta proba pune la dispoziţie la termenul la care se dezbate admisibilitatea acestei probe lista intrebarilor la care trebuie sa rãspundã cealaltã parte.
(2) Martorii nu vor fi citaţi în vederea audierii, prezentarea lor la termenul de judecata fiind în sarcina partii care i-a propus.
(3) Raportul de expertiza tehnica va putea fi comunicat de cãtre expert, concomitent cu depunerea la instanta, şi direct pãrţilor în proces, cu respectarea termenelor procedurale.
(4) Nedepunerea raportului de expertiza, din culpa expertului tehnic, cu mai puţin de 7 zile înainte de termenul de judecata acordat în acest scop, atrage obligarea sa la plata unei amenzi civile, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã, chiar dacã instanta nu i-a pus în vedere anterior posibilitatea aplicãrii unei asemenea sancţiuni. In situaţia în care expertul dovedeşte ca nedepunerea expertizei la termen nu se datoreazã culpei sale, acesta va fi exonerat de la plata amenzii, cu condiţia depunerii raportului la termenul de judecata stabilit. Dacã întârzierea depãşeşte termenul fixat de instanta, expertul va putea fi obligat şi la plata unei amenzi cominatorii cãtre stat de cel puţin 100.000 lei/zi de întârziere, începând cu ziua urmãtoare termenului de judecata.
(5) Expertizele extrajudiciare prezentate de cãtre pãrţi în cadrul proceselor funciare au aceeaşi valoare probanta ca şi expertizele ordonate de cãtre instanta de judecata, cu condiţia ca acestea sa fie efectuate de cãtre experţi autorizaţi de cãtre Ministerul Justiţiei.
ART. 5
(1) Hotãrârile pronunţate de instanţele judecãtoreşti în procesele funciare în prima instanta sunt supuse numai recursului. Hotãrârile definitive şi irevocabile susceptibile de înscriere în cartea funciarã sunt comunicate din oficiu de cãtre instanta de judecata birourilor de carte funciarã.
(2) Prin derogare de la art. 264 din Codul de procedura civilã, motivarea hotãrârilor pronunţate în cadrul proceselor funciare trebuie fãcuta în maxim 7 zile de la pronunţare.
(3) Punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în procesele funciare este scutitã de la plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar. Creditorul va achitã pana la 20% din cheltuielile de executare silitã, inclusiv onorariul executorului judecãtoresc, urmând ca diferenţa sa fie obţinutã de executorul judecãtoresc direct de la debitor, o data cu avansul achitat.
TITLUL XIV
Dispoziţii tranzitorii
ARTICOL UNIC
Pana la data aprobãrii actelor normative de modificare a acestora, Normele metodologice emise în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 501/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind, restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, aprobatã cu completãri prin Legea nr. 66/2004, cu modificãrile ulterioare, rãmân aplicabile, în mãsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.
TITLUL XV****)
Modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
--------------
****) Legea nr. 317/2004 a fost republicatã în temeiul art. VI din Titlul XV al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005.
ART. I
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii rãspund în fata judecãtorilor şi procurorilor pentru activitatea desfãşurata în exercitarea mandatului."
2. Articolul 3 se abroga.
3. La articolul 4, literele a) şi c) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a) 9 judecãtori şi 5 procurori, aleşi în adunãrile generale ale judecãtorilor şi procurorilor, care compun cele doua secţii ale Consiliului, una pentru judecãtori şi una pentru procurori;
c) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecãtoreşti, ministrul justiţiei şi Procurorul General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului."
4. Articolul 5 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - Secţia pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcãtuitã din:
a) 2 judecãtori de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) 3 judecãtori de la curţile de apel;
c) 2 judecãtori de la tribunale;
d) 2 judecãtori de la judecãtorii."
5. Articolul 6 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcãtuitã din:
a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticoruptie;
b) 1 procuror de la parchetele de pe lângã curţile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe lângã tribunale;
d) 1 procuror de la parchetele de pe lângã judecãtorii."
6. Articolul 7 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Judecãtorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevãzuţi la art. 4 lit. a), sunt aleşi în adunãrile generale ale judecãtorilor sau, dupã caz, ale procurorilor.
(2) Data la care au loc adunãrile generale ale judecãtorilor şi ale procurorilor se stabileşte de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
7. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecãtorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României.
(2) Judecãtorii şi procurorii îşi pot susţine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în fata colectivelor de judecãtori şi procurori. Candidaturile judecãtorilor şi procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecãtori şi procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora.
(3) Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Candidaturile se depun la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie sau la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângã acestea, însoţite de:
a) curriculum vitae;
b) un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmãri judecãtorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum si, dupã caz, documentele de sustinere a candidaturii;
c) o declaraţie pe proprie rãspundere din care sa rezulte ca nu au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea;
d) o declaraţie autenticã, pe proprie rãspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucrãtori operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii;
e) o declaraţie de interese actualizatã.
(5) Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecãtorii şi procurorii care au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenţeazã sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate şi impartialitate a atribuţiilor prevãzute de lege.
(6) Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului Naţional Anticoruptie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângã acestea verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1) - (5) de cãtre judecãtorii şi procurorii care si-au depus candidaturile."
8. La articolul 9, alineatele (2)-(4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticoruptie aleg, în adunarea generalã comuna a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care si-au depus candidatura. In cadrul adunãrii generale voteazã şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
(3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecãtori de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticoruptie, care au obţinut majoritate de voturi în adunãrile generale.
(4) In cazul în care nici unul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizeazã turul doi al alegerilor la care participa judecãtorii şi procurorii clasaţi pe primele doua locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, candidatul care a obţinut numãrul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor."
9. La articolul 10, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 10. - (1) Colegiul de conducere al fiecãrei curţi de apel şi al fiecãrui parchet de pe lângã acestea centralizeazã candidaturile depuse de judecãtorii şi procurorii din circumscripţiile lor.
(2) Candidaturile se centralizeazã pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel, însoţite de documentele prevãzute la art. 8 alin. (4)."
10. La articolul 11, alineatele (3), (4) şi (6) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecãtorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunãrile generale prevãzute la alin. (1) şi (2). Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Judecãtorii militari şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea Militarã de Apel Bucureşti sau, dupã caz, la Parchetul Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti. Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplica în mod corespunzãtor. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângã acestea desemneazã câte un candidat care va fi inclus pe listele prevãzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi e), respectiv d) şi f).
(6) Listele prevãzute la alin. (5) şi documentele prevãzute la art. 8 alin. (4) se publica pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
11. Articolul 12 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Listele judecãtorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, dupã caz, parchetelor, de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 20 zile înainte de data stabilitã pentru adunãrile generale, dupã cum urmeazã:
a) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel;
b) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângã curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângã curţile de apel;
c) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate;
d) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângã tribunale şi tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângã tribunale şi tribunale specializate;
e) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la judecãtorii se transmite tuturor judecãtoriilor;
f) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângã judecãtorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângã judecãtorii.
(2) Listele prevãzute la alin. (1) şi documentele prevãzute la art. 8 alin. (4) se afişeazã la sediile instanţelor şi parchetelor."
12. La articolul 13, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Listele prevãzute la art. 12 alin. (1) şi documentele prevãzute la art. 8 alin. (4) se transmit de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, însoţite de buletine de vot.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecãrei instanţe şi fiecãrui parchet un numãr de buletine de vot stampilate egal cu numãrul judecãtorilor şi procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%."
13. La articolul 14, alineatele (2)-(4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Judecãtorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3 judecãtori de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângã acestea.
(3) Judecãtorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecãtori de la tribunale şi tribunalele specializate şi 2 procurori de la parchetele de pe lângã acestea.
(4) Judecãtorii de la judecãtorii şi procurorii de la parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecãtori de la judecãtorii şi un procuror de la parchetele de pe lângã acestea."
14. La articolul 15, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) In procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecãtor şi procuror voteazã un numãr de candidaţi egal cu numãrul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintã categoria de instanţe sau parchete la nivelul cãrora judecãtorul sau, dupã caz, procurorul îşi desfãşoarã activitatea."
15. La articolul 15, se introduc doua noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu urmãtorul cuprins:
"(4) In cazul în care au fost votate mai putine persoane decât cele prevãzute la alin. (3), votul este nul.
(5) La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecãtorii şi procurorii detaşaţi la alte autoritãţi decât la instanţe sau parchete."
16. Articolul 16 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - (1) Judecãtorul sau procurorul care a prezidat adunarea generalã, împreunã cu doi judecãtori sau procurori desemnaţi înaintea votului de adunãrile generale:
a) asigura numãrarea voturilor;
b) întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfãşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii;
c) comunica numele judecãtorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 11 alin. (5) ori, dupã caz, alcãtuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii înscrişi în ordinea descrescãtoare a voturilor obţinute în adunãrile generale prevãzute la art. 9 alin. (3) şi la art. 14 alin. (2) - (4).
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la alin. (1), judecãtorul sau procurorul care a prezidat adunarea generalã este ajutat de 2 judecãtori sau, dupã caz, de 2 procurori, desemnaţi de adunãrile generale, dintre judecãtorii sau procurorii care nu si-au depus candidaturile."
17. La articolul 17, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Sunt aleşi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii:
a) 3 judecãtori de la curţile de apel, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
b) 2 judecãtori de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
c) 2 judecãtori de la judecãtorii, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
d) 1 procuror de la parchetele de pe lângã curţile de apel, care a obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
e) 2 procurori de la parchetele de pe lângã tribunale şi tribunalele specializate care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
f) 1 procuror de la parchetele de pe lângã judecãtorii, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional"
18. La articolul 18, alineatele (1)-(3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii verifica legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricãrui judecãtor sau procuror.
(2) Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data alegerilor.
(3) Contestaţiile se soluţioneazã de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizãrii. Soluţia motivatã a contestaţiei se comunica persoanelor care au fãcut sesizarea."
19. La articolul 18, dupã alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) In vederea formularii sesizãrii, judecãtorii şi procurorii au dreptul sa verifice procesele verbale cu privire la desfãşurarea alegerilor şi rezultatul acestora, precum şi buletinele de vot."
20. La articolul 19, dupã alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Înainte de transmiterea listei cãtre biroul permanent, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii verifica şi comunica, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacã judecãtorii şi procurorii aleşi au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea."
21. La articolul 20 alineatele (1)-(3), (5) şi (6) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 20. - (1) In vederea alegerii celor doi reprezentanţi ai societãţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultãţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apãrarea drepturilor omului, pot propune Biroului Permanent al Senatului câte un candidat.
(2) Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societãţii civile, care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridicã;
b) se bucura de înalta reputaţie profesionalã şi morala;
c) nu au fãcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990, nu au colaborat cu acestea şi nu au un interes personal, care influenţeazã sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate şi impartialitate a atribuţiilor prevãzute de lege;
d) nu au calitatea de membru al unui partid politic şi nu au îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publica.
(3) Propunerile de candidaturi, se depun la Biroul Permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de hotãrârea judecãtoreascã sau, dupã caz, actul normativ de înfiinţare, de actul constitutiv şi statutul persoanelor juridice prevãzute la alin. (1), precum şi de cazierul fiscal al acestora.
(5) Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului documentele prevãzute la art. 8 alin. (4), precum şi cazierul judiciar.
(6) Lista candidaţilor şi documentele prevãzute la art. 8 alin. (4) se afişeazã pe paginile de internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora."
22. La articolul 21 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile art. 19 alin.(1^1) se aplica în mod corespunzãtor."
23. La articolul 23, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) In şedinţa de constituire, prezidata de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii."
24. La articolul 23 se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) In termen de 15 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilitãţile fiecãrei membru permanent, pe domenii de activitate."
25. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfãşoarã activitate permanenta."
26. La articolul 24, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercita activitatea de judecãtor sau procuror. Judecãtorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspenda activitatea de judecãtor, respectiv de procuror referitoare la prezenta judecãtorilor în complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmãrire penalã de cãtre procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitãţii îşi reiau activitatea de judecãtor sau procuror."
27. La articolul 24 se introduc trei noi alineate, alineatele (3), (4) şi (5), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activitãţii de judecãtor sau procuror pentru perioada rãmasã pana la terminarea mandatului. Opţiunea se exprima în scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(4) Funcţiile de conducere deţinute de judecãtorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept la data publicãrii hotãrârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectiva în condiţiile alin. (2).
(5) Perioada în care judecãtorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste funcţii."
28. La articolul 25, alineatele (1) şi (6) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecãtorii şi procurorii prevãzuţi la art. 4 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.
(6) In caz de vacanta a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult o luna de la constatarea vacantei, va proceda la alegerea noului preşedinte, respectiv vicepreşedinte."
29. La articolul 25 alineatul (3), litera g) se abroga.
30. La articolul 27, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Judecãtorul sau procurorul care prezideazã lucrãrile sectiei semneazã hotãrârile şi celelalte acte emise de aceasta."
31. Articolul 28 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins;
"Art. 28. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majoritãţii membrilor plenului ori, dupã caz, ai secţiilor.
(2) Lucrãrile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfãşoarã în prezenta a cel puţin 15 membri, iar lucrãrile secţiilor se desfãşoarã în prezenta majoritãţii membrilor acestora.
(3) Hotãrârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotãrârile secţiilor se iau cu votul majoritãţii membrilor prezenţi."
32. La articolul 29, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participa la lucrãrile sectiei pentru judecãtori, Procurorul General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrãrile sectiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrãrile ambelor secţii.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot, în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanta de judecata în domeniul rãspunderii disciplinare."
33. La articolul 30, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Asociaţiile profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor pot participa la lucrãrile Plenului şi ale secţiilor, exprimand, atunci când considera necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la initiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii."
34. La articolul 30, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motiveaza."
35. La articolul 30 dupã alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3^1)-(3^5), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) Hotãrârile Plenului privind cariera şi drepturile judecãtorilor şi procurorilor se redacteazã în cel mult 20 de zile şi se comunica de îndatã.
(3^2) Hotãrârile prevãzute la alin. (3^1) se publica în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.
(3^3) Hotãrârile prevãzute la alin. (3^1) pot fi atacate cu recurs, de orice persoana interesatã, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3^4) Recursul suspenda executarea hotãrârii Consiliului Superior al Magistraturii.
(3^5) Hotãrârea prin care se soluţioneazã recursul prevãzut la alin. (3^3) este irevocabilã."
36. La articolul 30, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Ordinea de zi se publica cu 3 zile înainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii se publica în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
37. Articolul 31 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 31. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apara judecãtorii şi procurorii impotriva oricãrui act care le-ar putea afecta independenta sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputaţia profesionalã a judecãtorilor şi procurorilor.
(2) Judecãtorul sau procurorul care considera ca independenta, imparţialitatea sau reputaţia profesionalã ii sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, dupã caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decidã asupra mãsurilor care se impun sau poate dispune orice alta mãsura corespunzãtoare, potrivit legii.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii asigura respectarea legii şi a criteriilor de competenta şi etica profesionalã în desfãşurarea carierei profesionale a judecãtorilor şi procurorilor.
(4) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecãtorilor şi procurorilor, se exercita cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificãrile ulterioare şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
38. Articolul 34 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 34. - Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi pãstreazã dosarele profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor."
39. Articolul 36 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 36. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii referitoare la cariera judecãtorilor şi procurorilor:
a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecãtorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari;
b) numeşte judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
c) dispune promovarea judecãtorilor şi a procurorilor;
d) elibereazã din funcţie judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari;
e) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecãtori şi procurori, în condiţiile legii;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
40. Articolul 37 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 37. - (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii referitoare la admiterea în magistratura, evaluarea, formarea şi examenele judecãtorilor şi procurorilor:
a) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numãrul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aproba anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aproba programul de formare profesionalã a auditorilor de justiţie, emite avize şi adopta regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege;
b) numeşte comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevãzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii;
c) organizeazã şi valideazã, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecãtorilor şi procurorilor şi aproba programul de formare profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activitãţilor de formare profesionalã continua, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângã acestea;
d) organizeazã şi valideazã, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecãtorilor şi procurorilor;
e) dispune organizarea concursurilor de promovare a judecãtorilor şi procurorilor;
f) numeşte comisiile pentru evaluarea activitãţii profesionale a judecãtorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
g) numeşte şi revoca directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemneazã judecãtorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;
h) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aproba structura organizatoricã, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii;
i) numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi desemneazã judecãtorii şi procurorii membri în Consiliul de conducere al şcolii.
j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluţioneazã contestaţiile formulate de judecãtori şi procurori impotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã."
41. Articolul 38 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor:
a) convoacã adunãrile generale ale judecãtorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
b) aproba mãsurile pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi pentru instanţe şi parchete;
c) elaboreazã propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
42. La articolul 39, alineatele (1), (2) şi (6) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 39. - (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adopta Codul deontologic al judecãtorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti, precum şi alte regulamente şi hotãrâri prevãzute în Legea nr. 303/2004 şi în Legea nr. 304/2004.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigura publicarea Codului deontologic al judecãtorilor şi procurorilor şi a regulamentelor prevãzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Consiliul Superior al Magistraturii elaboreazã anual, un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintã Camerelor reunite ale Parlamentului României pana la data de 15 februarie a anului urmãtor şi le publica, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
43. Articolul 41 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 41. - Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmãtoarele atribuţii referitoare la cariera judecãtorilor şi procurorilor:
a) dispun delegarea judecãtorilor şi detaşarea judecãtorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
b) numesc în funcţii, de conducere judecãtorii şi procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;
c) examineazã recomandãrile primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea în funcţie a judecãtorilor în cadrul Curţii;
d) analizeazã îndeplinirea condiţiilor legale de cãtre judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de cãtre alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratura, de cãtre judecãtorii şi procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de cãtre judecãtorii şi procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;
e) soluţioneazã contestaţiile impotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuala a activitãţii profesionale a judecãtorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;
f) iau mãsuri pentra soluţionarea sesizarilor primite de la justitiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzãtoare a judecãtorilor şi procurorilor;
g) propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) avizeazã propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a Procurorului General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, a adjunctiilor acestora, a procurorilor şefi secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism şi a adjunctului acestuia;
i) aproba transferul judecãtorilor şi procurorilor;
j) dispun suspendarea din funcţie a judecãtorilor şi procurorilor;
k) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
44. Dupã articolul 41, se introduce un nou articol, articolul 41^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 41^1. - Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmãtoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor:
a) aproba înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecãtoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;
b) aproba propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;
c) avizeazã proiectul de hotãrâre a Guvernului privind lista localitãţilor care fac parte din circumscripţiile judecãtoriilor;
d) stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluţioneazã în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competentei materiale prevãzute de lege;
e) la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabilesc numãrul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecãtoriile la care funcţioneazã un vicepreşedinte;
f) la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, dupã caz, aproba numãrul adjunctilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângã tribunale, precum şi parchetele de pe lângã judecãtorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
45. La articolul 42, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Dispoziţiile prevãzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi reţinerea nu se aplica în caz de infracţiune flagrantã."
46. La articolul 44, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 44. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanta de judecata în domeniul rãspunderii disciplinare a judecãtorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevãzute în Legea nr. 303/2004."
47. Articolul 45 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Acţiunea disciplinarã se exercita de comisiile de disciplina ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al sectiei pentru judecãtori şi 2 inspectori ai serviciului de inspecţie judiciarã pentru judecãtori si, respectiv un membru al sectiei pentru procurori şi 2 inspectori, ai serviciului de inspecţie judiciarã pentru procurori.
(2) Secţia pentru judecãtori şi secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor prevãzute la alin. (1). In comisiile de disciplina nu pot fi numiţi doi ani consecutiv aceiaşi membri.
(3) Membrii de drept, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiţi în comisiile de disciplina.
(4) Comisiile de disciplina pot fi sesizate în legãtura cu abaterile disciplinare ale judecãtorilor şi procurorilor, de orice persoana interesatã sau se pot sesiza din oficiu.
(5) Orice sesizare privind activitatea necorespunzãtoare a judecãtorilor şi procurorilor greşit îndreptatã la instanţe sau parchete va fi înaintatã comisiilor de disciplina în termen de 5 zile de la înregistrare."
48. La articolul 46, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Cercetarea prealabilã se efectueazã de inspectorii din cadrul serviciului de inspecţie judiciarã pentru judecãtori, respectiv din cadrul serviciului de inspecţie judiciarã pentru procurori.
(3) In cadrul cercetãrii prealabile se stabilesc faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile ie care au fost sãvârşite, precum şi orice alte date concludente din care sa se poatã aprecia asupra existenţei sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor judecãtorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecãtorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetãri se constata prin proces-verbal şi nu împiedica încheierea cercetãrii. Judecãtorul sau procurorul cercetat are dreptul sa cunoascã toate actele cercetãrii şi sa solicite probe în apãrare."
49. La articolul 46, dupã alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (3^1), (3^2) şi (3^3), cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) Rezultatul cercetãrii prealabile se înainteazã comisiei de disciplina în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizãrii la Consiliul Superior al Magistraturii, iar în urmãtoarele 20 de zile comisia de disciplina sesizeazã secţia corespunzãtoare în vederea soluţionãrii acţiunii disciplinare.
(3^2) In cazul în care, înainte de sesizarea sectiei, comisia de disciplina constata ca sunt necesare verificãri suplimentare, desemneazã un inspector din cadrul serviciului corespunzãtor al Inspecţiei judiciare, în vederea completãrii cercetãrii prealabile. Rezultatul verificãrilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplina. In acest caz, termenul de 20 de zile prevãzut la alin. (1) curge de la primirea rezultatului verificãrilor suplimentare.
(3^3) In cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea."
50. La articolul 46, alineatul (5) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(5) Acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvârşirii abaterii."
51. Articolul 47 se abroga.
52. Articolul 48 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 48. - (1) In procedura disciplinarã în fata secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecãtorului sau procurorului impotriva cãruia se exercita acţiunea disciplinarã este obligatorie. Judecãtorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecãtor sau procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.
(2) Judecãtorul sau procurorul si, dupã caz, reprezentantul sau avocatul sau au dreptul sa ia cunoştinţa de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe în apãrare.
(3) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constata ca sesizarea este intemeiata, aplica una dintre sancţiunile disciplinare prevãzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare sãvârşite de judecãtor sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia."
53. La articolul 49, litera c) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"c) motivele pentru care au fost inlaturate apãrãrile formulate de judecãtor sau procuror;"
54. La articolul 50, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 50. - (1) Hotãrârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinarã se redacteazã, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunica de îndatã, în scris, judecãtorului sau procurorului. Comunicarea hotãrârilor este asigurata de Secretariatul General al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Impotriva hotãrârilor prevãzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenta soluţionãrii recursului aparţine Completului de 9 judecãtori al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecãtori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecãtorul sancţionat disciplinar."
55. Articolul 52 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 52. - (1) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fãrã posibilitatea reinvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.
(2) Calitatea de reprezentant al societãţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilã cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecãtor sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecãtoresc în exerciţiu.
(3) Dispoziţiile art. 6^1 şi 6^2 din Legea nr. 303/2004 se aplica şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înceteazã, dupã caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stãrii de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor art. 6^2 din Legea nr. 303/2004, imposibilitatea exercitãrii atribuţiilor pe o perioada mai mare de trei luni, precum şi prin deces.
(5) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept, pentru motivele prevãzute de art. 60 din Legea nr. 303/2004."
56. Articolul 53 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 53. - (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului, ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauza nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzãtoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicãrii oricãrei sancţiuni disciplinare.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulatã potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numãrul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majoritãţii adunãrilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintã, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzãtoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. In cadrul adunãrilor generale, decizia se ia cu votul a 2/3 din numãrul judecãtorilor sau procurorilor.
(5) In cazul adunãrii generale comune a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticoruptie decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majoritãţii procurorilor. In cadrul adunãrii generale voteazã şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
(6) Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majoritãţii judecãtorilor din adunarea generalã.
(7) Procedura de revocare poate fi declansata de orice adunare generalã de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintã membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cãrui revocare se cere, precum şi de organizaţiile profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor.
(8) Centralizarea rezultatelor votului se realizeazã de adunarea generalã care a iniţiat procedura sau de prima adunare generalã sesizatã de organizaţiile profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor.
(9) In termen de 15 zile de la înregistrarea sesizãrii semnate şi motivate de reprezentanţii adunãrilor generale prevãzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales. Dispoziţiile art. 54 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor."
57. Dupã articolul 53, se introduc doua articole noi, articolele 53^1 şi 53^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 53^1. - (1) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii rãspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
(2) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducãtorii instanţelor ori ai parchetelor, în legãtura cu activitatea sau conduita necorespunzãtoare a unui membru ales al acestuia, încãlcarea obligaţiilor profesionale ori sãvârşirea de cãtre acesta a unor abateri disciplinare.
(3) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinesc rolul de instanţe de judecata în domeniul rãspunderii disciplinare a membrilor aleşi ai Consiliului pentru faptele prevãzute de art. 97 din Legea nr. 303/2004.
Art. 53^2. - (1) In vederea exercitãrii acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetãrii prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cercetarea prealabilã se efectueazã de inspectorii din cadrul inspecţiei judiciare care funcţioneazã pe lângã Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) In cadrul cercetãrii prealabile se stabilesc faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârşite, precum şi orice alte date concludente din care sa se poatã aprecia asupra existenţei sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetãri se constata prin proces-verbal şi nu împiedica încheierea cercetãrii. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii care este cercetat are dreptul sa cunoascã toate actele cercetãrii şi sa solicite probe în apãrare.
(4) Inspectorul desemnat înainteazã, în cel mult 60 de zile, comisiei de disciplina constituite potrivit art. 45 rezultatul cercetãrii prealabile. Comisia de disciplina sesizeazã secţia corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea soluţionãrii acţiunii disciplinare.
(5) In cazul în care, înainte de sesizarea sectiei, comisia de disciplina constata ca sunt necesare verificãri suplimentare, desemneazã un inspector din cadrul serviciului corespunzãtor al Inspecţiei judiciare, în vederea completãrii cercetãrii prealabile.
(6) In cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea.
(7) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii fata de care se exercita acţiunea disciplinarã nu participa în calitate de membru ales la lucrãrile Plenului în care se judeca acţiunea disciplinarã.
(8) Acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvârşirii abaterii."
(9) Dispoziţiile art. 48-50 se aplica în mod corespunzãtor."
58. Articolul 54 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 54. - (1) In cazul încetãrii calitãţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rãmas vacant se organizeazã noi alegeri, potrivit procedurii prevãzutã de lege.
(2) Pana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecãtorul sau procurorul care a obţinut numãrul, urmãtor de voturi în cadrul alegerilor desfãşurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, dupã caz, art. 20."
59. Articolul 55 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 55. - (1) Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie lunarã egala cu cea a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfãşoarã activitate permanenta, cu excepţia celor prevãzuţi la alin. (1), primesc lunar, pentru activitatea desfãşurata, o indemnizaţie lunarã egala cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor prevãzuţi la alin. (1) şi (2), primesc lunar, pentru activitatea desfãşurata, indemnizaţia prevãzutã în anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 347/2003, cu modificãrile ulterioare."
60. Articolul 56 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 56. - Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini pana la gradul IV inclusiv."
61. Articolul 59 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 59. - (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.
(2) Secretarul general este numit şi revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecãtorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratura.
(3) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.
(4) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeşte o indemnizaţie lunarã egala cu cea a secretarului general din Ministerul Justiţiei prevãzutã de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 347/2003, cu modificãrile ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizaţie lunarã egala cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justiţiei, prevãzutã de acelaşi act normativ."
62. Articolul 60 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 60. - (1) Pe lângã Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã Inspecţia judiciarã, condusã de un inspector şef.
(2) In cadrul Inspecţiei judiciare funcţioneazã un serviciu de inspecţie judiciarã pentru judecãtori şi un serviciu de inspecţie judiciarã pentru procurori.
(3) Inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare sunt numiţi de Plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 59 alin. (2) şi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare. Funcţia de inspector poate fi ocupatã şi de judecãtori sau procurori detaşaţi.
(4) Inspectorii pot solicita preşedinţilor instanţelor judecãtoreşti şi conducãtorilor parchetelor din circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se afla instanta sau parchetul unde se efectueazã o verificare, sa desemneze judecãtori sau procurori, prin rotaţie, care sa efectueze anumite acte dintre cele date în competenta Inspecţiei judiciare.
(5) Atribuţiile Inspecţiei judiciare, structura, numãrul şi salarizarea inspectorilor se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului."
63. Articolele 65-67 se abroga.
ART. II
(1) In cazul încetãrii mandatului unuia dintre judecãtorii aleşi în actualul Consiliu Superior al Magistraturii ca reprezentant al curţilor de apel, se organizeazã alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al judecãtoriilor, potrivit prezentei legi.
(2) In cazul încetãrii mandatului reprezentantului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau reprezentantului Parchetului Naţional Anticoruptie în actualul Consiliu Superior al Magistraturii, se organizeazã alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al parchetelor de pe lângã tribunale, potrivit prezentei legi.
(3) In termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi Consiliul Superior al Magistraturii numeşte secretarul general adjunct, în condiţiile prevãzute de articolul 59.
ART. III
In termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii îşi va modifica Regulamentul de organizare şi funcţionare şi va actualiza Codul deontologic al judecãtorilor şi procurorilor, care se publica în Monitorul Oficial.
ART. IV
Comisiile de disciplina vor fi numite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. V
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrarã se abroga.
ART. VI
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.
TITLUL XVI*****)
Modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã
------------
*****) Legea nr. 304/2004 a fost republicatã în temeiul art. XIV din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005.
ART. I
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 2, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Justiţia se înfãptuieşte în numele legii, este unica, impartiala şi egala pentru toţi."
2. La articolul 2 alineatul (2), dupã litera d) se introduce o noua litera, litera d^1), cu urmãtorul cuprins:
"d^1) instanţe militare;"
3. Articolul 8 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - Asistenta judiciarã internaţionala se solicita sau se acorda în condiţiile prevãzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, dupã caz, pe baza de reciprocitate."
4. Articolul 9 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 9. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã ca instanta de judecata pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecãtori şi procurori impotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã."
5. Dupã articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 10^1. - Activitatea de judecata se desfãşoarã cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuitãţii, cu excepţia situaţiilor în care judecãtorul nu poate participa la judecata din motive obiective."
6. Dupã articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 11^1. - (1) Şedinţele de judecata se înregistreazã prin mijloace tehnice video sau audio, ori se consemneazã prin stenografiere. Înregistrãrile sau stenogramele se transcriu de îndatã.
(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemneazã toate afirmatiile, întrebãrile şi susţinerile celor prezenţi inclusiv ale preşedintelui completului de judecata.
(3) La cerere, pãrţile pot primi o copie a transcrierii înregistrãrilor, stenogramelor sau notelor grefierului."
7. La articolul 12, alineatul (6) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(6) Dezbaterile purtate de pãrţi în limba maternã se înregistreazã, consemnându-se în limba romana. Obiectiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanta de judecata pana la încheierea dezbaterilor din acel dosar consemnându-se în încheierea de şedinţa."
8. La articolului 26, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecãtori, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor, cu reprezentarea fiecãrei secţii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii."
9. La articolul 27 alineatul (1), litera b) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"b) analizeazã candidaturile depuse pentru funcţia de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi prezintã Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovãrii în funcţia de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;"
10. La articolul 27 alineatul (1), litera e) se abroga.
11. La articolul 30 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Completul de 9 judecãtori se constituie, de regula, din judecãtori specializaţi, în funcţie de natura cauzei."
12. La articolul 33, alineatul (2) se abroga.
13. La articolul 33, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) In cadrul curţilor de apel funcţioneazã secţii sau, dupã caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de munca şi asigurãri sociale, precum si, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii."
14. La articolul 34, alineatul (2) se abroga.
15. La articolul 34, alineatul (4) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) In cadrul tribunalelor funcţioneazã secţii sau, dupã caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de munca şi asigurãri sociale, precum si, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii."
16. Articolul 35 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - (1) In domeniile prevãzute de art. 34 alin. (4) se pot înfiinţa tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fãrã personalitate juridicã, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului în domeniile în care se înfiinţeazã."
17. Articolul 37 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 37. - (1) In raport cu natura şi numãrul cauzelor, în cadrul judecãtoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.
(2) In cadrul judecãtoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie."
18. Dupã articolul 37, se introduce un articol nou, articolul 37^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 37^1. - (1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judeca atât infracţiunile sãvârşite de minori, cat şi infracţiunile sãvârşite asupra minorilor.
(2) Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpati, unii minori şi alţii majori şi nu este posibila disjungerea, competenta aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3) Dispoziţiile Codului de procedura penalã se aplica în mod corespunzãtor."
19. Articolul 38 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - (1) Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţeazã la propunerea colegiilor de conducere ale fiecãrei instanţe, prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenta secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecãtorului.
(3) In mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecata, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecãtori de la alte secţii."
20. Secţiunea a 2-a - "Competenta instanţelor judecãtoreşti" a Capitolului II din Titlul II se abroga.
21. La articolul 46, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 46. - (1) Fiecare instanta judecãtoreascã este condusã de un preşedinte care exercita atribuţiile manageriale în scopul organizãrii eficiente a activitãţii acesteia."
22. La articolul 49, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Verificãrile efectuate personal de presedinti sau vicepreşedinţi sau prin judecãtori anume desemnaţi trebuie sa respecte principiile independentei judecãtorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat."
23. Articolul 52 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 52. - (1) In cadrul fiecãrei instanţe judecãtoreşti funcţioneazã un colegiu de conducere, care hotãrãşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevãzute la art. 38.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri şi au urmãtoarea componenta:
a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecãtori, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor;
b) la tribunale specializate şi judecãtorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecãtori, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor.
(3) Hotãrârile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritãţii membrilor sãi.
(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(6) In funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecãtori de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunãrile generale în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor prevãzute de lege."
24. La articolul 53, se introduc doua alineate noi alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Adunãrile generale ale judecãtorilor se convoacã şi la solicitarea unei treimi din numãrul judecãtorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunãrile generale ale judecãtorilor se pot convoca şi de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei."
25. La articolul 54, dupã litera e) se introduc doua litere noi, literele e^1) şi e^2), cu urmãtorul cuprins:
"e^1) aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;
e^2) iniţiazã procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevãzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;"
26. Articolul 55 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 55. - (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la începutul anului, urmãrind asigurarea continuitãţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioarã a instanţelor judecãtoreşti.
(2) Completul de judecata este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia."
27. Articolul 57 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 57. - (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanta a judecãtoriei, tribunalului şi curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecãtor, cu excepţia cauzelor privind conflictele de munca şi de asigurãri sociale.
(2) Apelurile se judeca în complet format din 2 judecãtori, iar recursurile, în complet format din 3 judecãtori, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(3) In cazul completului format din 2 judecãtori, dacã aceştia nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în condiţiile legii.
(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecata, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecãtorului din planificarea de permanenta."
28. Dupã Capitolul II al Titlului II se introduce un capitol nou, Capitolul III - "Instanţele militare", cu urmãtorul cuprins:
"Capitolul III
Instanţele militare
Art. 58^1. - (1) Instanţele militare sunt:
a) Tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;
c) Curtea Militarã de Apel Bucureşti.
(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevãzute în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezenta lege.
(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu.
Art. 58^2. - (1) Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfãşoare în alt loc.
(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicţia romana.
Art. 58^3. - (1) La şedinţele de judecata, judecãtorii şi procurorii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militarã.
(2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecata, precum şi procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa facã parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este înregistratã cauza.
Art. 58^4. - (1) In municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţioneazã tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenta lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplica în mod corespunzãtor, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecãtori.
Art. 58^5. - (1) In municipiul Bucureşti funcţioneazã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplica în mod corespunzãtor, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecãtori.
(3) Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator tertiar de credite.
Art. 58^6. - (1) Curtea Militarã de Apel funcţioneazã în municipiul Bucureşti, ca instanta unica, cu personalitate juridicã, fiind condusã de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplica în mod corespunzãtor, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecãtori.
(2) Preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite."
29. La articolul 59, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 59. - (1) Ministerul Public îşi exercita atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
30. La articolul 60, dupã litera i) se introduce o noua litera, litera i^1), cu urmãtorul cuprins:
"i^1) verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivã;"
31. La articolul 61, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) In soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevãzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice forma, în efectuarea urmãririi penale sau în adoptarea soluţiei."
32. La articolul 61, dupã alineatul (2) se introduc doua alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de cãtre procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Mãsura infirmarii este supusã controlului instanţei competente sa judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.
(4) Lucrãrile repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendãrii sau al încetãrii calitãţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenta sa, dacã exista cauze obiective care justifica urgenta şi care împiedica rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor şi procurorilor mãsura dispusã de procurorul ierarhic superior."
33. La articolul 62, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi."
34. La articolul 63, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndatã, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legãtura cu sãvârşirea infracţiunilor."
35. La articolul 64, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Procurorul este liber sa prezinte în instanta concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea în orice forma a concluziilor."
36. Articolul 66 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 66. - (1) Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, ori de ministrul justiţiei.
(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfãşoarã raporturile de serviciu cu justitiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza mãsurile dispuse de procuror în cursul urmãririi penale şi soluţiile adoptate.
(3) Ministrul justiţiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie informãri asupra activitãţii parchetelor şi sa dea îndrumãri scrise cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalitatii."
37. La articolul 67, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct."
38. La articolul 67, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins;
"(2^1) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri."
39. Articolul 69 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 69. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor."
40. Articolul 72 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 72. - (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. In cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
(2) In cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, ca structura specializatã în combaterea criminalitatii organizate şi terorismului.
(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism se încadreazã cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevãzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism procurorii trebuie sa aibã o buna pregãtire profesionalã, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecãtor şi sa fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituitã în acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (4).
(6) Interviul consta în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãţii de a lua decizii şi de a-si asuma rãspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calitãţi specifice.
(7) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfãşurata de procurori, cunoaşterea unei limbi strãine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(8) Comisia prevãzutã la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formatã din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evalueazã, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism.
(10) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului, de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicãrii unei sancţiuni disciplinare.
(11) La data încetãrii activitãţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.
(12) Atribuţiile, competenta, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism sunt stabilite prin lege specialã.
(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 se aplica în mod corespunzãtor."
41. La articolul 74, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3) - (7) se aplica în mod corespunzãtor."
42. Dupã articolul 75, se introduce un articol nou, articolul 75^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 75^1. - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaboreazã anual un raport privind activitatea desfãşurata, pe care îl prezintã Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmãtor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
43. La articolul 76, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 76. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercita atribuţiile pe întreg teritoriul României, şi funcţioneazã pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
44. La articolul 77, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 77. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic."
45. La articolul 78, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 78. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
46. La articolul 79, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzãtor."
47. Articolul 83 se modifici şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 83. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie se încadreazã cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevãzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, procurorii trebuie sa aibã o buna pregãtire profesionalã, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecãtor şi sa fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituitã în acest scop.
(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (2).
(4) Interviul consta în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãţii de a lua decizii şi de a-si asuma rãspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calitãţi specifice.
(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfãşurata de procurori, cunoaşterea unei limbi strãine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(6) Comisia prevãzutã la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie şi este formatã din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticoruptie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(7) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie evalueazã, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticoruptie.
(8) Procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicãrii unei sancţiuni disciplinare.
(9) La data încetãrii activitãţii în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.
(10) Atribuţiile, competenta, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticoruptie sunt stabilite prin lege specialã.
(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplica în mod corespunzãtor."
48. Dupã articolul 83, se introduce un articol nou, articolul 83^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 83^1. - Parchetul Naţional Anticoruptie elaboreazã anual un raport privind activitatea desfãşurata, pe care îl prezintã Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmãtor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului Naţional Anticoruptie."
49. La articolul 90, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregãtirea, specializarea şi aptitudinile acestora."
50. La articolul 90, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora."
51. La articolul 91, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (2)-(7) se aplica în mod corespunzãtor."
52. Dupã articolul 92 se introduce o secţiune noua, Secţiunea a 4-a - "Organizarea parchetelor militare", cu urmãtorul cuprins:
"Secţiunea a 4-a
Organizarea parchetelor militare
Art. 92^1. - (1) Pe lângã fiecare instanta militarã funcţioneazã un parchet militar. Pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureşti funcţioneazã Parchetul Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţioneazã Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângã tribunalele militare funcţioneazã parchetele de pe lângã tribunalele militare.
(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevãzute în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevãzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu.
Art. 92^2. - (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 92^3. - (1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevãzute la art. 60, care se aplica în mod corespunzãtor.
(2) Parchetele militare efectueazã urmãrirea penalã în cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicţia romana. Procurorii militari participa la şedinţele de judecata ce se desfãşoarã potrivit art. 58^2.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specialã puse în serviciul lor şi fata de care exercita atribuţiile prevãzute la art. 60 lit. b).
(4) Dispoziţiile art. 91 şi 92 se aplica în mod corespunzãtor.
Art. 92^4. - (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueazã urmãrirea penalã trebuie sa facã parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este înregistratã cauza.
Art. 92^5. - (1) In cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie funcţioneazã secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor sãvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care genereazã sau favorizeazã criminalitatea în rândul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie organizeazã şi desfãşoarã activitãţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale."
53. La articolul 93, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 93. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publica cu personalitate juridicã, aflatã în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeazã formarea iniţialã a judecãtorilor şi procurorilor, formarea profesionalã continua a judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii."
54. La articolul 94, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 94. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecãtor al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecãtor al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universitãţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitãţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitãţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecãtorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezideazã.
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridicã al Institutului, al judecãtorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învãţãmântul superior juridic acreditat potrivit legii."
55. La articolul 94, alineatul (4) se abroga.
56. Articolul 98 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învãţãmântul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti romani şi strãini, precum şi personal de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru desfãşurarea procesului de formare profesionalã.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numãrul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia bruta lunarã a funcţiei de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactica stabilitã conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic."
57. Articolul 99 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 99. - Prin hotãrâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionalã continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate."
58. La articolul 100, litera e) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei."
59. La articolul 101, alineatele (2)-(4) se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilitãţile judecãtorilor şi procurorilor se aplica şi asistenţilor judiciari.
(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicalã gratuita şi gratuitatea transportului, prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori, se aplica şi asistenţilor judiciari.
(4) Asistenţii judiciari depun jurãmântul în condiţiile prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori."
60. La articolul 103, alineatul (1) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 103. - (1) Asistenţilor judiciari li se aplica dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori."
61. La articolul 106, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Instanţele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate."
62. La articolul 107, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Conducãtorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtãtor de cuvânt, poate fi un judecãtor sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, dupã caz, de conducãtorul parchetului ori un absolvent al unei facultãţi de jurnalistica sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen."
63. La articolul 108, dupã alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu urmãtorul cuprins:
"(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie poate proveni şi din rândul militarilor activi.
64. La articolul 109, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) La şedinţele de judecata, grefierii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militarã."
65. Articolul 110 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 110. - (1) In vederea informatizarii activitãţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie iau mãsuri pentru dotarea tehnica corespunzãtoare a acestora.
(2) Numãrul informaticienilor se stabileşte de cãtre preşedintele instanţei sau, dupã caz, de cãtre conducãtorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) In cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticoruptie, avizul prevãzut la alin. (2) nu este necesar.
(4) In vederea creãrii unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire mãsurile prevãzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5) Dotarea tehnica necesarã informatizarii instanţelor militare, a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, dupã caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, precum şi a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apãrãrii Naţionale."
66. La articolul 111, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Numãrul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."
67. Dupã articolul 111, se introduc doua articole noi, articolul 111^1 şi articolul 111^2, eu urmãtorul cuprins:
"Art. 111^1. - (1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militarã pusã în serviciul lor de Ministerul Apãrãrii Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militarã va fi stabilit prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apãrãrii Naţionale.
(2) Poliţia militarã pusã în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonata preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfãşurãrii normale a activitãţii, se asigura, în mod gratuit, de cãtre Poliţia Militarã.
(4) Numãrul personalului necesar pentru fiecare instanta sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 111^2. - Poliţia Romana şi Jandarmeria Romana au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru buna desfãşurare a procesului penal, la solicitarea acestora."
68. Articolul 112 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 112. - Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecãtorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Romane pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie sau, dupã caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor."
69. La articolul 113, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplica şi Curţii Militare de Apel Bucureşti şi Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureşti."
70. La articolul 114, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) La concursul prevãzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani."
71. La articolul 115, litera d)) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"d) organizeazã elaborarea, fiundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevãzute de Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;"
72. La articolul 115, dupã litera g) se introduc trei litere noi, literele h), i) şi j), cu urmãtorul cuprins:
"h) urmãreşte şi rãspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizeazã ţinerea la zi a contabilitãţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul cãreia funcţioneazã şi controleazã efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitãţii nr. 82/1991 republicatã;
j) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cãrora funcţioneazã, stabilind mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curãţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor."
73. Dupã articolul 117, se introduce un articol nou, articolul 117^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 117^1. - (1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângã acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are urmãtoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte documentaţia pentra achiziţiile publice, serviciile şi lucrãrile necesare desfãşurãrii activitãţii instanţelor;
b) asigura aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodãresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfãşurãrii optime a activitãţii instanţelor;
c) asigura întreţinerea şi funcţionarea clãdirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încãlzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d) asigura ordinea, curãţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
e) întreprinde mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlãturarea consecinţelor unor calamitaţi."
74. La articolul 118, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins;
"(4) Bugetul instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apãrãrii Naţionale, ministrul apãrãrii naţionale având calitatea de ordonator principal de credite."
75. La articolul 119, dupã alineatul (5) se introduc doua noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu urmãtorul cuprins:
"(6) Proiectele de buget anual se elaboreazã de Curtea Militarã de Apel Bucureşti, respectiv de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dupã consultarea celorlalte instanţe şi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului Apãrãrii Naţionale.
(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale fondurile necesare potrivit art. 118 alin. (4)."
76. La articolul 121, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numãrul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apãrãrii naţionale."
77. La articolul 122 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanta militarã şi parchet de pe lângã aceasta se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apãrãrii naţionale."
78. Dupã articolul 122 se introduce un articol nou, articolul 122^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 122^1. - Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecãtoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
79. Articolul 123 se abroga.
80. La articolul 125, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Drepturile materiale şi bãneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de Ministerul Apãrãrii Naţionale."
81. La articolul 126 alineatul (1), litera b) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata, în vederea asigurãrii respectãrii principiilor distribuţiei aleatorii şi continuitãţii;"
82. La articolul 127, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Regulamentul de ordine interioarã prevãzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii."
83. Articolul 128 se abroga.
84. Articolul 130 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 130. - (1) Datele la care vor începe sa funcţioneze tribunalele specializate şi localitãţile în care îşi vor desfãşura activitatea se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplica începând cu 1 iulie 2005.
(3) Funcţia de manager economic se echivaleazã cu funcţia de director executiv.
(4) Pana la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângã aceasta instanta, cauzele de competenta acestora se soluţioneazã de Tribunalul Bucureşti si, respectiv, de Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti."
85. Articolul 132 se abroga.
86. La articolul 133, alineatul (2) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005."
ART. II
(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecãtor inspector şi procuror inspector se desfiinţeazã, iar posturile se transforma în posturi de judecãtor, respectiv procuror.
(2) Activitãţile aflate în curs de desfãşurare ale judecãtorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecãtori sau procurori desemnaţi de conducãtorii instanţelor judecãtoreşti sau parchetelor.
ART. III*)
Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecata, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultãţi de jurnalistica sau a specialiştilor în comunicare, se aplica de la 1 iulie 2006.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006, data prevãzutã la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele masuri adiacente, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de la care se aplicã dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004, republicatã, cu modificãrile ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecatã, se amânã pânã la 1 ianuarie 2008.
Conform articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 154 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 21 decembrie 2007, termenul prevãzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de la care se aplicã dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecatã, se prorogã pânã la data de 1 ianuarie 2009.
Art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 137 din 28 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 4 noiembrie 2008 prevede cã termenul prevãzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de la care se aplicã dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecatã, se prorogã la data de 1 ianuarie 2010.
Conform art. XI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 29 decembrie 2009, termenul prevãzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, de la care se aplicã dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecatã, se prorogã pânã la data de 1 ianuarie 2011.
Conform art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 6 decembrie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 16 decembrie 2010, termenul prevãzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de la care se aplicã dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecatã, se prorogã pânã la data de 1 ianuarie 2012.
ART. IV
(1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacãu, Braşov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Targu-Mureş, care se desfiinţeazã prin intrarea în vigoare a prezentei legi, se redistribuie în concordanta cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localitãţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizãrii instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea mãsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzãtoare din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale.
(3) Spaţiile şi dotãrile materiale ale parchetelor militare desfiinţate, vor fi preluate de parchetele militare cãrora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unitãţilor desfiinţate.
(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care opteazã pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale cãror funcţii au fost reduse, va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimatã, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localitãţi.
(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare, la instanţele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în munca şi de activitatea profesionalã. In acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
ART. V
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, republicatã în Monitorul Oficial, al României, Partea I, nr. 209 din 13 mai 1999, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
ART. VI
In cuprinsul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 503/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 347/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi în orice alte acte normative, denumirea "procuror consilier" se înlocuieşte cu cea de "consilier".
ART. VII
Regulamentele prevãzute de prezenta lege se actualizeazã şi se adopta în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. VIII
(1) In termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere înceteazã la expirarea termenului prevãzut la alin. (1).
ART. IX
Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã:
1. La articolul 10, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Constatarea tehnico-ştiinţificã efectuatã din dispoziţia scrisã a procurorului de cãtre specialiştii prevãzuţi la alin. (1) poate constitui mijloc de proba, în condiţiile legii."
2. La articolul 10, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Constatãrile tehnico-ştiinţifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau private romane sau strãine, organizate potrivit legii, precum şi de specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau recunoscuţi, potrivit legii."
"Art. 10. - (1) În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism sunt numiţi, prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, cu avizul miniştrilor de resort, specialişti cu înaltã calificare în domeniul prelucrãrii şi valorificãrii informaţiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmãrire penalã.
(2) Specialiştii prevãzuţi la alin. (1) au calitatea de funcţionar public şi îşi desfãşoarã activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism. Specialiştii au drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege pentru funcţionarii publici, cu excepţiile prevãzute în prezenta lege. De asemenea, specialiştii beneficiazã, în mod corespunzãtor, de drepturile prevãzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.
(3) Constatarea tehnico-ştiinţificã efectuatã din dispoziţia scrisã a procurorului de cãtre specialiştii prevãzuţi la alin. (1) constituie mijloc de probã, în condiţiile legii.
(4) Constatãrile tehnico-ştiinţifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau private române sau strãine, organizate potrivit legii române sau, dupã caz, recunoscute potrivit legii române, precum şi de specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau recunoscuţi potrivit legii române."
------------
Art. 10 din Legea nr. 508/2004 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 131 din 21 decembrie 2006, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.046 din 29 decembrie 2006.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Modificarea directã asupra art. 10 se regãseşte în forma actualizatã a Legii nr. 508/2004 la data de 29 decembrie 2006.
ART. X
Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 503/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã:
1. La articolul 11, alineatul (3) se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Constatarea tehnico-ştiinţificã efectuatã din dispoziţia scrisã a procurorului de specialiştii prevãzuţi la alin. (1) constituie mijloc de proba, în condiţiile legii."
2. La articolul 11, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Constatãrile tehnico-ştiinţifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau private romane sau strãine, organizate potrivit legii, precum şi de specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau recunoscuţi, potrivit legii."
ART. XI
La litera C din Anexa la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã sintagma "tribunalele şi tribunalele specializate cuprinse în circumscripţia curţii de apel" se înlocuieşte cu "tribunalele cuprinse în circumscripţia curţii de apel".
ART. XII
Dupã Anexa la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, care devine Anexa nr. 1, se introduce o noua anexa, Anexa nr. 2, cu urmãtorul cuprins:
"ANEXA NR. 2
Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângã acestea şi localitãţile de reşedinţa