Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
ART. 1
În Republica Socialistã România, stat suveran, independent şi unitar, cetãţenia romana reprezintã expresia relaţiilor social-economice, politice şi juridice dintre persoanele fizice şi statul socialist, constituind un atribut de onoare, de mare responsabilitate civicã. Cetãţenia romana dovedeşte apartenenţa cetãţeanului la statul socialist roman.
Cetãţenii romani, continuind legatura statornicitã din generaţii în generaţii cu pãmîntul stramosesc, tradiţiile sacre de lupta ale poporului roman pentru apãrarea fiinţei sale naţionale, pentru neatirnare, libertate şi progres social, participa prin intreaga lor activitate la dezvoltarea şi inflorirea patriei socialiste, la apãrarea independentei, suveranitãţii şi integritãţii sale.
ART. 2
Toţi cetãţenii patriei, membrii ai marii familii a României socialiste, intemeiata pe unitatea moral-politica a întregului popor, sînt cetãţeni romani, egali în drepturi şi îndatoriri, fãrã nici o ingradire sau deosebire pe temeiul naţionalitãţii, rasei, sexului sau religiei, ori al modului de dobîndire a cetateniei.
Cetãţenii romani se bucura de drepturi politice, economice şi sociale, precum şi de celelalte drepturi şi libertãţi consacrate de Constituţie şi legile tarii. Statul asigura libertatea şi demnitatea cetãţenilor sãi, afirmarea multilaterala a personalitãţii lor; de asemenea, ocroteşte pe cetãţenii romani care se afla vremelnic în afarã frontierelor tarii sau domiciliazã în strãinãtate.
Cetãţenii romani au îndatorirea sa fie devotati patriei şi s-o apere, la nevoie, chiar cu preţul vieţii, sa lupte pentru ridicarea prestigiului ei în lume, sa-şi punã intreaga lor energie şi capacitate de munca în slujba intereselor generale ale poporului, sa contribuie la apãrarea şi creşterea avutiei naţionale, la întãrirea şi dezvoltarea orinduirii socialiste, sa respecte normele de convieţuire socialã, sa nu divulge secretul de stat şi sa îndeplineascã toate celelalte obligaţii prevãzute de Constituţie şi legile tarii.
De asemenea, au îndatorirea sa participe la acţiunile cetatenesti de interes comun pentru infrumusetarea, buna gospodãrire şi dezvoltare a localitãţilor în care trãiesc şi-şi desfãşoarã activitatea.
ART. 3
Stabilirea drepturilor şi îndatoririlor cetãţenilor romani, a modurilor de dobîndire şi de pierdere a cetateniei romane, constituie un atribut exclusiv al statului roman.
În cazul în care un cetãţean roman este considerat de legea unui stat strãin ca avînd cetãţenia acelui stat, prevederile legii strãine sînt fãrã efect fata de dispoziţiile legii romane.
ART. 4
Încheierea cãsãtoriei între un cetãţean roman şi un strãin nu produce nici un efect asupra cetateniei soţilor.
Schimbarea cetateniei unuia dintre soţi nu produce nici un efect asupra cetateniei romane a celuilalt soţ.
Declararea nulitãţii, anularea sau desfacerea cãsãtoriei nu produce nici un efect asupra cetateniei soţului care a dobîndit cetãţenia romana în timpul cãsãtoriei.
CAP. 2
ART. 5
Ca expresie a legãturii dintre pãrinţi şi copii, a continuitãţii neîntrerupte pe pãmîntul stramosesc a generaţiilor care au luptat pentru împlinirea idealurilor de libertate socialã şi nationala, cei nãscuţi din pãrinţi de cetãţenie romana pe teritoriul Republicii Socialiste România sînt cetãţeni romani.
ART. 6
Este, de asemenea, cetãţean roman acela care:
a) s-a nãscut pe teritoriul statului roman, chiar dacã numai unul dintre pãrinţi este cetãţean roman;
b) s-a nãscut în strãinãtate şi ambii pãrinţi sau numai unul dintre ei are cetãţenia romana.
Copilul gãsit pe teritoriul statului roman este cetãţean roman dacã nici unul dintre pãrinţi nu este cunoscut.
ART. 7
Persoana care a pierdut cetãţenia romana o redobindeste ca efect al repatrierii dacã, dorind sa se integreze în societatea româneascã socialistã, a cerut şi a obţinut autorizaţie de repatriere.
Copilul minor al repatriatului dobîndeşte cetãţenie romana pe data redobindirii acesteia de cãtre pãrintele sau repatriat, în afarã de cazul în care domiciliazã în strãinãtate împreunã cu celãlalt pãrinte.
În vederea realizãrii unitãţii familiei celui care se repatriaza, soţul cetãţean strãin sau fãrã cetãţenie al persoanei care se repatriaza dobîndeşte cetãţenie romana dacã, odatã cu cererea de repatriere a soţului sau, a declarat ca renunţa la cetãţenie strãinã şi ca voieşte sa dobindeasca cetãţenia romana.
Persoanele care dobîndesc cetãţenia romana în condiţiile alineatelor 1 şi 3 sînt obligate sa depunã jurãmîntul prevãzut la articolul 13. Cetãţenia romana se dobîndeşte pe data depunerii jurãmîntului.
ART. 8
Cetãţenia romana se dobîndeşte de cãtre copilul cetãţean strãin sau fãrã cetãţenie, prin înfiere, dacã cel puţin unul dintre sotii care infiaza este cetãţean roman, sau, atunci cînd înfierea se face de o singura persoana, dacã aceasta este cetãţean roman, iar, în toate cazurile, infiatul nu a împlinit încã virsta de 18 ani.
ART. 9
În cazul declarãrii nulitãţii sau anulãrii înfierii, copilul care nu a împlinit virsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodatã cetãţean roman, dacã domiciliazã în strãinãtate sau dacã pãrãseşte ţara pentru a domicilia în strãinãtate.
În cazul desfacerii înfierii, copilul care nu a împlinit virsta de 18 ani pierde cetãţenia romana, pe data cînd înfierea a fost desfãcutã, dacã acesta domiciliazã în strãinãtate sau dacã pãrãseşte ţara pentru a domicilia în strãinãtate.
ART. 10
Consiliul de Stat poate acorda cetãţenia romana, la cerere, cetãţeanului strãin sau persoanei fãrã cetãţenie care:
a) s-a nãscut şi domiciliazã la data cererii pe teritoriul României ori, deşi nu s-a nãscut pe acest teritoriu, domiciliazã pe teritoriul statului roman de cel puţin 5 ani sau de cel puţin 3 ani în cazul în care este cãsãtorit cu un cetãţean roman. Pentru motive temeinice, aceste termene pot fi reduse;
b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa fidelitate fata de statul şi poporul roman, ca s-a integrat în viata economicã şi socialã a tarii, este gata sa-şi aducã contribuţia la apãrarea independentei şi suveranitãţii Republicii Socialiste România şi este demn de a deveni cetãţean roman, asumîndu-şi toate obligaţiile ce decurg din aceasta calitate;
c) a împlinit virsta de 18 ani;
d) depune o munca utila pentru societate ori, dacã este în imposibilitate de a munci, are mijloace de existenta asigurate;
e) renunţa, printr-o declaraţie în forma autenticã, la cetãţenia strãinã, precum şi - chiar dacã nu are nici o cetãţenie - la orice angajament, obligaţie de fidelitate sau la vreun alt legamint fata de un stat strãin; totodatã în declaraţie va arata ca a luat cunostinta de conţinutul jurãmîntului, angajindu-se sa depunã, potrivit legii, în cazul în care i se va acorda cetãţenia romana.
ART. 11
Consiliul de Stat poate acorda cetãţenia romana persoanei care a avut aceasta cetãţenie şi care cere redobindirea ei, cu pãstrarea domiciliului în strãinãtate, dacã îndeplineşte, în mod corespunzãtor, condiţiile prevãzute la art. 10.
ART. 12
Cel care solicita cetãţenia romana va arata, în cererea adresatã Consiliului de Stat, ca întruneşte condiţiile legale pentru acordarea cetateniei, anexind actele necesare spre a dovedi îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 10 lit. a, c, d şi e.
ART. 13
Persoana cãreia i se acorda cetãţenie romana potrivit art. 10 depune jurãmîntul de credinţa şi loialitate fata de Republica Socialistã România.
Jurãmîntul are urmãtorul conţinut:
"Eu . . . . jur ca voi fi devotat patriei socialiste, poporului roman şi conducerii de stat a Republicii Socialiste România. Jur ca voi respecta cu sfintenie Constituţia şi legile tarii şi ca voi îndeplini cu cinste toate îndatoririle de cetãţean, punînd intreaga mea capacitate de munca în slujba intaririi şi apãrãrii orinduirii sociale şi de stat a Republicii Socialiste România".
ART. 14
Jurãmîntul se depune în termen de 3 luni de la data primirii comunicãrii decretului prin care s-a acordat cetãţenia romana, la sediul consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti pe raza cãrui domiciliazã cel ce depune jurãmîntul.
Solemnitatea depunerii jurãmîntului are loc în fata unui membru al Consiliului de Stat, a preşedintelui şi secretarului comitetului executiv al consiliului popular respectiv.
Obligaţia de a depune jurãmîntul de credinţa şi loialitate revine şi persoanei prevãzute la art. 11 dacã îşi va stabili domiciliul în ţara; în acest caz, jurãmîntul va fi depus în termen de 3 luni de la data stabilirii acestui domiciliu.
Pentru motive temeinice, Consiliul de Stat poate prelungi termenul prevãzut în alineatele precedente, la cererea persoanei interesate.
ART. 15
Cetãţenia romana se dobîndeşte pe data depunerii jurãmîntului; în cazul prevãzut de art. 11 cetãţenia romana se redobindeste pe data decretului prin care a fost acordatã.
ART. 16
Copilul care nu a împlinit virsta de 18 ani, nãscut din pãrinţi cetãţeni strãini sau fãrã cetãţenie, dobîndeşte cetãţenia romana, dacã domiciliazã în Republica Socialistã România împreunã cu cel puţin unul dintre pãrinţi, iar acesta dobîndeşte cetãţenia romana.
Copilul dobîndeşte cetãţenia romana, în condiţiile alineatului precedent, pe aceeaşi data cu pãrintele sau.
ART. 17
Dovada cetateniei romane se face prin buletinul de identitate.
Cetãţenia copilului pînã la virsta de 14 ani se dovedeşte cu certificatul sau de naştere însoţit de buletinul de identitate al oricãruia dintre pãrinţi sau, în cazul în care copilul este înscris în buletinul de identitate al unuia dintre pãrinţi, numai cu acest buletin.
Dacã dovada cetateniei copilului pînã la virsta de 14 ani nu se poate face în condiţiile alineatului precedent, dovada se va putea face cu certificatul eliberat de organele de evidenta a populaţiei.
Dovada cetateniei copiilor gasiti se face, pînã la virsta de 14 ani, cu certificatul de naştere.
ART. 18
Actul valabil de trecere a frontierei emis de autoritãţile romane face dovada, în strãinãtate ca titularul este cetãţean roman, afarã de cazul în care acest act cuprinde o menţiune contrarã.
În caz de nevoie, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Socialiste România elibereazã dovezi de cetãţenie pentru cetãţenii romani aflaţi în strãinãtate.
CAP. 3
ART. 19
Cel care, rupindu-se de ţara, îşi incalca îndatorirea de fidelitate fata de patrie, tradeaza interesele poporului, acţioneazã impotriva unitãţii, suveranitãţii şi independentei statului sau sãvîrşeşte orice alte acte duşmãnoase sau de natura a ştirbi bunul renume al României devine nedemn de a purta inaltul titlu de cetãţean roman.
Ca urmare, Consiliul de Stat poate retrage cetãţenia romana aceluia care:
a) aflîndu-se în strãinãtate, se face vinovat de fapte ostile fata de Republica Socialistã România sau de natura a aduce stirbire bunului ei renume;
b) aflîndu-se în strãinãtate, se inroleaza în forţele armate ale unui stat strãin ori, fãrã autorizarea organelor competente ale Republicii Socialiste România ocupa o funcţie publica în serviciul unui alt stat;
c) pleacã din ţara în mod clandestin sau fraudulos;
d) a obţinut cetãţenia romana în mod fraudulos;
e) este considerat, prin efectul legii strãine, ca a dobîndit o cetãţenie strãinã şi nu a fãcut, potrivit art. 22, cerere de aprobare a renunţãrii la cetãţenia romana sau, fãcînd o asemenea cerere, ea nu i-a fost aprobatã.
ART. 20
Cetãţenia romana se pierde pe data decretului de retragere, în afarã de cazul în care prin acel decret s-a stabilit o alta data.
ART. 21
Retragerea cetateniei romane nu produce nici un efect asupra cetateniei soţului sau copiilor persoanei cãreia i s-a retras cetãţenia.
ART. 22
În mod excepţional, pentru motive temeinice, Consiliul de Stat poate aproba renunţarea la cetãţenia romana cetãţeanului roman care a împlinit virsta de 18 ani şi care:
a) se obliga, prin declaraţie autenticã, sa nu savirseasca, dupã pierderea cetateniei romane, fapte de natura sa aducã atingere intereselor statului şi poporului roman;
b) nu este invinuit sau inculpat într-o cauza penalã ori nu are de executat o pedeapsa penalã;
c) nu are obligaţii patrimoniale fata de stat sau fata de persoane juridice ori fizice din ţara sau, avînd asemenea obligaţii, le îndeplineşte ori prezintã garanţii corespunzãtoare pentru îndeplinirea lor.
Cererea de aprobare a renunţãrii la cetãţenia romana se face individual, cu arãtarea motivelor şi dovezilor ce se invoca în sprijinul ei.
Prevederile art. 20 se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul aprobãrii renunţãrii la cetãţenia romana.
ART. 23
Pierderea cetateniei romane prin aprobarea renunţãrii la cetãţenie nu produce nici un efect asupra cetateniei soţului sau copiilor.
Cu toate acestea, în cazul cînd ambii pãrinţi obţin aprobarea renunţãrii la cetãţenia romana, iar copilul minor se afla împreunã cu ei în strãinãtate ori pãrãseşte împreunã cu ei ţara, copilul pierde cetãţenia romana odatã cu pãrinţii sau, dacã aceştia au pierdut cetãţenia romana la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în strãinãtate, pãrãseşte ţara dupã ce ambii pãrinţi au pierdut cetãţenia romana pierde cetãţenia romana pe data plecãrii sale din ţara.
Dispoziţiile alineatului precedent se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul în care numai unul dintre pãrinţi este cunoscut sau în viata.
ART. 24
Copilul minor cetãţean roman, înfiat de un cetãţean strãin pierde cetãţenia romana dacã infietorul solicita aceasta în mod expres şi dacã infiatul este considerat, potrivit legii strãine, ca a dobîndit o cetãţenie strãinã.
În cazul declarãrii nulitãţii sau anulãrii înfierii, copilul care nu a împlinit virsta de 18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodatã cetãţenia romana, dacã domiciliazã în ţara sau dacã se reintoarce pentru a domicilia în ţara.
În cazul desfacerii înfierii, copilul care nu a împlinit virsta de 18 ani redobindeste cetãţenia romana pe data cînd înfierea a fost desfãcutã, dacã domiciliazã în ţara sau dacã se reintoarce pentru a domicilia în ţara.
ART. 25
În cazul prevãzut de art. 6 alin. 2, copilul gãsit pierde cetãţenia romana dacã, mai înainte de a împlini virsta de 18 ani, filiaţia sa a fost stabilitã fata de ambii pãrinţi, iar aceştia sînt de cetãţenie strãinã şi dacã, potrivit legii naţionale a acestora, copilul este considerat ca avînd aceeaşi cetãţenie cu pãrinţii sau cel puţin cetãţenia unui dintre ei. În aceleaşi condiţii, copilul pierde cetãţenia romana dacã filiaţia sa a fost stabilitã numai fata de un pãrinte cetãţean strãin, iar celãlalt pãrinte a rãmas necunoscut.
Cetãţenia romana se pierde, în condiţiile alineatului precedent, pe data stabilirii filiaţiei copilului.
CAP. 4
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 26
Sînt şi rãmîn cetãţeni romani toţi cei care au dobîndit şi pãstrat aceasta cetãţenie potrivit legilor anterioare.
ART. 27
În cazul prevãzut de <>art. 2 lit. b al Decretului nr. 33 din 24 ianuarie 1952 , dacã acordul pãrinţilor nu a intervenit pînã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, copiii sînt cetãţeni romani.
ART. 28
Lucrãrile pregãtitoare privind acordarea şi pierderea cetateniei romane se întocmesc la Ministerul Afacerilor Interne.
Cererile de dobîndire a cetateniei romane sau de aprobare a renunţãrii la aceasta cetãţenie se depun, în ţara, la inspectoratele militiei judeţene sau al municipiului Bucureşti, iar în strãinãtate, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Republicii Socialiste România.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor trimite inspectoratelor militiei arãtate în alineatul precedent dovezi cu privire la depunerea jurãmîntului prevãzut la art. 13.
Eliberarea dovezilor de cetãţenie potrivit art. 18 alin. 2 se va face în condiţiile stabilite de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Afacerilor Interne.
ART. 29
Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Buletinul Oficial.
Cererile de dobîndire a cetateniei romane şi cererile de aprobare a renunţãrii la cetãţenia romana introduse în temeiul Decretului nr. 33 din 24 ianuarie 1952 şi care nu au fost soluţionate pînã la data intrãrii în vigoare a legii de fata, se vor rezolva potrivit prevederilor prezentei legi.
ART. 30
Pe data intrãrii în vigoare a legii de fata, se abroga Decretul nr. 33 din 24 ianuarie 1952 , modificat prin Decretul nr. 296 din 9 august 1954, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
