Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 24 din 13 ianuarie 1998  pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la recunoasterea academica a titlurilor universitare, adoptata la Paris la 14 decembrie 1959    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 24 din 13 ianuarie 1998 pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la recunoasterea academica a titlurilor universitare, adoptata la Paris la 14 decembrie 1959

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 19 din 21 ianuarie 1998
Parlamentul României adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Convenţia europeanã cu privire la recunoaşterea academica a titlurilor universitare, adoptatã la Paris la 14 decembrie 1959.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 28 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 decembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN


CONVENŢIA EUROPEANĂ
cu privire la recunoaşterea academica a titlurilor universitare*)

------------
*) Traducere.

Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei,
având în vedere Convenţia culturalã europeanã, semnatã la Paris la 19 decembrie 1954,
având în vedere Convenţia europeanã cu privire la echivalarea diplomelor ce permit accesul în universitãţi, semnatã la Paris la 11 decembrie 1953,
având în vedere Convenţia europeanã cu privire la echivalarea perioadelor de studii universitare, semnatã la Paris la 15 decembrie 1956,
considerând ca aceste convenţii trebuie completate cu dispoziţii prevãzând recunoaşterea academica a titlurilor universitare obţinute în strãinãtate,

au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
Pentru aplicarea prezentei convenţii:
a) termenul universitãţi desemneazã:
(i) universitãţile; şi
(ii) instituţiile considerate ca fiind de nivel universitar de cãtre pãrţile contractante pe teritoriul cãrora ele sunt situate şi având dreptul sa confere titluri de nivel universitar;
b) termenul titlu universitar desemneazã orice grad, diploma sau certificat eliberat de o universitate situata pe teritoriul unei pãrţi contractante şi încheind o perioada de studii universitare;
c) nu sunt considerate titluri universitare, în accepţiunea lit. b) a prezentului articol, gradele, diplomele sau certificatele eliberate în urma unui examen parţial.
ART. 2
1. În vederea aplicãrii prezentei convenţii se stabileşte o distincţie între pãrţile contractante, dupã cum, pe teritoriul lor, autoritatea competenta în problemele de echivalare a titlurilor este:
a) statul;
b) universitatea;
c) statul sau universitatea, dupã caz.
2. Fiecare parte contractantã va aduce la cunostinta Secretarului general al Consiliului Europei, în interval de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii, în legatura cu aceasta, care este autoritatea competenta în problema echivalãrii titlurilor universitare pe teritoriul sau.
ART. 3
1. Pãrţile contractante vizate la lit. a) a paragrafului 1 al art. 2 al prezentei convenţii vor acorda recunoaşterea academica a titlurilor universitare eliberate de o universitate situata pe teritoriul unei alte pãrţi contractante.
2. Recunoaşterea academica a unui titlu universitar strãin va permite titularului:
a) sa urmeze studii universitare complementare şi sa se prezinte la examenele universitare, încheind aceste studii pentru a fi admis la pregãtirea titlului sau a gradului superior, incluzând şi doctoratul, în aceleaşi condiţii ca cele care se aplica naţionalilor partii contractante, în situaţia în care admiterea la aceste studii şi examene depinde de posesia unui titlu universitar naţional de aceeaşi natura;
b) sa foloseascã un titlu academic, conferit de o universitate strãinã, precizându-i originea.
ART. 4
În ceea ce priveşte lit. a) a paragrafului 2 al art. 3 al prezentei convenţii, fiecare parte contractantã va putea:
a) în cazul în care regulamentul examenelor necesare pentru un titlu universitar strãin nu conţine anumite materii prescrise pentru titlul naţional corespunzãtor, sa nu i se acorde recunoaşterea decât dupã trecerea cu succes a unui examen suplimentar la aceste materii;
b) sa impunã deţinãtorilor unui titlu universitar strãin o proba în limba sa oficialã sau într-una dintre limbile sale oficiale, dacã studiile au fost fãcute într-o alta limba.
ART. 5
Pãrţile contractante vizate la lit. b) a paragrafului 1 al art. 2 al prezentei convenţii vor transmite textul convenţiei autoritãţilor competente, pe teritoriul lor, în problema echivalãrii titlurilor universitare, şi le vor incuraja sa examineze cu bunavointa şi sa aplice principiilor enunţate la art. 3 şi 4.
ART. 6
Pãrţile contractante vizate la lit. c) a paragrafului 1 al art. 2 al prezentei convenţii vor aplica dispoziţiile art. 3 şi 4, în cazurile în care echivalarea titlurilor universitare tine de competenta statului, şi dispoziţiile art. 5, în cazul în care statul nu este autoritatea competenta în materie.
ART. 7
Secretarul general al Consiliului Europei va putea, periodic, sa invite pãrţile contractante sa-i prezinte o expunere scrisã a mãsurilor şi deciziilor luate pentru executarea dispoziţiilor prezentei convenţii.
ART. 8
Secretarul general al Consiliului Europei va comunica celorlalte pãrţi contractante informaţiile primite de la fiecare dintre ele, conform cu art. 2 şi 7 al prezentei convenţii, şi va tine la curent Comitetul de Miniştri cu privire la progresele realizate în aplicarea prezentei convenţii.
ART. 9
Nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu va trebui sa fie consideratã susceptibilã:
a) de a afecta dispoziţiile mai favorabile cu privire la recunoaşterea titlurilor universitare strãine, conţinute într-o convenţie la care vreuna dintre pãrţile contractante ar fi deja semnatara, sau sa facã mai puţin agreatã încheierea ulterioara a unei astfel de convenţii de cãtre una dintre pãrţile contractante; sau
b) sa prejudicieze obligaţia vreunei persoane de a se supune legilor şi regulamentelor în vigoare pe teritoriul unei pãrţi contractante în ceea ce priveşte intrarea, şederea şi plecarea strãinilor.
ART. 10
1. Prezenta convenţie este deschisã spre semnare membrilor Consiliului Europei. Ea va fi ratificatã. Instrumentele ratificãrii vor fi depuse la Secretarul general al Consiliului Europei.
2. Prezenta convenţie va intra în vigoare la o luna de la data depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare.
3. Pentru orice semnatar care o va ratifica ulterior, convenţia va intra în vigoare la o luna de la data depunerii instrumentului sau de ratificare.
4. Dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei va putea sa invite orice stat nemembru al consiliului sa adere la aceasta. Orice stat care a primit aceasta invitaţie va putea sa îşi dea adeziunea, depunându-şi instrumentul sau de adeziune la Secretarul general al Consiliului Europei. Pentru orice stat aderent, prezenta convenţie va intra în vigoare la o luna de la data depunerii instrumentului sau de adeziune.
5. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite tuturor membrilor Consiliului Europei, ca şi statelor aderente depunerea instrumentelor de ratificare şi adeziunea.
ART. 11
Orice parte contractantã va putea, în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, sau în orice moment ulterior, sa declare, prin notificare adresatã Secretarului general al Consiliului Europei, ca prezenta convenţie se va aplica la toate sau la o parte dintre teritoriile ale cãror relaţii internaţionale aceasta le asigura.
ART. 12
1. La expirarea unui interval de 5 ani de la intrarea sa în vigoare, prezenta convenţie va putea fi, în orice moment, anulatã de fiecare dintre pãrţile contractante.
Aceasta anulare se va face pe calea notificãrii adresate Secretarului general al Consiliului Europei, care va informa celelalte pãrţi contractante.
2. Aceasta anulare va intra în vigoare pentru partea contractantã interesatã la 6 luni de la data primirii sale de cãtre Secretarul general al Consiliului Europei.
În cunostinta de cauza, subsemnaţii, deplin autorizaţi în acest sens de guvernele respective, au semnat prezenta convenţie.
Elaborata la Paris la 14 decembrie 1959, în limbile franceza şi engleza, ambele texte având valoare egala, într-un singur exemplar, care va fi depus în arhivele Consiliului Europei.
Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificatã fiecãruia dintre guvernele semnatare şi aderente.



Pentru Guvernul
Republicii Austria,
Strasbourg, 25 iulie 1960,
H. Reichmann

Pentru Guvernul
Regatului Belgiei,
P. Wigny

Pentru Guvernul
Republicii Cipru,

Pentru Guvernul
Regatului Danemarcei,
Strasbourg, 16 martie 1961,
W. Hammershaimb

Pentru Guvernul
Republicii Franceze,
M. Couve de Murville

Pentru Guvernul
Republicii Federale a Germaniei,
Strasbourg, 31 decembrie 1963,
Felician Prill

Pentru Guvernul
Regatului Greciei,
E. Averoff-Tositsas
În momentul semnãrii prezentei
convenţii, eu declar ca Guvernul
elen îşi rezerva dreptul de a nu
aplica propriilor sãi cetãţeni
dispoziţiile prevãzute la
art. 3 al convenţiei.

Pentru Guvernul
Republicii Islanda,
Petur Eggerz

Pentru Guvernul
Irlandei,
Strasbourg, 13 ianuarie 1964,
Brian Durnin

Pentru Guvernul
Republicii Italiene,
G. Pella

Pentru Guvernul
Principatului Liechtenstein,

Pentru Guvernul
Marelui Ducat al Luxemburgului,
E. Schauss

Pentru Guvernul
Maltei,
Strasbourg, 7 mai 1968,
George Borg Oliver

Pentru Guvernul
Regatului Ţãrilor de Jos,
H.R. van Houten

Pentru Guvernul
Regatului Norvegiei,
Halvard Lange

Pentru Guvernul
Republicii Portugheze,
Strasbourg, 27 aprilie 1987,
V. Sa Machado

Pentru Guvernul
Regatului Suediei,
Strasbourg, 27 iunie 1967,
Sten Lindh

Pentru Guvernul
Confederatiei Elvetiene,

Pentru Guvernul
Republicii Turcia,
Fatin R. Zorlu

Pentru Guvernul
Regatului Unit al Marii Britanii,
David Ormsby-Gore

Aderari fãcute conform art. 10 paragraful 4:

Spania: 17 decembrie 1976
Iugoslavia: 15 septembrie 1977
Sfantul Scaun: 21 iunie 1979.


------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016