Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ART. I
Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, cu modificãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 3, literele c)-e), k) şi p) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"c) adopţie internã - adopţia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât şi adoptatul au reşedinţa obişnuitã în România;
d) adopţie internaţionalã - adopţia în care adoptatorul sau familia adoptatoare şi copilul ce urmeazã sã fie adoptat au reşedinţa obişnuitã în state diferite, iar, în urma încuviinţãrii adopţiei, copilul urmeazã sã aibã aceeaşi reşedinţã obişnuitã cu cea a adoptatorului;
e) atestat - documentul eliberat, în condiţiile prezentei legi, care certificã existenţa abilitãţilor parentale ale solicitantului, precum şi îndeplinirea garanţiilor morale şi condiţiilor materiale necesare creşterii, educãrii şi dezvoltãrii armonioase a copilului;
...............................................................................................
k) familie extinsã - rudele copilului pânã la gradul al patrulea inclusiv;
...............................................................................................
p) stat primitor - statul în care are reşedinţa obişnuitã adoptatorul sau familia adoptatoare în cazul adopţiei internaţionale şi în care se deplaseazã adoptatul în urma încuviinţãrii adopţiei."
2. Dupã articolul 3 se introduc douã noi articole, articolele 3^1 şi 3^2 , cu urmãtorul cuprins:
"Art. 3^1. - În înţelesul prezentei legi, prin reşedinţã obişnuitã în România a adoptatorului/familiei adoptatoare se înţelege situaţia:
a) cetãţenilor români sau cetãţenilor români cu multiplã cetãţenie, dupã caz, care au domiciliul în România, care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de atestare; la stabilirea continuitãţii nu sunt considerate întreruperi absenţele temporare care nu depãşesc 3 luni şi nici cele determinate de şederea pe teritoriul altui stat ca urmare a existenţei unor contracte de muncã impuse de derularea unor activitãţi desfãşurate în interesul statului român, precum şi ca urmare a unor obligaţii internaţionale asumate de România;
b) cetãţenilor statelor membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European sau strãinilor care au drept de rezidenţã permanentã ori, dupã caz, drept de şedere permanentã pe teritoriul României.
Art. 3^2. - În înţelesul prezentei legi, prin reşedinţã obişnuitã în România a copilului se înţelege situaţia:
a) copiilor cetãţeni români cu domiciliul în România care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de încuviinţare a adopţiei;
b) copiilor cetãţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European sau strãini care au drept de rezidenţã permanentã ori, dupã caz, drept de şedere permanentã pe teritoriul României şi care au locuit în mod efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de încuviinţare a adopţiei."
3. Dupã articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 7^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 7^1. - (1) Douã persoane nu pot adopta împreunã, nici simultan şi nici succesiv, cu excepţia cazului în care sunt soţ şi soţie.
(2) Cu toate acestea, o nouã adopţie poate fi încuviinţatã atunci când:
a) adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat; în acest caz, adopţia anterioarã se considerã desfãcutã pe data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti de încuviinţare a noii adopţii;
b) adopţia anterioarã a încetat din orice alt motiv;
c) copilul adoptat are un singur pãrinte, necãsãtorit, iar acesta se aflã într-o relaţie stabilã şi convieţuieşte cu o persoanã de sex opus, necãsãtoritã, care nu este rudã cu acesta pânã la gradul al patrulea, şi declarã prin act autentic notarial cã noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadã neîntreruptã de cel puţin 5 ani.
(3) În situaţia prevãzutã la alin. (2) lit. c), dispoziţiile legale privitoare la adopţia copilului de cãtre soţul pãrintelui firesc sau adoptiv, precum şi cele privitoare la nume, domiciliu, drepturile şi obligaţiile dintre pãrinţi şi copii, exercitarea autoritãţii pãrinteşti, drepturile succesorale, actele de identitate aplicabile pentru copilul nãscut în afara cãsãtoriei cu filiaţia stabilitã faţã de ambii pãrinţi se aplicã în mod corespunzãtor.
(4) Ori de câte ori prin prezenta lege sau prin alte dispoziţii legale se face trimitere la situaţia copilului adoptat de cãtre soţul pãrintelui firesc sau adoptiv, trimiterea se considerã a fi fãcutã şi la situaţia prevãzutã la alin. (2) lit. c).
(5) Condiţia vizând existenţa relaţiei stabile şi a convieţuirii se verificã de cãtre instanţa judecãtoreascã învestitã cu judecarea cererii privind încuviinţarea adopţiei şi poate fi doveditã cu orice mijloc de probã."
4. Dupã articolul 13 se introduc douã noi articole, articolele 13^1 şi 13^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 13^1. - (1) Persoana care a fost condamnatã definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, sãvârşitã cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri nu poate adopta.
(2) Persoana ori familia al cãrei copil beneficiazã de o mãsurã de protecţie specialã sau care este decãzutã din drepturile pãrinteşti nu poate adopta.
(3) Interdicţia se aplicã şi persoanelor care doresc sã adopte singure, ai cãror soţi sunt bolnavi psihic, au handicap mintal sau se gãsesc în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) şi (2).
(4) Copilul din afara cãsãtoriei, recunoscut de tatã pe cale administrativã, precum şi copilul a cãrui paternitate a fost stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã prin care s-a luat act de recunoaşterea de cãtre tatã sau care consfinţeşte învoiala pãrţilor, fãrã a se fi cercetat temeinicia cererii, pot fi adoptaţi de cãtre soţia tatãlui numai dacã filiaţia este confirmatã prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologicã ADN.
(5) În cazul adopţiei copilului de cãtre soţia celui care a recunoscut copilul nãscut în afara cãsãtoriei, instanţa judecãtoreascã va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacã paternitatea este confirmatã prin rezultatul expertizei filiaţiei prevãzute la alin. (4). Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de cãtre adoptator. În situaţia în care adoptatorul nu dispune de resursele financiare necesare, acestea vor fi suportate din bugetul de stat.
Art. 13^2. - (1) Instanţa judecãtoreascã poate trece peste refuzul pãrinţilor fireşti sau, dupã caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacã se dovedeşte, prin orice mijloc de probã, cã aceştia refuzã în mod abuziv sã îşi dea consimţãmântul la adopţie şi instanţa apreciazã cã adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia datã în condiţiile legii, cu motivarea expresã a hotãrârii în aceastã privinţã.
(2) Se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, pãrinţii fireşti sau, dupã caz, tutorele nu se prezintã în mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimţãmântului."
5. Articolul 14 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 14. - Pãrinţii fireşti ai copilului sau, dupã caz, tutorele acestuia trebuie sã consimtã la adopţie în mod liber şi necondiţionat, numai dupã ce au fost informaţi în mod corespunzãtor asupra consecinţelor exprimãrii consimţãmântului şi asupra încetãrii legãturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţãrii adopţiei. Direcţia în a cãrei razã teritorialã locuiesc în fapt pãrinţii fireşti sau, dupã caz, tutorele este obligatã sã asigure consilierea şi informarea acestora înaintea exprimãrii consimţãmântului la adopţie şi sã întocmeascã un raport în acest sens."
6. Dupã articolul 14 se introduc trei noi articole, articolele 14^1-14^3, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 14^1. - Nu poate fi adoptat copilul ai cãrui pãrinţi fireşti nu au împlinit 14 ani.
Art. 14^2. - Pãrintele minor care a împlinit 14 ani îşi exprimã consimţãmântul asistat de cãtre ocrotitorul sãu legal.
Art. 14^3. - (1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sã îndeplineascã garanţiile morale, precum şi condiţiile materiale necesare creşterii, educãrii şi dezvoltãrii armonioase a copilului.
(2) Îndeplinirea garanţiilor şi condiţiilor prevãzute la alin. (1), precum şi existenţa abilitãţilor parentale se certificã de cãtre autoritãţile competente prin eliberarea atestatului prevãzut la art. 19 alin. (4), cu ocazia evaluãrii realizate potrivit prevederilor prezentei legi."
7. La articolul 18, teza a II-a a alineatului (2) se abrogã.
8. La capitolul III, titlul secţiunii 1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA 1
Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului"
9. Articolul 19 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 19. - (1) Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezintã procesul prin care se realizeazã identificarea abilitãţilor parentale, se analizeazã îndeplinirea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare, precum şi pregãtirea acestora pentru asumarea, în cunoştinţã de cauzã, a rolului de pãrinte.
(2) Odatã cu evaluarea prevãzutã la alin. (1) vor fi analizate şi caracteristicile psihologice, sociale şi medicale ale celorlalţi membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc împreunã cu solicitantul, precum şi opinia acestora cu privire la adopţie.
(3) Evaluarea se realizeazã pe baza solicitãrii adoptatorului sau familiei adoptatoare de cãtre direcţia de la domiciliul acestora şi trebuie sã aibã în vedere:
a) personalitatea şi starea sãnãtãţii adoptatorului sau familiei adoptatoare, viaţa familialã, condiţiile de locuit, aptitudinea de creştere şi educare a unui copil;
b) situaţia economicã a persoanei/familiei, analizatã din perspectiva surselor de venit, a continuitãţii acestora, precum şi a cheltuielilor persoanei/familiei;
c) motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreşte sã adopte;
d) motivele pentru care, în cazul în care numai unul dintre cei 2 soţi solicitã sã adopte un copil, celãlalt soţ nu se asociazã la cerere;
e) impedimente de orice naturã relevante pentru capacitatea de a adopta.
(4) În cazul unui rezultat favorabil al evaluãrii, direcţia va elibera atestatul de persoanã sau familie aptã sã adopte, care se constituie ca anexã la dispoziţia directorului general/executiv al direcţiei.
(5) Modelul-cadru al atestatului de persoanã sau familie aptã sã adopte, precum şi modelul şi conţinutul unor formulare, instrumente şi documente utilizate în procedura adopţiei se aprobã prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
(6) Atestatul eliberat de direcţia în a cãrei razã teritorialã domiciliazã adoptatorul sau familia adoptatoare este valabil pentru o perioadã de un an. Valabilitatea acestui atestat se prelungeşte de drept pânã la încuviinţarea adopţiei, în situaţia în care a fost introdusã pe rolul instanţei judecãtoreşti cererea de încredinţare în vederea adopţiei, precum şi în situaţia în care persoana/familia atestatã are deja încredinţaţi, în vederea adopţiei, unul sau mai mulţi copii.
(7) Valabilitatea atestatului se prelungeşte la solicitarea persoanei/familiei, prin dispoziţia directorului general/executiv al direcţiei, pânã la încuviinţarea adopţiei, în situaţia în care s-a finalizat procedura de potrivire şi a fost întocmit raportul privind potrivirea practicã dintre copil şi familia adoptatoare.
(8) Atestatul poate fi retras în urmãtoarele situaţii:
a) în situaţia în care se constatã faptul cã persoana/familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informaţii false cu ocazia realizãrii evaluãrii;
b) când se constatã faptul cã nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cãrora a fost eliberat atestatul;
c) în situaţia în care se constatã implicarea directã a persoanei/familiei atestate în identificarea unui copil potenţial adoptabil; aceastã dispoziţie nu se aplicã în situaţia în care se constatã cã persoana/familia atestatã este rudã pânã la gradul al patrulea cu copilul;
d) la propunerea Oficiului, atunci când constatã cã eliberarea atestatului a fost în mod vãdit netemeinicã sau nelegalã;
e) la cererea motivatã a persoanei sau familiei atestate.
(9) Valabilitatea atestatului înceteazã de drept:
a) ca urmare a expirãrii;
b) ca urmare a modificãrii configuraţiei familiei atestate, prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divorţ;
c) în cazul cãsãtoriei sau decesului persoanei atestate;
d) dupã încuviinţarea adopţiei, odatã cu rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti de încuviinţare a adopţiei, când atestatul şi-a produs în integralitate efectele pentru care a fost eliberat."
10. Dupã articolul 19 se introduc şapte noi articole, articolele 19^1-19^7, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 19^1. - (1) În situaţia în care solicitantul locuieşte în fapt la adresa de reşedinţã, soluţionarea cererii de evaluare se realizeazã de cãtre direcţia în a cãrei razã teritorialã domiciliazã acesta.
(2) Direcţia în a cãrei razã teritorialã îşi are stabilitã reşedinţa solicitantul are obligaţia de a furniza direcţiei în a cãrei razã teritorialã domiciliazã solicitantul datele necesare în vederea realizãrii evaluãrii, la solicitarea acesteia.
Art. 19^2. - (1) Rezultatele evaluãrii prevãzute la art. 19 se consemneazã într-un raport final de evaluare a capacitãţii de a adopta a solicitantului, care conţine şi propunerea privind eliberarea sau neeliberarea atestatului. Raportul se întocmeşte în maximum 120 de zile de la depunerea cererii de evaluare şi se comunicã solicitantului.
(2) În cazul unui rezultat favorabil al evaluãrii, direcţia emite dispoziţia privind eliberarea atestatului.
(3) În cazul unui rezultat nefavorabil al evaluãrii, adoptatorul sau familia adoptatoare poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrãtoare de la comunicarea raportului prevãzut la alin. (1).
(4) În cazul în care rezultatul evaluãrii nu este contestat în termenul prevãzut la alin. (3), direcţia emite dispoziţia privind neeliberarea atestatului.
Art. 19^3. - (1) Contestaţia prevãzutã la art. 19^2 alin. (3) se depune şi se înregistreazã la direcţia care a realizat evaluarea, aceasta având obligaţia ca, în termen de 5 zile lucrãtoare de la înregistrarea contestaţiei, sã o transmitã spre soluţionare Oficiului. Contestaţia se transmite însoţitã de copia dosarului persoanei/familiei în cauzã.
(2) Contestaţia se soluţioneazã de cãtre Oficiu în termen de 30 de zile de la înregistrare.
Art. 19^4. - (1) În soluţionarea contestaţiei, Oficiul analizeazã documentaţia transmisã de cãtre direcţie, solicitã orice alte date/documente suplimentare relevante pentru soluţionarea acesteia de la direcţie, contestatar sau de la alte persoane fizice ori juridice sau poate dispune efectuarea unor verificãri proprii asupra cazului.
(2) În situaţia în care Oficiul apreciazã contestaţia ca fiind întemeiatã, formuleazã în atenţia direcţiei urmãtoarele recomandãri şi propuneri:
a) completarea procesului de evaluare cu noi informaţii sau documente relevante;
b) realizarea unei noi evaluãri sociale şi/sau psihologice de cãtre cabinete individuale, cabinete asociate sau societãţi civile profesionale care au încheiat convenţii cu Oficiul;
c) eliberarea atestatului în situaţiile în care se constatã cã sunt îndeplinite condiţiile legale de eliberare a acestuia şi propunerea cuprinsã în raportul prevãzut la art. 19^2 alin. (1) este în mod vãdit netemeinicã sau nelegalã.
(3) Oficiul poate respinge contestaţia formulatã ca fiind nefondatã, tardivã sau introdusã de o persoanã fãrã calitate ori neîmputernicitã sã formuleze contestaţie.
(4) Rezultatul soluţionãrii contestaţiei se comunicã atât direcţiei, cât şi contestatarului.
Art. 19^5. - (1) În urma comunicãrii rezultatului soluţionãrii contestaţiei de cãtre Oficiu, direcţia poate decide urmãtoarele:
a) menţinerea propunerii formulate în raportul prevãzut la art. 19^2 alin. (1) şi emiterea dispoziţiei privind neeliberarea atestatului;
b) completarea procesului de evaluare cu noi informaţii sau documente relevante;
c) realizarea unei noi evaluãri sociale şi/sau psihologice, în condiţiile prevederilor art. 19^4 alin. (2) lit. b);
d) eliberarea atestatului.
(2) În situaţiile prevãzute la alin. (1) lit. b) şi c), în emiterea dispoziţiei privind eliberarea/neeliberarea atestatului se vor lua în considerare concluziile rezultate ca urmare a noilor evaluãri sociale sau psihologice realizate.
Art. 19^6. - În cazul în care se realizeazã o nouã evaluare în condiţiile art. 19^5 alin. (1) lit. c), costurile implicate de aceasta se suportã de cãtre contestatar.
Art. 19^7. - Dispoziţia privind neacordarea/retragerea atestatului de persoanã/familie aptã pentru adopţie poate fi atacatã, în termen de 15 zile de la data comunicãrii, la instanţa competentã în materia adopţiei de la domiciliul adoptatorului."
11. La articolul 20, litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"a) pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplinã de exerciţiu;".
12. Articolul 22 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Planul individualizat de protecţie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificãrile ulterioare, are ca finalitate adopţia internã dacã:
a) dupã instituirea mãsurii de protecţie specialã a trecut un an şi pãrinţii fireşti ai copilului şi rudele pânã la gradul al patrulea ale acestuia nu pot fi gãsite ori nu colaboreazã cu autoritãţile în vederea realizãrii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie;
b) dupã instituirea mãsurii de protecţie specialã, pãrinţii şi rudele copilului pânã la gradul al patrulea care au putut fi gãsite declarã în scris cã nu doresc sã se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 60 zile nu şi-au retras aceastã declaraţie. Direcţia are obligaţia înregistrãrii acestor declaraţii, precum şi a celor prin care pãrinţii şi rudele pânã la gradul al patrulea revin asupra declaraţiilor iniţiale;
c) copilul a fost înregistrat din pãrinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al acestuia.
(2) În termenul prevãzut la alin. (1) lit. a), direcţia are obligaţia sã facã demersurile necesare identificãrii şi contactãrii pãrinţilor fireşti/rudelor copilului pânã la gradul al patrulea, sã îi informeze periodic pe aceştia asupra locului în care se aflã efectiv copilul şi asupra modalitãţilor concrete în care pot menţine relaţii personale cu copilul, precum şi asupra demersurilor necesare în vederea reintegrãrii sau integrãrii."
13. Dupã articolul 22 se introduc douã noi articole, articolele 22^1 şi 22^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 22^1. - (1) În situaţia copilului pentru care s-a instituit plasamentul la o rudã pânã la gradul al patrulea, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia internã numai în situaţia în care a trecut minimum un an de la data instituirii mãsurii de protecţie şi managerul de caz apreciazã cã este în interesul copilului deschiderea procedurii adopţiei interne.
(2) În situaţia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia internã numai dacã existã acordul expres al copilului în acest sens şi interesul copilului justificã deschiderea procedurii de adopţie internã.
Art. 22^2. - (1) Dosarul copilului pentru care s-a stabilit adopţia internã, ca finalitate a planului individualizat de protecţie, se transmite compartimentului de adopţii şi postadopţii din cadrul direcţiei, în vederea luãrii în evidenţã a cazului şi sesizãrii instanţei judecãtoreşti de la domiciliul copilului, pentru deschiderea procedurii adopţiei interne.
(2) Direcţia în a cãrei razã teritorialã domiciliazã copilul va sesiza instanţa judecãtoreascã de la domiciliul copilului pentru încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne în termen de 30 de zile de la luarea în evidenţã a cazului de cãtre compartimentul de adopţii şi postadopţii.
(3) Judecarea cererilor referitoare la deschiderea procedurii adopţiei interne a copilului se face cu citarea pãrinţilor fireşti ai copilului sau, dupã caz, a tutorelui şi a direcţiei în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului."
14. Articolul 23 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 23. - (1) Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne se face numai dacã:
a) planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internã;
b) sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 22 sau, dupã caz, cele prevãzute la art. 22^1;
c) pãrinţii copilului sau, dupã caz, tutorele îşi exprimã consimţãmântul la adopţie, în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 13^2, precum şi prevederile legale care reglementeazã situaţiile speciale privind consimţãmântul pãrinţilor se aplicã în mod corespunzãtor.
(2) Direcţia are obligaţia sã facã dovada efectuãrii corespunzãtoare a demersurilor prevãzute la art. 22 alin. (2).
(3) În situaţia copilului pentru care s-a instituit tutela, încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne se face la solicitarea direcţiei în a cãrei razã teritorialã domiciliazã copilul, numai dacã instanţa constatã îndeplinirea condiţiei prevãzute la alin. (1) lit. c) şi apreciazã cã deschiderea procedurii adopţiei interne este în interesul superior al copilului.
(4) În cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adopţiei interne, în dispozitivul hotãrârii judecãtoreşti se va face menţiune despre constatarea existenţei consimţãmântului ambilor pãrinţi, al unui singur pãrinte, al tutorelui sau, dupã caz, despre suplinirea consimţãmântului în condiţiile art. 13^2 şi se va încuviinţa deschiderea procedurii adopţiei interne.
(5) Hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã prin care instanţa admite cererea direcţiei produce urmãtoarele efecte:
a) drepturile şi obligaţiile pãrinteşti ale pãrinţilor fireşti sau, dupã caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se suspendã şi vor fi exercitate de cãtre preşedintele consiliului judeţean sau, dupã caz, de cãtre primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cãrui razã teritorialã domiciliazã copilul;
b) drepturile şi obligaţiile pãrinteşti exercitate la momentul admiterii cererii de cãtre preşedintele consiliului judeţean, primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cãrui razã teritorialã domiciliazã copilul sau, dupã caz, de tutore se menţin.
(6) Efectele hotãrârii judecãtoreşti prevãzute la alin. (5) înceteazã de drept dacã, în termen de 2 ani de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii, direcţia nu a identificat o persoanã sau o familie corespunzãtoare pentru copil.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), efectele hotãrârii se prelungesc pânã la încuviinţarea adopţiei, în cazul copiilor cu pãrinţi necunoscuţi, precum şi în cazul în care s-a finalizat procedura de potrivire practicã şi a fost întocmit raportul de potrivire practicã.
(8) În situaţia prevãzutã la alin. (6), direcţia este obligatã sã revizuiascã planul individualizat de protecţie a copilului şi sã solicite instanţei judecãtoreşti, în funcţie de finalitatea acestuia, încuviinţarea unei noi proceduri de deschidere a adopţiei."
15. La articolul 24, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Dacã, ulterior rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti de deschidere a procedurii adopţiei, dispare cauza care, potrivit legii, a fãcut imposibilã exprimarea de cãtre unul dintre pãrinţi a consimţãmântului la adopţie, împotriva hotãrârii se poate face cerere de revizuire."
16. La articolul 26, alineatele (2) şi (3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Efectuarea unei noi anchete sociale care sã vizeze situaţia actualã a pãrinţilor fireşti, precum şi potenţialul de reintegrare a copilului în familia biologicã este obligatorie. Efectuarea anchetei sociale şi întocmirea raportului sunt de competenţa direcţiei în a cãrei razã teritorialã locuieşte pãrintele firesc.
(3) Dispoziţiile art. 13^2 sunt aplicabile în mod corespunzãtor."
17. Articolul 27 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 27. - În cazul în care, dupã suspendarea prevãzutã la art. 25, pãrintele care s-a aflat în imposibilitatea de a-şi exprima consimţãmântul se opune adopţiei şi nu sunt motive pentru aplicarea prevederilor art. 13^2, cererea de încredinţare a copilului în vederea adopţiei sau, dupã caz, de încuviinţare a adopţiei se repune pe rol la solicitarea direcţiei în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului şi se respinge."
18. Articolul 29 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - Dispoziţiile prezentei secţiuni nu sunt aplicabile în cazul adopţiei copilului de cãtre soţul pãrintelui firesc sau adoptiv şi în cazul adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplinã de exerciţiu."
19. Dupã articolul 29 se introduce o nouã secţiune, secţiunea a 2^1-a, cuprinzând articolele 29^1-29^4, cu urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA a 2^1-a
Potrivirea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare
Art. 29^1. - (1) Potrivirea este o etapã premergãtoare încredinţãrii în vederea adopţiei prin care se identificã şi selecteazã cea mai potrivitã persoanã/familie atestatã ca fiind aptã sã adopte, care rãspunde nevoilor identificate ale copilului şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare.
(2) Potrivirea se realizeazã acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse şi altor persoane alãturi de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadã de minimum 6 luni, în mãsura în care acest lucru nu contravine interesului sãu superior.
(3) Procesul de potrivire include o componentã teoreticã şi una practicã.
Art. 29^2. - (1) Potrivirea teoreticã se iniţiazã de Oficiu pentru copiii aflaţi în evidenţa sa şi care urmeazã sã fie încredinţaţi în vederea adopţiei, prin identificarea şi selectarea din Registrul naţional pentru adopţii a persoanelor/familiilor atestate care rãspund în cea mai mare mãsurã nevoilor copiilor.
(2) Lista persoanelor/familiilor prevãzute la alin. (1) se transmite de Oficiu pentru continuarea demersurilor de potrivire direcţiei de la domiciliul copilului.
(3) Selecţia celei mai potrivite persoane/familii care urmeazã sã parcurgã etapa potrivirii practice se realizeazã de cãtre compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei, numai din lista prevãzutã la alin. (2).
Art. 29^3. - (1) Metodologia de potrivire teoreticã şi practicã dintre copil şi persoana/familia atestatã ca aptã sã adopte se elaboreazã de cãtre Oficiu şi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Criteriile pe baza cãrora se realizeazã potrivirea teoreticã se elaboreazã de cãtre Oficiu şi se aprobã prin ordin al secretarului de stat al acestuia.
Art. 29^4. - (1) La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adopţii şi postadopţii din cadrul direcţiei întocmeşte un raport de potrivire, în care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilitãţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, precum şi propunerea vizând sesizarea instanţei judecãtoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
(2) Dupã întocmirea raportului de potrivire, direcţia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului sesizeazã, în maximum 5 zile, instanţa judecãtoreascã pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei. Cererea de încredinţare în vederea adopţiei adresatã instanţei va fi însoţitã în mod obligatoriu de lista prevãzutã la art. 29^2 alin. (2)."
20. Articolele 31 şi 32 se abrogã.
21. La articolul 33, dupã alineatul (2) se introduc douã noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Hotãrârile prin care se soluţioneazã cererile de încredinţare în vederea adopţiei sunt executorii de la data pronunţãrii.
(4) Direcţia de la domiciliul adoptatorilor are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la punerea în executare a hotãrârii prin care s-a dispus încredinţarea în vederea adopţiei, sã transmitã o copie a acestei hotãrâri autoritãţilor competente sã elibereze documentele de cãlãtorie pentru adoptat."
22. La articolul 34, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 34. - (1) Încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesarã în urmãtoarele cazuri:
a) pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplinã de exerciţiu;
b) pentru adopţia copilului de cãtre soţul pãrintelui firesc sau adoptiv;
c) pentru adopţia copilului pentru care a fost deschisã procedura adopţiei interne şi acesta se aflã în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 2 ani;
d) pentru adopţia copilului de cãtre tutorele sãu, dacã au trecut cel puţin 2 ani de la data instituirii tutelei."
23. La articolul 35, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Dreptul de a reprezenta copilul în actele juridice sau, dupã caz, de a încuviinţa actele pe care acesta le încheie, precum şi dreptul de a administra bunurile copilului se exercitã de cãtre preşedintele consiliului judeţean sau primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cãrui razã teritorialã domiciliazã persoana sau familia cãreia i-a fost încredinţat copilul în vederea adopţiei. Dreptul de administrare poate fi delegat, în mod excepţional, cãtre persoana sau familia cãreia i s-a încredinţat copilul pentru efectuarea unor acte speciale, în interesul copilului, care vor fi expres menţionate în cuprinsul documentului prin care se acordã delegarea."
24. La articolul 36, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) În situaţiile prevãzute la art. 34 alin. (1) lit. c) şi d), direcţia are obligaţia sã realizeze un raport cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, ce va fi transmis instanţei de judecatã învestite cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei."
25. Articolul 38 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - Dacã, în situaţia prevãzutã la art. 37 alin. (1), instanţa judecãtoreascã dispune revocarea mãsurii încredinţãrii, se reia procesul de potrivire."
26. Articolul 40 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 40. - (1) Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusã direct de cãtre adoptator sau familia adoptatoare în situaţia adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplinã de exerciţiu şi, în cazul adopţiei copilului, de cãtre soţul pãrintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusã fie de cãtre adoptator sau familia adoptatoare, fie de cãtre direcţia de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau, dupã caz, la împlinirea termenelor prevãzute pentru adopţia copilului aflat în una dintre situaţiile prevãzute la art. 34 alin. (1) lit. c) şi d).
(2) Cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţitã de urmãtoarele acte:
a) certificatul de naştere al copilului, în copie legalizatã;
b) certificatul medical privind starea de sãnãtate a copilului, eliberat de cãtre unitãţi publice nominalizate de cãtre direcţia de sãnãtate publicã;
c) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
d) hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã de încredinţare în vederea adopţiei;
e) certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizatã;
f) certificatul de cãsãtorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizatã;
g) cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupã caz, al fiecãrui membru al familiei adoptatoare;
h) certificatul medical privind starea de sãnãtate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista cãruia este înscris;
i) hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã de deschidere a procedurii adopţiei interne a copilului;
j) raportul de consiliere şi informare a pãrinţilor fireşti în cazul adopţiei copilului de cãtre soţul pãrintelui firesc;
k) documentul care consemneazã rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţã de tatã, realizatã prin metoda serologicã ADN, în cazul adopţiei copilului de cãtre soţia pãrintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tatã pe cale administrativã, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã prin care s-a luat act de recunoaşterea de cãtre tatã sau care consfinţeşte învoiala pãrţilor, fãrã a se fi cercetat temeinicia cererii;
l) declaraţia notarialã pe propria rãspundere prevãzutã la art. 7^1 alin. (2) lit. c)."
27. La articolul 41, alineatele (1) şi (2) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 41. - (1) Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei se face cu citarea direcţiei în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului, a direcţiei care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei interne şi a persoanei ori familiei adoptatoare.
(2) Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplinã de exerciţiu se face cu citarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare şi a adoptatului, iar judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei copilului de cãtre soţul pãrintelui firesc sau adoptiv se face cu citarea adoptatorului şi a pãrinţilor fireşti ai adoptatului."
28. La articolul 42, alineatele (3) şi (4) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(3) Instanţa poate invita, la aceeaşi datã, direcţia competentã potrivit art. 22^2 alin. (2) şi direcţia competentã potrivit art. 40 alin. (1).
(4) În cazul în care pãrinţii se prezintã personal în faţa instanţei şi îşi exprimã refuzul de a mai consimţi la adopţie, instanţa suspendã soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. Declaraţia pãrinţilor fireşti împreunã cu încheierea de suspendare se comunicã direcţiei competente potrivit art. 22^2 alin. (2), care va formula o cerere de revizuire a hotãrârii de deschidere a procedurii adopţiei. Dispoziţiile art. 24 şi 25 se aplicã în mod corespunzãtor."
29. La articolul 43, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În termen de 5 zile de la rãmânerea irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a încuviinţat adopţia, direcţia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului va înştiinţa, în scris, pãrinţii fireşti despre aceasta, precum şi autoritãţile române competente sã elibereze documentele de identitate sau de cãlãtorie pentru adoptat."
30. Articolul 44 se abrogã.
31. Articolul 45 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Adopţia internaţionalã a copilului cu reşedinţa obişnuitã în România de cãtre o persoanã/familie cu reşedinţa obişnuitã în strãinãtate poate fi încuviinţatã numai pentru copiii care se aflã în evidenţa Oficiului şi numai în urmãtoarele situaţii:
a) adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudã pânã la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţatã deschiderea procedurii adopţiei interne;
b) adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi cetãţean român;
c) adoptatorul este soţ al pãrintelui firesc al copilului a cãrui adopţie se solicitã.
(2) Adopţia prevãzutã la alin. (1) lit. b) este permisã numai pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei interne şi nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reşedinţa obişnuitã în România sau una dintre persoanele prevãzute la alin. (1) lit. a), într-un termen de 2 ani de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei interne."
32. Articolul 46 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 46. - Cererea de încuviinţare a adopţiei se transmite instanţei judecãtoreşti de cãtre Oficiu dupã finalizarea demersurilor administrative prealabile prevãzute în prezentul capitol."
33. Articolul 47 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 47. - (1) Adopţia internaţionalã are efectele prevãzute de lege şi presupune deplasarea copilului pe teritoriul statului primitor, în urma încuviinţãrii adopţiei de cãtre instanţa judecãtoreascã românã.
(2) Efectele adopţiei internaţionale, precum şi efectele în cazul anulãrii adopţiei internaţionale asupra cetãţeniei adoptatului sunt prevãzute de Legea cetãţeniei române nr. 21/1991, republicatã."
34. Articolul 48 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 48. - (1) În cazul adopţiilor internaţionale în care adoptatul are reşedinţa obişnuitã în strãinãtate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are reşedinţa obişnuitã în România, cererile de adopţie ale solicitanţilor se transmit autoritãţilor strãine competente, numai prin intermediul Oficiului.
(2) Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în situaţia prevãzutã la alin. (1) se realizeazã potrivit prevederilor secţiunii 1 a cap. III."
35. La articolul 49, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 49. - (1) Cererile persoanelor sau familiilor care au reşedinţa obişnuitã pe teritoriul altui stat, parte a Convenţiei de la Haga, şi care doresc sã adopte un copil din România sunt transmise Oficiului prin intermediul autoritãţii centrale competente din statul respectiv sau al organizaţiilor sale acreditate."
36. La articolul 51 alineatul (1), literele c)-e) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"c) cazierele judiciare ale persoanelor care doresc sã adopte şi al soţului care nu se asociazã la adopţie;
d) raportul medical întocmit separat pentru fiecare adoptator şi, dupã caz, raportul medical privind bolile psihice ale soţului care nu se asociazã la adopţie;
e) actul din care sã rezulte cã existã garanţiile cã adoptatul are posibilitatea sã intre şi sã locuiascã permanent în statul primitor, precum şi cã adoptatul are faţã de adoptator şi rudele acestuia aceeaşi situaţie legalã ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului."
37. Dupã articolul 51 se introduc patru noi articole, articolele 51^1-51^4 , cu urmãtorul cuprins:
"Art. 51^1. - (1) Selecţia şi potrivirea copilului cu adoptatorul sau familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuitã în strãinãtate se realizeazã de cãtre Oficiu, în conformitate cu metodologia elaboratã de acesta şi aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Persoana sau familia selectatã are obligaţia sã se deplaseze în România şi sã locuiascã efectiv pe teritoriul ţãrii pentru o perioadã de cel puţin 30 de zile consecutive, care vor fi utilizate în scopul relaţionãrii cu copilul.
(3) La expirarea termenului prevãzut la alin. (2), direcţia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului va întocmi şi va transmite Oficiului un raport cu privire la relaţionarea dintre copil şi persoana sau familia selectatã.
Art. 51^2. - Oficiul va notifica autoritãţilor centrale competente sau organizaţiilor acreditate din statul primitor selectarea adoptatorului sau familiei adoptatoare.
Art. 51^3. - Odatã cu notificarea prevãzutã la art. 51^2, Oficiul va solicita autoritãţii centrale competente sau organizaţiei acreditate din statul primitor sã îi comunice urmãtoarele:
a) acordul adoptatorului sau familiei adoptatoare cu privire la selecţia prevãzutã la art. 51^1;
b) acordul cu privire la continuarea procedurii de adopţie.
Art. 51^4. - Prevederile art. 51^2 şi 51^3 lit. a) nu se aplicã în situaţiile prevãzute la art. 45 alin. (1) lit. a) şi c)."
38. La articolul 52, alineatele (1) şi (4) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 52. - (1) Cererea de încuviinţare a adopţiei, însoţitã de documentele prevãzute la art. 49-51 şi art. 51^1 alin. (3), se înainteazã de cãtre Oficiu instanţei judecãtoreşti.
..............................................................................................
(4) Oficiul are obligaţia de a se asigura cã adoptatul va beneficia în ţara strãinã de aceeaşi situaţie legalã ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului; la pronunţarea asupra cererii de încuviinţare a adopţiei instanţa judecãtoreascã va avea în vedere şi documentul care atestã îndeplinirea acestei obligaţii."
39. Articolul 53 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 53. - Pe baza hotãrârii judecãtoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei, Oficiul elibereazã, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile, un certificat care atestã cã adopţia este conformã cu normele Convenţiei de la Haga."
40. Articolul 54 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 54. - Deplasarea adoptatului din România în statul în care adoptatorul sau familia adoptatoare are reşedinţa obişnuitã este posibilã numai atunci când hotãrârea de încuviinţare a adopţiei este irevocabilã. Adoptatul se deplaseazã numai însoţit de adoptator sau de familia adoptatoare, în condiţii de siguranţã corespunzãtoare nevoilor adoptatului."
41. Articolul 55 se abrogã.
42. La articolul 56, alineatul (5) se abrogã.
43. Dupã articolul 57 se introduc douã noi articole, articolele 57^1 şi 57^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 57^1. - Persoanele adoptate au dreptul de a-şi cunoaşte originile şi propriul trecut şi beneficiazã de sprijin în realizarea demersurilor vizând contactarea pãrinţilor fireşti sau a rudelor biologice.
Art. 57^2. - (1) Persoanele adoptate au dreptul sã solicite şi sã obţinã informaţii care atestã adopţia, precum şi informaţii cu caracter general vizând traseul instituţional şi istoricul personal care nu dezvãluie identitatea pãrinţilor fireşti. Dezvãluirea adopţiei poate fi fãcutã numai în cazul persoanelor care au dobândit capacitate deplinã de exerciţiu.
(2) Pãrinţii fireşti sau rudele biologice ale persoanelor adoptate pot obţine informaţii cu caracter general vizând persoana adoptatã numai dacã existã acordul expres al acesteia sau, dupã caz, al persoanei sau familiei adoptatoare.
(3) Furnizarea informaţiilor prevãzute la alin. (1) se realizeazã de cãtre Oficiu."
44. La articolul 58, alineatele (1), (3) şi (5) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 58. - (1) Adoptatorii sunt obligaţi sã informeze gradual copilul cã este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei.
..............................................................................................
(3) Identitatea pãrinţilor fireşti ai adoptatului poate fi dezvãluitã înainte de dobândirea de cãtre acesta a capacitãţii depline de exerciţiu numai pentru motive medicale, de cãtre Oficiu, la cererea oricãruia dintre adoptatori, a adoptatului, soţului sau descendenţilor acestuia ori a reprezentantului unei instituţii medicale sau a unui spital.
..............................................................................................
(5) Instanţa citeazã direcţia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul adoptatului, Oficiul, precum şi orice altã persoanã a cãrei ascultare poate fi utilã pentru soluţionarea cererii şi va putea admite cererea dacã, potrivit probelor administrate, constatã cã accesul la informaţiile solicitate nu este dãunãtor integritãţii psihice şi echilibrului emoţional ale solicitantului şi dacã adoptatul în cauzã a beneficiat de consiliere adecvatã."
45. La articolul 58, dupã alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmãtorul cuprins:
"(6) Persoanele adoptate care deţin informaţii asupra identitãţii pãrinţilor fireşti se pot adresa direct Oficiului pentru realizarea demersurilor vizând contactarea pãrinţilor fireşti sau a rudelor biologice."
46. Dupã articolul 58 se introduc douã noi articole, articolele 58^1 şi 58^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 58^1. - Metodologia privind accesul adoptatului la informaţii vizând originile sale şi propriul trecut, precum şi accesul pãrinţilor fireşti sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informaţii cu caracter general vizând persoana adoptatã se elaboreazã de Oficiu şi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
Art. 58^2. - Informaţiile relevante referitoare la adopţie, la originea copilului, în special cele cu privire la identitatea pãrinţilor fireşti, precum şi datele asupra istoricului medical al copilului şi familiei sale se pãstreazã minimum 50 de ani de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii de încuviinţare a adopţiei."
47. Dupã articolul 63 se introduce un nou articol, articolul 63^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 63^1. - Adopţia înceteazã prin desfacere sau ca urmare a anulãrii ori a constatãrii nulitãţii sale, în condiţiile legii."
48. Articolul 64 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 64. - Cauzele privind încetarea adopţiei se judecã cu citarea:
a) adoptatorului sau, dupã caz, a familiei adoptatoare;
b) adoptatului care a dobândit capacitate deplinã de exerciţiu;
c) direcţiei în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul adoptatului şi a Oficiului."
49. Articolul 66 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 66. - Hotãrârile judecãtoreşti privitoare la încetarea adopţiei, rãmase irevocabile, se comunicã Oficiului de cãtre direcţie în vederea efectuãrii menţiunilor necesare în Registrul naţional pentru adopţii."
50. La articolul 67, alineatele (1) şi (2) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 67. - (1) Instanţele judecãtoreşti române sunt competente sã judece cererile prevãzute de prezenta lege dacã cel puţin una dintre pãrţi are reşedinţa obişnuitã în România.
(2) Instanţele judecãtoreşti române sunt exclusiv competente sã judece cererile prevãzute de prezenta lege dacã copilul care urmeazã a fi adoptat are reşedinţa obişnuitã în România şi este cetãţean român sau apatrid."
51. La articolul 69, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Termenele de judecatã nu pot fi mai mari de 10 zile. Hotãrârea judecãtoreascã se redacteazã şi se comunicã pãrţilor în maximum 10 zile de la pronunţare."
52. Dupã articolul 69 se introduce un nou articol, articolul 69^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 69^1. - Oficiul acţioneazã pentru apãrarea drepturilor şi interesului superior al copiilor ce fac obiectul procedurilor de adopţie, scop în care poate introduce cereri şi poate formula apãrãri în toate cauzele ce intrã sub incidenţa prezentei legi."
53. La articolul 70, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) La judecarea cererii referitoare la deschiderea procedurii adopţiei interne a copilului, a cererii de încredinţare în vederea adopţiei, a cererii de desfacere a adopţiei, precum şi a cererii privind nulitatea adopţiei, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie, iar la încuviinţarea adopţiei copilului care a împlinit vârsta de 10 ani acestuia i se va solicita consimţãmântul."
54. La articolul 70, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) În cazul în care ascultarea copilului nu este obligatorie, acestuia i se solicitã opinia, în mãsura în care este posibil."
55. La articolul 71, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Registrul conţine datele referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare, cu cetãţenie fie românã, fie strãinã, precum şi cele referitoare la copiii pentru care a fost deschisã procedura adopţiei interne, pentru cei pentru care a fost pronunţatã o hotãrâre judecãtoreascã de încredinţare în vederea adopţiei, de încuviinţare a adopţiei, de desfacere a adopţiei sau de declarare a nulitãţii acesteia."
56. Articolul 72 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 72. - (1) În scopul întocmirii şi organizãrii de cãtre Oficiu a evidenţei prevãzute la art. 71, direcţia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului transmite Oficiului copii ale urmãtoarelor documente:
a) hotãrârea judecãtoreascã prin care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei naţionale;
b) hotãrârea judecãtoreascã de încredinţare în vederea adopţiei;
c) hotãrârea judecãtoreascã de încuviinţare a adopţiei;
d) hotãrârea judecãtoreascã de declarare a nulitãţii sau, dupã caz, de desfacere a adopţiei;
e) dispoziţia privind eliberarea/neeliberarea atestatului şi, dupã caz, atestatul;
f) raportul final de evaluare a capacitãţii de a adopta a solicitantului;
g) raportul final de închidere a cazului prevãzut la art. 72^2 alin. (3);
h) alte documente necesare organizãrii evidenţei prevãzute la art. 71, care se stabilesc prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
(2) Documentele prevãzute la alin. (1) lit. a)-d) se transmit în termen de 5 zile de la rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti, cele prevãzute la lit. e) şi f) în termen de 5 zile de la data emiterii dispoziţiei, iar raportul final prevãzut la lit. g) în termen de 5 zile de la întocmire.
(3) Documentul prevãzut la alin. (1) lit. e) va fi însoţit de toate informaţiile cu privire la persoanele sau familiile pentru care s-a emis atestatul.
(4) În cazul adopţiei persoanei majore, precum şi în cazul adopţiei copilului de cãtre soţul pãrintelui firesc sau adoptiv, sentinţele de încuviinţare a adopţiei se comunicã din oficiu de cãtre instanţa competentã şi Oficiului."
57. Dupã articolul 72 se introduce un nou capitol, capitolul VIII^1, cuprinzând articolele 72^1-72^6, cu urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL VIII^1
Monitorizare şi activitãţi postadopţie
Art. 72^1. - Monitorizarea postadopţie reprezintã etapa ulterioarã încuviinţãrii adopţiei prin care se urmãreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi pãrinţii adoptatori în vederea integrãrii depline a copilului în familia adoptatoare şi identificãrii precoce a eventualelor dificultãţi ce pot sã aparã în aceastã perioadã.
Art. 72^2. - (1) În cazul adopţiei interne, monitorizarea postadopţie se realizeazã de cãtre direcţia de la domiciliul copilului, care are obligaţia întocmirii unor rapoarte trimestriale pe o perioadã de cel puţin 2 ani dupã încuviinţarea adopţiei.
(2) În perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorii au obligaţia de a colabora cu direcţia pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale şi de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificãrile intervenite în structura familiei.
(3) La încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, direcţiile întocmesc un raport final de închidere a cazului, pe care au obligaţia sã îl transmitã Oficiului. În situaţia în care, ulterior încuviinţãrii adopţiei, prenumele copilului adoptat este schimbat pe cale administrativã, raportul va fi însoţit şi de copia actului care a stat la baza schimbãrii prenumelui.
Art. 72^3. - (1) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în raza teritorialã a altei direcţii decât cea care a iniţiat procedura de monitorizare, aceasta are obligaţia de a notifica direcţiei în a cãrei razã teritorialã se aflã noul domiciliu/noua reşedinţã a adoptatorului/familiei adoptatoare necesitatea preluãrii obligaţiei de monitorizare postadopţie.
(2) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare, împreunã cu copilul adoptat, îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în altã ţarã, direcţia de la domiciliul acestuia/acesteia realizeazã continuarea monitorizãrii postadopţie cu sprijinul Oficiului. În aceste cazuri, la solicitarea direcţiei, Oficiul faciliteazã obţinerea rapoartelor trimestriale prin contactarea serviciilor sociale competente publice sau private din statul în care adoptatorul/familia adoptatoare şi-a stabilit domiciliul/reşedinţa.
Art. 72^4. - (1) În cazul adopţiei internaţionale a copilului cu reşedinţa obişnuitã în România de cãtre o persoanã/familie cu reşedinţa obişnuitã în strãinãtate, Oficiul are obligaţia sã urmãreascã evoluţia acestuia şi a relaţiilor lui cu pãrintele sau pãrinţii sãi adoptivi cel puţin 2 ani dupã încuviinţarea adopţiei, prin intermediul autoritãţii centrale competente sau al organizaţiei acreditate ori autorizate din statul primitor.
(2) În scopul îndeplinirii obligaţiei prevãzute la alin. (1), Oficiul trebuie sã solicite realizarea monitorizãrii postadopţie şi transmiterea de rapoarte trimestriale autoritãţii centrale competente sau organizaţiei acreditate şi autorizate din statul primitor.
(3) În cazul adopţiei internaţionale a unui copil cu reşedinţa obişnuitã în strãinãtate de cãtre o persoanã/familie cu reşedinţa obişnuitã în România, obligaţia monitorizãrii postadopţie revine direcţiei în a cãrei razã teritorialã locuiesc adoptatorii. Durata perioadei de monitorizare postadopţie poate fi mai mare de 2 ani, dacã legea ţãrii de provenienţã a copilului o cere. Rapoartele întocmite în aceastã perioadã se vor înainta Oficiului.
Art. 72^5. - (1) Activitãţile postadopţie se realizeazã planificat şi vizeazã acordarea de suport şi asistenţã de specialitate adoptatului şi adoptatorilor, care sã rãspundã nevoilor identificate în timpul perioadei de monitorizare postadopţie sau semnalate direct de cãtre cei adoptaţi ori de cãtre persoana/familia adoptatoare.
(2) Obligaţia realizãrii activitãţilor prevãzute la alin. (1) revine direcţiei de la domiciliul solicitantului. Aceste activitãţi pot fi realizate şi de cãtre organisme private, precum şi de cãtre cabinete individuale, cabinete asociate sau societãţi civile profesionale de asistenţã socialã şi/sau de psihologie, care au încheiat convenţii cu Oficiul.
(3) Modelul-cadru al convenţiilor prevãzute la alin. (2), precum şi la art. 19^4 alin. (2) lit. b) se aprobã prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
(4) Activitãţile postadopţie pot consta în:
a) informare şi consiliere pentru copii şi pãrinţi;
b) organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacitãţilor parentale;
c) constituirea de grupuri de suport pentru copii şi pãrinţi;
d) sprijinirea adoptatorilor în vederea informãrii copilului cu privire la adopţia sa.
Art. 72^6. - (1) Pe perioada monitorizãrii postadopţie, participarea la activitãţile prevãzute la art. 72^5 alin. (4) este obligatorie pentru adoptatori dacã rapoartele întocmite pe aceastã perioadã consemneazã o propunere motivatã în acest sens. O astfel de propunere poate fi formulatã în situaţiile în care se apreciazã cã existã riscul compromiterii relaţiei dintre pãrinţi şi copilul/copiii adoptaţi ori ar putea determina, în timp, eşecul adopţiei.
(2) În situaţia în care adoptatorii, în mod nejustificat, refuzã sã dea curs propunerii formulate potrivit alin. (1) sau refuzã sã informeze copilul cu privire la adopţia sa, responsabilul de caz propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie peste termenul minim prevãzut la art. 72^2 alin. (1)."
58. La articolul 73, alineatele (2)-(4) se abrogã.
59. La articolul 75, alineatele (3) şi (4) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(3) În situaţia în care se constatã nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2), Oficiul este obligat sã solicite instanţei judecãtoreşti dizolvarea persoanei juridice implicate.
(4) Serviciile şi activitãţile care pot fi derulate de cãtre organismele private în cadrul adopţiei interne, precum şi metodologia de autorizare a acestora se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului."
60. Dupã articolul 75 se introduc douã noi articole, articolele 75^1 şi 75^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 75^1. - Constituie abatere disciplinarã şi se sancţioneazã, potrivit legii, nerespectarea prevederilor art. 14 teza a II-a, art. 19^2 alin. (1) teza a II-a, art. 29^4 alin. (2), art. 43 alin. (2), art. 71 alin. (1), art. 72^2 alin. (3) teza I, precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasã a obligaţiilor prevãzute la art. 36 alin. (1)-(3) şi art. 72^2 alin. (1).
Art. 75^2. - (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (3);
b) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1);
c) nerespectarea obligaţiei prevãzute la art. 22 alin. (2);
d) nerespectarea obligaţiei prevãzute la art. 25 alin. (2);
e) nerespectarea obligaţiilor prevãzute la art. 28;
f) neîndeplinirea obligaţiei prevãzute la art. 37 alin. (1);
g) nerespectarea obligaţiilor prevãzute la art. 72^2 alin. (2).
(2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amendã de la 1.000 lei la 2.500 lei cele prevãzute la lit. a), b) şi g);
b) cu amendã de la 2.000 lei la 3.500 lei cele prevãzute la lit. c)-f).
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre persoane anume desemnate din cadrul Oficiului.
(4) Contravenţiilor prevãzute la alin. (1) le sunt aplicabile şi dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
ART. II
(1) Cererile prevãzute de Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se soluţioneazã conform dispoziţiilor legale în vigoare la data introducerii acestor cereri.
(2) Persoanele şi familiile care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi aveau copii încredinţaţi în vederea adopţiei pot introduce cereri pentru încuviinţarea adopţiei, care se soluţioneazã potrivit dispoziţiilor Legii nr. 273/2004, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege.
(3) Atestatul de persoanã sau familie aptã sã adopte, eliberat anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, îşi pãstreazã valabilitatea, cu condiţia ca persoana sau familia atestatã sã înregistreze la direcţie o declaraţie notarialã pe propria rãspundere din care sã rezulte cã a locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare intrãrii în vigoare a prezentei legi. Neîndeplinirea acestei condiţii într-un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi atrage încetarea de drept a valabilitãţii atestatului.
(4) Prevederile art. 13^1 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile numai pentru situaţiile în care stabilirea filiaţiei copilului faţã de tatã a intervenit dupã intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5) Termenul de 2 ani prevãzut la art. 45 alin. (2) din Legea nr. 273/2004, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, se calculeazã incluzând şi perioadele în care copilul a avut deschisã procedura adopţiei interne anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi.
ART. III
În termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, direcţia generalã de asistenţã socialã şi protecţia copilului va revizui planul individualizat de protecţie a copiilor aflaţi în cadrul sistemului de protecţie specialã şi va stabili adopţia ca finalitate a acestuia, conform dispoziţiilor art. 22 şi 22^1 din Legea nr. 273/2004, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege.
ART. IV
În termen de 4 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul, la propunerea Oficiului Român pentru Adopţii, va aproba prin hotãrâre normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege.
ART. V
(1) Activitãţile prevãzute de Legea nr. 273/2004, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, în sarcina direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului se realizeazã numai pe baza obţinerii autorizaţiei eliberate de cãtre Oficiul Român pentru Adopţii.
(2) Metodologia şi criteriile de autorizare se elaboreazã de cãtre Oficiul Român pentru Adopţii şi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Prevederile alin. (1) intrã în vigoare la data care va fi stabilitã prin hotãrârea Guvernului prevãzutã la alin. (2).
ART. VI
În cuprinsul Legii nr. 273/2004, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, precum şi în cuprinsul celorlalte acte normative în vigoare din domeniul adopţiei, sintagma "secretar de stat" se înlocuieşte cu termenul "preşedinte".
ART. VII
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã:
a) Hotãrârea Guvernului nr. 1.436/2004 pentru defalcarea pe categorii de cheltuieli a taxei unice şi fixe aferente serviciilor efectuate de Oficiul Român pentru Adopţii în îndeplinirea procedurii de adopţie internaţionalã pe teritoriul României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 23 septembrie 2004;
b) Hotãrârea Guvernului nr. 1.442/2004 privind serviciile şi activitãţile ce pot fi desfãşurate de cãtre organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 24 septembrie 2004;
c) Ordinul secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 45/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind procedura adopţiei interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 7 aprilie 2004;
d) art. II - V din Hotãrârea Guvernului nr. 645/2009 pentru modificarea şi completarea Hotãrârii Guvernului nr. 1.433/2004 privind aprobarea structurii organizatorice, a numãrului maxim de posturi şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Oficiului Român pentru Adopţii, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului consultativ al Oficiului Român pentru Adopţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 3 iunie 2009;
e) orice alte dispoziţii contrare.
ART. VIII
Legea nr. 274/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Adopţii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 17 februarie 2010, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Dupã articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 6^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 6^1. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Oficiul este sprijinit de un Consiliu de coordonare, denumit în continuare Consiliu, organism fãrã personalitate juridicã care funcţioneazã pe lângã Oficiu.
(2) Consiliul este alcãtuit din:
a) preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil;
b) preşedintele Asociaţiei directorilor direcţiilor generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului;
c) preşedintele Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali;
d) preşedintele Colegiului Psihologilor din România;
e) reprezentantul UNICEF în România.
(3) Consiliul are urmãtoarele atribuţii principale:
a) avizeazã strategia, politicile şi programele elaborate de Oficiu;
b) analizeazã strategia, politicile şi programele elaborate de Oficiu şi formuleazã recomandãri cu privire la îmbunãtãţirea acestora;
c) formuleazã propuneri privind îmbunãtãţirea cadrului normativ în domeniu;
d) propune primului-ministru persoana ce va fi numitã în funcţia de preşedinte al Oficiului.
(4) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului se aprobã prin hotãrâre a Guvernului."
2. La articolul 8, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Oficiul este condus de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea Consiliului. Durata mandatului preşedintelui Oficiului este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singurã datã."
ART. IX
Prezenta lege intrã în vigoare la 4 luni de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia dispoziţiilor art. 19 alin. (5), art. 29^3, art. 72^5 alin. (3) şi ale art. 75 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, care intrã în vigoare în 3 zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. X
Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucureşti, 5 decembrie 2011.
Nr. 233.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Tirlea Lucica
12 Decembrie 2011
Foarte bine !
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
