Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale SECŢIUNEA 1 Scopul ART. 1 Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea industriei naţionale de apărare şi activităţile necesare realizării de produse militare, sensibile şi strategice, astfel încât aceasta să asigure protecţia intereselor naţionale de apărare ale României, inclusiv a intereselor esenţiale ale siguranţei naţionale. ART. 2 Obiectivele privind protejarea intereselor naţionale de apărare, inclusiv a intereselor esenţiale ale siguranţei naţionale, se realizează prin: a) creşterea competitivităţii operatorilor economici pentru satisfacerea intereselor de apărare ale României; b) satisfacerea de către industria naţională de apărare a necesităţilor de înzestrare ale instituţiilor din cadrul forţelor sistemului naţional de apărare, denumite în continuare FSNA, pe timp de pace, la instituirea stărilor de asediu, de urgenţă, de mobilizare sau de război, ţinând seama de interesul naţional şi de angajamentele guvernamentale asumate în relaţia cu structurile NATO şi ale Uniunii Europene; c) susţinerea efortului de înzestrare a instituţiilor din cadrul FSNA pentru respectarea obligaţiilor asumate de România prin tratate şi înţelegeri internaţionale; d) stimularea investiţiilor în industria naţională de apărare, cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare; e) conectarea industriei naţionale de apărare la activităţile industriei europene de apărare, dezvoltarea cooperării în domeniu, cu menţinerea şi creşterea pieţelor de desfacere interne şi externe, respectarea standardelor NATO şi accesul la tehnologii şi know-how de înaltă performanţă; f) protejarea operatorilor economici din industria naţională de apărare care deţin capacităţi strategice definite la art. 3 lit. d), cu scopul menţinerii acestora, fiind obiective de interes naţional; g) implicarea industriei naţionale de apărare în activităţile de asigurare a suportului logistic integrat al echipamentelor militare. SECŢIUNEA a 2-a Termeni şi definiţii ART. 3 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) autoritate de specialitate - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, organ al administraţiei publice centrale în domeniul pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare; b) autorizaţie - act administrativ eliberat de către ministerul de resort sau de instituţia din cadrul FSNA, care conferă operatorului economic dreptul de a desfăşura activităţile necesare realizării de produse militare, sensibile şi strategice şi/sau serviciile aferente acestora, precum şi dreptul de a se înscrie în registru; c) capacitate de producţie şi/sau servicii pentru apărare, denumită în continuare capacitate - ansamblul activelor, documentaţiei tehnice şi personalul aferent de care dispune un operator economic, utilizate pentru cercetarea-dezvoltarea, proiectarea, încercarea şi testarea, fabricarea, modernizarea, mentenanţa, depozitarea, casarea şi dezafectarea, delaborarea, după caz, a produselor militare, produselor sensibile şi produselor strategice; d) capacitate de producţie şi/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea naţională, denumită în continuare capacitate strategică - acea capacitate sau acea parte a capacităţilor de producţie militară sau specială pe care se realizează produse de interes strategic, vitale pentru susţinerea pe termen lung a capacităţii de apărare a statului, a căror absenţă sau pierdere ar aduce prejudicii semnificative capacităţii acţionale a FSNA şi posibilităţilor de susţinere logistică a structurilor; e) Catalog de produse specifice industriei naţionale de apărare, denumit în continuare catalog - cuprinde baza de date în format letric şi electronic, standardizată şi securizată, a produselor/serviciilor operatorilor economici înscrişi în registru, definit la lit. x); f) certificare/omologare/calificare - procedura prin care, în urma unor verificări sau teste, un organism abilitat emite un certificat din care rezultă că un produs/proces/serviciu este conform cu standardele aplicabile în domeniu; g) conservarea capacităţilor - ansamblul operaţiunilor privind trecerea în starea de păstrare/menţinere a capacităţilor prevăzute la lit. c) şi d) sau a unor active din cadrul acestora care sunt destinate exclusiv satisfacerii cererilor FSNA în timp de pace, mobilizare sau război, pentru asigurarea parametrilor tehnico-funcţionali care să permită repunerea în funcţiune a acestora; h) cluster - grupare constituită în baza unui contract de asociere, încheiat între operatori economici din industria naţională de apărare şi persoane juridice şi persoane fizice, organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi/sau instituţiile de învăţământ superior acreditate, alte organizaţii necomerciale, pe de o parte, şi operatori economici, autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii patronale sau asociaţii profesionale, instituţii financiare, organizaţii internaţionale, investitori autohtoni sau străini, pe de altă parte, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, de învăţământ şi de transfer tehnologic al rezultatelor ştiinţifice şi inovaţiilor, valorificării lor prin activităţi economice; i) declaraţie de conformitate - document emis de operatorul economic prin care atestă că produsul/serviciul livrat este în conformitate cu certificatul emis în condiţiile prevăzute la lit. f) sau cu o altă cerinţă contractuală; j) documentaţie tehnică - desenele şi documentele scrise sau în format electronic care, independent sau împreună, determină componenţa şi construcţia produselor militare, sensibile şi strategice şi cuprind, după caz, datele de studiu şi proiectare, execuţie, verificare, recepţie, exploatare, întreţinere sau de certificare, de propagandă tehnică şi comercială a acestora. Documentaţia tehnică este constituită din documentaţia de studiu, documentaţia constructivă de bază, documentaţia tehnologică, documentaţia de exploatare şi documentaţia de certificare şi auxiliară; k) industria naţională de apărare - domeniu strategic al economiei naţionale care cuprinde operatorii economici, indiferent de structura capitalului social, care dispun de resurse tehnologice, organizatorice şi de management necesare realizării şi furnizării către FSNA a produselor militare, sensibile şi strategice, precum şi serviciile necesare; l) inspecţie - control oficial asupra unui sector de activitate; m) interes esenţial de siguranţă - acele interese naţionale care au rol de a asigura funcţiile vitale ale siguranţei, apărării şi securităţii naţionale, suveranităţii, independenţei şi integrităţii ţării, precum şi a infrastructurii critice aflate pe teritoriul naţional; n) interes naţional - ansamblul valorilor fundamentale care au rolul de a asigura suveranitatea, independenţa şi integritatea ţării, a infrastructurilor naţionale şi a sistemelor de apărare şi securitate naţională; o) inventarul capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărare ale unui operator economic, denumit în continuare inventarul - reprezintă totalitatea capacităţilor de producţie şi/sau servicii şi documentaţia tehnică corespunzătoare, necesare realizării activităţii din industria naţională de apărare; p) investiţii - cheltuială necesară protecţiei intereselor esenţiale de securitate naţională şi care se referă la producţia de armament, muniţie şi material de război, efectuată cu respectarea art. 346 TFUE, care duce la creşterea valorii activelor unui operator economic din industria naţională de apărare, active destinate realizării uneia sau mai multora dintre activităţile de cercetare, proiectare, dezvoltare, modernizare, încercare, testare, producere şi reparare a sistemelor de armament şi muniţie, tehnicii de luptă, echipamentelor şi materialelor cu destinaţie specifică apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi a pieselor de schimb necesare, pulberilor şi explozibililor, inclusiv poligoanele de trageri şi încercări, terenurile cu regim de spaţiu de siguranţă, precum şi infrastructura de utilităţi aferente şi care are ca scop satisfacerea intereselor esenţiale de securitate; q) mentenanţă - domeniu funcţional al logisticii care cuprinde totalitatea acţiunilor întreprinse pentru menţinerea/restabilirea caracteristicilor tehnico-tactice ale echipamentelor militare în starea care să permită îndeplinirea funcţiilor specifice pe durata ciclului de viaţă; r) minister de resort - instituţie a administraţiei publice centrale, în coordonarea sau sub autoritatea căreia funcţionează operatorii economici cu capital integral şi/sau majoritar de stat, direct sau indirect, din industria naţională de apărare, abilitată să autorizeze operatorii economici în domeniu, inclusiv din sectorul privat, prin care atestă dreptul acestora de a efectua operaţiuni cu produse militare, sensibile şi strategice, cu excepţia operatorilor economici aflaţi în coordonarea, subordonarea, portofoliul instituţiilor din cadrul FSNA; s) operator economic din industria naţională de apărare - persoană juridică română, autorizată să desfăşoare activităţi necesare realizării de produse militare, sensibile şi strategice, precum şi/sau cu serviciile aferente acestora, reglementate de prezenta lege, denumit în continuare operator economic; ş) activităţi necesare realizării de produse militare, sensibile şi strategice, precum: activităţi de proiectare, cercetare-dezvoltare, inovare, încercare şi testare-evaluare, autorizare, certificare, fabricare, furnizare, modernizare, mentenanţă, casare, dezafectare, vânzare-cumpărare, deţinere, închiriere, schimb, împrumut de folosinţă, transport, depozitare; t) operaţiuni de compensare tehnologică şi industrială - activităţi ce pot fi aplicate ca fiind necesare în vederea protejării intereselor esenţiale de siguranţă naţională, ca urmare a atribuirii unui contract de achiziţie publică de pe piaţa externă, de produse, servicii sau lucrări în domeniile apărării şi securităţii; ţ) operaţiuni de cooperare tehnologică şi industrială - un set de activităţi încheiate de un operator economic din industria naţională de apărare cu operatori economici externi, în vederea realizării unor produse/servicii necesare sistemului FSNA, care excedează simplei achiziţii de produse, lucrări sau servicii în domeniile apărării şi securităţii şi care presupune crearea unui cadru contractual bazat pe asigurarea unor avantaje reciproce pentru părţi, în scopul menţinerii şi dezvoltării bazei tehnologice a industriei naţionale de apărare şi securitate a României; u) produse militare - echipamente proiectate, fabricate sau adaptate în mod special pentru scopuri militare şi destinate utilizării în calitate de arme, muniţii sau materiale de război, aşa cum sunt definite la art. 3 pct. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012; v) produse sensibile - produse, lucrări şi servicii destinate utilizării în scopuri de securitate, aşa cum sunt definite la art. 3 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012; w) produse strategice - produse care se regăsesc în programe strategice de înzestrare ale instituţiilor cu atribuţii din cadrul FSNA, stabilite prin hotărâre a Guvernului, care pot include produse militare, sensibile, precum şi materii prime/materiale şi subansamble necesare operatorilor economici pentru realizarea acestora, care satisfac nevoile de înzestrare necesare pentru asigurarea intereselor de securitate ale României; x) registrul unic al operatorilor economici şi al capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărare, denumit în continuare registru - baza de date în format letric şi electronic, standardizată şi securizată, care cuprinde evidenţa capacităţilor şi operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi cu produse militare, sensibile şi strategice şi/sau să presteze servicii aferente acestor produse. În registru se înscriu, de asemenea, capacităţile definite la lit. c) şi d), precum şi operaţiunile pe care operatorii economici sunt autorizaţi să le desfăşoare; y) securizarea capacităţilor - constă în asigurarea condiţiilor de climat tehnologic impus de normativele de profil, a pazei acestora şi a condiţiilor de securitate, astfel încât producţia să poată fi reluată cu cheltuieli minime şi în timpul cel mai scurt; z) forţele sistemului naţional de apărare, denumite în continuare FSNA - cuprinde instituţiile şi autorităţile publice care au stabilite prin lege atribuţii şi competenţe în domeniul apărării şi securităţii naţionale; aa) suport logistic integrat, denumit în continuare SLI - reprezintă procesul tehnic şi de management prin intermediul căruia suportabilitatea şi nevoile de susţinere logistică ale unui sistem sunt identificate pentru întreg ciclul de viaţă al acestuia şi integrate în conţinutul programului de dezvoltare/achiziţie, de la iniţierea programului şi până la scoaterea din serviciu a sistemului. SLI cuprinde planificarea mentenanţei, aprovizionarea, personalul, echipamentele de testare şi suport, informaţiile şi datele tehnice, instruirea şi susţinerea instruirii, managementul configuraţiei, facilităţile şi infrastructura, împachetarea, mânuirea, paletizarea, depozitarea şi transportul. CAP. II Organizare şi funcţionare SECŢIUNEA 1 Componenţa industriei naţionale de apărare ART. 4 Industria naţională de apărare cuprinde operatorii economici înscrişi în registru, cu capital de stat sau privat, care dispun de resursele tehnice şi tehnologice, organizatorice şi de management necesare realizării şi furnizării către instituţiile din cadrul FSNA sau către alte ţări de produse militare, sensibile şi strategice şi/sau de servicii aferente acestora. ART. 5 Următoarele capacităţi şi domenii de activitate ale industriei de apărare sunt de importanţă strategică la nivel naţional şi reprezintă interese fundamentale de securitate ale ţării, după cum urmează: a) capacităţile de producţie şi fabricare a pulberilor şi explozivilor; b) capacităţile de producţie şi realizare a mentenanţei pentru tehnica militară; c) capacităţile de producţie şi fabricare a muniţiilor şi armamentului de infanterie; d) capacităţile de realizare şi integrare a sistemelor de comandă-control. SECŢIUNEA a 2-a Coordonarea activităţilor operatorilor economici din industria naţională de apărare ART. 6 (1) Coordonarea şi evidenţa din industria naţională de apărare se realizează de către ministerul de resort. (2) În sprijinul coordonării unitare şi pentru realizarea unui parteneriat strategic între autorităţile publice, mediul de afaceri autohton şi forţa de muncă din domeniu, funcţionează ca organism consultativ tripartit Consiliul pentru coordonarea industriei naţionale de apărare: a) administraţia publică - reprezentanţi la nivel de secretar de stat sau asimilat din cadrul fiecărei instituţii FSNA, ministerul de resort, autoritatea de specialitate, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Finanţelor Publice; b) reprezentanţii legali ai asociaţiei naţionale a producătorilor şi patronatului naţional reprezentativ; c) reprezentanţii legali ai sindicatului naţional al lucrătorilor din industria naţională de apărare. (3) Organizarea şi funcţionarea Consiliului prevăzut la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (4) Componenţa şi nominalizarea membrilor se fac prin decizia prim-ministrului. (5) Ministerul de resort are următoarele atribuţii principale: a) reprezentarea industriei naţionale de apărare în relaţia cu instituţiile FSNA, ale Uniunii Europene, NATO şi alte organisme şi/sau instituţii externe; b) elaborează şi propune spre aprobare strategii, programe şi acte normative pentru aplicarea Programului de guvernare în industria naţională de apărare, indiferent de forma de proprietate a operatorilor economici; c) încheierea, în condiţiile legii, de parteneriate privind cooperarea şi colaborarea, inclusiv în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, cu operatori economici publici şi privaţi, cu autorităţi şi instituţii publice, centrale şi locale, precum şi cu parteneri externi; d) controlul activităţii operatorilor economici, în condiţiile legii; e) exercitarea, în numele statului român, a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar la operatorii economici cu capital integral şi/sau majoritar de stat, cu respectarea prevederilor legale; f) elaborarea strategiei de organizare/reorganizare, restructurare şi privatizare a operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat, care se avizează şi se aprobă conform reglementărilor legale în vigoare, precum şi stabilirea măsurilor necesare implementării şi monitorizării acesteia; g) sprijină participarea industriei naţionale de apărare, indiferent de forma de proprietate, la derularea programelor de înzestrare şi modernizare a instituţiilor din cadrul FSNA; h) sprijină, împreună cu Oficiul de Cooperare Tehnologică şi Industrială, activitatea operatorilor economici din sectorul industriei de apărare care participă la derularea acordurilor privind operaţiunile de compensare tehnologică şi industrială, precum şi a acordurilor de cooperare tehnologică şi industrială; i) asigură, reprezintă şi susţine activitatea de cooperare tehnică internaţională în domeniul industriei naţionale de apărare în relaţiile cu alte state, precum şi cu organizaţii de profil din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunii Europene, prin încheierea de acorduri, memorandumuri şi altele asemenea; j) participă în comisiile de control al exporturilor şi importurilor strategice care vizează domeniile coordonate; k) elaborează propuneri pentru planul de mobilizare pentru apărare a economiei naţionale, secţiunea industrie şi resurse, planurile anuale de pregătire a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, necesarul de materii prime şi materiale aferente acestora, gestionează/actualizează Inventarul capacităţilor de producţie ale operatorilor economici din industria naţională de apărare, avizează lucrările de evidenţă militară şi de mobilizare la locul de muncă pentru personalul cu obligaţii militare, conform legii, ale operatorilor economici în domeniu; l) întocmeşte şi prezintă informări, rapoarte şi propuneri de activităţi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, specifice domeniului industriei naţionale de apărare, inclusiv privind industria naţională de apărare; m) autorizează operatorii economici care desfăşoară activităţi necesare realizării de produse militare, sensibile, strategice şi/sau să presteze servicii în legătură cu acestea, cu avizul prealabil din partea instituţiilor cu atribuţii din domeniul securităţii naţionale; n) întocmeşte şi gestionează registrul; o) întocmeşte şi gestionează catalogul; p) asigură dialogul permanent şi transparent cu patronatele şi asociaţiile din industria naţională de apărare, cu mass-media şi societatea civilă, în scopul informării reciproce, corecte, complete şi la timp şi al perfecţionării cadrului legislativ aferent domeniului coordonat, cu respectarea prevederilor legale în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate; q) participă în comisiile şi grupurile de lucru care reprezintă Guvernul României în organismele internaţionale a căror activitate vizează cooperarea internaţională în domeniul industriei naţionale de apărare; r) participă în comisiile şi grupurile de lucru interministeriale şi interguvernamentale privind industria naţională de apărare; s) încheie parteneriate privind cooperarea şi colaborarea, inclusiv în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, cu operatori economici, cu autorităţi şi instituţii publice, centrale şi locale, precum şi cu parteneri externi; t) execută toate sarcinile care îi revin în calitate de minister de resort prevăzute de prezenta lege. (6) Coordonarea activităţii şi evidenţa altor operatori economici aflaţi în subordinea altei entităţi componente a sistemului naţional de apărare se realizează de către aceasta, cu informarea ministerului de resort. SECŢIUNEA a 3-a Regimul de autorizare şi înregistrare ART. 7 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează registrul. (2) Criteriile şi procedurile de autorizare, înregistrare şi radiere din registru a operatorilor economici se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului. (3) În registru pot fi înscrişi, la cerere, numai operatorii economici care îndeplinesc criteriile aprobate conform alin. (2). (4) Radierea din registru se face la cererea operatorului economic sau în situaţia în care nu mai sunt îndeplinite criteriile stabilite conform alin. (2). (5) Operatorii economici înscrişi în registru au obligaţia să comunice ministerului de resort orice schimbare apărută, care poate să conducă la modificarea menţiunilor din registru/catalog. SECŢIUNEA a 4-a Inventarul capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărare ART. 8 (1) Operatorii economici au obligaţia de a întocmi, în 60 de zile de la data înscrierii în registru, inventarul capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărare, care se avizează de ministerul de resort şi se aprobă de autoritatea de specialitate. (2) Capacităţile de producţie şi/sau servicii pentru apărare ale operatorilor economici se inventariază anual, conform legislaţiei specifice privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. (3) Inventarul capacităţilor se actualizează anual, până la data de 30 septembrie, ori de câte ori se impune sau la cererea motivată a operatorului economic, şi se supune avizării de către ministerul de resort şi aprobării autorităţii de specialitate. (4) În cazul în care, la actualizarea inventarului capacităţilor, ministerul de resort constată că modificările solicitate în inventar afectează integral o capacitate, acestea se supun aprobării prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de ministerul de resort, cu avizul autorităţii de specialitate şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (5) Răspunderea pentru păstrarea integrităţii fizice şi funcţionale a activelor inventarului revine fiecărui operator economic. (6) Lista capacităţilor strategice şi a produselor care se realizează pe acestea, aşa cum sunt definite la art. 3 lit. d), se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii de specialitate, cu avizul ministerului de resort şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. SECŢIUNEA a 5-a Conservarea şi securizarea capacităţilor ART. 9 (1) Conservarea şi securizarea capacităţilor se realizează în conformitate cu prevederile planurilor anuale de pregătire a economiei naţionale pentru apărare, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pe baza planurilor de conservare şi securizare elaborate de operatorii economici deţinători şi aprobate de ministerul de resort conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) Fondurile necesare activităţilor de conservare parţială sau totală şi securizare a capacităţilor se asigură din surse proprii ale operatorilor economici şi în completare de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort, pe baza planurilor anuale de pregătire a economiei naţionale pentru apărare, elaborate de autoritatea de specialitate în conformitate cu propunerile ministerului de resort şi puse în aplicare conform legii. (3) Conservarea şi securizarea capacităţilor se pot realiza şi prin includerea în acordurile-cadru încheiate/contractele subsecvente atribuite din timp de pace pentru furnizarea pe timp de război a produselor şi serviciilor atestate potrivit declaraţiei de conformitate şi cerute de instituţiile FSNA prin planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare. (4) Încheierea acordurilor-cadru/contractelor subsecvente prevăzute la alin. (3) se realizează prin asocierea unor autorităţi contractante sau printr-o unitate de achiziţii centralizată, stabilită prin hotărâre a Guvernului. (5) În funcţie de necesităţile operatorului economic, capacităţile aflate parţial sau total în conservare şi/sau securizate pot fi utilizate, cu aprobarea prealabilă a autorităţii de specialitate şi cu avizul ministerului de resort sau al entităţii componente a sistemului naţional de apărare, pentru desfăşurarea altor activităţi de producţie şi/sau servicii, fără schimbarea profilului iniţial de producţie al acestora, în condiţiile menţinerii stării tehnice şi cu revenirea la starea iniţială în termenul şi condiţiile prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi. (6) În funcţie de necesităţile de pregătire a autorităţilor publice, capacităţile prevăzute la alin. (5) pot fi utilizate în limita creditelor de angajament aprobate, pentru furnizarea unor produse şi prestarea de servicii cu ocazia exerciţiilor de mobilizare. (7) În scopul îndeplinirii sarcinilor stabilite prin Planul de mobilizare al economiei naţionale pentru apărare privind asigurarea produselor şi serviciilor necesare instituţiilor din cadrul FSNA la mobilizare şi război, pot fi menţinute capacităţi de producţie fără încărcare, parţial sau total, în stare de conservare şi/sau securizate conform legii, în condiţiile revenirii la starea iniţială în termen de 30 de zile de la declararea necesităţii. (8) În situaţia în care nu sunt alocate fondurile prevăzute la alin. (2) se demarează procedura de analiză în vederea luării deciziei de dezafectare a capacităţilor, în situaţia în care acestea induc pierderi şi nu pot fi menţinute din surse proprii de finanţare ale operatorului economic. În această situaţie, operatorul economic solicită în scris, prin ministerul de resort sau entitatea componentă a sistemului naţional de apărare, aprobarea pentru dezafectarea capacităţii, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4). (9) Asigurarea pazei pentru capacităţile operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat din domeniul industriei de apărare se realizează în condiţiile legii, cu fonduri de la bugetul de stat alocate distinct operatorilor economici, la propunerea ministerului de resort sau a entităţii componente a sistemului naţional de apărare. (10) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort şi autoritatea de specialitate elaborează norme pentru finanţarea cheltuielilor fixe şi a lucrărilor de conservare/securizare a capacităţilor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. SECŢIUNEA a 6-a Regimul juridic al documentaţiilor tehnice ART. 10 (1) Documentaţiile tehnice aflate în administrarea instituţiilor din cadrul FSNA pot fi puse la dispoziţia operatorilor economici din industria de apărare, cu respectarea regimului juridic al proprietăţii şi al legislaţiei referitoare la protecţia informaţiilor clasificate, cu titlu gratuit. (2) Pentru cele care au fabricaţie sistată în timp de pace şi sunt prevăzute în planul de mobilizare, cu respectarea regimului juridic prevăzut în art. 22 alin. (3) din Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată. (3) Documentaţiile tehnice dobândite de instituţiile din cadrul FSNA de la partenerii externi pot fi puse la dispoziţia operatorilor economici din industria de apărare, în vederea efectuării unor activităţi de producţie/mentenanţă, cu respectarea regimului juridic al proprietăţii acestora, precum şi a clauzelor contractelor semnate cu partenerii externi. SECŢIUNEA a 7-a Management şi resurse umane ART. 11 (1) Ministerul de resort acţionează pentru asigurarea forţei de muncă specializate din industria de apărare. (2) Asigurarea forţei de muncă specializate se realizează, cu prioritate, prin atragerea şi formarea de noi specialişti, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. (3) Locurile de muncă existente în structurile operatorilor economici înscrişi în registru pot fi încadrate în condiţii speciale potrivit prevederilor legale în vigoare. (4) Pregătirea forţei de muncă se mai poate realiza şi prin programe de cursuri organizate de alte structuri acreditate. (5) Asigurarea forţei de muncă în meserii specifice industriei de apărare sau al cărei număr nu este suficient pentru organizarea unor clase speciale se va realiza în instituţii şi clase speciale, cu fonduri alocate integral prin bugetul ministerului de resort, de la bugetul de stat. Pentru anul 2016, fondurile necesare susţinerii acestei activităţi vor fi asigurate prin bugetul ministerului de resort, prin redistribuire de credite bugetare. (6) Asigurarea/Întinerirea forţei de muncă se poate realiza şi prin organizarea de către operatorii economici a unor activităţi de formare profesională la locul de muncă, prin accesarea de fonduri europene din surse proprii, precum şi prin accesarea altor programe de finanţare în vederea susţinerii acestei activităţi în limita sumelor aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli pentru pregătirea profesională. (7) Structura organizatorică la război a operatorilor economici din domeniul industriei de apărare se elaborează pe baza planurilor de funcţionare în regim special de lucru, întocmite din timp de pace, clasificate "nivel secret", şi se asigură prin mobilizarea la locul de muncă şi prin chemări la prestări de servicii în interes public, în condiţiile art. 29 din Legea nr. 477/2003, republicată. ART. 12 (1) Asigurarea unui management performant la operatorii economici din industria naţională de apărare cu capital integral şi/sau majoritar de stat se realizează, conform prevederilor legale în vigoare şi ale prezentei secţiuni, cu directori/membri ai directoratului cu vechime în muncă de minimum 10 ani, din care 5 ani în domeniul specific activităţii operatorului economic respectiv. (2) Selecţia directorilor/membrilor directoratului operatorilor economici din industria naţională de apărare cu capital integral şi/sau majoritar de stat, precum şi a directorului financiar/economic se realizează în baza unor criterii stabilite de către ministerul de resort, prin ordin al ministrului sau de către conducătorul instituţiei din cadrul FSNA. SECŢIUNEA a 8-a Politica de investiţii în industria naţională de apărare ART. 13 (1) Sursele de finanţare pentru realizarea investiţiilor în industria naţională de apărare sunt: a) venituri proprii ale operatorilor economici; b) fonduri alocate de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort, în condiţiile legii, pentru realizarea prin planurile anuale de pregătire a economiei naţionale pentru apărare prevăzute la art. 9 alin. (1); c) fonduri europene şi/sau naţionale alocate în cadrul unor programe pentru finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul industriei naţionale de apărare; d) fonduri europene alocate prin mecanisme ale Uniunii Europene privind încurajarea investiţiilor directe, creşterea competitivităţii şi a pieţei de capital; e) finanţări ale investitorilor strategici; f) fonduri provenite din parteneriate public-private; g) credite bancare acordate cu/fără garanţii guvernamentale, în condiţiile legislaţiei privind datoria publică; h) fonduri europene nerambursabile accesate prin intermediul proiectelor pentru dezvoltarea tehnologiilor cu dublă utilizare; i) alte surse, în condiţiile legii; j) fondul pentru industria naţională de apărare, constituit în conformitate cu Strategia industriei naţionale de securitate de apărare. (2) Prezenta lege reglementează cadrul juridic privind realizarea investiţiilor din industria naţională de apărare necesare asigurării protecţiei intereselor esenţiale de siguranţă naţională a României şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi materiale de război şi instituie mecanismul de reţinere la sursă a impozitului şi contribuţiilor sociale. (3) Scopul realizării investiţiilor prevăzute la alin. (2) îl constituie satisfacerea necesităţilor de înzestrare ale instituţiilor din cadrul FSNA, în raport cu necesitatea protejării intereselor esenţiale de securitate ale României şi cu angajamentele asumate în cadrul NATO şi al UE. (4) Pentru realizarea investiţiilor, operatorii economici din industria de apărare pot beneficia de transferuri alocate de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi. (5) La finalizarea investiţiei cu sumele alocate de la bugetul de stat, conform alin. (4), se majorează cota capitalului social deţinută de stat la operatorii economici. (6) Instituţia publică implicată, care exercită drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la data majorării capitalului social, exercită drepturile şi obligaţiile statului român în calitate de acţionar pentru acţiunile emise în favoarea statului de operatorii economici şi înregistrează în evidenţele contabile aceste acţiuni. (7) În cazul în care investiţia este finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat prin ministerul de resort, aceasta se realizează în numele statului de către ministerul de resort, prin operatorul economic. (8) Ministerul de resort identifică necesarul de investiţii, astfel încât operatorii economici din industria de apărare să furnizeze produse/servicii/instituţii din cadrul FSNA pentru următoarele domenii de importanţă strategică: pulberi şi explozivi, muniţii şi armament de infanterie, blindate şi sisteme de artilerie, aerospaţial şi rachete, nave militare, sisteme de comandă şi control, cercetare-dezvoltare-inovare şi mentenanţă pentru tehnica de apărare şi securitate. (9) Investiţiile prevăzute la alin. (6) vizează: a) fluxurile de fabricaţie, dotările tehnologice şi cele destinate infrastructurii pentru cercetare-dezvoltare-inovare; b) reabilitarea capacităţilor de producţie pentru apărare şi eficientizarea consumului de energie al acestora. (10) Activele achiziţionate conform prezentei legi se includ în inventarul capacităţilor de producţie pentru apărare al operatorului economic. (11) Documentaţia tehnico-economică aferentă investiţiilor se aprobă potrivit art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. SECŢIUNEA a 9-a Protecţia mediului în industria naţională de apărare ART. 14 Operatorii economici din industria naţională de apărare realizează activităţi de protecţie a mediului prin structurile proprii, în scopul păstrării şi menţinerii condiţiilor de mediu în zonele specifice de activitate, în concordanţă cu legislaţia privind protecţia mediului. SECŢIUNEA a 10-a Asigurarea mentenanţei armamentului şi tehnicii militare ART. 15 (1) Mentenanţa produselor strategice din dotarea instituţiilor din cadrul FSNA se asigură, cu prioritate, de către operatorii economici care dispun de capabilităţi şi mijloace adecvate, în conformitate cu cerinţele emise de instituţiile din cadrul FSNA, în baza cărora se emite declaraţia de conformitate de către operatorul economic implicat. (2) Modalităţile privind asigurarea financiară, planificarea şi realizarea mentenanţei produselor strategice se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniul apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012. (3) În vederea eficientizării activităţii de mentenanţă, la propunerea ministerului de resort, Guvernul României desemnează, prin memorandum, operatorii economici care devin centre de mentenanţă pe categorii de tehnică conform autorizaţiilor deţinute şi în baza unei proceduri stabilite la nivelul ministerului de resort, şi care asigură: a) mentenanţa complexă pentru tipurile de tehnică/echipamentele integrate; b) stabilirea cooperărilor necesare efectuării serviciului de mentenanţă; c) reparaţia/înlocuirea echipamentelor; d) piesele de schimb; e) baza tehnico-materială; f) actualizarea documentaţiei tehnice aferente necesare utilizatorului; g) producţia de echipamente şi produse necesare mentenanţei pentru instituţiile din cadrul FSNA; h) dezvoltarea şi modernizarea produselor militare existente, impuse de dezvoltările tehnologice, pe durata de viaţă a acestora, după caz. ART. 16 În scopul pregătirii operatorilor economici desemnaţi ca centre de mentenanţă, instituţiile din cadrul FSNA comunică anual, până la 30 septembrie, prin ministerul de resort, planul de mentenanţă, pe categorii de tehnică. ART. 17 În vederea asigurării mentenanţei la produsele/sistemele noi achiziţionate de către instituţiile din cadrul FSNA, de la operatori economici externi, în contractele de achiziţii şi/sau în contractele de cooperare tehnologică şi industrială aferente acestora se vor introduce clauze în baza cărora mentenanţa acestora să poată fi efectuată de către operatori economici înscrişi în registru, cu respectarea art. 346 din TFUE. SECŢIUNEA a 11-a Managementul calităţii, standardizare, interoperabilitate şi competitivitate ART. 18 (1) Operatorii economici implementează şi menţin sistemul de management al calităţii, parte a sistemului de management al societăţii, în scopul determinat de realizare a produselor şi serviciilor la nivelul cerinţelor beneficiarilor. (2) Operatorii economici au obligaţia să implementeze un sistem al calităţii certificat de către organismele militare abilitate în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.073/1996 privind evaluarea, certificarea şi supravegherea calităţii la furnizorii forţelor armate. (3) Operatorii economici au obligaţia să realizeze produsele militare, sensibile şi strategice şi/sau serviciile aferente acestora înscrise în Catalog necesare instituţiilor din cadrul FSNA la standarde de calitate şi de performanţă avute la momentul certificării/omologării/calificării, după caz, în baza cărora poate fi eliberată declaraţia de conformitate. (4) Fumizarea/Prestarea/Executarea de produse/servicii/lucrări competitive în industria naţională de apărare se realizează prin utilizarea de tehnologii noi şi îmbunătăţirea sistemelor în domeniul certificării. SECŢIUNEA a 12-a Cercetarea-dezvoltarea-inovarea în industria naţională de apărare ART. 19 (1) Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare în industria naţională de apărare vizează următoarele obiective: a) relansarea activităţii, prin colaborarea specialiştilor din industria naţională de apărare cu institute de cercetare, specialişti din mediul universitar şi FSNA, pentru proiectarea, testarea şi realizarea de produse şi servicii ce intră în sfera de aplicare a prezentei legi; b) creşterea potenţialului propriu în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, prin crearea de parteneriate pentru realizarea programelor multianuale de înzestrare; c) participarea, în cadrul Agenţiei Europene de Apărare, la proiecte comune de cercetare-dezvoltare-inovare; d) crearea unor centre de excelenţă care să concentreze resurse de cercetare umane şi materiale prin reorganizarea, în condiţiile legii, a structurii organizatorice şi funcţionale a unor operatori economici din cadrul industriei naţionale de apărare, care să devină unităţi de cercetare şi producţie specializate pe domeniul principal de activitate; e) constituirea de parteneriate, parcuri tehnologice, clustere de cercetare, în condiţiile legii; f) elaborarea unor programe naţionale de cercetare-dezvoltare-inovare pentru asimilarea de produse noi de tehnică militară în industria naţională de apărare; g) cunoaşterea cerinţelor operaţionale şi tehnice ale produselor noi care se propun să fie incluse în planurile de înzestrare ale instituţiilor din cadrul FSNA. (2) Finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare se face din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetele structurilor din cadrul FSNA, bugetele operatorilor economici, precum şi din alte surse, după caz, în condiţiile legii, ca urmare a aprobării programelor prin act normativ la nivel de hotărâre a Guvernului. (3) Produsele noi aprobate pentru înzestrarea instituţiilor din cadrul FSNA se includ în planul de cercetare specific industriei naţionale de apărare, subsecvent Planului naţional de cercetare-dezvoltare-inovare, şi se realizează în cadrul parteneriatelor dintre structurile specializate ale instituţiilor din FSNA şi structurile de cercetare-proiectare ale operatorilor economici. Cerinţele tehnice şi operaţionale ale produselor strategice şi sistemelor cu grad de complexitate ridicat, care fac obiectul planurilor de înzestrare ale instituţiilor din cadrul FSNA şi cele realizate prin programele de cercetare, se transmit operatorilor economici cu cel puţin 3 ani înainte de introducerea lor în dotare. (4) Produsele cu grad de complexitate ridicat, care nu pot fi realizate integral de către operatorii economici, pot fi realizate în cadrul unor parteneriate de tip public-privat sau cu firme din statele membre UE/NATO, în cadrul unor programe de cooperare bazate pe cercetare-dezvoltare. SECŢIUNEA a 13-a Sprijinirea IMM-urilor din domeniul industriei de apărare ART. 20 (1) Pentru programele naţionale de cercetare-dezvoltare-inovare şi pentru realizarea produselor strategice se asigură accesul IMM-urilor înscrise în registru la finanţare tip microcredite, microgranturi, garanţii, contragaranţii, precum şi facilitarea accesului acestora/start-up-urilor inovative la capital de risc şi la utilizarea energiilor neconvenţionale. (2) Pentru achiziţiile care prevăd "transfer tehnologic" se va facilita transferul tehnologic şi la IMM-urile competente înscrise ca operatori economici în registru. (3) Ministerul de resort, împreună cu autorităţile centrale şi locale competente, va sprijini asociaţiile patronale implicate din domeniul industriei naţionale de apărare în dezvoltarea noilor forme de organizare a muncii specifice "smart economy" tip clustere, poli de competitivitate, parcuri industriale, incubatoare de afaceri, platforme industriale. CAP. III Restructurarea, reorganizarea şi privatizarea operatorilor economici SECŢIUNEA 1 Restructurarea şi reorganizarea operatorilor economici ART. 21 Restructurarea şi reorganizarea fiecărui operator economic cu capital integral şi/sau majoritar de stat din domeniul industriei de apărare vizează eficientizarea activităţii acestuia şi se realizează pe baza planului de reorganizare/restructurare validat în şedinţa Adunării generale a acţionarilor şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa ministerului de resort sau a instituţiei coordonatoare din cadrul FSNA, cu avizul autorităţii de specialitate şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, dacă acestea privesc capacităţi strategice. SECŢIUNEA a 2-a Privatizarea operatorilor economici ART. 22 (1) Operatorii economici din sectorul industriei de apărare cu capital integral şi/sau majoritar de stat, deţinut direct sau indirect de statul român, pot fi privatizaţi în condiţiile legii, pe baza unei strategii de privatizare specifice fiecărui operator economic, elaborată de ministerul de resort sau de către instituţia coordonatoare din cadrul FSNA, aprobată prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (2) Privatizarea operatorilor economici se face prioritar cu investitori strategici din state membre NATO şi/sau ai UE - deţinători de tehnologii şi know-how performant - care pot menţine profilul de fabricaţie şi pot asigura furnizarea de produse şi servicii performante. (3) Privatizarea operatorilor economici se face cu menţinerea cotei de participaţie a statului la un procent de minimum 50% din capitalul social. (4) Privatizarea operatorilor economici se face cu menţinerea obiectului principal de activitate şi a capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru o perioadă de minimum 5 ani de la privatizare, dacă prin modificarea obiectului de activitate s-ar diminua capacitatea de asigurare a protecţiei intereselor esenţiale de securitate şi siguranţei naţionale ale României. În cazul în care după trecerea perioadei de 5 ani de la privatizare se urmăreşte schimbarea obiectului principal de activitate, investitorul are obligaţia de a menţine capacităţile de producţie şi/sau servicii specifice industriei naţionale de apărare şi securitate la un nivel de minimum 50% din cel existent la data privatizării. (5) Schimbarea obiectului principal de activitate şi/sau a destinaţiei capacităţilor de producţie şi/sau servicii se realizează cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pe baza propunerilor formulate de ministerul de resort sau a entităţii componente a sistemului naţional de apărare în a cărei coordonare se află operatorul economic, cu avizul autorităţii de specialitate, în măsura în care afectează sarcini pe durata stării de mobilizare sau a stării de război. (6) În perioada de privatizare se instituie administrarea specială, prin ordin al ministrului de resort, la societăţile din industria naţională de apărare cu capital de stat integral şi/sau majoritar. (7) Administrarea specială în perioada de privatizare presupune administrarea societăţii din industria naţională de apărare de către un administrator special, persoana fizică sau juridică română, în baza unui mandat acordat de către ministerul de resort. (8) Mandatul acordat de ministerul de resort va stabili modul de administrare şi gestionare a societăţii din industria naţională de apărare, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru accelerarea procesului de privatizare. (9) În funcţie de situaţia economico-financiară şi de strategia de privatizare care urmează să fie aplicată pentru fiecare societate din industria naţională de apărare, în mandat se vor specifica şi măsurile excepţionale care trebuie luate în perioada premergătoare anunţului de ofertă, cu referire la: a) divizări, fuziuni, vânzări de active; b) aplicarea unor programe de restructurare cu/sau fără reducere de personal; c) externalizări/transferuri de activităţi şi/sau active cu caracter social; d) conversia în acţiuni a unor creanţe certe, lichide şi exigibile; e) respectarea disciplinei economico-financiare şi a graficelor de reeşalonare a datoriilor restante către furnizorii de servicii; f) orice alte măsuri care duc la sporirea atractivităţii societăţilor comerciale la privatizare. (10) De la data instituirii procedurii de administrare specială în perioada de privatizare, la societatea din industria naţională de apărare se aplică următoarele măsuri excepţionale: a) creditorii bugetari, la solicitarea administratorului special, vor ridica toate sarcinile care grevează asupra activelor societăţii din industria naţională de apărare care urmează a fi vândute, externalizate sau transferate, în scopul creşterii atractivităţii la privatizare, iar sumele încasate din vânzarea activelor se distribuie proporţional creditorilor bugetari care au instituit sarcinile, potrivit normelor metodologice emise în aplicarea prezentei legi; b) creditorii bugetari vor suspenda, până la transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor, aplicarea oricărei măsuri de executare silită începută asupra societăţii din domeniul industriei de apărare şi nu vor face niciun demers pentru instituirea unor noi astfel de măsuri. (11) Procedura de administrare specială în perioada de privatizare încetează la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor, în situaţia unei privatizări finalizate, sau la data stabilită prin ordin ori prin decizie. ART. 23 În procesul de privatizare a operatorilor economici cu capital integral şi majoritar de stat din industria naţională de apărare, ministerul de resort sau entitatea componentă a sistemului naţional de apărare coordonatoare are în vedere următoarele obiective: a) menţinerea necesarului de capacităţi strategice astfel încât să asigure protecţia intereselor esenţiale de securitate şi siguranţei naţionale ale României; b) rentabilizarea activităţii operatorilor economici din industria de apărare; c) creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă specializată; d) realizarea de investiţii pentru modernizarea/retehnologizarea/dezvoltarea capacităţilor în vederea dezvoltării pieţelor de desfacere şi creşterii gradului de competitivitate a operatorilor economici din domeniu; e) realizarea unor investiţii de mediu, în funcţie de programele de conformare anexate la avizele de mediu pentru privatizare; f) preluarea personalului existent la data privatizării, cu toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în contractele colective de muncă, în contractele individuale de muncă şi/sau în orice alte acorduri de înţelegere încheiate cu sindicatele şi/sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, precum şi menţinerea personalului aferent capacităţilor de producţie în producţia specifică, pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data privatizării. CAP. IV
Protecţia socială a personalului
ART. 24
(1) În perioada în care salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la operatorii economici cu capital majoritar sau integral de stat din industria naţională de apărare nu desfăşoară activităţi de bază din lipsă de comenzi sau contracte, aceştia efectuează activităţi de întreţinere, conservare, reparaţii şi pază a capacităţilor de producţie, activităţi administrative şi alte activităţi specifice şi beneficiază de sume acordate de la bugetul de stat, în vederea acoperirii drepturilor salariale şi a contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajator, numai dacă desfăşoară activităţile indisolubil legate de producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război, stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Fondul lunar necesar acoperirii drepturilor salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) se determină luându-se în calcul 75% din câştigul salarial mediu brut pe economie din luna anterioară, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(3) Sumele necesare pentru plata drepturilor salariale prevăzute la alin. (1), precum şi cele necesare pentru achitarea contribuţiilor datorate de angajator, potrivit legii, la bugetul asigurărilor sociale de stat, la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi la fondul de asigurări sociale de sănătate se alocă operatorilor economici, în conformitate cu numărul mediu maxim de personal aprobat, din sumele prevăzute anual cu această destinaţie în bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort.
(4) Modul de calcul al drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin norme metodologice, elaborate de ministerul de resort şi aprobate de Guvern.
(5) În vederea stabilirii numărului mediu maxim de personal necesar desfăşurării activităţilor de la alin. (1), operatorii economici au obligaţia de a propune, spre aprobare, ministerului de resort, până la data de 31 august, organigrama de avarie pentru funcţionarea minimală, care să asigure revenirea la condiţiile stării tehnice iniţiale întreruperii activităţii şi reluarea acesteia.
(6) Numărul mediu maxim de personal pentru fiecare operator economic care beneficiază de prevederile prezentului articol se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, până la data de 30 decembrie.
(7) În cazul în care capacităţile de producţie pentru apărare şi securitate sunt utilizate pentru desfăşurarea altor activităţi de producţie care nu se referă la producţia de armament, muniţie şi material de război, personalul din industria de apărare nu poate beneficia de drepturile salariale plătite din fondurile de la bugetul de stat, prevăzut la alin. (3).
(8) Salariaţii afectaţi de întreruperea activităţii beneficiază de prevederile alin. (1), indiferent de funcţia ocupată sau vechime, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 25
Prin derogare de la prevederile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 168/2014 cu modificările ulterioare, venitul lunar de completare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă şi persoanelor ale căror contracte individuale de muncă încetează prin concedieri colective în baza programelor aprobate de restructurare şi/sau de reorganizare a unităţilor din industria de apărare.
ART. 26
(1) Ministerul de resort elaborează, în colaborare cu partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, un program naţional de reconversie profesională a persoanelor disponibilizate şi de creştere a competitivităţii personalului din industria naţională de apărare, denumit în continuare Program.
(2) Programul prevăzut la alin. (1) va acoperi toţi operatorii economici din industria naţională de apărare care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.
(3) Măsurile care vor constitui parte integrantă a Programului, potrivit legislaţiei în vigoare, pot fi:
a) activităţi de formare profesională de tip calificare, specializare sau perfecţionare;
b) stagii de ucenicie la locul de muncă;
c) activităţi de informare şi consiliere profesională;
d) stagii de adaptare profesională, la cerinţele postului şi ale locului de muncă.
(4) Programul prevăzut la alin. (1) va viza, în principal, reconversia persoanelor disponibilizate şi menţinerea acestora pe piaţa muncii.
(5) Programul va fi finanţat din sume alocate de la bugetul de stat şi din fonduri naţionale şi fonduri europene, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
(6) În anul 2016, sumele alocate de la bugetul de stat potrivit alin. (5) se asigură de ministerul de resort, prin virare de credite bugetare în condiţiile legii.
CAP. V Cooperarea şi promovarea internaţională a industriei de apărare SECŢIUNEA 1 Relaţia cu structurile UE şi NATO ART. 27 Colaborarea industriei naţionale de apărare cu structurile de producţie şi tehnologice ale Uniunii Europene vizează: a) realizarea unor produse militare comune la nivelul Uniunii Europene, cu participarea industriilor naţionale pentru apărare ale fiecărui stat membru, pentru dezvoltarea unei pieţe europene a echipamentelor pentru apărare competitive şi consolidarea bazei europene industriale şi tehnologice a apărării; b) modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor naţionale de producţie şi cercetare la standardele de calitate existente la nivelul Uniunii Europene; c) promovarea guvernamentală a iniţiativelor bilaterale şi multilaterale, bazate pe cooperare tehnologică şi industrială de tip "Pooling & Sharing" sau "Smart Defence"; d) participarea în consorţii regionale, europene şi internaţionale, pentru accesarea programelor finanţate de instituţiile europene şi NATO; e) implementarea documentelor programatice ale Agenţiei Europene pentru Apărare. SECŢIUNEA a 2-a Operaţiuni de import, export şi transfer tehnologic ART. 28 (1) Operaţiunile de import şi export se realizează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, republicată. (2) Operaţiunile de cooperare tehnologică şi industrială pot avea următoarele forme: transferul de tehnologie, cooperare în cercetare şi dezvoltare, investiţii, subcontractare, vânzarea pe piaţa externă de produse, servicii şi lucrări, donaţii. (3) Prin derularea operaţiunilor de cooperare tehnologică şi industrială se urmăresc menţinerea şi dezvoltarea bazei tehnologice a industriei naţionale de apărare. (4) Pentru promovarea produselor şi a serviciilor oferite de industria naţională de apărare: a) ministerul de resort, în colaborare cu asociaţiile patronale reprezentative şi operatorii economici, asigură finanţarea materialelor promoţionale, precum şi un portal al acestora, cu website-uri de promovare; b) instituţiile din cadrul FSNA colaborează la promovarea produselor şi a serviciilor furnizate de operatorii economici naţionali pe piaţa externă; c) reprezentanţele diplomatice româneşti, prin diplomaţi, consilieri economici şi ataşaţi militari, desfăşoară activităţi specifice diplomaţiei economice; d) ministerul de resort, împreună cu Consiliul de export, asigură cofinanţarea participării operatorilor economici din industria naţională de apărare la târguri şi expoziţii în domeniul specific, la propunerea asociaţiilor patronale reprezentative, în limita prevederilor bugetare alocate anual cu această destinaţie în bugetul ministerului de resort. (5) Activităţile/Categoriile de cheltuieli şi cuantumul acestora se aprobă prin ordin al ministrului de resort. SECŢIUNEA a 3-a Acorduri şi tratate de cooperare cu alte state ART. 29 (1) Acordurile şi tratatele de cooperare cu alte state privind industria naţională de apărare se realizează în conformitate cu prevederile programului de guvernare şi cu politicile şi obiectivele ministerului de resort privind promovarea intereselor României în mediul internaţional de securitate şi la nivelul structurilor euroatlantice. (2) Ministerul de resort iniţiază acţiuni pentru constituirea de comisii mixte de cooperare şi colaborare specifice domeniului industriei de apărare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. CAP. VI Răspunderea juridică. Drepturile şi obligaţiile operatorilor economici SECŢIUNEA 1 Răspunderea juridică ART. 30 Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate. ART. 31 (1) Controlul şi verificarea modului în care operatorii economici din industria naţională de apărare respectă şi aplică prevederile prezentei legi se exercită de ministerul de resort şi autoritatea de specialitate. (2) La activităţile de la alin. (1), la solicitarea ministerului de resort, pot participa şi reprezentanţi din cadrul instituţiilor FSNA. (3) Activităţile de control pot fi efectuate cu notificarea prealabilă a operatorilor economici controlaţi. ART. 32 În exercitarea atribuţiilor de control, persoanele împuternicite de ministerul de resort şi/sau autoritatea de specialitate au acces neîngrădit, în condiţiile legii, cu respectarea confidenţialităţii şi a regimului juridic al informaţiilor clasificate, la documente, date tehnice şi contractuale, precum şi la orice informaţii necesare în legătură cu operaţiunile cu produse militare, oricare ar fi deţinătorii acestora. ART. 33 Operatorii economici care fac obiectul activităţilor de control au obligaţia de a permite accesul neîngrădit al persoanelor împuternicite pentru efectuarea controlului şi de a pune la dispoziţia acestora orice informaţii sau documente solicitate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de control, conform mandatelor aprobate, în condiţiile legii. ART. 34 Activităţile de control se efectuează la sediile sau punctele de lucru ale operatorilor economici, precum şi în alte locuri care au legătură cu operaţiunile autorizate în condiţiile legii. ART. 35 (1) Sunt considerate contravenţii următoarele fapte: a) neîntocmirea şi neprezentarea inventarului capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărarea situaţiilor anuale privind potenţialul de fabricaţie al capacităţilor, gradul de încărcare/utilizare şi perspectiva acestora, conform prevederilor de la art. 8 alin. (1) şi (3); b) refuzul nejustificat al operatorului economic de a se supune controlului în baza unui mandat emis de ministerul de resort/autoritate de specialitate, conform prevederilor art. 32-34; c) gestionarea necorespunzătoare a documentaţiei tehnice realizate din fonduri pentru apărare, conform prevederilor art. 10 şi art. 38 alin. (1) lit. b) şi f); d) neexecutarea lucrărilor de întreţinere conform specificaţiilor tehnice la capacităţile operatorilor economici cu capital integral şi/sau majoritar de stat, conform art. 9. (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu: a) amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei, pentru persoane fizice; b) amendă de la 22.000 de lei la 25.000 de lei, pentru persoane juridice. (3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) se sancţionează cu: a) amendă de la 7.000 de lei la 15.000 de lei, pentru persoane fizice; b) amendă de la 20.000 de lei la 55.000 de lei, pentru persoane juridice. (4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către împuterniciţii desemnaţi din cadrul ministerului de resort sau autorităţii de specialitate. ART. 36 (1) Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care acestea nu contravin prezentei legi. (2) În maximum 48 de ore de la data comunicării actului de constatare a contravenţiei, se poate achita jumătate din valoarea contravenţiei. ART. 37 Operatorii economici din sectorul industriei de apărare beneficiază şi de următoarele drepturi: a) să participe la orice procedură stabilită de către instituţiile din cadrul FSNA privind atribuirea contractelor de achiziţii publice, precum şi în situaţiile prevăzute de prezenta lege; b) să participe la operaţiuni de cooperare tehnologică şi industrială cu operatori economici externi în vederea realizării de produse militare, sensibile şi strategice necesare instituţiilor din cadrul FSNA; c) să primească avans de până la 30% instrumente de plată, inclusiv sub formă de acreditiv documentar, la contractele încheiate cu instituţii din cadrul FSNA; d) să primească sprijin pentru promovarea la export a produselor şi serviciilor furnizate de industria naţională de apărare; e) să li se atribuie contractele de achiziţii publice care au ca obiect cantităţi suplimentare de produse şi/sau servicii fabricate furnizate/prestate de aceştia şi/sau serviciile de mentenanţă aferente acestor produse; f) să aibă acces temporar şi la poligoanele şi logistica aferentă, aparţinând instituţiilor din cadrul FSNA, în scopul testării, încercării, evaluării şi/sau omologării produselor militare, sensibile şi strategice, cu respectarea reglementărilor interne ale instituţiilor din cadrul FSNA; g) să poată utiliza, pentru susţinerea programelor de investiţii pentru nevoi de apărare, de ordine publică şi siguranţă naţională, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit în cuantumul stabilit de către adunarea generală a acţionarilor; h) operatorii economici pot prevedea în bugetul de venituri şi cheltuieli constituirea unui fond pentru susţinerea activităţii de formare la locul de muncă şi/sau acordarea de burse sau pot atrage fonduri din bugetul de stat sau fonduri europene alocate pentru formarea forţei de muncă la locul de muncă. ART. 38 (1) Operatorii economici înscrişi în registru au următoarele obligaţii: a) să acorde prioritate executării contractelor/comenzilor de produse/servicii de la instituţiile din cadrul FSNA; b) să răspundă pentru păstrarea integrităţii fizice şi funcţionale a activelor din inventar; c) să participe cu propuneri/teme de produse noi de tehnică militară pentru a fi cuprinse în programe naţionale de cercetare-dezvoltare-inovare; d) să elaboreze propuneri pentru cuprinderea în programe naţionale de modernizare a produselor proprii cuprinse în catalog; e) să implementeze întocmai măsurile cuprinse în programe de reorganizare şi restructurare aprobate conform legii; f) să păstreze cu diligenţa unui bun proprietar documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de către instituţiile din cadrul FSNA, necesară realizării produselor militare, sensibile şi strategice şi/sau a serviciilor aferente acestora; g) să comunice previziunile privind necesarul de forţă de muncă specializată, la ministerul de resort. (2) Operatorii economici care intenţionează să furnizeze produse/servicii pentru instituţiile din FSNA au obligaţia să se înscrie în registru şi în catalog. SECŢIUNEA a 2-a Drepturile şi obligaţiile operatorilor economici ART. 39 Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute de prezenta lege se acordă operatorilor economici cu respectarea reglementărilor în domeniul ajutorului de stat şi a cerinţelor privind protejarea intereselor naţionale de securitate care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie sau material de război. CAP. VII Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 40 (1) Prin derogare de la prevederile art. 2 lit. e) şi f) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, operatorii economici înscrişi în registru sunt scutiţi de la plata taxelor şi a tarifelor pentru eliberarea autorizaţiilor pentru producerea, furnizarea, închirierea, transferul, deţinerea, exportul, importul amestecurilor sau substanţelor puternic explozive prevăzute la pct. I.3.19 din lista detaliată a materialelor, dispozitivelor, echipamentelor şi informaţiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare şi a altor dispozitive nucleare explozive, aprobată prin hotărâre a Guvernului. (2) Prin derogare de la prevederile art. 3 din Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificările şi completările ulterioare, desfăşurarea activităţilor cu produse militare, sensibile şi strategice se face de operatorii economici numai în baza autorizaţiei emise de ministerul de resort sau de instituţiile din cadrul FSNA pentru operatorii din subordine, coordonare sau aflaţi în portofoliu. (3) Articolul 36 alineatul (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 36 (1) Prin excepţie de la prevederile art. 35 este permisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional prin scoaterea /definitivă a unor terenuri necesare realizării obiectivelor de interes naţional, declarate de utilitate publică, în condiţiile legii, precum şi a unor terenuri pe care sunt amplasate capacităţi de producţie şi/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea naţională." (4) La articolul 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările ulterioare, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: "(5) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin scoaterea definitivă a unor terenuri proprietate publică a statului pe care sunt amplasate capacităţi de producţie şi/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea naţională se realizează fără compensare şi fără plata altor obligaţii băneşti, la solicitarea ministerului de resort." (5) Prin derogare de la prevederile art. 1 lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pentru realizarea unor programe de investiţii, operatorii economici din industria de apărare cu capital integral sau majoritar de stat pot să nu vireze cota de 50% din dividende către bugetul de stat, urmând ca Adunarea Generală a Acţionarilor să stabilească o altă distribuire a profitului contabil rămas după deducerea impozitului pe profit. ART. 41 Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, articolul 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează: - La articolul 9 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins: "a^1) sunt exceptaţi operatorii economici din industria naţională de apărare înscrişi, în condiţiile legii, în registrul operatorilor economici şi al capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărare, de la plata contribuţiei prevăzută la lit. a);" ART. 42 La 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, următoarele acte normative se abrogă: a) art. 1-7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 4 noiembrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2016; b) art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 21 mai 2014, aprobată prin Legea nr. 45/2015, cu modificările ulterioare. ART. 43 Pentru punerea în aplicare a prezentei legi, ministerul de resort şi instituţiile din cadrul FSNA pot emite ordine şi instrucţiuni. ART. 44 Guvernul aprobă, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, norme metodologice de aplicare a acesteia. ART. 45 Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR FLORIN IORDACHE p. PREŞEDINTELE SENATULUI, IOAN CHELARU Bucureşti, 22 noiembrie 2016. Nr. 232. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
