Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 222 din 16 iulie 2024 privind unele reguli speciale pentru realizarea unor proiecte de interes naţional şi local, precum şi pentru exercitarea dreptului de administrare temporară a unor bunuri proprietate publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale necesare pentru aceste proiecte
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 694 din 17 iulie 2024
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. 1
(1) În scopul descentralizării procesului decizional al utilizării eficiente a fondurilor publice naţionale, a fondurilor proprii şi a fondurilor europene, precum şi a procesului de management al implementării proiectelor derulate din toate aceste fonduri, unităţile administrativ-teritoriale pot prelua, pe bază de protocol de implementare, de la administratorul unor bunuri proprietate publică sau privată a statului, care a dezvoltat cu privire la acestea un proiect de interes naţional finanţat integral sau parţial din fondurile anterior menţionate, orice categorii de proiecte de interes naţional, cu respectarea condiţiilor prevăzute de prezenta lege. În sensul prezentului articol, prin administrator al unor bunuri proprietate publică sau privată a statului se înţelege titularul dreptului real de administrare, desemnat în condiţiile dreptului comun sau prin dispoziţiile unor legi speciale.
(2) În vederea implementării proiectelor anterior prevăzute, unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (1) pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitare. În situaţia în care se constituie asociaţii de dezvoltare intercomunitare prevederile prezentului articol se aplică acestora, obligaţiile/ responsabilităţile/atribuţiile unităţilor administrativ-teritoriale sau ale autorităţilor publice locale, după caz, fiind înlocuite cu cele ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitare.
(3) Lista proiectelor de interes naţional care pot face obiectul prevederilor prezentului articol se aprobă prin act administrativ de către administratorul prevăzut la alin. (1), cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dacă sunt implicate fonduri europene şi, respectiv, cu avizul Ministerului Finanţelor, dacă sunt implicate fonduri publice naţionale şi/sau fonduri proprii.
(4) Proiectele prevăzute la alin. (1) pot fi preluate în implementare chiar dacă sunt întocmite şi aprobate documentaţii tehnico-economice ale proiectului şi, inclusiv, dacă au fost semnate contracte de achiziţie pentru acestea.
(5) Infrastructura şi/sau bunurile rezultate în urma implementării proiectelor menţionate la alin. (1), inclusiv terenurile achiziţionate şi/sau expropriate de către administrator în numele statului, dacă este cazul, sunt proprietate publică sau privată a statului, în funcţie de uzul şi interesul public la care sunt afectate şi se vor înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, respectiv, după caz, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul privat al statului, precum şi în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în condiţiile legii.
(6) Proiectele prevăzute la alin. (1) se dau în implementare unităţilor administrativ-teritoriale sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu asigurarea surselor de finanţare şi din bugetul de stat, prin bugetele administratorilor, cu respectarea prevederilor prezentului articol.
(7) Prin implementarea proiectelor menţionate la alin. (1) se înţelege desfăşurarea de către unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară a următoarelor categorii de activităţi:
a) elaborarea, modificarea, supunerea spre aprobare conform legii, actualizarea documentaţiilor tehnico-economice, după caz, necesare pentru implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1);
b) derularea procedurilor de achiziţie publică de către autorităţile publice locale, în calitate de autoritate contractantă, pentru a asigura implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1);
c) încheierea tuturor contractelor de achiziţie publică, inclusiv a contractelor de execuţie lucrări, contractelor de proiectare, consultanţă, precum şi a altor contracte necesare pentru implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1);
d) monitorizarea şi implementarea efectivă a proiectelor prevăzute la alin. (1);
e) monitorizarea şi urmărirea lucrărilor real executate pentru proiectele prevăzute la alin. (1);
f) decontarea lucrărilor real executate de către executanţii de lucrări, precum şi depunerea cererilor de fonduri necesare pentru decontarea cheltuielilor din bugetul administratorului;
g) elaborarea şi depunerea cererilor de rambursare a cheltuielilor rezultate din implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1), dacă proiectele se realizează şi cu utilizarea unor fonduri europene;
h) întocmirea proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor în condiţiile prevăzute de lege;
i) alte categorii de activităţi care sunt necesare pentru a asigura implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1).
(8) Pentru efectuarea cheltuielilor necesare în vederea implementării proiectelor în baza cererilor de fonduri depuse în condiţiile alin. (7) lit. g), unităţile administrativ-teritoriale/ asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, în calitate de beneficiari ai proiectelor, vor depune la organismul intermediar competent cererile de fonduri aferente.
(9) Cheltuielile generate de implementarea proiectelor prevăzute de alin. (1) de către unităţile administrativ-teritoriale sau de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară care nu pot fi suportate din bugetele proprii, din resurse proprii sau din alte surse de finanţare legal constituite se cuprind în bugetul administratorului, se suportă integral din bugetul de stat şi cuprind atât cheltuielile eligibile, cât şi pe cele neeligibile aferente acestor proiecte, conform contractelor/deciziilor/ ordinelor de finanţare. În categoria acestor cheltuieli se includ:
a) cheltuieli cu investiţia de bază;
b) cheltuieli privind asigurarea relocării utilităţilor;
c) cheltuieli cu amenajarea terenurilor şi lucrări de sistematizare;
d) cheltuieli privind utilităţile;
e) cheltuieli cu iluminatul public necesar;
f) cheltuieli cu semnalizarea rutieră/feroviară;
g) cheltuieli cu amenajările hidrologice;
h) cheltuieli cu protecţia mediului;
i) cheltuieli cu dotările şi echipamentele necesare;
j) cheltuieli cu ridicările topografice şi schiţele cadastrale;
k) cheltuieli cu impozite şi taxe;
l) orice alte categorii de cheltuieli necesare implementării proiectelor prevăzute la alin. (1).
(10) Lunar sau ori de câte ori este necesar, administratorii, respectiv, după caz, ordonatorii principali de credite ai acestora solicită Ministerului Finanţelor deschiderea de credite bugetare pe seama cererilor de fonduri formulate de autorităţile publice locale.
(11) În limita creditelor bugetare deschise şi repartizate, administratorii, respectiv, după caz, ordonatorii principali de credite ai acestora virează, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului, sumele corespunzătoare în conturile de venituri bugetare deschise în structura clasificaţiei bugetare pe numele unităţilor administrativ-teritoriale la unităţile Trezoreriei Statului, pentru a asigura finanţarea categoriilor de cheltuieli necesare pentru implementarea proiectelor menţionate la alin. (1).
(12) Între administrator şi unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se încheie protocolul de implementare în baza căruia administratorul are calitatea de titular al dreptului de implementare, iar unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de implementator. Protocolul de implementare a proiectului prevăzut la alin. (1) va cuprinde:
a) denumirea şi datele de identificare ale părţilor protocolului;
b) obiectul protocolului de implementare;
c) durata protocolului de implementare;
d) drepturi şi obligaţii ale titularului dreptului de implementare;
e) drepturi şi obligaţii ale implementatorului;
f) situaţia şi delimitarea terenului care face obiectul protocolului de implementare şi datele de identificare ale terenului;
g) starea în care se află proiectul;
h) documentaţii tehnico-economice existente la data transferului;
i) obligaţii ale implementatorului privind respectarea regulilor de eligibilitate ale finanţatorului, privind obligativitatea asigurării pistei de audit şi asigurarea disponibilităţii documentelor, în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare;
j) alte categorii de informaţii necesare pentru implementarea proiectului.
(13) Protocolul de implementare se aprobă în prealabil de către organul de conducere executivă al administratorului sau, după caz, de către conducătorul acestuia, precum şi de către consiliul local sau, după caz, judeţean de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Dacă unităţile administrativ-teritoriale au înfiinţat asociaţii de dezvoltare intercomunitară, iar acestea preiau proiectul pentru implementare, protocolul de implementare se aprobă de structurile de conducere ale acestora.
(14) La data finalizării implementării proiectului de infrastructură, implementatorul are obligaţia de a preda toate rezultatele proiectului către administratorul prevăzut la alin. (1), inclusiv documentele aferente.
(15) La data finalizării implementării proiectelor vor fi predate de către unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară administratorului prevăzut la alin. (1), pe bază de protocol de predare-primire, următoarele documente: contractele de achiziţie publică în vigoare, garanţiile aferente proiectului asigurate de către executanţii de lucrări, precum şi pentru orice alte contracte încheiate de implementator în interesul implementării proiectului. În baza protocolului de predare-primire, administratorul se subrogă în drepturile şi obligaţiile unităţilor administrativ-teritoriale sau ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, după caz. În protocolul de predare-primire încheiat în termen de 30 de zile de la data aprobării procesului-verbal de recepţie, la terminarea lucrărilor pentru ultimul contract de lucrări din cadrul proiectului, se vor consemna: datele de identificare ale părţilor, obiectul protocolului de predare-primire, drepturi şi obligaţii ale părţilor, starea tehnică a proiectului fiecărui contract, precum şi orice alte informaţii pe care părţile le consideră necesare pentru implementarea proiectului. Eventualele defecte de calitate la data încheierii protocolului de predare-primire se remediază potrivit prevederilor contractuale sau conform prevederilor legale în vigoare.
(16) Pe durata protocolului de implementare şi în perioadele de garanţie, dacă este cazul, autoritatea publică locală răspunde de implementarea proiectului la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare, îşi asumă întreaga responsabilitate pentru respectarea prevederilor legale, normelor tehnice, precum şi a oricăror alte reglementări în vigoare pentru implementarea proiectelor.
(17) Dacă la data preluării proiectului anumite proceduri de achiziţie publică sunt în curs de desfăşurare, acestea se vor consemna în protocolul de implementare încheiat între părţi, implementatorul preluând contractul după finalizarea procedurii de achiziţie.
(18) Revizuirea/Completarea documentaţiilor tehnico-economice pentru implementarea proiectului revine în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară care au preluat proiectul în vederea implementării.
(19) Unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară au obligaţia de a obţine avizul administratorului pentru documentaţia tehnico-economică elaborată/modificată/revizuită conform legii. Acest aviz pentru documentaţia tehnico-economică elaborată/modificată/revizuită se emite, cu respectarea procedurii instituite de către administratorul prevăzut la alin. (1), prin act administrativ al acestuia, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii solicitării.
(20) Unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară aprobă documentaţiile tehnico-economice în condiţiile prevăzute de lege pentru proiectele pe care le-au preluat în implementare.
(21) Soluţia tehnică pentru realizarea proiectelor de infrastructură de transport rutier din cadrul documentaţiilor tehnico-economice elaborate sau, după caz, revizuite se avizează de către structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, împreună cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. (C.N.A.I.R.). Avizarea soluţiei tehnice se va face în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării de către unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară la structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport. Structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii poate cere clarificări o singură dată, termenul până la primirea răspunsului la clarificări suspendând termenul de emitere a avizului.
(22) Administratorul este obligat să ia măsuri pentru a asigura implementarea propunerilor de proiecte prevăzute la alin. (1) formulate de unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau, după caz, pentru documentaţiile tehnico-economice elaborate, modificate sau revizuite de către unităţile administrativ-teritoriale, atunci când acestea sunt parte dintr-un coridor transeuropean, parte din proiecte de infrastructură de transport rutier, precum: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale sau alte proiecte similare sau sunt parte a unei soluţii tehnice care asigură conexiunea cu reţeaua de transport TENT Core/Comprehensive.
(23) Protocolul de implementare încheiat conform prevederilor prezentului articol între administrator şi unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, în calitate de implementatori, îndeplineşte funcţia de document justificativ pentru înregistrarea de către autorităţile publice locale, în evidenţa financiar-contabilă proprie, a cheltuielilor generate în implementarea proiectelor. Valoarea acestor cheltuieli se consemnează în protocolul de predare-primire şi reprezintă valoarea de intrare în patrimoniu a investiţiei publice, conform legislaţiei în vigoare.
(24) Protocolul de predare-primire încheiat conform prevederilor prezentului articol între unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, în calitate de predător, şi administrator, în calitate de primitor, îndeplineşte funcţia de document justificativ pentru preluarea în evidenţele financiar-contabile a valorii proiectului, precum şi pentru dreptul de administrare, punere în funcţiune, întreţinere şi mentenanţă prevăzute de normele tehnice în vigoare.
(25) Pentru implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1), administratorul, în calitate de partener, va derula procedurile privind exproprierile de teren, inclusiv plata despăgubirilor şi soluţionarea litigiilor aferente exproprierilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare.
(26) Cheltuielile privind despăgubirile pentru exproprieri se suportă integral din bugetul de stat prin bugetul administratorului şi se plătesc de către expropriator, conform prevederilor legale, putând fi rambursate din fonduri europene, corespunzător clauzelor contractelor de finanţare.
(27) Hotărârile Guvernului privind exproprierile se adoptă la propunerea administratorului, pe baza documentaţiilor elaborate de beneficiar la propunerea acestuia.
ART. 2
Prin derogare de la prevederile art. 299 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare (Codul administrativ), art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, de la prevederile art. 25 alin. (5) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare, de la art. 3 lit. a) şi f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul cărora sau prin care s-a instituit un administrator asupra unor terenuri proprietate publică sau privată a statului, precum şi de la orice alte dispoziţii legale speciale care instituie un astfel de administrator, pe perioada şi în scopul implementării şi monitorizării proiectelor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (3) se deleagă unităţilor administrativ-teritoriale sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară un drept de administrare temporară asupra terenurilor proprietate publică sau privată a statului pe care se implementează proiectul. Durata dreptului de administrare temporară este egală cu durata implementării proiectului. Dreptul de administrare temporară se consemnează în protocolul de implementare prevăzut la art. 1 alin. (12). Dreptul de administrare temporară încetează, în toate cazurile, la data încheierii protocolului de predare-primire prevăzut la art. 1 alin. (15).
ART. 3
(1) În scopul utilizării eficiente a fondurilor publice naţionale, a fondurilor proprii şi a fondurilor europene, al facilitării accesului la fondurile europene în mod descentralizat, precum şi al implementării proiectelor de interes public local, derulate din aceste fonduri de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitare, prin derogare de la dispoziţiile legale în temeiul cărora sau prin care s-a constituit un drept de administrare asupra unor terenuri proprietate privată a statului, pe perioada şi în scopul implementării şi monitorizării proiectelor de interes public local anterior menţionate se constituie în beneficiul şi la cererea unităţilor administrativ-teritoriale sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară un drept de superficie asupra terenurilor proprietate privată a statului pe care se implementează proiectul. Cererea se adresează administratorului terenului proprietate privată a statului, iar dreptul de superficie se constituie pe baza unei convenţii de superficie încheiate între administrator, în numele statului, şi unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitare, la solicitarea acestora. Durata dreptului de superficie începe, în toate cazurile, la data încheierii convenţiei de superficie sau la o dată ulterioară stabilită prin acordul părţilor şi este limitată la durata de existenţă a construcţiilor rezultate ca urmare a implementării proiectelor de interes public local, cu respectarea prevederilor art. 694 din Codul civil.
(2) Prin convenţia de superficie prevăzută la alin. (1) se stabilesc:
a) denumirea şi datele de identificare ale părţilor;
b) obiectul convenţiei, respectiv dreptul de superficie în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale sau a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitare;
c) durata convenţiei şi a dreptului de superficie;
d) drepturi şi obligaţii ale unităţilor administrativ-teritoriale sau ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitare, cu respectarea regimului categoriei de folosinţă a terenului, conform legislaţiei incidente;
e) situaţia şi delimitarea terenului care face obiectul convenţiei şi datele de identificare ale acestuia;
f) starea în care se află terenul;
g) obligaţii ale superficiarului privind respectarea regulilor de eligibilitate ale finanţatorului şi privind obligativitatea asigurării pistei de audit şi asigurarea disponibilităţii documentelor, în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare;
h) alte categorii de informaţii necesare pentru constituirea dreptului de superficie, precum şi pentru implementarea proiectului.
(3) Convenţia de superficie prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, şi poate viza, sub sancţiunea nulităţii absolute, numai terenuri proprietate privată a statului care nu fac obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
(4) Raporturile dintre stat şi superficiar sunt guvernate de prevederile legale de drept comun care rămân aplicabile.
(5) În toate cazurile, până la data autentificării convenţiei de superficie, unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitare au dreptul să renunţe la cererea formulată în temeiul alin. (1) şi să solicite transmiterea terenului în proprietatea privată.
ART. 4
(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 292 din Codul administrativ, în situaţia în care pentru implementarea unor proiecte prevăzute la art. 3 alin. (1) unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitare identifică terenuri proprietate publică a statului care sunt necesare pentru implementarea proiectului, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitare pot formula o cerere către Secretariatul General al Guvernului şi către administratorul terenurilor pentru trecerea acestor terenuri din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului, cu menţinerea administratorului. Trecerea acestor terenuri din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se face prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de către Secretariatul General al Guvernului, cu respectarea regulilor de drept comun. În cererea formulată se regăseşte în mod obligatoriu identificarea terenurilor solicitate, împreună cu justificarea temeinică a uzului sau a interesului public judeţean sau local. Ca urmare a înregistrării cererii, Secretariatul General al Guvernului, împreună cu Ministerul Finanţelor, întreprinde toate verificările necesare privind situaţia juridică a terenului.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, şi poate viza, sub sancţiunea nulităţii absolute, numai terenuri proprietate publică a statului care nu fac obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
(3) În instrumentul de prezentare şi motivare a hotărârii prevăzute la alin. (2) se regăsesc, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a uzului sau interesului public judeţean sau local al proiectului prevăzut la art. 3 alin. (1), descrierea activităţilor pe care le întreprinde unitatea administrativ-teritorială sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea proiectului, precum şi modalitatea de finanţare a acestuia.
(4) Cererile prevăzute de alin. (1) formulate de către o unitate administrativ-teritorială pentru un teren proprietate publică a statului care nu se află situat în raza sa teritorială sunt nule absolut. În această situaţie, Secretariatul General al Guvernului respinge cererea de trecere a terenului din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului.
(5) Până la finalizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, trecerea unui teren proprietate publică a statului în proprietatea privată a statului, conform prezentului articol, se poate realiza şi fără înscrierea în sistem integrat de cadastru şi carte funciară.
(6) În toate cazurile, până la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului de trecere a terenului prevăzut la alin. (1) din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului, cu respectarea art. 361 din Codul administrativ, unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitare au dreptul să renunţe la cererea formulată în temeiul alin. (1) şi să solicite transmiterea terenului din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, conform dispoziţiilor art. 292 din Codul administrativ. Renunţarea se notifică în scris administratorului şi Secretariatului General al Guvernului.
ART. 5
(1) În cazul în care, în vederea implementării unor proiecte prevăzute la art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (1), unitatea administrativ-teritorială sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară identifică terenuri proprietate publică sau privată a statului pentru care nu a fost stabilit nici conform dreptului comun, nici prin dispoziţii legale speciale un administrator sau titularul unui alt drept real, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitare pot formula o cerere către Secretariatul General al Guvernului pentru darea în administrare unor regii autonome de interes naţional sau instituţii publice centrale a terenurilor vizate, prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea procedurilor prevăzute de dreptul comun. Hotărârea Guvernului se iniţiază de către Secretariatul General al Guvernului. Ca urmare a înregistrării cererii, Secretariatul General al Guvernului întreprinde toate verificările necesare privind situaţia juridică a terenului, atât la nivelul Guvernului, cât şi la nivelul companiilor naţionale, societăţilor naţionale sau societăţilor aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea entităţilor prevăzute la art. 303 alin. (3) din Codul administrativ.
(2) În instrumentul de prezentare şi motivare a hotărârii de dare în administrare prevăzute la alin. (1) se regăseşte, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a uzului sau interesului public naţional. Până la finalizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, desemnarea administratorului conform prezentului articol se poate realiza fără înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.
(3) Cererea prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, şi poate viza, sub sancţiunea nulităţii absolute, numai terenuri proprietate publică sau privată a statului care nu fac obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
(4) În instrumentul de prezentare şi motivare a hotărârii prevăzute la alin. (3) se regăseşte, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a uzului sau interesului public naţional, judeţean sau local al proiectului prevăzut la art. 1 alin. (1) sau, după caz, la art. 2 alin. (1), descrierea activităţilor pe care le va întreprinde unitatea administrativ-teritorială sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea proiectului, precum şi modalitatea de finanţare a acestuia.
(5) Cererile prevăzute la alin. (1) formulate de către o unitate administrativ-teritorială pentru un teren proprietate publică sau privată a statului care nu se află situat în raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale solicitante sunt nule absolut. În această situaţie, Secretariatul General al Guvernului iniţiază o hotărâre a Guvernului de dare în administrare în condiţiile dreptului comun luând în considerare exclusiv natura juridică a terenului, precum şi uzul şi interesul public naţional.
(6) În situaţia în care urmare a cererii formulate în condiţiile alin. (1) a verificărilor se constată de către Secretariatul General al Guvernului că terenul proprietate publică sau privată a statului vizat de către unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitare este deţinut de către o companie naţională, societate naţională sau societate aflată în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea entităţilor prevăzute la art. 303 alin. (3) din Codul administrativ, care au fost înfiinţate prin reorganizarea regiilor autonome, atunci hotărârea Guvernului de dare în administrare poate fi iniţiată, sub sancţiunea nulităţii, numai pe baza acordului operatorilor economici interesaţi care deţin terenul. Acordul sau, după caz, refuzul se comunică Secretariatului General al Guvernului în termen de 30 de zile de la solicitare. Nerespectarea termenului de 30 de zile atrage decăderea operatorului economic respectiv din dreptul de a beneficia de prevederile art. 315 din Codul administrativ cu privire la terenul vizat.
(7) Dispoziţiile prezentului articol sunt aplicabile şi în situaţiile altor proiecte decât cele prevăzute la art. 3 alin. (1), dacă unitatea administrativ-teritorială identifică terenuri proprietate publică sau privată a statului necesare pentru astfel de proiecte, pentru care nu a fost stabilit nici conform dreptului comun, nici prin dispoziţii legale speciale un administrator sau titularul unui alt drept real.
ART. 6
În situaţia în care pentru implementarea unor proiecte prevăzute la art. 3 alin. (1) unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitare identifică terenuri proprietate publică a statului, cu privire la care sunt incidente dispoziţiile art. 5, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitare formulează cererea către Secretariatul General al Guvernului, atât pentru darea în administrare unor regii autonome de interes naţional sau instituţii publice centrale a terenurilor vizate, prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea procedurilor prevăzute de dreptul comun, cât şi pentru trecerea terenurilor din proprietatea publică în proprietatea privată a statului, prin aceeaşi hotărâre a Guvernului, în scopul de a beneficia de prevederile art. 3 şi 4, care se aplică în mod corespunzător.
ART. 7
(1) Beneficiarii finanţărilor pentru proiectele prevăzute la art. 1 şi 3 pot angaja experţi pentru implementarea proiectelor, în afara organigramelor, conform legii.
(2) Prin experţi pentru implementare în sensul prezentului articol se înţelege: experţi pentru analiza, fundamentarea şi clarificarea soluţiei tehnice aferente proiectelor, precum şi experţi tehnici necesari pentru implementarea proiectelor.
(3) Cheltuielile cu experţii angajaţi pe perioadă determinată menţionaţi la alin. (2) sunt cheltuieli eligibile în cadrul programelor operaţionale din care face parte proiectul pentru care s-a organizat procedura de achiziţie sau, după caz, în cadrul Programului operaţional Asistenţă tehnică.
ART. 8
(1) În scopul utilizării eficiente a fondurilor publice naţionale, a fondurilor proprii şi a fondurilor europene, al facilitării accesului la fondurile europene în mod descentralizat, precum şi al implementării proiectelor proprii, derulate din aceste fonduri de către societăţile sau companiile cu capital integral sau majoritar de stat, prin derogare de la dispoziţiile legale în temeiul cărora sau prin care s-a constituit un drept de administrare asupra unor terenuri cu destinaţie agricolă neproductive proprietate privată a statului, pe perioada şi în scopul implementării proiectelor proprii anterior menţionate se constituie în beneficiul şi la cererea societăţilor sau companiilor cu capital integral sau majoritar de stat un drept de superficie asupra terenurilor proprietate privată a statului pe care se implementează proiectul. Cererea se adresează administratorului terenului proprietate privată a statului, iar dreptul de superficie se constituie pe baza unei convenţii de superficie încheiate între administrator, în numele statului, şi societatea sau compania cu capital integral sau majoritar de stat, la solicitarea acestora. Durata dreptului de superficie începe, în toate cazurile, la data încheierii convenţiei de superficie sau la o dată ulterioară stabilită prin acordul părţilor şi este limitată la durata de existenţă a construcţiilor rezultate ca urmare a implementării proiectelor anterior menţionate, cu respectarea prevederilor art. 694 din Codul civil.
(2) Prin convenţia de superficie prevăzută la alin. (1) se stabilesc:
a) denumirea şi datele de identificare ale părţilor;
b) obiectul convenţiei, respectiv dreptul de superficie în favoarea societăţii sau companiei cu capital integral sau majoritar de stat;
c) durata convenţiei şi a dreptului de superficie;
d) drepturi şi obligaţii ale societăţii sau companiei cu capital integral sau majoritar de stat, cu respectarea regimului categoriei de folosinţă a terenului, conform legislaţiei incidente;
e) situaţia şi delimitarea terenului care face obiectul convenţiei şi datele de identificare ale acestuia;
f) starea în care se află terenul;
g) obligaţii ale superficiarului privind respectarea regulilor de eligibilitate ale finanţatorului şi privind obligativitatea asigurării pistei de audit şi asigurarea disponibilităţii documentelor, în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare;
h) alte categorii de informaţii necesare pentru constituirea dreptului de superficie, precum şi pentru implementarea proiectului.
(3) Convenţia de superficie prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a organului deliberativ, cu avizul instituţiei publice implicate, şi poate viza, sub sancţiunea nulităţii absolute, numai terenuri proprietate privată a statului care nu fac obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
(4) Raporturile dintre stat şi superficiar sunt guvernate de prevederile legale de drept comun care rămân aplicabile.
ART. 9
(1) În situaţia în care pentru implementarea unor proiecte prevăzute la art. 8 alin. (1) societăţile sau companiile cu capital integral sau majoritar de stat identifică terenuri cu destinaţie agricolă neproductive proprietate publică a statului care sunt necesare pentru implementarea proiectului, societăţile sau companiile cu capital integral sau majoritar de stat pot formula o cerere către Secretariatul General al Guvernului şi către administratorul terenurilor pentru trecerea acestor terenuri din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului, cu menţinerea administratorului. Trecerea acestor terenuri din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se face prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de către Secretariatul General al Guvernului împreună cu instituţia publică implicată, cu respectarea regulilor de drept comun. În cererea formulată se regăseşte în mod obligatoriu identificarea terenurilor solicitate, împreună cu fundamentarea temeinică a uzului sau a interesului privat al proiectului. Ca urmare a înregistrării cererii, Secretariatul General al Guvernului, împreună cu Ministerul Finanţelor şi cu sprijinul administratorului terenului, întreprinde toate verificările necesare privind situaţia juridică a terenului. Administratorul este obligat să furnizeze Secretariatului General al Guvernului, la cerere şi de îndată, toate informaţiile privind situaţia juridică a terenului.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a organului deliberativ şi poate viza, sub sancţiunea nulităţii absolute, numai terenuri proprietate publică a statului care nu fac obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
(3) În instrumentul de prezentare şi motivare a hotărârii prevăzute la alin. (2) se regăsesc, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a uzului sau interesului privat al proiectului prevăzut la art. 8 alin. (1), descrierea activităţilor pe care le va întreprinde societatea sau compania cu capital integral sau majoritar de stat pentru implementarea proiectului, precum şi modalitatea de finanţare a acestuia.
(4) Până la finalizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, trecerea unui teren proprietate publică a statului în proprietatea privată a statului, conform prezentului articol, se poate realiza fără înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.
(5) În situaţia în care în termen de un an de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prin care un teren care a fost trecut în proprietatea privată a statului conform alin. (1) nu se încheie convenţia de superficie prevăzută la art. 8, administratorul iniţial al terenului este obligat să iniţieze demersurile de trecere a terenului în proprietatea publică a statului.
ART. 10
(1) În situaţia în care, în scopul utilizării eficiente a fondurilor publice naţionale, a fondurilor proprii şi a fondurilor europene, al facilitării accesului la fondurile europene în mod descentralizat, precum şi al implementării proiectelor de interes public local, derulate din aceste fonduri de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitare, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitare identifică edificii de uz şi de interes public naţional aflate în administrarea unor autorităţi publice centrale necesare pentru implementarea unor proiecte de interes public local, atunci unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitare pot formula o ofertă de strămutare a acestor edificii către autorităţile publice centrale care le administrează, în condiţiile prezentului articol.
(2) Oferta prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, şi poate viza, sub sancţiunea nulităţii absolute, numai edificii proprietate publică a statului care nu fac obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
(3) În instrumentul de prezentare şi motivare a hotărârii prevăzute la alin. (2) se regăseşte, în mod obligatoriu:
a) justificarea temeinică a uzului sau interesului public judeţean sau local al proiectului prevăzut la alin. (1);
b) descrierea activităţilor pe care le va întreprinde unitatea administrativ-teritorială sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea proiectului, precum şi pentru strămutarea edificiului vizat;
c) asumarea finanţării în întregime de către unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitare din fondurile prevăzute la alin. (1) atât a proiectului de interes local, cât şi a strămutării edificiului vizat;
d) angajamentul unităţii administrativ-teritoriale sau al asociaţiei de dezvoltare intercomunitare de a realiza strămutarea edificiului vizat, pe riscul său, prin edificarea unuia cu aceeaşi destinaţie, pentru activitatea autorităţii publice centrale, pe un teren proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, sub supravegherea autorităţii publice centrale şi conform solicitărilor tehnice şi legale ale acesteia;
e) angajamentul unităţii administrativ-teritoriale sau al asociaţiei de dezvoltare intercomunitare de a accepta transferul în proprietatea publică locală a edificiului vizat şi a terenului aferent, numai după dezafectarea acestuia şi încetarea oricărei activităţi de uz şi de interes public naţional.
(4) Ofertele prevăzute la alin. (1) formulate de către o unitate administrativ-teritorială pentru un edificiu proprietate publică a statului care nu se află situat în raza sa teritorială sunt nule absolut. În această situaţie, autoritatea publică centrală respinge oferta ca inadmisibilă.
(5) În situaţia în care oferta prevăzută la alin. (1) este neconformă, deoarece nu îndeplineşte condiţiile de la alin. (3), autoritatea publică centrală acordă un termen de până la 60 de zile pentru completare.
(6) În situaţia în care oferta îndeplineşte toate condiţiile prevăzute la alin. (3), autoritatea publică centrală supune Guvernului spre adoptare un proiect de hotărâre pentru aprobarea ofertei. După intrarea în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului unitatea administrativ-teritorială încheie, la iniţiativa sa, un protocol de colaborare cu autoritatea publică centrală în scopul stabilirii tuturor condiţiilor şi termenelor necesare şi aprobă, în condiţiile legii, indicatorii tehnico-economici ai edificiului pe care s-a angajat să îl realizeze conform alin. (3) lit. d). Dacă unitatea administrativ-teritorială nu iniţiază încheierea protocolului de colaborare în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului, atunci oferta devine caducă. Oferta devine caducă şi dacă, în acelaşi termen, unitatea administrativ-teritorială nu aprobă indicatorii tehnico-economici, deşi a iniţiat încheierea protocolului de colaborare sau acesta a fost aprobat de către autoritatea publică centrală.
(7) Prin protocolul de colaborare se stabilesc inclusiv modalitatea şi condiţiile de supraveghere exercitate de către autoritatea publică centrală, prin comisia prevăzută la alin. (8), până la realizarea completă a strămutării, când activitatea din edificiul supus strămutării se desfăşoară fără niciun fel de întreruperi în noul edificiu finalizat.
(8) În scopul colaborării cu unitatea administrativ-teritorială, conducătorul autorităţii publice centrale numeşte, prin decizie, o comisie de specialişti care analizează protocolul de colaborare propus de către unitatea administrativ-teritorială şi decide semnarea acestuia. Prin aceeaşi decizie se stabilesc şi modul de lucru al comisiei, atribuţiile şi sarcinile acesteia, limitele mandatului şi puterile membrilor, precum şi orice alte aspecte care asigură exercitarea unei supravegheri efective asupra lucrărilor desfăşurate de către unitatea administrativ-teritorială pentru construirea edificiului pe care s-a angajat să îl realizeze.
(9) Pentru a constata realizarea completă a strămutării comisia prevăzută la alin. (8) încheie cu reprezentanţii unităţii administrativ-teritoriale un proces-verbal prin care se atestă îndeplinirea angajamentelor unităţii administrativ-teritoriale. În termen de 30 de zile de la data încheierii procesului-verbal, unitatea administrativ-teritorială aprobă prin hotărâre a consiliului local/judeţean, în condiţiile dreptului comun, transmiterea edificiului finalizat şi a terenului aferent în proprietatea publică a statului, precum şi solicitarea de a i se transmite în proprietate edificiul prevăzut la alin. (1) şi terenul aferent.
(10) La finalizarea edificiului construit de către unitatea administrativ-teritorială, unitatea administrativ-teritorială determină valoarea acestuia şi a terenului aferent, pe baza raportului de evaluare al unui expert autorizat potrivit legii, pe care o transmite autorităţii publice centrale. Dacă această valoare este mai mică decât valoarea edificiului prevăzut la alin. (1) şi a terenului aferent, atunci prin hotărârea prevăzută la alin. (9) unitatea administrativ-teritorială dispune şi achitarea diferenţei către bugetul de stat, în contul autorităţii publice centrale. Valoarea edificiului prevăzut la alin. (1) şi a terenului aferent este ultima valoare înregistrată din aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(11) Pe baza hotărârii de la alin. (9), autoritatea publică centrală iniţiază, potrivit dreptului comun, proiectul unei hotărâri a Guvernului prin care aprobă înscrierea edificiului finalizat şi a terenului aferent în inventarul bunurilor proprietate publică a statului la valoarea prevăzută la alin. (10), transmiterea în proprietatea publică locală a edificiului prevăzut la alin. (1) şi a terenului aferent la valoarea corespunzătoare ultimei valori înregistrate din aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi, după caz, plata sultei către bugetul unităţii administrativ-teritoriale, din bugetul autorităţii publice centrale.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Bucureşti, 16 iulie 2024.
Nr. 222.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
