Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 221 din 11 noiembrie 2010 pentru ratificarea Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, adoptata la New York de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisa spre semnare la 30 martie 2007 si semnata de Romania la 26 septembrie 2007
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2010
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ART. 1
Se ratificã Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilitãţi, numitã în continuare Convenţie, adoptatã la New York de Adunarea Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisã spre semnare la 30 martie 2007 şi semnatã de România la 26 septembrie 2007, intratã în vigoare la data de 3 mai 2008.
ART. 2
În temeiul art. 33 din Convenţie, se desemneazã Autoritatea Naţionalã pentru Persoanele cu Handicap în calitate de autoritate centralã de coordonare privind implementarea Convenţiei.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucureşti, 11 noiembrie 2010.
Nr. 221.
CONVENŢIE
privind drepturile persoanelor cu dizabilitãţi
PREAMBUL
Statele pãrţi la prezenta convenţie,
a) reamintind principiile proclamate în Carta Naţiunilor Unite care recunosc demnitatea intrinsecã, valoarea şi drepturile egale şi inalienabile ale omului ca fundament al libertãţii, dreptãţii şi pãcii în lume,
b) recunoscând faptul cã în Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, precum şi în convenţiile internaţionale privind drepturile omului, Naţiunile Unite au proclamat şi au consimţit cã orice persoanã este îndreptãţitã sã beneficieze de toate drepturile şi libertãţile prevãzute de acestea, fãrã niciun fel de diferenţiere,
c) reafirmând universalitatea, indivizibilitatea, interdependenţa şi interrelaţionarea tuturor drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului şi necesitatea ca persoanelor cu dizabilitãţi sã li se garanteze dreptul de a beneficia pe deplin de acestea, fãrã discriminare,
d) reamintind Convenţia internaţionalã privind drepturile economice, sociale şi culturale, Convenţia internaţionalã privind drepturile civile şi politice, Convenţia internaţionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã, Convenţia internaţionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, Convenţia privind drepturile copilului şi Convenţia internaţionalã privind protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi ale membrilor familiilor acestora,
e) recunoscând faptul cã dizabilitatea este un concept în evoluţie şi cã acesta rezultã din interacţiunea dintre persoanele cu deficienţe şi barierele de atitudine şi de mediu care împiedicã participarea lor deplinã şi efectivã în societate în condiţii de egalitate cu ceilalţi,
f) recunoscând importanţa principiilor şi orientãrilor politice cuprinse în Programul mondial de acţiune privind persoanele cu dizabilitãţi şi în Regulile standard privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu dizabilitãţi în influenţarea promovãrii, formulãrii şi evaluãrii politicilor, planurilor, programelor şi acţiunilor la nivel naţional, regional şi internaţional, în vederea continuãrii egalizãrii şanselor pentru persoanele cu dizabilitãţi,
g) subliniind importanţa problematicii dizabilitãţii ca parte integrantã a strategiilor relevante ale dezvoltãrii durabile,
h) recunoscând, de asemenea, faptul cã discriminarea oricãrei persoane pe criterii de dizabilitate este o încãlcare a demnitãţii şi valorii inerente a omului,
i) recunoscând, pe de altã parte, diversitatea persoanelor cu dizabilitãţi,
j) recunoscând necesitatea de a promova şi proteja drepturile omului pentru toate persoanele cu dizabilitãţi, inclusiv pentru cele care au nevoie de mai mult sprijin,
k) preocupate de faptul cã, în ciuda acestor instrumente şi responsabilitãţi diverse, persoanele cu dizabilitãţi continuã sã se confrunte cu bariere în participarea lor ca membri egali ai societãţii, precum şi cu încãlcãri ale drepturilor omului, peste tot în lume,
l) recunoscând importanţa cooperãrii internaţionale pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de viaţã ale persoanelor cu dizabilitãţi în fiecare ţarã, în special în ţãrile în curs de dezvoltare,
m) recunoscând contribuţiile valoroase - existente şi de perspectivã - aduse de persoanele cu dizabilitãţi la bunãstarea generalã şi la diversitatea comunitãţilor din care fac parte, precum şi faptul cã promovarea exercitãrii depline a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale de cãtre persoanele cu dizabilitãţi şi deplina participare a lor vor avea ca rezultat întãrirea sentimentului de apartenenţã şi dezvoltarea semnificativã a societãţii în plan uman, social şi economic, precum şi eradicarea sãrãciei,
n) recunoscând importanţa, pentru persoanele cu dizabilitãţi, a autonomiei personale şi a independenţei, inclusiv a libertãţii de decizie,
o) având în vedere faptul cã persoanele cu dizabilitãţi trebuie sã aibã posibilitatea sã se implice activ în procesele de luare a deciziilor, în elaborarea de politici şi programe, inclusiv a celor care le privesc în mod direct,
p) preocupate de condiţiile dificile cu care se confruntã persoanele cu dizabilitãţi, supuse unor forme multiple sau agravate de discriminare pe criterii de rasã, culoare, sex, limbã, religie ori opinii politice sau de alt fel, de origine naţionalã, etnicã, indigenã ori socialã, proprietate, naştere, vârstã sau alt statut,
q) recunoscând faptul cã femeile şi fetele cu dizabilitãţi sunt expuse adesea unui risc mai mare, atât în familie, cât şi în afara acesteia, la violenţã, vãtãmare sau abuz, neglijare ori lipsa îngrijirilor, maltratare sau exploatare,
r) recunoscând faptul cã minorii cu dizabilitãţi ar trebui sã se bucure pe deplin de toate drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului, în condiţii de egalitate cu ceilalţi copii, şi reamintind obligaţiile pe care, în acest scop, şi le-au asumat statele pãrţi la Convenţia privind drepturile copilului,
s) subliniind necesitatea de a integra principiul egalitãţii sexelor în toate eforturile de promovare a deplinei exercitãri a drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului de cãtre persoanele cu dizabilitãţi,
t) accentuând faptul cã majoritatea persoanelor cu dizabilitãţi trãiesc în sãrãcie şi, în acest sens, recunoscând necesitatea esenţialã de a-şi îndrepta atenţia asupra impactului negativ al sãrãciei asupra persoanelor cu dizabilitãţi,
u) conştiente cã o protecţie realã a persoanelor cu dizabilitãţi presupune condiţii de pace şi securitate bazate pe o deplinã adeziune la scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite şi pe respectarea instrumentelor în domeniul drepturilor omului aplicabile, în special, în caz de conflict armat şi ocupaţie strãinã,
v) recunoscând importanţa accesibilitãţii la mediul fizic, social, economic şi cultural, la sãnãtate şi educaţie şi la informare şi comunicare, pentru a da posibilitatea persoanelor cu dizabilitãţi sã se bucure pe deplin de toate drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului,
w) realizând faptul cã individul, având îndatoriri faţã de alţi indivizi şi faţã de comunitatea cãreia îi aparţine, are responsabilitatea de a lupta pentru promovarea şi respectarea drepturilor recunoscute în Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului,
x) convinse cã familia este celula de bazã şi fundamentalã a societãţii şi cã are dreptul sã fie protejatã de societate şi de stat şi cã persoanele cu dizabilitãţi şi membrii familiilor lor ar trebui sã primeascã protecţia şi asistenţa necesare pentru a da posibilitatea familiilor sã contribuie la exercitarea deplinã şi egalã a drepturilor persoanelor cu dizabilitãţi,
y) convinse de faptul cã o convenţie internaţionalã comprehensivã şi integrantã care sã promoveze şi sã protejeze drepturile şi demnitatea persoanelor cu dizabilitãţi va aduce o contribuţie semnificativã la redresarea dezavantajului social profund al persoanelor cu dizabilitãţi şi va promova participarea acestora în domeniul civil, politic, economic, social şi cultural cu şanse egale, atât în ţãrile în curs de dezvoltare, cât şi în cele dezvoltate,
au hotãrât urmãtoarele:
ART. 1
Scop
Scopul prezentei convenţii este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplinã şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului de cãtre toate persoanele cu dizabilitãţi şi de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecã.
Persoanele cu dizabilitãţi includ acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de duratã, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrãdi participarea deplinã şi efectivã a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.
ART. 2
Definiţii
În sensul prezentei convenţii:
Comunicare include limbaje, afişare de text, Braille, comunicare tactilã, imprimare cu corp mare de literã, mijloace multimedia accesibile, precum şi modalitãţi de exprimare în scris, audio, în limbaj simplu, prin cititor uman şi moduri augmentative şi alternative, mijloace şi formate de comunicare, inclusiv informaţie accesibilã şi tehnologie de comunicare;
Limbaj include limbajele vorbite şi ale semnelor şi alte forme de limbaje nonverbale;
Discriminare pe criterii de dizabilitate înseamnã orice diferenţiere, excludere sau restricţie pe criterii de dizabilitate, care are ca scop ori efect diminuarea sau prejudicierea recunoaşterii, beneficiului ori exercitãrii, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, a tuturor drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului în domeniul politic, economic, social, cultural, civil sau în orice alt domeniu. Termenul include toate formele de discriminare, inclusiv refuzul de a asigura o adaptare rezonabilã;
Adaptare rezonabilã înseamnã modificãrile şi ajustãrile necesare şi adecvate, care nu impun un efort disproporţionat sau nejustificat atunci când este necesar într-un caz particular, pentru a permite persoanelor cu dizabilitãţi sã se bucure ori sã îşi exercite, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, toate drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului;
Design universal înseamnã proiectarea produselor, mediului, programelor şi serviciilor, astfel încât sã poatã fi utilizate de cãtre toate persoanele, pe cât este posibil, fãrã sã fie nevoie de o adaptare sau de o proiectare specializate. Design universal nu va exclude dispozitivele de asistare pentru anumite grupuri de persoane cu dizabilitãţi, atunci când este necesar.
ART. 3
Principii generale
Principiile prezentei convenţii sunt:
a) respectarea demnitãţii inalienabile, a autonomiei individuale, inclusiv a libertãţii de a face propriile alegeri şi a independenţei persoanelor;
b) nediscriminarea;
c) participarea şi integrarea deplinã şi efectivã în societate;
d) respectul pentru diversitate şi acceptarea persoanelor cu dizabilitãţi ca parte a diversitãţii umane şi a umanitãţii;
e) egalitatea de şanse;
f) accesibilitatea;
g) egalitatea între bãrbaţi şi femei;
h) respectul pentru capacitãţile de evoluţie ale copiilor cu dizabilitãţi şi respectul pentru dreptul copiilor cu dizabilitãţi de a-şi pãstra propria identitate.
ART. 4
Obligaţii generale
1. Statele pãrţi se angajeazã sã asigure şi sã promoveze exercitarea deplinã a tuturor drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului pentru toate persoanele cu dizabilitãţi, fãrã niciun fel de discriminare pe criterii de dizabilitate. În acest scop, statele pãrţi se angajeazã:
a) sã adopte toate mãsurile adecvate legislative, administrative şi de altã naturã pentru implementarea drepturilor recunoscute prin prezenta convenţie;
b) sã ia toate mãsurile corespunzãtoare, inclusiv cele legislative, pentru a modifica sau abroga legile, reglementãrile, cutumele şi practicile existente care constituie discriminare a persoanelor cu dizabilitãţi;
c) sã ia în considerare protecţia şi promovarea drepturilor omului pentru persoanele cu dizabilitãţi în toate politicile şi programele;
d) sã se abţinã de la a se angaja în orice act sau practicã ce contravine prezentei convenţii şi sã se asigure cã autoritãţile şi instituţiile publice acţioneazã în conformitate cu prezenta convenţie;
e) sã ia toate mãsurile corespunzãtoare pentru a elimina discriminarea pe criterii de dizabilitate de cãtre orice persoanã, organizaţie sau întreprindere privatã;
f) sã iniţieze sau sã promoveze cercetarea şi dezvoltarea bunurilor, serviciilor, echipamentelor şi facilitãţilor concepute pe baza designului universal, aşa cum este definit acesta în art. 2, care ar presupune o adaptare minimã şi la cel mai scãzut cost, pentru a rãspunde nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilitãţi, sã promoveze existenţa şi sã încurajeze utilizarea acestor bunuri, servicii, echipamente şi facilitãţi concepute pe baza designului universal, precum şi sã promoveze designul universal în elaborarea standardelor şi liniilor directoare;
g) sã întreprindã sau sã promoveze cercetarea şi dezvoltarea, sã facã cunoscutã oferta şi sã încurajeze utilizarea de noi tehnologii, inclusiv tehnologii informatice şi de comunicaţii, dispozitive de suport pentru mobilitate, dispozitive şi tehnologii de asistare, adecvate persoanelor cu dizabilitãţi, acordând prioritate tehnologiilor cu preţuri accesibile;
h) sã furnizeze informaţii accesibile persoanelor cu dizabilitãţi despre dispozitivele auxiliare pentru mobilitate, dispozitivele şi tehnologiile de asistare, inclusiv noile tehnologii, precum şi alte forme de asistenţã, servicii de suport şi facilitãţi;
i) sã susţinã formarea, în domeniul drepturilor recunoscute de prezenta convenţie, a profesioniştilor şi a personalului care lucreazã cu persoane cu dizabilitãţi, în vederea îmbunãtãţirii furnizãrii asistenţei şi serviciilor.
2. În privinţa drepturilor economice, sociale şi culturale, fiecare stat parte se angajeazã sã acţioneze cu toate resursele disponibile şi în cadrul cooperãrii internaţionale, dacã este cazul, pentru a asigura, în mod progresiv, exercitarea deplinã a acestor drepturi, fãrã a aduce vreun prejudiciu obligaţiilor cu aplicabilitate imediatã cuprinse în prezenta convenţie, în conformitate cu dreptul internaţional.
3. În dezvoltarea şi implementarea legislaţiei şi a politicilor de implementare a prezentei convenţii, ca şi în alte procese de luare a deciziilor referitoare la problemele privind persoanele cu dizabilitãţi, statele pãrţi se vor consulta îndeaproape şi vor implica în mod activ persoanele cu dizabilitãţi, inclusiv copiii cu dizabilitãţi, prin organizaţiile care îi reprezintã.
4. Nimic din ceea ce conţine prezenta convenţie nu va afecta vreo prevedere care este mai favorabilã respectãrii drepturilor persoanelor cu dizabilitãţi şi care poate fi cuprinsã în legislaţia unui stat parte sau în legislaţia internaţionalã în vigoare pentru acel stat. Nu va exista nicio restricţie sau derogare de la niciun drept al omului şi de la nicio libertate fundamentalã recunoscutã sau existentã în oricare dintre statele pãrţi la prezenta convenţie conform legii, convenţiilor, reglementãrilor sau cutumelor, sub pretextul cã prezenta convenţie nu recunoaşte asemenea drepturi sau libertãţi ori cã le recunoaşte într-o mai micã mãsurã.
5. Prevederile prezentei convenţii se vor extinde asupra tuturor unitãţilor administrative ale statelor federale, fãrã nicio limitare sau excepţie.
ART. 5
Egalitatea şi nediscriminarea
1. Statele pãrţi recunosc faptul cã toate persoanele sunt egale în faţa legii şi sub incidenţa legii şi au dreptul fãrã niciun fel de discriminare la protecţie egalã şi la beneficiu egal al legii.
2. Statele pãrţi vor interzice toate tipurile de discriminare pe criterii de dizabilitate şi vor garanta tuturor persoanelor cu dizabilitãţi protecţie juridicã egalã şi efectivã împotriva discriminãrii de orice fel.
3. Pentru a promova egalitatea şi a elimina discriminarea, statele pãrţi vor lua toate mãsurile adecvate pentru a se asigura adaptarea rezonabilã.
4. Mãsurile specifice care sunt necesare pentru a accelera sau obţine egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilitãţi nu vor fi considerate o discriminare potrivit prezentei convenţii.
ART. 6
Femei cu dizabilitãţi
1. Statele pãrţi recunosc faptul cã femeile şi fetele cu dizabilitãţi sunt supuse discriminãrilor multiple şi în aceastã privinţã vor lua mãsuri pentru a se asigura cã acestea beneficiazã de toate drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului.
2. Statele pãrţi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura pe deplin dezvoltarea, progresul şi implicarea femeilor pentru ca acestea sã îşi exercite şi sã se bucure de drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului prevãzute în prezenta convenţie.
ART. 7
Copii cu dizabilitãţi
1. Statele pãrţi vor lua toate mãsurile necesare pentru a se asigura cã minorii cu dizabilitãţi se bucurã pe deplin de toate drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului, în condiţii de egalitate cu ceilalţi copii.
2. În toate acţiunile care privesc copiii cu dizabilitãţi, va fi luat în considerare cu prioritate interesul superior al copilului.
3. Statele pãrţi vor asigura copiilor cu dizabilitãţi dreptul de a-şi exprima liber opiniile în toate aspectele care îi privesc, ţinând seama de opiniile lor în funcţie de vârstã şi de gradul de maturitate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi copii, şi cã, în realizarea acestui drept, li se asigurã asistenţa adecvatã dizabilitãţii şi vârstei.
ART. 8
Creşterea gradului de conştientizare
1. Statele pãrţi se angajeazã sã adopte mãsuri imediate, eficiente şi adecvate pentru:
a) creşterea gradului de conştientizare în societate, inclusiv la nivelul familiei, în legãturã cu persoanele cu dizabilitãţi şi pentru promovarea respectãrii drepturilor şi demnitãţii acestora;
b) combaterea stereotipurilor, prejudecãţilor şi practicilor dãunãtoare la adresa persoanelor cu dizabilitãţi, inclusiv cele pe criterii de sex şi vârstã, în toate domeniile vieţii;
c) promovarea recunoaşterii capacitãţilor şi contribuţiilor persoanelor cu dizabilitãţi.
2. Mãsurile, în acest scop, includ:
a) iniţierea şi dezvoltarea de campanii publice eficiente de conştientizare destinate:
(i) sã încurajeze receptivitatea faţã de drepturile persoanelor cu dizabilitãţi;
(ii) sã încurajeze percepţiile pozitive şi conştientizarea societãţii într-un grad mai mare, cu privire la persoanele cu dizabilitãţi;
(iii) sã promoveze recunoaşterea calificãrilor, meritelor şi abilitãţilor persoanelor cu dizabilitãţi şi a contribuţiei acestora la locul de muncã şi pe piaţa muncii;
b) cultivarea la toate nivelurile sistemului de educaţie, inclusiv la toţi copiii, de la o vârstã fragedã, a unei atitudini de respect faţã de drepturile persoanelor cu dizabilitãţi;
c) încurajarea mass-mediei sã prezinte persoanele cu dizabilitãţi într-un mod conform cu scopul prezentei convenţii;
d) promovarea programelor de informare care sã creascã gradul de conştientizare a problematicii persoanelor cu dizabilitãţi şi a drepturilor acestora.
ART. 9
Accesibilitate
1. Pentru a da persoanelor cu dizabilitãţi posibilitatea sã trãiascã independent şi sã participe pe deplin la toate aspectele vieţii, statele pãrţi vor lua mãsurile adecvate pentru a asigura acestor persoane accesul, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, la transport, informaţie şi mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologiile şi sistemele informatice şi de comunicaţii şi la alte facilitãţi şi servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât şi rurale. Aceste mãsuri, care includ identificarea şi eliminarea obstacolelor şi barierelor faţã de accesul deplin, trebuie aplicate, printre altele, la:
a) clãdiri, drumuri, mijloace de transport şi alte facilitãţi interioare sau exterioare, inclusiv şcoli, locuinţe, unitãţi medicale şi locuri de muncã;
b) serviciile de informare, comunicaţii şi de altã naturã, inclusiv serviciile electronice şi de urgenţã.
2. Statele pãrţi vor lua, de asemenea, mãsuri potrivite pentru:
a) a elabora, promulga şi monitoriza implementarea standardelor minime şi instrucţiunilor pentru accesibilizarea facilitãţilor şi serviciilor deschise publicului sau oferite acestuia;
b) a se asigura cã entitãţile private care oferã facilitãţi şi servicii deschise publicului sau oferite acestuia ţin cont de toate aspectele legate de accesibilitate, pentru persoanele cu dizabilitãţi;
c) a asigura pãrţilor implicate formare pe problemele de accesibilitate cu care se confruntã persoanele cu dizabilitãţi;
d) a asigura, în clãdiri şi în alte spaţii publice, semne în limbaj Braille şi forme uşor de citit şi de înţeles;
e) a furniza forme de asistenţã vie şi intermediere, inclusiv ghizi, cititori şi interpreţi profesionişti de limbaj mimico-gestual, pentru a facilita accesul în clãdiri şi în alte spaţii publice;
f) a promova alte forme adecvate de asistenţã şi sprijin pentru persoanele cu dizabilitãţi în vederea asigurãrii accesului acestora la informaţie;
g) a promova accesul persoanelor cu dizabilitãţi la noi tehnologii şi sisteme informatice şi de comunicaţii, inclusiv la internet;
h) a promova proiectarea, dezvoltarea, producerea şi distribuirea de tehnologii şi sisteme informatice şi de comunicaţii accesibile, încã din fazele incipiente, astfel încât aceste tehnologii şi sisteme sã devinã accesibile la costuri minime.
ART. 10
Dreptul la viaţã
Statele pãrţi reafirmã cã fiecare fiinţã umanã are dreptul inalienabil la viaţã şi vor lua toate mãsurile necesare pentru a se asigura cã persoanele cu dizabilitãţi se bucurã efectiv de acest drept în condiţii de egalitate cu ceilalţi.
ART. 11
Situaţii de risc şi urgenţe umanitare
Statele pãrţi vor lua, în conformitate cu obligaţiile ce decurg din dreptul internaţional, inclusiv din dreptul internaţional umanitar şi din legislaţia internaţionalã a drepturilor omului, toate mãsurile necesare pentru a asigura protecţia şi siguranţa persoanelor cu dizabilitãţi în situaţii de risc, inclusiv în situaţii de conflict armat, de urgenţe umanitare şi de apariţie de dezastre naturale.
ART. 12
Recunoaştere egalã în faţa legii
1. Statele pãrţi reafirmã cã persoanele cu dizabilitãţi au dreptul la recunoaşterea, oriunde s-ar afla, a capacitãţii lor juridice.
2. Statele pãrţi vor recunoaşte faptul cã persoanele cu dizabilitãţi se bucurã de asistenţã juridicã în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în toate domeniile vieţii.
3. Statele pãrţi vor lua toate mãsurile adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilitãţi la sprijinul de care ar putea avea nevoie în exercitarea capacitãţii lor juridice.
4. Statele pãrţi se vor asigura cã toate mãsurile legate de exercitarea capacitãţii juridice prevãd protecţia adecvatã şi eficientã pentru prevenirea abuzurilor, conform legislaţiei internaţionale privind drepturile omului. O astfel de protecţie va garanta cã mãsurile referitoare la exercitarea capacitãţii juridice respectã drepturile, voinţa şi preferinţele persoanei, nu prezintã conflict de interese şi nu au o influenţã necorespunzãtoare, sunt proporţionale şi adaptate la situaţia persoanei, se aplicã pentru cea mai scurtã perioadã posibilã şi se supun revizuirii periodice de cãtre o autoritate competentã, independentã şi imparţialã sau de cãtre un organ juridic. Mãsurile de protecţie vor fi proporţionale cu gradul în care asemenea mãsuri afecteazã drepturile şi interesele persoanei.
5. În conformitate cu prevederile prezentului articol, statele pãrţi vor lua toate mãsurile adecvate şi eficiente pentru a asigura dreptul egal al persoanelor cu dizabilitãţi de a deţine sau moşteni proprietãţi, de a-şi gestiona propriile venituri şi de a avea acces egal la împrumuturi bancare, ipoteci şi alte forme de credit financiar şi se vor asigura cã persoanele cu dizabilitãţi nu sunt deposedate în mod arbitrar de bunurile lor.
ART. 13
Accesul la justiţie
1. Statele pãrţi vor asigura acces efectiv la actul de justiţie pentru persoanele cu dizabilitãţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, inclusiv prin asigurarea de ajustãri de ordin procedural şi adecvate vârstei, pentru a le facilita un rol activ ca participanţi direcţi şi indirecţi, inclusiv ca martori, în toate procedurile legale, inclusiv etapele de investigaţie şi alte etape preliminare.
2. Pentru a sprijini accesul efectiv la actul de justiţie al persoanelor cu dizabilitãţi, statele pãrţi vor promova formarea corespunzãtoare a celor care lucreazã în domeniul administrãrii justiţiei, inclusiv a personalului din poliţie şi penitenciare.
ART. 14
Libertatea şi siguranţa persoanei
1. Statele pãrţi se vor asigura cã persoanele cu dizabilitãţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi:
a) se bucurã de dreptul la libertate şi siguranţã al persoanei;
b) nu sunt lipsite de libertate în mod ilegal sau arbitrar şi cã orice lipsire de libertate se face conform legii şi cã existenţa unei dizabilitãţi nu va justifica în niciun fel lipsirea de libertate.
2. Statele pãrţi se vor asigura cã, în cazul în care persoanele cu dizabilitãţi sunt lipsite de libertate, ca urmare a oricãrui proces, acestea au dreptul, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la garanţii, conform legislaţiei internaţionale privind drepturile omului, şi cã vor fi tratate în conformitate cu obiectivele şi principiile prezentei convenţii, inclusiv prin asigurarea unor adaptãri rezonabile.
ART. 15
Nimeni nu poate fi supus torturii şi niciunui fel de pedeapsã sau de tratament crud, inuman ori degradant.
1. Nimeni nu poate fi supus torturii şi niciunui fel de tratament crud, inuman sau degradant. În mod special, nimeni nu va fi supus, fãrã consimţãmântul sãu liber exprimat, unor experimente medicale sau ştiinţifice.
2. Statele pãrţi vor lua toate mãsurile legislative, administrative, judiciare sau alte mãsuri pentru a preveni ca persoanele cu dizabilitãţi sã fie supuse torturii, tratamentelor ori pedepselor crude, inumane sau degradante, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.
ART. 16
Nimeni nu poate fi supus exploatãrii, violenţei şi abuzului.
1. Statele pãrţi vor lua toate mãsurile legislative, administrative, sociale, educaţionale şi alte mãsuri adecvate pentru a proteja persoanele cu dizabilitãţi, atât în familie, cât şi în afara acesteia, împotriva tuturor formelor de exploatare, violenţã şi abuz, inclusiv împotriva celor pe criterii de sex.
2. Statele pãrţi vor lua, de asemenea, toate mãsurile adecvate pentru a preveni orice formã de exploatare, violenţã şi abuz prin asigurarea, printre altele, a unor forme adecvate de asistenţã şi sprijin pentru persoanele cu dizabilitãţi, pentru familiile şi îngrijitorii lor, în funcţie de sex şi vârstã, inclusiv prin furnizarea de informaţii şi educaţie despre modul în care se pot evita, recunoaşte şi raporta cazurile de exploatare, violenţã şi abuz. Statele pãrţi se vor asigura cã serviciile de protecţie rãspund problemelor de vârstã, sex şi dizabilitãţi.
3. Pentru a preveni apariţia oricãror forme de exploatare, violenţã şi abuz, statele pãrţi se vor asigura cã toate facilitãţile şi programele destinate sã serveascã persoanelor cu dizabilitãţi sunt eficient monitorizate de autoritãţi independente.
4. Statele pãrţi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a sprijini recuperarea fizicã, cognitivã şi psihologicã, reabilitarea şi reintegrarea socialã a persoanelor cu dizabilitãţi care devin victime ale oricãrei forme de exploatare, violenţã sau abuz, inclusiv prin acordarea de servicii de protecţie. Recuperarea şi reintegrarea vor avea loc într-un mediu care favorizeazã sãnãtatea, bunãstarea, respectul de sine, demnitatea şi autonomia persoanei şi care ţine cont de necesitãţile specifice sexului şi vârstei.
5. Statele pãrţi vor implementa legi şi politici eficiente, inclusiv legislaţie şi politici axate pe problematica femeii şi a copilului pentru a asigura, atunci când este necesar, identificarea, investigarea şi judecarea cazurilor de exploatare, violenţã şi abuz împotriva persoanelor cu dizabilitãţi.
ART. 17
Protejarea integritãţii persoanei
Fiecare persoanã cu dizabilitãţi are dreptul de a-i fi respectatã integritatea fizicã şi mentalã, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.
ART. 18
Libertatea de mişcare şi cetãţenia
1. Statele pãrţi vor recunoaşte dreptul persoanelor cu dizabilitãţi la libertatea de mişcare, la libertatea de a-şi alege reşedinţa şi dreptul la o cetãţenie, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, inclusiv prin asigurarea cã persoanele cu dizabilitãţi:
a) au dreptul sã obţinã şi sã îşi schimbe cetãţenia şi nu sunt lipsite de cetãţenia lor în mod arbitrar sau pe criterii de dizabilitate;
b) nu sunt lipsite, pe criterii de dizabilitate, de posibilitatea de a obţine, deţine şi utiliza acte care le atestã cetãţenia sau alte documente de identificare ori de a utiliza proceduri relevante, cum ar fi cele de imigrare, care pot fi necesare pentru a facilita exercitarea dreptului la libertatea de mişcare;
c) sunt libere sã pãrãseascã orice ţarã, inclusiv pe cea proprie;
d) nu sunt lipsite, în mod arbitrar sau pe criterii de dizabilitate, de dreptul de a intra în propria ţarã.
2. Copiii cu dizabilitãţi vor fi înregistraţi imediat dupã naştere şi vor avea dreptul, prin naştere, la un nume, dreptul de a obţine o cetãţenie şi, pe cât posibil, dreptul de a-şi cunoaşte pãrinţii şi de a fi îngrijiţi de aceştia.
ART. 19
Viaţã independentã şi integrare în comunitate
Statele pãrţi la prezenta convenţie recunosc dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilitãţi de a trãi în comunitate, cu şanse egale cu ale celorlalţi, şi vor lua mãsuri eficiente şi adecvate pentru a se asigura cã persoanele cu dizabilitãţi se bucurã pe deplin de acest drept şi de deplina integrare în comunitate şi participare la viaţa acesteia, inclusiv asigurându-se cã:
a) persoanele cu dizabilitãţi au posibilitatea de a-şi alege locul de reşedinţã, unde şi cu cine sã trãiascã, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, şi nu sunt obligate sã trãiascã într-un anume mediu de viaţã;
b) persoanele cu dizabilitãţi au acces la o gamã de servicii la domiciliu, rezidenţiale şi alte servicii comunitare de suport, inclusiv la asistenţã personalã necesarã vieţii şi integrãrii în comunitate, precum şi pentru prevenirea izolãrii sau segregãrii de comunitate;
c) serviciile şi facilitãţile comunitare pentru populaţie în general sunt disponibile în aceeaşi mãsurã persoanelor cu dizabilitãţi şi rãspund nevoilor acestora.
ART. 20
Mobilitatea personalã
Statele pãrţi vor lua mãsuri eficiente pentru a asigura o mobilitate personalã, în cel mai înalt grad posibil de independenţã, a persoanelor cu dizabilitãţi, inclusiv prin:
a) facilitarea mobilitãţii persoanelor cu dizabilitãţi în modul şi în momentul alese de acestea şi la un cost accesibil;
b) facilitarea accesului persoanelor cu dizabilitãţi la mijloace, dispozitive de mobilitate, tehnologii de asistare şi forme active de asistenţã şi de intermediere de calitate, inclusiv prin punerea acestora la dispoziţia lor, la un cost accesibil;
c) furnizarea de formare pentru dezvoltarea de abilitãţi de mobilitate a persoanelor cu dizabilitãţi şi pentru personalul specializat care lucreazã cu persoanele cu dizabilitãţi;
d) încurajarea entitãţilor care produc dispozitive de sprijin pentru mobilitate, dispozitive şi tehnologii de asistare sã ţinã cont de toate aspectele legate de mobilitatea persoanelor cu dizabilitãţi.
ART. 21
Libertatea de expresie şi opinie şi accesul la informaţie
Statele pãrţi vor lua toate mãsurile adecvate pentru a se asigura cã persoanele cu dizabilitãţi îşi pot exercita dreptul la libertatea de expresie şi opinie, inclusiv libertatea de a cãuta, primi şi împãrtãşi informaţii şi idei, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, prin toate formele de comunicare alese de acestea, dupã cum sunt definite în art. 2, inclusiv prin:
a) furnizarea informaţiilor destinate publicului larg, cãtre persoanele cu dizabilitãţi, în formate accesibile şi cu tehnologii adecvate diverselor tipuri de dizabilitãţi, la timp şi fãrã cost suplimentar;
b) acceptarea şi facilitarea, în relaţiile oficiale, a utilizãrii limbajelor mimico-gestuale, scrierii Braille, comunicãrii augmentative şi alternative şi a tuturor celorlalte mijloace, moduri şi formate de comunicare accesibile, în funcţie de opţiunea proprie;
c) determinarea organismelor private care furnizeazã servicii cãtre publicul larg, inclusiv prin intermediul internetului, sã furnizeze informaţii şi servicii în formate accesibile şi uşor de utilizat pentru persoanele cu dizabilitãţi;
d) încurajarea mass-mediei, inclusiv a furnizorilor de informaţii prin internet, sã îşi facã serviciile accesibile pentru persoanele cu dizabilitãţi;
e) recunoaşterea şi promovarea limbajelor mimico-gestuale.
ART. 22
Dreptul la viaţã personalã
1. Nicio persoanã cu dizabilitãţi, indiferent de locul sau de tipul de reşedinţã, nu va fi supusã intruziunii arbitrare sau nelegale în viaţa personalã, în familia, cãminul ori corespondenţa sa sau în alte tipuri de comunicare ori atacurilor ilegale la onoarea şi reputaţia sa. Persoanele cu dizabilitãţi au dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea intruziuni sau atacuri.
2. Statele pãrţi vor proteja confidenţialitatea informaţiilor referitoare la datele personale, medicale şi de reabilitare ale persoanelor cu dizabilitãţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.
ART. 23
Respectul pentru cãmin şi familie
1. Statele pãrţi vor lua mãsuri eficiente şi adecvate pentru a elimina discriminarea împotriva persoanelor cu dizabilitãţi în toate chestiunile referitoare la cãsãtorie, familie, statutul de pãrinte şi relaţiile interpersonale, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, astfel încât sã asigure:
a) recunoaşterea dreptului tuturor persoanelor cu dizabilitãţi care sunt la vârsta cãsãtoriei de a întemeia o familie în baza consimţãmântului liber şi deplin al viitorilor soţi;
b) recunoaşterea dreptului persoanelor cu dizabilitãţi de a decide liber şi responsabil asupra numãrului de copii şi a intervalului dintre naşteri şi dreptului de a avea acces la informaţii corespunzãtoare vârstei, la educaţie referitoare la reproducere şi planificare familialã şi la mijloacele necesare care le oferã posibilitatea de a-şi exercita aceste drepturi;
c) persoanele cu dizabilitãţi, inclusiv copiii, îşi controleazã fertilitatea în condiţii de egalitate cu ceilalţi.
2. Statele pãrţi vor asigura respectarea drepturilor şi responsabilitãţilor persoanelor cu dizabilitãţi în legãturã cu tutela, custodia, curatela, adopţia copiilor sau altele asemenea, atunci când aceste concepte existã în legislaţia naţionalã; în toate cazurile va avea prioritate interesul superior al copilului. Statele pãrţi vor acorda asistenţã adecvatã persoanelor cu dizabilitãţi în îndeplinirea responsabilitãţilor care le revin în creşterea copiilor lor.
3. Statele pãrţi vor asigura copiilor cu dizabilitãţi drepturi egale în viaţa de familie. În vederea exercitãrii acestor drepturi şi pentru a preveni ascunderea, abandonarea, neglijarea şi segregarea copiilor cu dizabilitãţi, statele pãrţi se vor angaja sã furnizeze din timp informaţii complete, servicii şi asistenţã copiilor cu dizabilitãţi şi familiilor acestora.
4. Statele pãrţi se vor asigura cã un copil nu va fi separat de pãrinţii lui împotriva voinţei sale, exceptând cazul în care autoritãţile competente, în urma unui control judiciar, stabilesc, în conformitate cu legea şi procedurile în vigoare, cã aceastã separare este necesarã în interesul superior al copilului. Copilul nu va fi separat în niciun caz de pãrinţi pe criterii de dizabilitate, fie a copilului, fie a unuia sau ambilor pãrinţi.
5. Atunci când familia restrânsã nu poate îngriji un copil cu dizabilitãţi, statele pãrţi vor depune toate eforturile pentru a asigura îngrijirea alternativã în cadrul familiei lãrgite şi, în cazul în care aceasta nu este posibilã, în cadrul comunitãţii, într-un mediu de tip familial.
ART. 24
Educaţia
1. Statele pãrţi recunosc dreptul persoanelor cu dizabilitãţi la educaţie. În vederea realizãrii acestui drept, fãrã discriminare şi cu respectarea principiului egalitãţii de şanse, statele pãrţi vor asigura un sistem educaţional incluziv la toate nivelurile, precum şi formarea continuã, îndreptatã spre:
a) dezvoltarea pe deplin a potenţialului uman, a simţului demnitãţii şi a propriei valori, consolidarea respectului pentru drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului şi pentru diversitatea umanã;
b) dezvoltarea personalitãţii, talentelor şi creativitãţii proprii persoanelor cu dizabilitãţi, precum şi a abilitãţilor lor mentale şi fizice, la potenţial maxim;
c) a da posibilitatea persoanelor cu dizabilitãţi sã participe efectiv la o societate liberã.
2. În îndeplinirea acestui drept, statele pãrţi se vor asigura cã:
a) persoanele cu dizabilitãţi nu sunt excluse din sistemul educaţional pe criterii de dizabilitate, iar copiii cu dizabilitãţi nu sunt excluşi din învãţãmântul primar gratuit şi obligatoriu sau din învãţãmântul secundar din cauza dizabilitãţii;
b) persoanele cu dizabilitãţi au acces la învãţãmânt primar incluziv, de calitate şi gratuit şi la învãţãmânt secundar, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în comunitãţile în care trãiesc;
c) se asigurã adaptarea rezonabilã a condiţiilor la nevoile individuale;
d) persoanele cu dizabilitãţi primesc sprijinul necesar, în cadrul sistemului educaţional, pentru a li se facilita o educaţie efectivã;
e) se iau mãsuri eficiente de sprijin individualizat în amenajarea mediului care sã maximizeze progresul şcolar şi socializarea în conformitate cu obiectivul de integrare deplinã.
3. Statele pãrţi vor asigura persoanelor cu dizabilitãţi posibilitatea de a-şi dezvolta competenţe care sã le faciliteze participarea deplinã şi egalã la procesul de învãţãmânt şi ca membri ai comunitãţii. În acest scop, statele pãrţi vor lua mãsurile adecvate, inclusiv prin:
a) facilitarea învãţãrii caracterelor Braille, a sistemelor alternative de scriere, a mijloacelor augmentative şi alternative, a mijloacelor şi formelor de comunicare şi orientare şi a aptitudinilor de mobilitate, precum şi facilitarea sprijinului şi îndrumãrii între persoanele cu aceleaşi probleme;
b) facilitarea învãţãrii limbajului mimico-gestual şi promovarea identitãţii lingvistice a persoanelor cu deficienţe de auz;
c) asigurarea educaţiei persoanelor şi mai ales a copiilor, care sunt nevãzãtori, surzi sau cu surdo-cecitate, prin cele mai adecvate şi individualizate limbaje, cãi şi modalitãţi, precum şi în medii care sã le favorizeze o maximã dezvoltare şcolarã şi socialã.
4. Pentru a sprijini exercitarea acestui drept, statele pãrţi vor lua mãsurile adecvate pentru angajarea de profesori, inclusiv profesori cu dizabilitãţi, calificaţi în limbajul mimico-gestual şi/sau Braille, şi pentru formarea profesioniştilor şi personalului care lucreazã la toate nivelurile educaţionale. O astfel de formare va presupune cunoaşterea problematicii dizabilitãţii şi utilizarea modalitãţilor, mijloacelor şi formatelor augmentative şi alternative adecvate de comunicare, a tehnicilor şi materialelor educaţionale potrivite pentru susţinerea persoanelor cu dizabilitãţi.
5. Statele pãrţi se vor asigura cã persoanele cu dizabilitãţi pot avea acces la învãţãmânt superior, formare vocaţionalã, educaţie pentru adulţi şi formare continuã, fãrã discriminare şi în condiţii de egalitate cu ceilalţi. În acest scop, statele pãrţi se vor asigura cã persoanelor cu dizabilitãţi li se oferã adaptãri adecvate.
ART. 25
Sãnãtatea
Statele pãrţi recunosc faptul cã persoanele cu dizabilitãţi au dreptul sã se bucure de cea mai bunã stare de sãnãtate, fãrã discriminare pe criterii de dizabilitate. Statele pãrţi vor lua toate mãsurile adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilitãţi la serviciile de sãnãtate care acordã atenţie problemelor specifice de gen, inclusiv refacerea stãrii de sãnãtate. În special, statele pãrţi:
a) vor furniza persoanelor cu dizabilitãţi aceeaşi gamã de servicii, la acelaşi nivel de calitate şi standard de îngrijire, şi programe medicale gratuite ori la preţuri accesibile, precum cele furnizate celorlalte persoane, inclusiv în domeniul sãnãtãţii sexuale şi reproductive şi al programelor publice de sãnãtate pentru populaţie;
b) vor furniza acele servicii de sãnãtate specifice, necesare persoanelor cu dizabilitãţi, inclusiv servicii adecvate de diagnosticare şi de intervenţie timpurie şi servicii menite sã previnã riscul apariţiei altor dizabilitãţi, inclusiv în rândul copiilor şi persoanelor vârstnice;
c) vor furniza aceste servicii de sãnãtate cât mai aproape posibil de comunitãţile în care trãiesc aceste persoane, inclusiv în mediul rural;
d) vor solicita profesioniştilor din domeniul medical sã furnizeze persoanelor cu dizabilitãţi îngrijire de aceeaşi calitate ca şi celorlalţi, inclusiv pe baza consimţãmântului conştient şi liber exprimat, printre altele, prin creşterea gradului de conştientizare privind drepturile omului, demnitatea, autonomia şi nevoile persoanelor cu dizabilitãţi, prin instruire şi prin promovarea de standarde etice în domeniul serviciilor de sãnãtate publice şi private;
e) vor interzice discriminarea persoanelor cu dizabilitãţi în ceea ce priveşte dreptul la asigurare de sãnãtate sau de viaţã, în cazul în care legislaţia naţionalã permite acest lucru, accesul la acest tip de asigurãri realizându-se într-o manierã corectã şi adecvatã;
f) vor împiedica orice refuz discriminator de acordare a îngrijirilor de sãnãtate ori a serviciilor medicale sau a unor alimente ori lichide pe criterii de dizabilitate.
ART. 26
Abilitare şi reabilitare
1. Statele pãrţi vor lua mãsurile eficiente şi adecvate, inclusiv prin sprijinul reciproc între persoane cu aceleaşi probleme, pentru a permite persoanelor cu dizabilitãţi sã obţinã şi sã îşi menţinã maximum de autonomie, sã îşi dezvolte pe deplin potenţialul fizic, mintal, social şi profesional şi sã realizeze o deplinã integrare şi participare în toate aspectele vieţii. În acest scop, statele pãrţi vor organiza, vor consolida şi vor extinde servicii şi programe de abilitare şi reabilitare complexe, în special în domeniul sãnãtãţii, încadrãrii în muncã, educaţiei şi serviciilor sociale, astfel încât aceste servicii şi programe:
a) sã înceapã într-un stadiu cât mai timpuriu posibil şi sã se bazeze pe evaluarea multidisciplinarã a nevoilor şi abilitãţilor individuale;
b) sã sprijine participarea şi integrarea în comunitate şi în toate aspectele societãţii, pe baza liberului consimţãmânt, şi sã fie disponibile cât mai aproape posibil de comunitatea în care trãiesc, inclusiv în mediul rural.
2. Statele pãrţi vor promova dezvoltarea formãrii iniţiale şi continue pentru profesioniştii şi personalul care lucreazã în serviciile de abilitare şi reabilitare.
3. Statele pãrţi vor promova oferta, cunoaşterea şi utilizarea echipamentelor şi tehnologiilor concepute pentru persoanele cu dizabilitãţi care vizeazã abilitarea şi reabilitarea lor.
ART. 27
Munca şi încadrarea în muncã
1. Statele pãrţi recunosc dreptul persoanelor cu dizabilitãţi de a munci în condiţii de egalitate cu ceilalţi; aceasta include dreptul la oportunitatea de a-şi câştiga existenţa prin exercitarea unei activitãţi liber alese sau acceptate pe piaţa muncii, într-un mediu de lucru deschis, incluziv şi accesibil persoanelor cu dizabilitãţi. Statele pãrţi vor proteja şi vor promova dreptul la muncã, inclusiv pentru cei care dobândesc o dizabilitate pe durata angajãrii, prin luarea de mãsuri adecvate, inclusiv de ordin legislativ, pentru ca, printre altele:
a) sã interzicã discriminarea pe criterii de dizabilitate referitoare la toate aspectele şi formele de încadrare în muncã, inclusiv la condiţiile de recrutare, plasare, angajare şi menţinere în muncã, la progresul în carierã şi la condiţii de sãnãtate şi securitate la locul de muncã;
b) sã protejeze drepturile persoanelor cu dizabilitãţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, din punctul de vedere al condiţiilor corecte şi favorabile de muncã, inclusiv al oportunitãţilor şi remuneraţiei egale pentru muncã egalã, al condiţiilor de sãnãtate şi securitate la locul de muncã, al protecţiei împotriva hãrţuirii şi prin reglementarea conflictelor;
c) sã se asigure cã persoanele cu dizabilitãţi sunt capabile sã îşi exercite dreptul la muncã şi drepturile sindicale în condiţii de egalitate cu ceilalţi;
d) sã permitã persoanelor cu dizabilitãţi accesul efectiv la programele generale de orientare tehnicã şi vocaţionalã, la servicii de plasare şi formare profesionalã continuã;
e) sã promoveze, pe piaţa muncii, oportunitãţile de angajare şi de progres în carierã pentru persoanele cu dizabilitãţi şi sã ofere asistenţã în cãutarea, obţinerea şi menţinerea unui loc de muncã, inclusiv pentru revenirea la locul de muncã;
f) sã promoveze oportunitãţile pentru activitãţi independente, dezvoltarea spiritului antreprenorial, dezvoltarea de cooperative şi începerea unei afaceri proprii;
g) sã angajeze persoane cu dizabilitãţi în sectorul public;
h) sã promoveze angajarea persoanelor cu dizabilitãţi în sectorul privat prin politici şi mãsuri adecvate, care sã includã programe de acţiune pozitive, stimulente şi alte mãsuri;
i) sã se asigure oferirea unor adaptãri adecvate persoanelor cu dizabilitãţi, la locul de muncã;
j) sã încurajeze obţinerea, de cãtre persoanele cu dizabilitãţi, a unei experienţe în muncã, pe piaţa liberã a forţei de muncã;
k) sã promoveze reabilitarea vocaţionalã şi profesionalã, menţinerea locului de muncã şi programele de reintegrare profesionalã pentru persoanele cu dizabilitãţi.
2. Statele pãrţi se vor asigura cã persoanele cu dizabilitãţi nu sunt ţinute în sclavie sau servitute şi sunt protejate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, împotriva muncii forţate sau obligatorii.
ART. 28
Standarde de viaţã şi de protecţie socialã adecvate
1. Statele pãrţi recunosc dreptul persoanelor cu dizabilitãţi la un standard adecvat de viaţã pentru ele şi familiile lor, inclusiv la alimentaţie, îmbrãcãminte şi locuinţã adecvate şi la îmbunãtãţirea continuã a condiţiilor de trai şi vor lua mãsurile adecvate pentru a proteja şi promova exercitarea acestui drept fãrã discriminare pe criterii de dizabilitate.
2. Statele pãrţi recunosc dreptul persoanelor cu dizabilitãţi la protecţie socialã şi posibilitatea de a se bucura de acest drept fãrã discriminare pe criterii de dizabilitate şi vor lua mãsurile adecvate pentru a proteja şi promova respectarea acestui drept, inclusiv mãsuri pentru:
a) a asigura accesul egal al persoanelor cu dizabilitãţi la servicii de apã potabilã şi a asigura accesul la servicii adecvate şi accesibile ca preţ, la dispozitive şi alte tipuri de asistenţã pentru nevoile aferente dizabilitãţii;
b) a asigura accesul persoanelor cu dizabilitãţi, în special al femeilor, fetelor şi al persoanelor vârstnice cu dizabilitãţi, la programe de protecţie socialã şi de diminuare a sãrãciei;
c) a asigura accesul persoanelor cu dizabilitãţi şi al familiilor acestora care trãiesc în sãrãcie la asistenţã financiarã din partea statului, pentru cheltuieli legate de dizabilitãţi, inclusiv formare, consiliere, asistenţã financiarã şi servicii de îngrijire temporarã adecvate;
d) a asigura accesul persoanelor cu dizabilitãţi la programele publice de locuinţe;
e) a asigura accesul egal al persoanelor cu dizabilitãţi la programele de pensionare şi la beneficiile aferente.
ART. 29
Participarea la viaţa politicã şi publicã
Statele pãrţi vor garanta persoanelor cu dizabilitãţi drepturi politice şi posibilitatea de a beneficia de acestea, în condiţii de egalitate cu alţii, şi se angajeazã:
a) sã se asigure cã persoanele cu dizabilitãţi pot participa efectiv şi deplin la viaţa politicã şi publicã, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în mod direct sau prin reprezentanţi liber aleşi, incluzând şi dreptul şi oportunitatea de a vota şi de a fi alese, printre altele, prin:
(i) asigurarea de proceduri, facilitãţi şi materiale de vot adecvate, accesibile şi uşor de înţeles şi utilizat;
(ii) protejarea dreptului persoanelor cu dizabilitãţi de a vota prin vot secret la alegerile şi referendumurile publice, fãrã intimidare, de a candida la alegeri, de a deţine efectiv un mandat ales şi de a îndeplini orice funcţie publicã, la orice nivel guvernamental, facilitând utilizarea tehnologiilor noi şi de asistare, acolo unde este cazul;
(iii) garantarea exprimãrii libere a voinţei persoanelor cu dizabilitãţi ca electori şi, în acest scop, dacã este cazul, la solicitarea acestora, sã permitã asistarea la vot de cãtre o persoanã la alegerea lor;
b) sã promoveze activ un mediu în care persoanele cu dizabilitãţi pot participa efectiv şi pe deplin la administrarea afacerilor publice, fãrã discriminare şi în condiţii de egalitate cu ceilalţi, şi sã încurajeze participarea lor la afacerile publice, inclusiv:
(i) sã activeze în cadrul organizaţiilor neguvernamentale şi asociaţiilor care se ocupã de viaţa publicã şi politicã a ţãrii şi la activitãţile şi administrarea partidelor politice;
(ii) sã formeze şi sã adere la organizaţii ale persoanelor cu dizabilitãţi pentru a le reprezenta pe acestea din urmã la nivel internaţional, naţional, regional şi local.
ART. 30
Participarea la viaţa culturalã, activitãţi recreative, timp liber şi sport
1. Statele pãrţi recunosc dreptul persoanelor cu dizabilitãţi de a participa, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la viaţa culturalã şi vor lua toate mãsurile adecvate pentru a se asigura cã persoanele cu dizabilitãţi:
a) beneficiazã de acces la materialele culturale în formate accesibile;
b) beneficiazã de acces la programe de televiziune, filme, teatre şi alte activitãţi culturale, în formate accesibile;
c) beneficiazã de acces în locurile destinate reprezentaţiilor sau serviciilor culturale, cum ar fi teatre, muzee, cinematografe, biblioteci şi servicii turistice şi, pe cât posibil, beneficiazã de acces la monumente şi situri de importanţã culturalã naţionalã.
2. Statele pãrţi vor lua mãsurile corespunzãtoare pentru a da posibilitatea persoanelor cu dizabilitãţi sã îşi dezvolte şi sã îşi utilizeze potenţialul creator, artistic şi intelectual, nu numai în beneficiul propriu, ci şi în cel al societãţii.
3. Statele pãrţi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare, în conformitate cu legislaţia internaţionalã, pentru a se asigura cã legile care protejeazã drepturile de proprietate intelectualã nu constituie o barierã nerezonabilã sau discriminatorie pentru accesul persoanelor cu dizabilitãţi la produsele culturale.
4. Persoanele cu dizabilitãţi au dreptul, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la recunoaşterea şi susţinerea identitãţii lor culturale şi lingvistice specifice, inclusiv a limbajelor mimico-gestuale şi culturii persoanelor cu deficienţe de auz.
5. Pentru ca persoanele cu dizabilitãţi sã poatã participa, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la activitãţi recreative, de timp liber şi sportive, statele pãrţi vor lua mãsurile corespunzãtoare pentru:
a) a încuraja şi promova participarea, cât de mult posibil, a persoanelor cu dizabilitãţi la desfãşurarea de activitãţi sportive de masã, la toate nivelurile;
b) a se asigura cã persoanele cu dizabilitãţi au posibilitatea de a organiza, desfãşura şi participa la activitãţi sportive şi recreative specifice dizabilitãţii şi, în acest scop, sã încurajeze accesul, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la instruire, antrenament şi resurse corespunzãtoare;
c) a se asigura cã persoanele cu dizabilitãţi au acces la locurile unde se desfãşoarã activitãţi sportive, recreative şi turistice;
d) a asigura accesul şi participarea copiilor cu dizabilitãţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la joacã, activitãţi recreative, de timp liber şi sportive, inclusiv la activitãţile din sistemul şcolar;
e) a se asigura cã persoanele cu dizabilitãţi au acces la serviciile furnizate de cei implicaţi în organizarea activitãţilor recreative, turistice, de timp liber şi sportive.
ART. 31
Statistici şi colectarea datelor
1. Statele pãrţi se angajeazã sã colecteze informaţiile corespunzãtoare, inclusiv date statistice şi de cercetare, pentru a avea posibilitatea sã formuleze şi sã implementeze politici care sã ducã la intrarea în vigoare a prezentei convenţii. Procesul de colectare şi stocare a acestor informaţii se va conforma:
a) mãsurilor de protecţie stabilite de lege, inclusiv de legislaţia referitoare la protecţia datelor, pentru a asigura confidenţialitatea şi respectarea anonimatului persoanelor cu dizabilitãţi;
b) normelor internaţionale acceptate, de protecţie a drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului şi principiilor etice referitoare la colectarea şi utilizarea statisticilor.
2. Informaţiile colectate conform prezentului articol vor fi sortate şi furnizate în funcţie de necesitãţi şi vor fi utilizate pentru a ajuta la evaluarea implementãrii obligaţiilor statelor pãrţi care decurg din prezenta convenţie şi la identificarea şi rezolvarea barierelor cu care se confruntã persoanele cu dizabilitãţi în exercitarea drepturilor lor.
3. Statele pãrţi îşi vor asuma responsabilitatea pentru diseminarea acestor statistici şi vor asigura accesibilitatea acestora în aceeaşi mãsurã pentru persoanele cu dizabilitãţi ca şi pentru alte persoane.
ART. 32
Cooperarea internaţionalã
1. Statele pãrţi recunosc importanţa cooperãrii internaţionale şi a promovãrii acesteia în susţinerea eforturilor pentru îndeplinirea scopului şi obiectivelor prezentei convenţii şi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare şi eficiente în aceastã privinţã, între state şi în cadrul acestora, şi, dacã este cazul, în parteneriat cu organizaţii internaţionale şi regionale relevante şi cu societatea civilã, în special cu organizaţii ale persoanelor cu dizabilitãţi. Aceste mãsuri pot include, printre altele:
a) asigurarea unei cooperãri internaţionale care include programele de dezvoltare internaţionalã, incluzivã şi accesibilã persoanelor cu dizabilitãţi;
b) facilitarea şi sprijinul pentru dezvoltarea capacitãţii instituţionale, inclusiv prin schimbul şi diseminarea de informaţii, experienţe, programe de formare şi de bune practici;
c) facilitarea cooperãrii în cercetare şi accesul la cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice;
d) furnizarea de asistenţã tehnicã şi economicã, dupã caz, inclusiv prin facilitarea accesului la tehnologie de asistare şi schimburile în acest domeniu, precum şi prin transfer de tehnologie.
2. Prevederile prezentului articol nu aduc prejudiciu obligativitãţii ca fiecare stat parte sã îşi îndeplineascã obligaţiile ce decurg din prezenta convenţie.
ART. 33
Implementarea şi monitorizarea naţionalã
1. Potrivit sistemului lor de organizare, statele pãrţi vor desemna unul sau mai multe puncte de contact în cadrul Guvernului pentru probleme referitoare la implementarea prezentei convenţii şi vor acorda atenţia cuvenitã stabilirii sau desemnãrii unui mecanism de coordonare în cadrul Guvernului pentru a facilita mãsurile aferente, în diferite sectoare şi la diferite niveluri.
2. Statele pãrţi, în conformitate cu propriile sisteme juridice şi administrative, îşi vor menţine, consolida, desemna sau stabili fiecare un cadru care sã includã unul ori mai multe mecanisme independente, dupã cum este cazul, pentru a promova, proteja şi monitoriza implementarea prezentei convenţii. La desemnarea sau stabilirea unui asemenea mecanism, statele pãrţi vor ţine cont de principiile referitoare la statutul şi funcţionarea instituţiilor naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului.
3. Societatea civilã, în special persoanele cu dizabilitãţi şi organizaţiile care le reprezintã, vor fi implicate şi vor participa pe deplin la procesul de monitorizare.
ART. 34
Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilitãţi
1. Se va constitui un comitet pentru drepturile persoanelor cu dizabilitãţi (denumit în continuare Comitetul), care va îndeplini funcţiile prevãzute în continuare.
2. Comitetul va fi alcãtuit, în momentul intrãrii în vigoare a prezentei convenţii, din 12 experţi. Dupã alte 60 de ratificãri sau aderãri la Convenţie, numãrul membrilor în Comitet va creşte cu 6 membri, atingând un numãr maxim de 18 membri.
3. Membrii Comitetului vor acţiona în nume propriu şi vor avea o înaltã ţinutã moralã, competenţã şi experienţã recunoscute în domeniul prezentei convenţii. La nominalizarea candidaţilor lor, statele pãrţi sunt invitate sã ţinã cont de prevederea stabilitã la art. 4 alin. 3 din prezenta convenţie.
4. Membrii Comitetului vor fi aleşi de statele pãrţi, acordând atenţie distribuţiei geografice echitabile, reprezentãrii diferitelor forme de civilizaţie şi a principalelor sisteme juridice, reprezentãrii echilibrate pe criterii de sex şi participãrii experţilor cu dizabilitãţi.
5. Membrii Comitetului vor fi aleşi prin vot secret dintr-o listã de persoane nominalizate de statele pãrţi dintre cetãţenii lor, în reuniuni ale conferinţei statelor pãrţi. La acele reuniuni pentru care este necesar un cvorum de douã treimi din statele pãrţi, persoanele alese în Comitet vor fi cele care obţin cel mai mare numãr de voturi şi majoritatea absolutã din voturile reprezentanţilor statelor pãrţi prezente care îşi exercitã dreptul de vot.
6. Procesul iniţial de alegere se va ţine nu mai târziu de 6 luni dupã data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii. Cu cel puţin 4 luni înainte de data fiecãrei alegeri, secretarul general al Naţiunilor Unite va transmite o scrisoare statelor pãrţi invitându-le sã depunã nominalizãrile în termen de douã luni. Secretarul general va întocmi ulterior o listã în ordine alfabeticã a tuturor persoanelor nominalizate astfel, indicând statele pãrţi care le-au nominalizat, şi pe care o va înainta statelor pãrţi la prezenta convenţie.
7. Membrii Comitetului vor fi aleşi pentru un mandat de 4 ani. Aceştia vor putea fi realeşi o singurã datã. Totuşi, mandatul a 6 dintre membrii aleşi la prima alegere va expira la sfârşitul unei perioade de 2 ani; imediat dupã prima alegere, numele acestor 6 membri se vor alege prin tragere la sorţi de cãtre preşedintele adunãrii la care se face referire în paragraful 5.
8. Alegerea a 6 membri suplimentari ai Comitetului se va desfãşura cu ocazia alegerilor periodice, conform prevederilor relevante ale prezentului articol.
9. Dacã un membru al Comitetului decedeazã, demisioneazã sau declarã cã din orice altã cauzã nu îşi mai poate îndeplini îndatoririle, statul parte care l-a nominalizat pe acel membru va numi un alt expert care are calificãrile şi îndeplineşte cerinţele prevãzute în prevederile relevante din prezentul articol pentru restul mandatului.
10. Comitetul îşi va stabili propriile reguli de procedurã.
11. Secretarul general al Naţiunilor Unite va asigura personalul şi facilitãţile necesare pentru îndeplinirea eficientã a funcţiilor Comitetului, conform prezentei convenţii, şi va convoca prima reuniune a acestuia.
12. Cu aprobarea Adunãrii generale, membrii Comitetului constituit conform prezentei convenţii vor primi indemnizaţii din resursele Naţiunilor Unite, în termenii şi condiţiile pe care le va hotãrî Adunarea generalã, ţinând cont de importanţa responsabilitãţilor Comitetului.
13. Membrii Comitetului vor avea dreptul la facilitãţile, privilegiile şi imunitãţile experţilor în misiune pentru Naţiunile Unite, dupã cum s-a stabilit în secţiunile specifice ale Convenţiei privind privilegiile şi imunitãţile Naţiunilor Unite.
ART. 35
Rapoartele statelor pãrţi
1. Fiecare stat parte va prezenta Comitetului, prin secretarul general al Naţiunilor Unite, un raport cuprinzãtor asupra mãsurilor luate pentru punerea în aplicare a obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prezenta convenţie şi asupra progresului fãcut în acea privinţã, în termen de 2 ani dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii pentru statul parte respectiv.
2. Dupã aceea, statele pãrţi vor prezenta rapoarte ulterioare cel puţin la fiecare 4 ani şi apoi ori de câte ori solicitã Comitetul.
3. Comitetul va stabili liniile directoare aplicabile pentru conţinutul raportului.
4. Nu este necesar ca statul parte care a prezentat un raport iniţial Comitetului sã repete în rapoartele sale ulterioare informaţiile furnizate anterior. Când întocmesc rapoartele pentru Comitet, statele pãrţi sunt invitate sã considere raportarea ca un proces deschis şi transparent şi sã acorde importanţa necesarã prevederilor art. 4 alin. 3.
5. Rapoartele pot evidenţia factorii şi dificultãţile care afecteazã gradul de îndeplinire a obligaţiilor în condiţiile prezentei convenţii.
ART. 36
Analiza rapoartelor
1. Fiecare raport va fi analizat de Comitet, care va transmite sugestiile şi recomandãrile generale pe care le considerã adecvate şi le va înainta statului parte respectiv. Statul parte poate rãspunde Comitetului cu orice informaţie pe care o considerã necesarã. Comitetul poate solicita statelor pãrţi informaţii suplimentare relevante pentru implementarea prezentei convenţii.
2. Dacã un stat parte a înregistrat o întârziere semnificativã în depunerea unui raport, Comitetul poate notifica statul parte respectiv despre necesitatea de a examina implementarea prezentei convenţii în acel stat parte, în baza informaţiilor întemeiate aflate la dispoziţia Comitetului, dacã raportul respectiv nu este depus în termen de 3 luni de la notificare. Comitetul va invita statul parte respectiv sã participe la o astfel de examinare. În cazul în care statul parte rãspunde prin transmiterea raportului, se vor aplica prevederile alin. 1.
3. Secretarul general al Naţiunilor Unite va pune rapoartele la dispoziţia tuturor statelor pãrţi.
4. Statele pãrţi vor supune rapoartele dezbaterii publice, fiecare în ţara sa, şi vor facilita accesul la sugestiile şi recomandãrile generale legate de respectivele rapoarte.
5. Comitetul va transmite, dacã va considera necesar, agenţiilor specializate, fondurilor şi programelor Naţiunilor Unite şi altor organisme competente rapoarte ale statelor pãrţi pentru a soluţiona o cerere sau o nevoie de consiliere ori asistenţã tehnicã cuprinsã în aceste rapoarte, împreunã cu observaţiile şi recomandãrile Comitetului asupra acelor solicitãri, dacã existã.
ART. 37
Cooperarea între statele pãrţi şi Comitet
1. Fiecare stat parte va coopera cu Comitetul şi îi va asista pe membrii acestuia în îndeplinirea mandatului lor.
2. În relaţia sa cu statele pãrţi, Comitetul va acorda atenţia cuvenitã modurilor şi mijloacelor de creştere a capacitãţilor naţionale de implementare a prezentei convenţii, inclusiv prin cooperare internaţionalã.
ART. 38
Relaţia Comitetului cu alte organisme
Pentru a promova implementarea eficientã a prezentei convenţii şi pentru a încuraja cooperarea internaţionalã în domeniul acoperit de prezenta convenţie:
a) agenţiile specializate şi alte organisme ale Naţiunilor Unite vor avea dreptul sã fie reprezentate la analiza implementãrii prevederilor din prezenta convenţie, conform mandatului lor. Comitetul poate invita agenţii specializate şi alte organisme competente, în mãsura în care considerã necesar, sã furnizeze expertizã referitoare la implementarea Convenţiei în domenii care intrã în aria de competenţã a mandatului lor. Comitetul poate invita agenţii specializate şi alte organisme ale Naţiunilor Unite sã depunã rapoarte referitoare la implementarea Convenţiei în domenii care intrã în obiectul lor de activitate;
b) în îndeplinirea mandatului Comitetul va consulta, dacã este cazul, alte organisme relevante constituite prin tratate internaţionale privind drepturile omului, pentru a asigura concordanţa dintre liniile directoare de raportare, sugestiile şi recomandãrile generale şi pentru a evita duplicarea şi suprapunerea în îndeplinirea funcţiilor acestora.
ART. 39
Raportul Comitetului
Comitetul va raporta la fiecare 2 ani Adunãrii generale şi Consiliului economic şi social despre activitãţile sale şi poate face sugestii şi recomandãri generale în baza examinãrii rapoartelor şi informaţiilor primite de la statele pãrţi. Astfel de sugestii şi recomandãri generale vor fi incluse în raportul Comitetului împreunã cu comentariile statelor pãrţi, dacã ele existã.
ART. 40
Conferinţa statelor pãrţi
1. Statele pãrţi se vor întâlni periodic în cadrul unei conferinţe a statelor pãrţi pentru a analiza orice problemã referitoare la implementarea prezentei convenţii.
2. Nu mai târziu de 6 luni dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Conferinţa statelor pãrţi va fi convocatã de cãtre secretarul general al Naţiunilor Unite. Reuniunile ulterioare vor fi convocate de cãtre secretarul general al Naţiunilor Unite bianual sau la decizia Conferinţei statelor pãrţi.
ART. 41
Depozitar
Secretarul general al Naţiunilor Unite va fi depozitarul prezentei convenţii.
ART. 42
Semnarea
Prezenta convenţie va fi deschisã pentru semnare tuturor statelor şi organizaţiilor de integrare regionalã, la sediul Naţiunilor Unite din New York, începând cu data de 30 martie 2007.
ART. 43
Consimţãmântul
Prezenta convenţie va face obiectul ratificãrii de cãtre statele semnatare şi al confirmãrii oficiale de cãtre organizaţiile de integrare regionalã semnatare. Aceasta va fi deschisã pentru aderarea oricãrui stat sau organizaţie de integrare regionalã care nu a semnat Convenţia.
ART. 44
Organizaţiile de integrare regionalã
1. Organizaţia de integrare regionalã va însemna o organizaţie formatã din statele suverane ale unei anumite regiuni, cãreia statele membre i-au transferat competenţa în legãturã cu aspectele reglementate de prezenta convenţie. Organizaţiile de acest tip vor declara în instrumentele lor de confirmare oficialã sau de aderare în ce mãsurã au competenţã privind aspectele reglementate de prezenta convenţie. Ulterior, acestea îl vor informa pe depozitar despre orice modificare substanţialã intervenitã în aria lor de competenţã.
2. Referinţele la statele pãrţi în prezenta convenţie se vor aplica acestor organizaţii, în limita competenţei acestora.
3. Niciun instrument depus de o organizaţie de integrare regionalã nu va fi luat în considerare în aplicarea art. 45 alin. 1 şi al art. 47 alin. 2 şi 3.
4. Organizaţiile de integrare regionalã, pe aspecte care intrã în domeniul lor de competenţã, îşi pot exercita dreptul de vot în cadrul Conferinţei statelor pãrţi, având un numãr de voturi egal cu numãrul de state membre care sunt pãrţi la prezenta convenţie. O astfel de organizaţie nu îşi va exercita dreptul de vot dacã oricare dintre statele ei membre îşi exercitã acest drept, şi invers.
ART. 45
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a 30-a zi dupã depunerea celui de-al 20-lea instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare stat sau organizaţie de integrare regionalã care ratificã, confirmã oficial sau aderã la Convenţie dupã depunerea celui de-al 20-lea astfel de instrument, Convenţia va intra în vigoare în a 30-a zi dupã depunerea propriului instrument de acest tip.
ART. 46
Rezerve
1. Rezervele, incompatibile cu obiectul şi scopul prezentei convenţii, nu vor fi permise.
2. Rezervele pot fi retrase în orice moment.
ART. 47
Amendamente
1. Orice stat parte poate sã propunã un amendament la prezenta convenţie şi sã îl depunã la secretarul general al Naţiunilor Unite. Secretarul general va comunica statelor pãrţi orice amendament propus, cu o cerere de a fi notificat dacã acestea sunt de acord cu organizarea unei conferinţe a statelor pãrţi în scopul de a analiza şi decide asupra propunerilor fãcute. În cazul în care, în termen de 4 luni de la data unei asemenea comunicãri, cel puţin o treime din statele pãrţi este de acord cu organizarea unei astfel de conferinţe, secretarul general va organiza conferinţa sub auspiciile Naţiunilor Unite. Orice amendament adoptat de o majoritate de douã treimi din numãrul statelor pãrţi prezente şi care îşi exercitã dreptul de vot va fi înaintat de secretarul general Adunãrii Generale pentru aprobare şi, ulterior, tuturor statelor pãrţi, pentru acceptare.
2. Un amendament adoptat şi aprobat conform alineatului 1 va intra în vigoare în a 30-a zi dupã ce numãrul de instrumente de acceptare depuse atinge douã treimi din numãrul statelor pãrţi la data adoptãrii amendamentului. Ulterior, amendamentul va intra în vigoare pentru orice stat parte în a 30-a zi dupã depunerea propriului sãu instrument de acceptare. Un amendament va fi obligatoriu numai pentru acele state pãrţi care l-au acceptat.
3. Dacã se stabileşte astfel de cãtre Conferinţa statelor pãrţi prin consens, un amendament adoptat şi aprobat conform alin. 1 care se referã exclusiv la art. 34, 38, 39 şi 40 va intra în vigoare pentru toate statele pãrţi în a 30-a zi dupã ce numãrul de instrumente de acceptare atinge douã treimi din numãrul statelor pãrţi la data adoptãrii amendamentului.
ART. 48
Denunţarea
Un stat parte poate denunţa prezenta convenţie printr-o notificare adresatã secretarului general al Naţiunilor Unite. Denunţarea va deveni efectivã la un an de la data primirii notificãrii de cãtre secretarul general.
ART. 49
Formatul accesibil
Textul prezentei convenţii va fi disponibil în formate accesibile.
ART. 50
Texte autentice
Textele în limbile arabã, chinezã, englezã, francezã, rusã şi spaniolã ale prezentei convenţii vor fi egal autentice.
Drept mãrturie, subsemnaţii plenipotenţiari, fiind autorizaţi legal în acest scop de propriile guverne, au semnat prezenta convenţie.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
