Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 220 din 15 iulie 2022  privind valorificarea adaptată a unor măsuri dovedite benefice pentru instituţiile  din domeniul justiţiei instituite pe perioada stării de alertă declarate în vederea prevenirii  şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 LEGE nr. 220 din 15 iulie 2022 privind valorificarea adaptată a unor măsuri dovedite benefice pentru instituţiile din domeniul justiţiei instituite pe perioada stării de alertă declarate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19

EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 724 din 19 iulie 2022
    Ţinând seama de faptul că, în urma analizării cadrului normativ incident sistemului judiciar, inclusiv privitor la înfăptuirea justiţiei ca serviciu public, constând în măsuri de aplicabilitate temporară pe durata stării de alertă declarate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, s-a evidenţiat faptul că acestea au fost benefice şi şi-au atins obiectivele prin fluidizarea procedurilor şi simplificarea căilor de realizare a drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor şi persoanelor juridice şi că pot facilita, în continuare, desfăşurarea mai uşoară şi mai rapidă a unor proceduri legale, de unde şi necesitatea prezervării unora dintre acestea şi ulterior încetării stării de alertă, valorificându-li-se utilitatea şi actualitatea practice prin introducerea în fondul normativ,
    întrucât revenirea la regimul juridic aplicabil în condiţii de normalitate, fără măsuri restrictive de drepturi şi libertăţi fundamentale, nu împiedică, ci, dimpotrivă, implică şi valorizarea unora dintre măsurile legislative care transcend, în considerarea utilităţii şi actualităţii lor, regimul stării de alertă, mai ales în scop preventiv, în condiţiile inexistenţei unei certitudini cu privire la involuţia epidemiologică, a latenţei efectelor pandemiei de COVID-19 după încetarea stării de alertă, mai ales în medii predispuse contaminării în masă, constând în posibilitatea reapariţiei fenomenelor de propagare a contaminărilor,
    având în atenţie şi necesitatea verificării, în continuare, a viabilităţii măsurilor care concură la digitalizarea actului de justiţie, urmărindu-se eventuala lor permanentizare, în forme adaptate în funcţie de rezultatele obţinute şi nevoile reieşite din aplicarea lor, precum şi a asigurării unui interval temporal suficient de reflecţie activă care să asigure premisele unei revizuiri mai extinse a cadrului normativ în domeniul justiţiei, în vederea realizării extinderii procesului de digitalizare la nivelul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi a adoptării şi a altor măsuri de modernizare a cadrului normativ în materie, inclusiv prin valorificarea experienţei legislative şi practice dobândite în perioada stării de alertă declarate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19,
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Prezenta lege reglementează posibilitatea aplicării, cu caracter temporar, sau, după caz, adaptarea unor măsuri instituite pe durata stării de alertă declarate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, necesare funcţionării justiţiei ca serviciu public, în domeniul activităţii de judecată a instanţelor civile, în domeniul insolvenţei, precum şi în domeniul executării pedepselor, al măsurilor educative şi al altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    CAP. II
    Dispoziţii aplicabile cauzelor civile
    ART. 2
    (1) În cauzele civile, când este posibil, cu acordul părţilor, instanţele judecătoreşti pot hotărî ca şedinţele de judecată să se desfăşoare prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală care permit verificarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii, dispunând măsurile necesare în acest scop.
    (2) Citaţia va cuprinde menţiunea că şedinţa de judecată se va desfăşura prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum şi modalitatea tehnică de acces şi de autentificare. Când este cazul, părţile vor fi înştiinţate şi telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înştiinţării şi confirmarea primirii acesteia despre desfăşurarea şedinţei de judecată prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoştinţă.
    (3) Dacă este posibil, la solicitarea instanţei învestite cu soluţionarea cauzei, instanţa în a cărei circumscripţie este situată localitatea în care se află părţile, reprezentanţii părţilor sau alţi participanţi la proces asigură, cu acordul acestora, echipamentele audio-video necesare participării lor la şedinţele de judecată prin mijloacele prevăzute la alin. (1) şi procedează la identificarea persoanelor menţionate, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale, printr-un judecător desemnat de preşedintele instanţei. Instanţa care asigură echipamentele este o instanţă egală în grad cu instanţa învestită cu soluţionarea cauzei sau chiar mai mică în grad, dacă în acea localitate nu există o instanţă de acelaşi grad; în acest caz, încheierile de şedinţă specifice procedurii comisiei rogatorii nu se întocmesc.
    (4) Cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la şedinţa de judecată desfăşurată prin mijloacele prevăzute la alin. (1), chiar fără a fi prezent fizic lângă parte.

    ART. 3
    (1) Pentru judecarea proceselor, instanţele judecătoreşti, ţinând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeaşi zi.
    (2) Lista proceselor întocmită pentru fiecare şedinţă de judecată va cuprinde, de regulă, şi intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citaţia cuprinzând menţiunea corespunzătoare. Când este posibil, judecătorul fixează şi intervalul orar orientativ pentru primul termen de judecată.

    ART. 4
    (1) Când este posibil, instanţele judecătoreşti procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Tot astfel, instanţa va putea, în tot cursul procesului, să solicite părţilor datele necesare pentru comunicarea actelor de procedură în aceleaşi condiţii.
    (2) Când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum şi orice alte acte de procedură adresate instanţei, pentru care legea prevede condiţia formei scrise şi care nu se depun direct în şedinţă, se transmit prin mijloace electronice.
    (3) Când este posibil, părţile vor fi înştiinţate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înştiinţării şi confirmarea primirii acesteia despre pronunţarea hotărârilor judecătoreşti prin modalităţile prevăzute de lege. Dispoziţiile privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti, potrivit legii, rămân aplicabile.

    ART. 5
    Amânarea judecării cauzelor poate fi dispusă la cerere, în situaţia în care partea interesată se află în izolare, în carantină sau este spitalizată, potrivit legii, în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanţa respinge cererea de amânare a judecăţii în considerarea necesităţii de a soluţiona cauza, va amâna, la cererea părţii sau din oficiu, pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

    ART. 6
    În aplicarea dispoziţiilor art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanţei delegate în format electronic. Împiedicarea funcţionării instanţei este adusă la cunoştinţă prin afişare la sediul instanţei, precum şi prin publicare pe portalul instanţelor de judecată http://portal.just.ro şi pe site-ul Ministerului Justiţiei.

    ART. 7
    Când este posibil, prin grija instanţei, şedinţele de judecată publice se transmit în direct, prin mijloace audio-video care garantează securitatea, integritatea şi calitatea transmisiunii, pe portalul instanţelor de judecată. Dispoziţiile art. 213 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.

    ART. 8
    Dispoziţiile titlului X al cărţii a VI-a din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 50.000 lei la data sesizării instanţei.

    ART. 9
    În cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătoreşti procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii.

    ART. 10
    (1) Activitatea de judecată, de executare silită, precum şi activitatea profesiilor din domeniul justiţiei se desfăşoară cu observarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu, urmărindu-se cu prioritate asigurarea prevenţiei şi reducerea riscului de îmbolnăvire.
    (2) Instanţa veghează la desfăşurarea în condiţii optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale şi a celorlalte reguli aplicabile procesului civil.

    CAP. III
    Dispoziţii aplicabile în domeniul insolvenţei
    ART. 11
    (1) Debitorul aflat în stare de insolvenţă la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care ajunge în stare de insolvenţă într-o perioadă de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi poate să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, fără a avea însă obligaţia de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei.
    (2) Dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile pe perioada prevăzută la alin. (1), prima zi ulterioară acestei perioade fiind data de la care începe să curgă termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ până la aceeaşi dată, nu sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 66 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 12
    În cazul debitorilor care depun o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei într-o perioadă de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cerere admisă de instanţa competentă, durata iniţială de executare a planului de reorganizare, prevăzută la art. 133 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăşi o durată totală a derulării planului de 5 ani, şi a modificării planului de reorganizare, în mod corespunzător, în condiţiile art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

    CAP. IV
    Dispoziţii aplicabile în domeniul executării pedepselor, al măsurilor educative şi al altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
    ART. 13
    (1) Măsura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a), art. 93 alin. (1) lit. a) şi art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi obligaţia prevăzută la art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se pot executa şi prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audio-video, în condiţii care asigură confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise.
    (2) Organizarea întrevederilor cu persoanele supravegheate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se realizează în vederea prevenirii îmbolnăvirii cu COVID-19 sau a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.
    (3) Întrevederile derulate la sediul serviciului de probaţiune sunt precedate de activităţi de pregătire a acestora, realizate prin modalităţi de comunicare la distanţă cu persoana supravegheată, pentru a facilita realizarea scopului întâlnirii.
    (4) Executarea măsurii de supraveghere prin mijloace de comunicare audio sau video nu se poate realiza dacă există imposibilitatea realizării întrevederii prin mijloace de comunicare la distanţă, dacă persoana supravegheată se află la prima întrevedere sau în ultimele 6 luni ale termenului de supraveghere, dacă există un risc mare de săvârşire de noi infracţiuni sau dacă este necesară comunicarea conţinutului unor hotărâri judecătoreşti sau a unor modificări intervenite în executarea acestora ori în cazul nerespectării măsurilor şi obligaţiilor de către persoanele aflate în evidenţă.
    (5) Întrevederile cu persoanele supravegheate la sediul serviciului de probaţiune se realizează cu respectarea măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală, care se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

    ART. 14
    Măsura de supraveghere referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) lit. b) şi art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se execută cu respectarea măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală, care se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

    ART. 15
    (1) Obligaţia persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit. b) şi art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, fie că sunt individuale sau de grup ori că sunt derulate în cadrul serviciilor de probaţiune sau în colaborare cu instituţiile din comunitate, se pot executa şi prin modalităţi de comunicare audio-video la distanţă, în condiţii care să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise.
    (2) Derularea programelor în condiţiile prevăzute la alin. (1) se realizează în situaţiile în care a fost estimat un risc mic de săvârşire de noi infracţiuni sau în vederea prevenirii îmbolnăvirii cu COVID-19 sau a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

    ART. 16
    În situaţia în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite la art. 13-15, procedează, după caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau (3) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare, ori potrivit art. 101 alin. (1), (3) sau (4) din aceeaşi lege.

    ART. 17
    (1) În situaţiile în care faţă de inculpaţii majori sau minori pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare s-a dispus măsura carantinării sau a izolării, iar expirarea acestei măsuri de sănătate publică ar face imposibilă respectarea termenului de realizare a referatului sau a raportului de evaluare, întrevederea sau întrevederile dintre consilierul de probaţiune şi inculpaţi se pot desfăşura prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audio-video, în condiţii care să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte interacţiunea consilierului de probaţiune cu alte persoane care pot furniza informaţii utile în legătură cu persoana evaluată.
    (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi în ceea ce priveşte referatele şi rapoartele de evaluare întocmite pe perioada supravegherii de către consilierii de probaţiune manageri de caz cu privire la persoanele supravegheate minore sau majore.

    ART. 18
    (1) Cu privire la executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, după consultarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, pot fi dispuse următoarele măsuri excepţionale, aplicabile în zonele identificate cu risc epidemiologic din cadrul secţiilor de deţinere ale penitenciarelor-spital şi ale locurilor de deţinere, ca urmare a cazării persoanelor private de libertate confirmate ca fiind infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, dacă sunt proporţionale cu situaţia care le-a determinat:
    a) stabilirea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală necesar a fi respectate;
    b) organizarea activităţilor din programul zilnic la care participă persoanele private de libertate, precum activităţi şi programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, plimbare zilnică, astfel încât să se respecte timpul minim prevăzut de dispoziţiile legale şi desfăşurarea acestora în grupuri restrânse, cu purtarea echipamentului de protecţie individuală şi respectarea regulilor de distanţare socială;
    c) desfăşurarea activităţilor lucrative, cu respectarea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală, respectiv cu purtarea echipamentului de protecţie individuală.

    (2) În vederea prevenirii îmbolnăvirii cu COVID-19 şi a combaterii apariţiei focarelor de COVID-19 în rândul persoanelor private de libertate, prin decizia prevăzută la alin. (1) pot fi dispuse următoarele măsuri excepţionale, dacă sunt proporţionale cu situaţia care le-a determinat:
    a) realizarea accesului persoanelor vizitatoare în locul de deţinere numai cu echipamentul propriu de protecţie, în vederea respectării măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală;
    b) acordarea dreptului la comunicări online, indiferent de situaţia disciplinară a persoanei private de libertate şi periodicitatea legăturii cu familia;
    c) paza şi supravegherea persoanelor private de libertate internate în unităţi sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, care se poate realiza prin monitorizare video de la distanţă, cu acordul medicului curant şi cu informarea prealabilă a persoanei private de libertate cu privire la obligaţiile şi interdicţiile pe care le are pe perioada în care se află internată; pot fi aplicate şi măsuri de siguranţă prevăzute de legislaţia privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    (3) Proiectul deciziei prevăzute la alin. (1) se comunică, anterior emiterii, ministrului justiţiei, împreună cu motivele care au stat la baza adoptării acesteia.

    ART. 19
    (1) Prevederile art. 18 se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul centrelor de reţinere şi arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1), măsurile prevăzute la art. 18 alin. (1) şi (2) se pot dispune prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române care se comunică ministrului afacerilor interne, dispoziţiile art. 18 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.

    CAP. V
    Dispoziţii tranzitorii şi finale
    ART. 20
    Dispoziţiile art. 1-10 şi 13-19 se aplică pentru o durată de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    ART. 21
    Dispoziţiile art. 2-7, 9 şi 10 sunt aplicabile şi proceselor şi executărilor silite începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.


                    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                    ION-MARCEL CIOLACU
                    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
                    ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU

    Bucureşti, 15 iulie 2022.
    Nr. 220.
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016