Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor organizatiilor socialiste
EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 132 DIN 18/11/69
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Gestionar, în înţelesul prezentei legi, este acel angajat al unei organizaţii socialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primirea, pãstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinta sau deţinerea, chiar temporarã, a unei organizaţii socialiste, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se afla bunurile.
Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc funcţiile prin a cãror ocupare angajatul dobîndeşte, potrivit alineatului 1, calitatea de gestionar. Aceste funcţii sînt denumite, în cuprinsul prezentei legi, funcţii de gestionari.
ART. 2
Sînt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele bãneşti sau orice alte valori.
CAP. 2
Condiţii privind angajarea gestionarilor
ART. 3
Poate fi gestionar cel care a împlinit virsta de 21 ani, a absolvit şcoala generalã sau o şcoala echivalenta şi are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini aceasta funcţie.
În funcţie de complexitatea gestiunilor, de natura şi valoarea bunurilor şi de cunoştinţele ce le implica gestionarea lor, ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc:
a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie sa fi absolvit liceul ori o şcoala profesionalã în specialitatea corespunzãtoare gestiunii sau o şcoala echivalenta şi sa aibã un anumit stagiu în munca de gestionar;
b) categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinitã şi de cel care a împlinit virsta de 18 ani.
ART. 4
Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru sãvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevãzute în lista anexa la prezenta lege, chiar dacã a fost gratiat.
Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmãrire penalã sau de judecata pentru sãvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevãzute în lista anexa.
Dacã în cursul urmãririi penale, al judecaţii sau dupã condamnare a intervenit amnistia, cel care a savirsit vreuna dintre infracţiunile prevãzute în lista anexa nu poate fi gestionar timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel cãruia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate fi gestionar în cursul termenului de încercare şi 2 ani de la expirarea acestui termen.
Prin "sãvîrşirea infracţiunii" se înţelege comiterea oricãreia dintre faptele prevãzute în lista anexa, pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumatã sau ca tentativa, precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice.
ART. 5
Organizaţiile socialiste sînt obligate sa ceara organelor militiei relaţii cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmeazã sa fie angajaţi sau trecuţi în funcţii de gestionari.
Organele militiei sînt obligate sa comunice aceste relaţii în termen de cel mult 30 zile de la primirea cererii.
ART. 6
Cel ce urmeazã a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovada eliberata de organizaţia socialistã în care a fost anterior încadrat, din care sa rezulte dacã a produs pagube avutului obştesc, natura acestora şi dacã ele au fost acoperite. Aceasta dovada poate fi cerutã de la ultimul loc de munca şi de organizaţia socialistã care ar urma sa facã angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar.
Organizaţiile socialiste sînt obligate sa elibereze sau, dupã caz, sa comunice dovada prevãzutã în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.
În raport cu cele arãtate în dovada, conducãtorul organizaţiei socialiste va hotãrî asupra angajãrii sau trecerii în funcţia de gestionar.
ART. 7
În cazul în care gestiunea este încredinţatã mai multe persoane, angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar se face cu avizul scris al celorlalţi gestionari.
Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia.
ART. 8
Angajaţii sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condiţiilor prevãzute în prezenta lege.
ART. 9
Conducãtorii organizaţiilor socialiste, angajaţii cu atribuţii de control financiar, precum şi contabilii, cu excepţia acelora care sînt încadraţi în unitãţi mici determinate de ministere şi celelalte organe centrale, nu pot face operaţii de primire, pãstrare şi eliberare de bunuri.
CAP. 3
Garanţii
ART. 10
Gestionarul are obligaţia de a constitui o garanţie în numerar.
Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor gestionate, plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie şi constituirea unor garanţii suplimentare, constind din:
a) afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosinta îndelungatã, proprietate a gestionarului sau a unor terţi, pentru garantarea fata de organizaţia socialistã, a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar;
b) obligaţii asumate de terţi fata de organizaţia socialistã de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o suma determinata.
Garanţia suplimentarã prevãzutã la alineatul precedent poate fi constituitã şi în numerar.
Ministerele şi celelalte organe centrale pot extinde, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor, obligaţia de a constitui garanţii în condiţiile prezentului capitol şi asupra altor categorii de angajaţi care minuiesc bunuri, cu excepţia celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
Nu este obligat sa constituie garanţie cel care înlocuieşte temporar un gestionar sau cel cãruia i se încredinţeazã o gestiune pe o perioada de cel mult 60 zile pînã la numirea unui gestionar.
ART. 11
Constituirea garanţiei se face prin contract încheiat în scris.
Garanţiile reciproce între gestionari nu sînt admise. Aceeaşi persoana nu poate constitui garanţii pentru mai mulţi gestionari. Cel care constituie garanţia va declara, în scris, dacã a mai constituit alte garanţii.
Garanţiile suplimentare se constituie înainte de încredinţarea gestiunii.
ART. 12
Garanţia în numerar va fi de minimum un salariu şi de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depãşi valoarea bunurilor încredinţate.
Pentru gestionãrii retribuiţi pe baza de cota procentualã, cuantumul minim al garanţiei în numerar va fi echivalent cu cîştigul mediu pe o luna, iar cel maxim cu cîştigul mediu pe 3 luni.
ART. 13
Garanţia în numerar se retine în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîştigul mediu pe o luna, dupã caz. Dacã, din cauza altor reţineri, ratele din contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute, gestionarul este obligat sa le depunã.
Pentru angajaţii temporari, alţii decît cei prevãzuţi la art. 10 alineatul ultim, precum şi pentru angajaţii sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depunerii, la încredinţarea gestiunii, a garanţiei integrale în numerar.
ART. 14
Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de complexitatea gestiunilor şi de natura şi valoarea bunurilor, cuantumul garanţiilor în numerar între limitele prevãzute în articolul 12, precum şi ratele la care se referã articolul 13 alineatul 2.
Ministerele şi celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri justificate, garanţii în numerar sub minimul prevãzut în articolul 12 sau scutirea de garanţie.
ART. 15
Garanţia în numerar va fi depusa de cãtre organizaţia socialistã la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, înscriindu-se într-un carnet de consemnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi pãstrat de organizaţia socialistã în favoarea cãreia s-a constituit garanţia.
Pentru garanţia depusa, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acorda o dobinda de 1,5% pe an.
ART. 16
Garanţia în numerar şi dobinda aferentã pot fi ridicate de cãtre gestionarul titular al carnetului de consemnare la încetarea contractului sau de munca sau la trecerea într-o funcţie pentru care nu se cere garanţie, în situaţia în care nu a cauzat o paguba sau cînd paguba a fost acoperitã în întregime. Organizaţia socialistã este obligatã, în aceste cazuri, sa elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreunã cu o comunicare cãtre Casa de Economii şi Consemnaţiuni în care sa se arate ca titularul are dreptul sa ridice garanţia.
În cazul transferãrii gestionarului într-o alta funcţie pentru care de asemenea se cere garanţie, carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanţie va fi trecut la noul loc de munca, procedîndu-se, atunci cînd este cazul, potrivit articolului 20.
Cînd gestionarul a cauzat o paguba în gestiune la locul sau de munca şi aceasta nu se acoperã integral în termen de o luna de la obţinerea titlului executoriu definitiv, organizaţia socialistã se va despãgubi din garanţia în numerar constituitã în favoarea sa.
În situaţia în care sumele depuse drept garanţie au fost ridicate, în întregime sau în parte, de organizaţia socialistã pentru a se despãgubi, gestionarul este obligat sa reintregeasca garanţia în numerar în rate lunare de 1/3 din salariul tarifar sau din cîştigul mediu lunar, dispoziţiile articolului 13 aplicindu-se în mod corespunzãtor.
ART. 17
Casa de Economii şi Consemnaţiuni are obligaţia sa elibereze sumele depuse drept garanţie, dupã caz:
a) titularului carnetului de consemnare, pe baza comunicãrii fãcute de organizaţia socialistã şi a prezentãrii carnetului;
b) organizaţiei socialiste, pe baza cererii acesteia şi a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obţinut impotriva gestionarului.
ART. 18
În vederea constituirii garanţiei suplimentare, imobilele se evalueaza în conformitate cu dispoziţiile legale privind modul de stabilire a despãgubirilor pentru terenurile şi construcţiile care trec în proprietatea statului prin expropriere.
Bunurile mobile se evalueaza la 50% din preţul de vînzare cu amãnuntul. În cazul în care bunurile mobile nu au preţ de vînzare cu amãnuntul, evaluarea se face de organizaţia socialistã în favoarea cãreia este constituitã garanţia, care va consulta, în caz de necesitate, organe de specialitate.
ART. 19
Pentru bunurile imobile constituite garanţie, organizaţia socialistã va cere inscripţia ipotecii, care se va dipune pe baza cererii şi a contractului de garanţie.
Bunurile mobile constituite garanţie rãmîn în folosinta gestionarului sau a terţului garant, dupã caz, şi nu vor putea fi înstrãinate fãrã înştiinţarea prealabilã a organizaţiei socialiste.
În cazul în care bunurile constituite garanţie sînt urmãrite silit de alţi creditori, gestionarul sau terţul garant, dupã caz, este obligat sa înştiinţeze de îndatã organizaţia socialistã.
În situaţia în care terţul garant n-a fãcut aceasta înştiinţare, el rãmîne obligat sa acopere pagubele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor constituite garanţie.
Orice micşorare a garanţiei atrage obligaţia reintregirii de îndatã a acesteia.
ART. 20
Garanţiile vor fi recalculate periodic în funcţie de schimbãrile intervenite în salariul tarifar al gestionarului, precum şi în specificul şi valoarea bunurilor gestionate, procedîndu-se la modificarea corespunzãtoare a contractului de garanţie.
În cazul în care, în urma recalcularii, este necesarã completarea garanţiei în numerar, se va proceda conform articolului 13. Dacã garanţia în numerar depusa este mai mare decît garanţia recalculata, diferenţa se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului.
În cazul în care, în urma recalcularii, este necesarã constituirea sau completarea garanţiilor suplimentare, aceasta se face în termen de 60 zile de la data recalcularii.
ART. 21
Dacã gestionarul nu constituie, nu completeazã sau nu aduce, dupã caz, garanţiile corespunzãtoare potrivit articolului 19 alineatul ultim şi articolului 20 alineatul ultim sau dacã, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute şi nici nu sînt depuse în condiţiile articolului 13, se procedeazã la trecerea sa în alta funcţie ori, dacã aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului sau de munca. În acest din urma caz, privitor la drepturile angajatului se vor aplica dispoziţiile din legislaţia muncii referitoare la desfacerea contractului de munca, pentru motive ce nu sînt imputabile angajatului.
ART. 22
Garanţiile suplimentare se urmãresc silit pe baza contractului de garanţie şi a titlului executoriu definitiv obţinut impotriva gestionarului.
În cazul în care urmãrirea silitã a fost pornitã de mai mulţi creditori, organizaţia socialistã în favoarea cãreia s-a constituit garanţia suplimentarã are drept de preferinta asupra sumelor realizate prin valorificarea bunurilor constituite garanţie, în condiţiile privind creanţele garantate prin ipoteca sau gaj prevãzute de dispoziţiile legale referitoare la executarea silitã a creanţelor bãneşti ale organizaţiilor socialiste impotriva persoanelor fizice.
CAP. 4
Raspunderi
ART. 23
Încãlcarea dispoziţiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage rãspunderea materialã, disciplinarã, administrativã, penalã sau civilã, dupã caz.
ART. 24
Angajaţii rãspund material, potrivit codului muncii şi prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infracţiuni.
ART. 25
Gestionarul rãspunde integral fata de organizaţia socialistã pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.
Primirea bunurilor în cantitãţi inferioare celor înscrise în actele insotitoare sau cu vicii aparente, fãrã a se fi întocmit acte legale de constatare, precum şi nesolicitarea asistenţei tehnice de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesarã, atrag rãspunderea gestionarului în condiţiile alineatului 1.
ART. 26
Gestionarul rãspunde integral şi în cazul în care atribuţiile sale fiind exercitate, potrivit dispoziţiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constata o paguba fãrã a se putea stabili ca aceasta s-a produs în absenta gestionarului.
ART. 27
Cînd paguba în gestiune a fost cauzatã de gestionar împreunã cu alt angajat al organizaţiei socialiste, ei rãspund integral, fiecare în mãsura în care a contribuit la producerea pagubei.
Dacã nu se poate determina mãsura în care fiecare a contribuit la producerea pagubei, despãgubirea se repartizeazã între cei în cauza proporţional cu cîştigul mediu al fiecãruia pe ultimele 3 luni; în cazul pagubei constatate într-o gestiune în care manipularea bunurilor se face în colectiv de mai mulţi angajaţi sau în schimburi succesive, fãrã predare de gestiune între schimburi, despãgubirea se repartizeazã şi proporţional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, în gestiunea în care s-a produs paguba.
ART. 28
Angajatul cu funcţie de conducere, precum şi orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţia de gestionar fãrã respectarea condiţiilor de virsta, studii şi stadiu prevãzute în articolele 3 şi 38, precum şi a dipozitiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale, rãspund integral pentru pagubele cauzate de gestionar, în solidar cu acesta.
Aceeaşi rãspundere o are şi cel vinovat de nerespectarea dispoziţiilor prevãzute în capitolului III, în limita garanţiei neconstituite.
ART. 29
Rãspunde integral angajatul care, nesocotind îndatoririle sale de serviciu, a adus pagube organizaţiei socialiste prin aceea ca:
a) nu a asigurat gestionarului, în cazurile prevãzute de lege, asistenta tehnica de specialitate pentru verificarea calitativã a bunurilor ori a prestat o asistenta tehnica necorespunzãtoare;
b) nu a luat mãsurile necesare pentru pãstrarea bunurilor în condiţii corespunzãtoare;
c) a dat gestionarului dispoziţii gresite sau contrare legii.
ART. 30
Rãspunde, în limita valorii pagubei rãmase neacoperite de autorul direct al ei, din momentul constatãrii insolvabilitatii acestuia, cel vinovat de:
a) angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie de gestionar sau din subordinea gestionarului fãrã avizul prevãzut în articolul 7;
b) neluarea sau luarea cu intirziere a mãsurilor necesare pentru înlocuirea gestionarului sau a angajaţilor aflaţi în subordinea sa, deşi a fost avertizat în scris şi motivat ca nu-şi îndeplinesc atribuţiile în mod corespunzãtor;
c) neluarea mãsurilor necesare pentru stabilirea şi acoperirea pagubelor în gestiune;
d) neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii, în situaţia în care prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei;
e) nerespectarea oricãrei alte îndatoriri de serviciu, dacã fãrã încãlcarea acesteia paguba s-ar fi putut evita.
ART. 31
Angajatul care primeşte, pãstreazã şi elibereazã bunuri fãrã a avea calitatea de gestionar în înţelesul articolului 1 rãspunde integral, aplicindu-i-se în mod corespunzãtor prevederile prezentului capitol.
ART. 32
La constatarea unei pagube în gestiune, persoana rãspunzãtoare poate sa-şi ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia; angajamentul scris constituie titlu executoriu.
Dacã, ulterior, aceasta persoana constata ca nu datoreazã sau ca datoreazã numai în parte suma pentru care şi-a luat angajamentul, ea va putea face cerere de desfiinţare a angajamentului la organul de jurisdicţie competent, în termen de 30 zile de la data cînd a cunoscut aceasta împrejurare.
De asemenea, validitatea angajamentului va inceta în întregime sau în parte atunci cînd organizaţia socialistã sau organul de jurisdicţie competent constata, cu prilejul verificãrii sau, dupã caz, al soluţionãrii unei cauze care are legatura cu angajamentul, ca acesta a fost luat pentru o suma nedatorata.
Organul de jurisdicţie competent poate suspenda executarea angajamentului.
ART. 33
În vederea despãgubirii organizaţiei socialiste pentru pagubele cauzate în gestiune, care nu se pot acoperi din garanţia în numerar, se vor lua mãsuri de asigurare şi urmãrire asupra oricãror bunuri aparţinînd gestionarului şi persoanelor care rãspund în condiţiile prezentului capitol, potrivit dispoziţiilor legale cu privire la executarea silitã a creanţelor bãneşti ale organizaţiilor socialiste impotriva persoanelor fizice.
Mãsurile de asigurare se încuviinţeazã de organul de jurisdicţie competent sa soluţioneze litigiul.
ART. 34
Orice persoana privitor la care, prin hotãrîre judecãtoreascã, s-a constatat ca a dobîndit de la un gestionar bunuri sustrase de acesta din avutul obştesc şi ca le-a obţinut în afarã obligaţiilor de serviciu ale gestionarului, cunoscind ca acesta gestioneazã astfel de bunuri, rãspunde solidar cu gestionarul de acoperirea pagubei, în limita valorii bunurilor dobîndite.
ART. 35
Crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacã mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplica regulile privind concursul de infracţiuni.
ART. 36
Nedeclararea în scris, în termenul prevãzut de dispoziţiile legale, de cãtre gestionar, a plusurilor din gestiunea sa despre a cãror cantitate sau valoare are cunostinta, provenite în orice alt mod decît acela arãtat în articolul 35, se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an.
Dacã fapta prevãzutã în alineatul precedent a avut consecinţe grave, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Nu se pedepseşte acela care, mai înainte de începerea oricãrui control, declara plusurile despre a cãror cantitate sau valoare are cunostinta.
ART. 37
Înstrãinarea bunurilor mobile constituite garanţie potrivit articolului 10, fãrã înştiinţarea prealabilã a organizaţiei socialiste, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.
CAP. 5
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 38
Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc categoriile de gestiuni mai puţin complexe sau de valori mai mici din mediul rural, pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinitã şi în alte condiţii de studii decît cele prevãzute la articolul 3 alineatul 1.
ART. 39
Gestionãrii care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi nu îndeplinesc condiţiile de studii prevãzute la articolul 3 pot fi mentinuti dacã au îndeplinit, la angajarea lor, condiţiile de pregãtire profesionalã prevãzute în indicatoarele de stagiu şi studii ale funcţiilor respective şi sînt corespunzatori.
Gestionãrii în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sînt obligaţi, dupã caz:
a) sa completeze în termen de 3 ani garanţia în numerar, în condiţiile stabilite de acord cu conducãtorii organizaţiilor socialiste;
b) sa constituie sau sa aducã în termen de un an garanţii suplimentare potrivit prevederilor capitolului III.
În cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevãzute în alineatul precedent se aplica în mod corespunzãtor dispoziţiile articolului 21.
Gestionãrii în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi pot fi scutiţi de cãtre conducãtorii organizaţiilor socialiste de obligaţia constituirii de garanţii suplimentare.
ART. 40
Angajaţii-mandatari au obligaţia de a constitui garanţii, în cuantumul şi condiţiile stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 41
Modul de gestionare a bunurilor materiale ale organizaţiilor socialiste se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale vor emite, în termen de 60 zile de la data publicãrii prezentei legi, instrucţiuni prin care vor stabili: funcţiile de gestionari; categoriile de gestiune la care se referã articolul 3 alineatul 2 şi articolul 38; plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie constituirea de garanţii suplimentare; extinderea obligaţiei de a constitui garanţii şi asupra altor categorii de angajaţi, potrivit articolului 10 alineatul 4; cuantumul garanţiilor şi al ratelor, precum şi alte mãsuri de executare a prezentei legi.
În acelaşi termen, ministerele şi celelalte organe centrale vor adapta indicatoarele de pregãtire şi stagiu pentru funcţiile de gestionari, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Pentru organizaţiile socialiste de interes local care nu sînt coordonate de un organ local de specialitate al administraţiei de stat, dipozitiile alineatului 2 se vor aduce la îndeplinire, în termen de 60 zile de la data publicãrii prezentei legi, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu sprijinul Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã.
ART. 42
Dispoziţiile prezentei legi se aplica în mod corespunzãtor şi personalului Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securitãţii Statului.
Numirea militarilor în funcţii de gestionari se face în condiţiile stabilite prin instrucţiuni ale organelor centrale prevãzute în alineatul precedent, fiecare în cadrul atribuţiilor sale, cu respectarea prevederilor articolelor 3-6 din prezenta lege.
Militarii în termen numiţi gestionari nu sînt obligaţi sa constituie garanţii.
Rãspunderea materialã a personalului Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securitãţii Statului se reglementeazã prin dispoziţii speciale.
ART. 43
Se recomanda organelor centrale ale organizaţiilor cooperatiste ca, privitor la membrii cooperatori, sa reglementeze, în sectoarele lor de activitate, condiţiile de încredinţare a gestiunilor, constituirea de garanţii şi rãspunderea în legatura cu gestionarea bunurilor, avîndu-se în vedere prevederile prezentei legi.
ART. 44
Prezenta lege intra în vigoare la 90 zile de la data publicãrii.
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Decretul nr. 145/1960 privind rãspunderea materialã a gestionarilor din organizaţiile socialiste, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
ANEXA 1
LISTA
infracţiunilor la care se referã articolul 4 din lege
I. Infracţiuni prevãzute de codul penal, republicat la 27 februarie 1948, cu modificãrile ulterioare:
- Infracţiunile contra securitãţii statului prevãzute de art. 184-186 inclusiv, art. 188-192 inclusiv, art. 196, art. 207, art. 209^1-209^3 inclusiv şi art. 227.
- Infracţiunea de omisiune prevãzutã de art. 228 alin. 1, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate mai sus.
- Infracţiunile contra pãcii şi omenirii prevãzute de art. 231^1-231^5 inclusiv.
- Delapidarea prevãzutã de art. 236.
- Remuneraţia injusta prevãzutã de art. 240.
- Neglijenţa în serviciu prevãzutã de art. 242.
- Abuzul de serviciu prevãzut de art. 245.
- Darea şi luarea de mitã prevãzute de art. 250 şi 251.
- Infracţiunile economice prevãzute de art. 268^1, art. 268^17, art. 268^20 şi art. 268^21.
- Tãinuirea sau favorizarea infractorului prevãzute de art. 283-286 inclusiv, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate sub pct. I din prezenta lista.
- Provocarea de pericol public prevãzutã de art. 352.
- Incendiul prevãzut de art. 353-356 inclusiv.
- Catastrofa publica prin stricarea mijloacelor de comunicaţie prevãzutã de art. 366.
- Falsificarea de moneda, de titluri de credit public, mãrci, timbre şi hirtii timbrate prevãzutã de art. 385, 391 şi 392.
- Falsul în acte prevãzut de art. 401, 402 şi 406 alin. 2 pct. 1.
- Întrebuinţarea de act fals prevãzutã de art. 412.
- Furtul prevãzut de art. 524, 525 şi 527.
- Tilharia prevãzutã de art. 529-534 inclusiv.
- Furtul, tilharia, distrugerea ori degradarea, înşelãciunea sau abuzul de încredere sãvîrşite în paguba avutului obştesc, prevãzute de art. 536^1.
- Abuzul de încredere prevãzut de art. 537 şi 538.
- Gestiunea frauduloasã prevãzutã de art. 539 şi 540.
- Abuzul de încredere profesionalã savirsit în paguba avutului obştesc, prevãzut de art. 545 combinat cu art. 563^3.
- Înşelãciunea prevãzutã de art. 549 şi 550.
- Înşelãciunea în convenţii prevãzutã de art. 551.
- Distrugerea de acte sãvîrşitã în paguba avutului obştesc, prevãzutã de art. 562 combinat cu art. 536^3.
II. Infracţiuni prevãzute de codul penal adoptat prin Legea nr. 15 din 21 iunie 1968:
- Infracţiunile contra securitãţii statului prevãzute de art. 155-157 inclusiv, art. 160-165 inclusiv şi art. 167.
- Infracţiunea de nedenuntare prevãzutã de art. 170, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate mai sus.
- Furtul prevãzut de art. 208 şi 209.
- Tilharia prevãzutã de art. 211.
- Abuzul de încredere prevãzut de art. 213.
- Gestiunea frauduloasã prevãzutã de art. 214.
- Înşelãciunea prevãzutã de art. 215.
- Distrugerea prevãzutã de art. 217 alin. 4 şi art. 218.
- Tãinuirea prevãzutã de art. 221, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate sub pct. II din prezenta lista.
- Delapidarea prevãzutã de art. 223.
- Furtul, tilharia, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasã, înşelãciunea şi distrugerea în paguba avutului obştesc, prevãzute de art. 224, 225, 227-229 inclusiv şi 231.
- Tãinuirea în paguba avutului obştesc, prevãzutã de art. 234.
- Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor şi cel contra intereselor obşteşti, prevãzute de art. 246 şi 248.
- Neglijenţa în serviciu prevãzutã de art. 249.
- Luarea şi darea de mitã prevãzute de art. 254 şi 255.
- Primirea de foloase necuvenite prevãzutã de art. 256.
- Favorizarea infractorului prevãzutã de art. 264, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate sub pct. II din prezenta lista.
- Infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe cãile ferate, prevãzute de art. 273-276 inclusiv.
- Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori, prevãzutã de art. 282 şi 283.
- Falsul şi uzul de fals prevãzute de art. 288, 289 şi 291.
- Infracţiunile la regimul stabilit pentru anumite activitãţi economice, prevãzute de art. 295-297 inclusiv.
- Infracţiunile contra pãcii şi omenirii prevãzute de art. 356-360 inclusiv. III. Infracţiunile prevãzute de art. 35, 36 şi 37 din prezenta lege.
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
