Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 218 din 24 noiembrie 2011 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversitatii si a cadrului natural al Marii Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnat la Bucuresti la 21 aprilie 1992
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 859 din 6 decembrie 2011
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Se ratificã Protocolul privind conservarea biodiversitãţii şi a cadrului natural al Mãrii Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenţia privind protecţia Mãrii Negre împotriva poluãrii, semnat la Bucureşti la 21 aprilie 1992, ratificatã prin Legea nr. 98/1992.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucureşti, 24 noiembrie 2011.
Nr. 218.
PROTOCOL
privind conservarea biodiversitãţii şi a
cadrului natural al Mãrii Negre la Convenţia
privind protecţia Mãrii Negre împotriva poluãrii
Pãrţile contractante la prezentul protocol:
devenind pãrţi contractante la Convenţia privind protecţia Mãrii Negre împotriva poluãrii (Convenţia de la Bucureşti, 21 aprilie 1992),
recunoscând cã în deceniile recente au avut loc schimbãri semnificative induse de om în biota şi în condiţiile fizico-chimice din Marea Neagrã,
preocupaţi de pericolele care continuã sã ameninţe biodiversitatea, cum ar fi eutrofizarea, suprapescuitul, poluarea şi introducerea de specii neindigene,
acceptând importanţa controlului poluãrii din Marea Neagrã în scopul conservãrii biodiversitãţii, a întreţinerii şi a restaurãrii funcţiilor ecosistemului,
reamintind faptul cã, în temeiul art. 13 din Convenţia de la Bucureşti, atunci când se adoptã mãsuri pentru prevenirea, reducerea şi controlul poluãrii mediului marin al Mãrii Negre, pãrţile contractante solicitã acordarea unei atenţii deosebite evitãrii punerii în pericol a organismelor marine şi a resurselor vii, în special prin modificarea habitatelor lor prin pescuit şi alte utilizãri legitime ale mãrii,
reamintind cã Protocolul privind protecţia mediului marin al Mãrii Negre împotriva poluãrii din surse terestre, Protocolul privind cooperarea pentru combaterea în situaţii de urgenţã a poluãrii mediului marin al Mãrii Negre cu petrol şi alte substanţe periculoase şi Protocolul privind protecţia mediului marin al Mãrii Negre împotriva poluãrii cauzate de descãrcãri sunt în vigoare în conformitate cu Convenţia privind protecţia Mãrii Negre împotriva poluãrii,
reamintind cã, în aprilie 1993, miniştrii mediului din toate cele 6 ţãri riverane Mãrii Negre au semnat o declaraţie de politicã comunã (Declaraţia ministerialã privind protecţia Mãrii Negre împotriva poluãrii, Odessa, 1993) în care au cãzut de acord:
a) sã încurajeze dezvoltarea unor planuri cuprinzãtoare şi coordonate de restaurare şi conservare a biodiversitãţii în Marea Neagrã în spiritul Convenţiei privind diversitatea biologicã (5 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia);
b) sã ia mãsuri adecvate pentru restaurarea şi conservarea biodiversitãţii în Marea Neagrã în spiritul Convenţiei privind diversitatea biologicã (5 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia);
c) sã stabileascã şi sã îmbunãtãţeascã ariile naturale de conservare din zona costierã a fiecãrui stat costier înainte de 1996,
având în vedere cã toate ţãrile riverane Mãrii Negre au semnat şi au ratificat Convenţia privind biodiversitatea (5 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia),
având în vedere cã majoritatea pãrţilor contractante au semnat şi ratificat şi alte convenţii şi acorduri, de exemplu: Convenţia privind zonele umede de importanţã internaţionalã, în special ca habitat al pãsãrilor acvatice (2 februarie 1971, Ramsar, Iran), Convenţia privind comerţul internaţional cu specii din florã şi faunã aflate în pericol (CITES, 3 martie 1973, Washington, Statele Unite ale Americii), Convenţia privind conservarea habitatelor naturale şi a vieţii sãlbatice din Europa (19 septembrie 1979, Berna, Elveţia), Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice (23 iunie 1979, Bonn, Germania), Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagrã, Marea Mediteranã şi din zona contiguã a Atlanticului (24 noiembrie 1996, Monaco), Convenţia europeanã a peisajului (20-21 octombrie 2000, Florenţa, Italia) şi Convenţia privind combaterea deşertificãrii (14 octombrie 1994, Paris), acestea fiind considerate pãrţi contractante,
luând notã de faptul cã guvernele Mãrii Negre sunt activ implicate în implementarea Strategiei paneuropene privind biodiversitatea şi peisajul, modificatã ultima datã la data de 9 iulie 1998,
reafirmându-şi angajamentul faţã de Planul strategic de acţiune pentru protecţia şi reabilitarea Mãrii Negre (capitolul B, 31 octombrie 1996),
acceptând faptul cã acţiunile concertate ale tuturor statelor costiere ale Mãrii Negre şi ale ţãrilor din bazinul Mãrii Negre cu care lucreazã în cooperare pot gestiona multiplele ameninţãri asupra diversitãţii biologice şi peisagistice,
hotãrând sã se facã orice efort pentru conservarea durabilã a Mãrii Negre din punct de vedere biologic şi al diversitãţii peisagistice şi a componentelor sale şi menţinerea şi, unde este posibil, sporirea şi restabilirea sãnãtãţii ecologice, istorice, culturale şi a valorii estetice,
convin cu privire la urmãtoarele dispoziţii:
ART. 1
1. Scopul prezentului protocol este de a menţine ecosistemul Mãrii Negre într-o stare ecologicã bunã şi peisajul sãu în condiţii favorabile, pentru a proteja, conserva şi a administra durabil diversitatea biologicã şi peisagisticã a Mãrii Negre pentru a îmbogãţi resursele biologice.
2. În conformitate cu dispoziţiile Convenţiei privind protecţia Mãrii Negre împotriva poluãrii şi alte protocoale la aceastã convenţie, protocolul este destinat sã serveascã ca un instrument legal pentru dezvoltarea, armonizarea şi impunerea unor politici, strategii şi mãsuri de mediu necesare pentru conservarea, protecţia şi gestionarea durabilã a resurselor naturale, istorice, culturale şi estetice şi moştenirea statelor Mãrii Negre pentru generaţiile prezente şi viitoare.
ART. 2
În sensul prezentului protocol:
a) convenţie reprezintã Convenţia privind protecţia Mãrii Negre împotriva poluãrii (21 aprilie 1992, Bucureşti, România);
b) pãrţi contractante reprezintã pãrţile contractante la prezentul protocol;
c) comisie reprezintã Comisia pentru protecţia Mãrii Negre împotriva poluãrii;
d) diversitate biologicã reprezintã variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, cele terestre, marine şi alte ecosisteme acvatice şi complexe ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor, aşa cum este definitã în art. 2 din Convenţia privind diversitatea biologicã;
e) peisaj reprezintã o zonã, aşa cum este perceputã de oameni, al cãrei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani definiţi în cap. I art. 1 din Convenţia europeanã a peisajului (20 octombrie 2000, Florenţa, Italia);
f) diversitatea peisagisticã reprezintã expresia formalã a numeroaselor relaţii existente într-o perioadã datã între individ sau societate şi un teritoriu definit topografic, ca rezultat al acţiunii, în timp, a factorilor naturali şi umani şi o combinaţie a ambilor (Proiectul de recomandare a Consiliului Europei privind conservarea integratã a zonelor peisagistice culturale ca parte a politicilor referitoare la peisaj).
ART. 3
1. Zona în care se aplicã prezentul protocol este Marea Neagrã pânã la nord de Capul Kalagra şi Capul Dalyan, apa, fundul mãrii, subsolul pânã la limita apelor dulci. De asemenea, sunt incluse:
a) Marea Azov, ca parte a bazinului Mãrii Negre, de o mare importanţã pentru conservarea biodiversitãţii şi a peisajelor;
b) zonele costiere desemnate de fiecare parte contractantã, inclusiv zonele umede.
ART. 4
1. Fiecare parte contractantã ia toate mãsurile necesare pentru:
a) protejarea, conservarea, îmbunãtãţirea şi gestionarea într-un mod durabil şi ecologic raţional a zonelor cu o valoare biologicã sau peisagisticã specialã, mai ales prin crearea unor arii protejate în conformitate cu procedura din anexa 1;
b) asigurarea faptului cã speciile din zona de aplicare a prezentului protocol sunt menţinute într-o stare de conservare favorabilã, iar habitatele nu sunt perturbate;
c) asigurarea faptului cã speciile importante din punct de vedere economic, în special resursele marine vii, sunt folosite durabil;
d) restaurarea şi reabilitarea zonelor deteriorate, caracterizate anterior printr-o mare biodiversitate şi valoare peisagisticã;
e) restaurarea şi menţinerea în bune condiţii a peisajelor cu valoare naturalã, istoricã, culturalã şi esteticã.
2. Pãrţile contractante identificã şi realizeazã inventare ale componentelor diversitãţii biologice şi peisagistice în zona de aplicare a prezentului protocol şi identificã acele componente importante pentru conservarea şi utilizarea lor durabilã în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.
3. Pãrţile contractante adoptã o Listã a speciilor importante pentru Marea Neagrã care ar putea fi ameninţate sau importante prin rolul lor în funcţionarea ecosistemului sau cu alte semnificaţii pentru regiune, de preferinţã în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol. O astfel de listã va forma anexa 2 la prezentul protocol şi va face obiectul unor mãsuri speciale, precum cele descrise în anexa 3.
4. Pãrţile contractante adoptã o listã a peisajelor şi habitatelor de importanţã pentru Marea Neagrã în pericol de a fi distruse sau importante prin natura lor, valoarea lor culturalã şi istoricã ce constituie o moştenire naturalã, istoricã şi culturalã sau care au alte semnificaţii pentru regiunea Mãrii Negre, de preferinţã în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.
5. Pãrţile contractante acţioneazã, direct sau în cooperare cu organizaţii internaţionale competente şi în conformitate cu alte protocoale la prezenta convenţie, în vederea conservãrii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice şi peisagistice.
6. Pãrţile contractante elaboreazã şi cad de acord asupra Planului strategic de acţiune privind biodiversitatea Mãrii Negre şi asupra Protocolului privind conservarea habitatelor în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol, care va fi revizuit la fiecare 5 ani.
7. Pe baza Planului strategic de acţiune privind biodiversitatea Mãrii Negre şi a Protocolului privind conservarea peisajelor, pãrţile contractante adoptã strategii, planuri naţionale şi/sau programe pentru conservarea diversitãţii biologice şi peisagistice şi pentru folosirea durabilã a resurselor biologice şi peisagistice marine şi costiere şi le integreazã în politicile lor naţionale sectoriale şi intersectoriale.
ART. 5
1. Pãrţile contractante iau toate mãsurile corespunzãtoare pentru a reglementa introducerea intenţionatã şi pentru a preveni introducerea accidentalã a speciilor neindigene sau a organismelor modificate genetic în flora şi fauna sãlbaticã şi pentru a le interzice pe cele care pot avea un impact negativ asupra ecosistemelor, habitatelor ori speciilor din zona de aplicare a prezentului protocol.
2. Pãrţile contractante vor depune eforturi sã punã în aplicare toate mãsurile adecvate pentru eradicarea sau reducerea la un nivel acceptabil a speciilor care au fost deja introduse, dacã se constatã cã aceste specii cauzeazã sau pot cauza distrugerea ecosistemelor, peisajelor, habitatelor ori a speciilor din zona de aplicare a prezentului protocol.
ART. 6
În procesul de planificare care conduce la decizii asupra proiectelor şi activitãţilor care pot afecta semnificativ speciile şi habitatele lor, zonele protejate, în special zonele marine extrem de sensibile, şi peisajele, pãrţile contractante evalueazã şi iau în considerare posibilul impact direct sau indirect, imediat ori pe termen lung, inclusiv impactul cumulativ al proiectelor şi activitãţilor preconizate în conformitate cu criteriile şi obiectivele care urmeazã sã fie dezvoltate la nivel regional şi convenite în temeiul convenţiei şi al experienţei internaţionale în materie, de exemplu Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (25 februarie 1991, Espoo, Finlanda).
ART. 7
Pãrţile contractante încurajeazã introducerea interacţiunii intersectoriale la nivel regional şi naţional prin introducerea principiilor şi dezvoltarea instrumentelor legale de management integrat al zonei costiere, cãutând metodele de folosire durabilã a resurselor naturale şi de promovare în zona costierã a unor activitãţi antropice care sã respecte mediul.
ART. 8
1. La aplicarea prezentului protocol, pãrţile contractante iau în considerare modul tradiţional de existenţã şi activitãţile culturale ale comunitãţilor locale. Acestea pot acorda excepţii de la mãsurile de protecţie şi conservare, dacã este necesar şi dacã este cazul, pentru a îndeplini aceste cerinţe. Nicio excepţie nu este permisã în urmãtoarele cazuri:
a) punerea în pericol a întreţinerii peisajelor cu valoare esteticã pronunţatã sau a ecosistemelor protejate în temeiul prezentului protocol ori a proceselor biologice care contribuie la întreţinerea acestor ecosisteme;
b) reducerea substanţialã a numãrului de indivizi care alcãtuiesc populaţiile speciilor de florã şi faunã, în special ale speciilor ameninţate, migratoare sau endemice, distrugerea habitatelor lor ori a peisajelor, în special a celor cu importanţã regionalã;
c) distrugerea ireversibilã a peisajelor care constituie o moştenire naturalã, culturalã, istoricã sau esteticã de importanţã pentru Marea Neagrã.
2. O parte contractantã care acordã excepţii de la mãsurile de protecţie informeazã celelalte pãrţi contractante ca atare, în decurs de o lunã.
ART. 9
1. Pãrţile contractante vor depune eforturi sã informeze publicul (populaţia) despre valoarea zonelor, speciilor şi peisajelor protejate şi asigurã o publicitate corespunzãtoare stabilirii acestor zone şi reglementãri cu privire la acestea.
2. Pãrţile contractante vor depune eforturi, de asemenea, sã promoveze participarea tuturor factorilor de decizie, inclusiv a publicului, la mãsurile necesare pentru protejarea zonelor, speciilor şi peisajelor în cauzã, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului.
3. Pãrţile contractante vor depune eforturi sã furnizeze informaţii cu privire la prezentul protocol şi aspecte conexe prin programe adecvate de educare şi conştientizare a publicului.
ART. 10
1. Pãrţile contractante coopereazã la realizarea cercetãrii ştiinţifice destinate protejãrii şi conservãrii diversitãţii biologice şi peisagistice a Mãrii Negre şi întreprind, dacã este posibil, programe şi proiecte comune de cercetare ştiinţificã şi schimburi de date ştiinţifice şi informaţii relevante, aşa cum este prevãzut în art. XV din convenţie.
2. Organismele subsidiare ale comisiei, respectiv Grupul consultativ pentru conservarea diversitãţii biologice şi Grupul consultativ pentru dezvoltarea metodologiei comune pentru managementul integrat al zonei costiere, în cooperare cu autoritãţile naţionale competente de la Marea Neagrã, sunt rãspunzãtoare de activitãţile ştiinţifice şi de monitorizarea şi evaluarea în domeniul diversitãţii biologice şi peisagistice, delegând coordonarea muncii lor centrelor de activitate corespunzãtoare, respectiv Batumi, Georgia şi Krasnodar, Federaţia Rusã.
3. Pãrţile contractante invitã organizaţiile interguvernamentale sã coopereze cu pãrţile contractante şi/sau cu comisia prin pregãtirea şi aplicarea programelor şi a proiectelor specifice, în vederea atingerii obiectivelor protocolului.
ART. 11
1. Pãrţile contractante sunt rãspunzãtoare de îndeplinirea obligaţiilor lor internaţionale cu privire la protecţia şi conservarea diversitãţii biologice şi peisagistice a Mãrii Negre.
2. Fiecare parte contractantã adoptã norme şi reglementãri cu privire la rãspunderea pentru daunele aduse de persoane fizice sau juridice diversitãţii biologice şi peisagistice a Mãrii Negre în zone în care aceasta îşi exercitã suveranitatea, drepturile suverane ori jurisdicţia, în conformitate cu dreptul internaţional.
3. Pãrţile contractante faciliteazã orice acţiune sau procedurã juridicã, în conformitate cu sistemele lor juridice, în scopul compensãrii prompte şi adecvate ori al altei reparaţii a daunelor cauzate de poluare sau de activitãţile umane asupra diversitãţii biologice şi peisagistice a Mãrii Negre, de cãtre persoane juridice ori fizice aflate sub jurisdicţia lor.
4. Pãrţile contractante coopereazã pentru dezvoltarea şi armonizarea dispoziţiilor lor legale de reglementare şi a procedurilor lor legate de rãspunderea, evaluarea şi compensarea pagubelor cauzate de activitãţile umane şi/sau poluarea mediului marin al Mãrii Negre, pentru asigurarea celui mai înalt grad de prevenire şi protecţie a diversitãţii biologice şi peisagistice a Mãrii Negre ca întreg.
ART. 12
Fiecare parte contractantã trebuie sã asigure, în acord cu capacitãţile ei, sprijin financiar şi stimulente pentru acele activitãţi naţionale/regionale care vizeazã realizarea obiectivelor prezentului protocol, în conformitate cu planurile, prioritãţile şi programele lor naţionale.
ART. 13
1. Comisia, împreunã cu secretariatul ei permanent, promoveazã punerea în aplicare a prezentului protocol, informeazã pãrţile contractante cu privire la activitatea sa şi emite recomandãri privind mãsurile necesare pentru realizarea obiectivelor prezentului protocol, în conformitate cu procedurile stabilite în art. XVII, XVIII, XIX din convenţie.
2. Comisia raporteazã la fiecare 5 ani cu privire la starea diversitãţii biologice şi peisagistice şi la eficacitatea mãsurilor întreprinse pentru conservarea şi gestionarea lor, cu ocazia reuniunii pãrţilor contractante, pe baza unei forme de raportare alese de comun acord.
ART. 14
Adoptarea oricãror modificãri ale articolelor şi ale anexelor la prezentul protocol se face în conformitate cu procedurile stabilite în art. XX şi XXI din convenţie.
ART. 15
1. Nicio dispoziţie a prezentului protocol şi niciun alt act adoptat în baza prezentului protocol nu aduc atingere drepturilor şi revendicãrilor prezente şi viitoare ale oricãrui stat, care ţin de dreptul internaţional, în special naturii şi extinderii zonelor marine, delimitãrii zonelor marine dintre state, cu zone costiere opuse sau adiacente, libertãţii navigaţiei în largul mãrii, drepturilor şi modalitãţilor de trecere prin strâmtorile utilizate pentru navigaţia internaţionalã, precum şi naturii şi extinderii jurisdicţiei statului costier, a statului de pavilion ori a statului de port.
2. Nicio acţiune sau activitate întreprinsã în baza prezentului protocol nu constituie motiv de revendicare, contestare ori disputare a oricãror revendicãri ale suveranitãţii sau jurisdicţiei naţionale.
3. Fiecare parte contractantã aplicã mãsurile prevãzute în prezentul protocol, fãrã a aduce atingere suveranitãţii sau jurisdicţiei altor pãrţi ori altor state. Orice mãsuri adoptate de o parte contractantã pentru aplicarea acestor mãsuri trebuie sã fie în conformitate cu legislaţia internaţionalã.
ART. 16
Adoptarea, semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea, aderarea, intrarea în vigoare şi denunţarea protocolului trebuie sã respecte procedurile conţinute în art. XXVI, XXVIII, XXIX şi XXX din convenţie.
ART. 17
Nicio rezervã nu poate fi fãcutã la prezentul protocol.
ART. 18
Depozitarul prezentului protocol este Guvernul României.
Adoptat la 14 iunie 2002, la Sofia, Bulgaria, într-un singur exemplar, în limba englezã, care va fi depozitat la depozitar. Depozitarul trimite copii certificate tuturor pãrţilor contractante.
Pentru Republica Bulgaria
Pentru Republica Georgia
Pentru România
Pentru Federaţia Rusã
Pentru Republica Turcia
Pentru Ucraina
ANEXA 1
Arii protejate
ART. 1
Obiectivul ariilor protejate este de a ocroti:
a) tipurile reprezentative de ecosisteme marine şi costiere, zonele umede şi peisajele de mãrimi adecvate pentru asigurarea viabilitãţii pe termen lung şi pentru menţinerea diversitãţii biologice şi peisagistice unice;
b) habitatele, biocenozele, ecosistemele sau peisajele care sunt în pericol de dispariţie din aria lor naturalã de distribuţie sau sunt distruse în Marea Neagrã ori care au o arie de distribuţie naturalã redusã sau deţin valori estetice;
c) habitatele esenţiale pentru supravieţuirea, reproducerea şi refacerea speciilor de florã şi faunã ameninţate;
d) siturile de importanţã specialã datoritã valorii lor ştiinţifice, estetice, peisagistice, culturale sau educaţionale.
ART. 2
1. Pãrţile contractante elaboreazã criterii/linii directoare pentru identificarea zonelor care îndeplinesc obiectivul prevãzut la art. 1 din anexa 1, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.
2. Pãrţile contractante alcãtuiesc o listã a siturilor care respectã criteriile/liniile directoare, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.
3. Fiecare parte contractantã stabileşte ariile protejate pe baza evaluãrii riscurilor, a vulnerabilitãţii şi a prioritãţii, folosind lista din anexa 1, art. 2, pct. 2.
4. Dacã aceste arii protejate propuse depãşesc graniţele a mai mult de o parte, autoritãţile competente a douã sau mai multe pãrţi coopereazã cu privire la mãsurile care trebuie adoptate.
ART. 3
1. În conformitate cu sistemul juridic naţional, pãrţile contractante iau toate mãsurile necesare pentru asigurarea integritãţii, durabilitãţii şi dezvoltãrii ariilor protejate, şi anume:
a) consolidarea aplicãrii celorlalte protocoale la convenţie şi a altor tratate relevante la care acestea sunt pãrţi contractante;
b) interzicerea scufundãrii sau a evacuãrii deşeurilor şi a altor substanţe care pot afecta direct ori indirect integritatea ariilor sau a speciilor protejate;
c) reglementarea trecerii navelor, a oricãror opriri sau ancorãri;
d) reglementarea sau interzicerea introducerii speciilor strãine sau a speciilor modificate genetic;
e) reglementarea sau interzicerea oricãror activitãţi care presupun explorarea ori modificarea solului sau explorarea subsolului pãrţii de uscat, a fundului mãrii sau a subsolului sãu;
f) reglementarea oricãror activitãţi de cercetare ştiinţificã;
g) reglementarea sau interzicerea pescuitului, vânãtorii, prinderii de animale şi recoltãrii plantelor sau a distrugerii lor, precum şi a comerţului cu animale (sau cu pãrţi din acestea) şi plante (sau cu pãrţi din acestea) care provin din zonele protejate;
h) reglementarea şi, dacã este necesar, interzicerea oricãror altor activitãţi ori fapte care pot dãuna sau perturba speciile ori ecosistemul sau care pot afecta caracteristicile naturale ori culturale ale ariei protejate;
i) orice altã mãsurã de ocrotire a proceselor biologice şi ecologice, precum şi a peisajelor;
j) în acest scop, pãrţile contractante trebuie sã prevadã legislaţia adecvatã pentru protejarea şi consolidarea conservãrii ariilor protejate.
ART. 4
1. În cadrul politicilor şi legislaţiilor de mediu naţionale, pãrţile contractante adoptã toate mãsurile necesare pentru armonizarea mãsurilor de protecţie a mediului din arii protejate, inclusiv gestionarea ariilor protejate transfrontaliere, coordonarea programelor de cercetare şi monitorizare a bazinului Mãrii Negre.
2. Aceste mãsuri trebuie sã includã pentru fiecare arie protejatã:
a) dezvoltarea şi adoptarea unui plan de gestionare în format standard;
b) un program de monitorizare regional integrat cuprinzãtor;
c) implicarea activã a comunitãţilor locale atât în planificare, cât şi în implementare, inclusiv asistenţa acordatã localnicilor care pot fi afectaţi de crearea unor astfel de arii;
d) adoptarea unor mecanisme financiare adecvate;
e) reglementarea activitãţilor, inclusiv emiterea autorizaţiilor;
f) instruirea personalului, precum şi dezvoltarea unei infrastructuri adecvate.
3. Pãrţile contractante asigurã ca planul naţional de contingenţã sã încorporeze mãsuri de reacţie în caz de incidente care pot cauza distrugeri sau care pot constitui o ameninţare pentru aria protejatã.
4. Dupã stabilirea zonelor sau peisajelor protejate, care acoperã atât suprafeţe de uscat, cât şi suprafeţe marine, pãrţile se strãduiesc sã asigure coordonarea administrãrii şi gestionãrii ariei speciale protejate ca întreg.
ANEXA 2
Lista provizorie a speciilor de importanţã pentru Marea Neagrã
Alge
1. Cystoseira barbata**
2. Cystoseira crinita**
3. Dictyota dichotoma*
4. Phyllophora brodiaei**
5. Phyllophora nervosa, specii-cheie ale biocenozei Phyllophora, specii comerciale**
6. Phyllophora pseudoceranoides**
Plante
7. Salvinia natans**
8. Trapa natans**
9. Zostera marina*
10. Zostera noltii*
Animale
Spongia
-------
11. Lissodendoryx variisclera*
12. Suberites prototipus*
Polychaeta
----------
13. Eteone siphonodonta*
14. Hesionides arenarius**
15. Nainereis laevigata*
16. Ophelia bicornis**
17. Phyllodoce nana*
Crustacea
---------
18. Anomalocera patersoni**
19. Apseudopsis ostroumovi*
20. Biancolina cuniculus**
21. Branchinecta orientalis*
22. Branchinectella spinosa**
23. Branchmectella media*
24. Callianassa pontica**
25. Callianassa truncata**
26. Caprella acanthifera*
27. Carcinus mediterraneus*
28. Eriphia verrucosa**
29. Hemimysis anomala**
30. Hemimysis serrata**
31. Homarus vulgaris*
32. Iphigenella acanthopoda*
33. Iphigenella andrussovi*
34. Iphigenella shablensis*
35. Katamysis warpachowskyi*
36. Labidocera brunescens**
37. Macropipus arcuatus**
38. Pilumnus hirtellus**
39. Pontella mediterranea**
40. Potamon tauricum*
41. Processa pontica*
42. Smirnoviella reducta*
43. Tanymastix stagnalis*
44. Upogebia pusilla**
45. Xantho poressa**
Insecta
-------
46. Calopteryx splendens balcanica**
47. Calopteryx splendens taurica**
48. Calopteryx virgo meridionalis**
Halacaridae
-----------
49. Halacarellus procerus**
Mollusca
--------
50. Bela nebula*
51. Cyclope donovani*
52. Donacilla cornea**
53. Halichondria panicea*
54. Melaraphe neritoides**
55. Ostrea edulis**
56. Pachygrapsus marmoratus*
57. Patella tarentina**
58. Solen vagina**
Echinodermata
-------------
59. Echinocyamus pusillus*
60. Marthasterias glacialis*
Acrania
-------
61. Amphioxus lanceolatum*
Pisces
------
62. Acipenser guldenstaedti**
63. Acipenser guldenstaedti colchicus V. Marti**
64. Acipenser nudiventris**
65. Acipenser ruthenus**
66. Acipenser stellatus**
67. Acipenser sturio*
68. Aidablennius sphinx**
69. Aphia minuta**
70. Balistes carolinensis*
71. Belone belone euxini**
72. Callionymus belenus**
73. Dicentrarchus labrax**
74. Diplodus annularis*
75. Hippocampus guttulatus microstephanus**
76. Hucho hucho hucho*
77. Huso huso**
78. Knipowitschia longicaudata**
79. Lipophrys pavo**
80. Liza ramada*
81. Lophius piscatorius*
82. Mesogobius batrachocephalus*
83. Mullus barbatus ponticus*
84. Nerophis ophidion*
85. Pomatomus saltator**
86. Pomatoschistus caucasicus**
87. Salmo trutta labrax**
88. Sarda sarda**
89. Scomber scombrus**
90. Scorpena porcus
91. Serranus cabrilla**
92. Serranus scriba*
93. Sphyraena sphyraena*
94. Spicara smaris*
95. Syngnatus tenuirostris*
96. Syngnatus typhle*
97. Thunnus thynnus**
98. Trigla lucerna*
99. Xiphias gladius*
Aves
----
100. Asio flammeus*
101. Calonectris diomedea**
102. Ciconia nigra**
103. Gelochelidon nilotica*
104. Haliaeetus albicilla**
105. Himantopus himantopus*
106. Numenius tenuirostris*
107. Pandion haliaetus**
108. Panurus biarmicus*
109. Pelecanus crispus**
110. Pelecanus onocrotalus**
111. Phalacrocorax aristotelis**
112. Halietor (Phalacrocorax) pygmeus*
113. Phenicopterus rubber*
114. Platalea leucorodia**
115. Plegadis falcinellus**
116. Puffinus puffinus yelkouan*
117. Recurvirostra avosetta*
118. Branta ruficollis**
119. Somateria mollissima*
120. Sturnus roseus*
121. Tadorna ferruginea**
Mammalia
--------
122. Delphinus delphis**
123. Lutra lutra*
124. Monachus monachus**
125. Phocoena phocoena**
126. Tursiops truncatus**
Note:
*Specii rare.
**Specii aflate în pericol.
ANEXA 3
Conservarea speciilor şi managementul habitatelor lor
ART. 1
1. Pãrţile contractante gestioneazã speciile de florã şi faunã, cu scopul de a le menţine într-o stare de conservare favorabilã.
2. Pãrţile contractante elaboreazã liste ale speciilor de florã şi faunã ameninţate şi ale speciilor esenţiale pentru funcţionarea ecosistemului şi acordã statut de protecţie acestor specii în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.
3. Pãrţile contractante reglementeazã şi, dacã este cazul, interzic activitãţile care au efecte nefavorabile asupra unor asemenea specii sau asupra habitatelor acestora şi realizeazã managementul, planificarea şi alte mãsuri de asigurare a stãrii de conservare favorabile a speciilor vizate.
4. În ceea ce priveşte speciile protejate ale faunei, pãrţile contractante controleazã şi, dacã este cazul, interzic:
a) colectarea, posesia sau uciderea, comercializarea, transportul şi expunerea în scopuri comerciale a acestor specii, a ouãlor, pãrţilor sau produselor lor;
b) perturbarea faunei sãlbatice, în special în perioada reproducerii, hibernãrii sau migrãrii, precum şi în alte perioade de stres biologic.
5. Pãrţile contractante îşi coordoneazã eforturile lor prin acţiuni bilaterale sau multilaterale, inclusiv, dacã este necesar, prin acorduri pentru protecţia şi refacerea speciilor migratoare, ale cãror limite se extind în zona de aplicare a prezentului protocol.
6. În ceea ce priveşte speciile protejate din florã şi pãrţile şi produsele lor, pãrţile contractante reglementeazã şi, dacã este cazul, interzic toate formele de distrugere şi perturbare, inclusiv culegerea, strângerea, tãierea, dezrãdãcinarea, luarea în posesie, comercializarea sau transportul şi expunerea în scopuri comerciale a acestor specii.
7. Pãrţile contractante, direct sau prin intermediul Grupului consultativ privind conservarea biodiversitãţii în Marea Neagrã, se strãduiesc sã consulte statele care nu sunt pãrţi contractante la protocol, în vederea coordonãrii eforturilor lor de gestionare şi protejare a speciilor din anexa 2.
ART. 2
1. Pãrţile contractante adoptã mãsuri de cooperare pentru a asigura protecţia, conservarea şi ameliorarea florei şi a faunei menţionate în anexa 2 la prezentul protocol referitoare la lista speciilor ameninţate. Lista va fi revizuitã la fiecare 5 ani şi în decurs de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.
2. Pãrţile contractante asigurã maxima protecţie posibilã şi refacerea listei cu flora şi fauna prezentate în anexa 2 prin adoptarea la nivel naţional a mãsurilor prevãzute în anexa 3, art. 1 pct. 4 şi 6.
3. Pãrţile contractante interzic distrugerea şi deteriorarea habitatelor speciilor enumerate în anexa 2, formuleazã şi pun în aplicare planuri de acţiune pentru conservarea sau refacerea lor.
4. Dacã habitatele speciilor ameninţate se întind pe ambele pãrţi ale frontierei naţionale sau ale limitei care separã teritoriile ori zonele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia naţionalã a pãrţilor contractante ale protocolului, aceste pãrţi contractante coopereazã în vederea asigurãrii protecţiei şi conservãrii şi, dacã este necesar, pentru refacerea acestor specii.
5. În situaţia în care nu sunt disponibile alte soluţii satisfãcãtoare şi scutirea nu dãuneazã supravieţuirii populaţiei sau oricãror altor specii, pãrţile contractante pot acorda scutiri de la interzicerile impuse pentru protecţia speciilor menţionate în anexa 2 la prezentul protocol, în scopuri ştiinţifice, educaţionale sau de gestionare, necesare asigurãrii supravieţuirii speciilor ori prevenirii daunelor semnificative. Aceste scutiri sunt notificate pãrţilor contractante.
ART. 3
1. Pãrţile contractante adoptã o listã a speciilor a cãror exploatare trebuie reglementatã pentru a se asigura cã utilizarea acestor componente ale biodiversitãţii este durabilã. Aceastã listã va include anexa 4 la prezentul protocol în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol şi va fi revizuitã la fiecare 5 ani.
2. Pãrţile contractante, în cooperare cu organizaţiile internaţionale competente, iau toate mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura conservarea speciilor enumerate în anexa 4 referitoare la lista speciilor a cãror exploatare trebuie reglementatã, reglementând şi autorizând în acelaşi timp exploatarea acestor specii, pentru a le asigura şi a le menţine starea de conservare favorabilã.
3. Pentru acele specii care nu sunt în stare de conservare favorabilã, pãrţile contractante trebuie sã cadã de acord şi sã punã în practicã planuri de refacere.
ANEXA 4
Lista speciilor exploatate ce necesitã
reglementare în scopul protecţiei acestora
Criterii pentru selectarea speciilor a cãror exploatare trebuie reglementatã:
1. Stocurile de peşti sunt suficiente pentru exploatarea comercialã şi sunt peste limita de siguranţã biologicã.
2. Stocurile locale trebuie sã fie reglementate la nivel naţional şi trebuie raportate la nivel regional.
3. Stocurile comune şi cele migratoare sunt reglementate de pãrţile implicate şi raportate la nivel regional.
4. Stocurile mari migratoare sunt reglementate de organismul special pentru pescuit din cadrul Comisiei Mãrii Negre.
5. Speciile încadrate în categoria extinct, critic ameninţate, ameninţate, vulnerabile sau rare sunt automat trecute în cota zero de cãtre pãrţile interesate (conform cerinţelor CITES).
6. Speciile care se încadreazã în categoria speciilor ameninţate, vulnerabile şi rare sunt permise pentru exploatare în scop ştiinţific pe baza informaţiilor privind starea populaţiilor lor, precum şi dupã cota de pescuit comunã stabilitã pentru Marea Neagrã şi râurile ce se varsã în mare şi care au fost negociate şi convenite de cãtre pãrţi. În cazul în care una din pãrţi nu este de acord cu cota comunã, pescuitul este interzis pentru toate pãrţile interesate.
Pisces
------
Acipenser guldenstaedti colchicus Brand
Acipenser nudiventris (şip)
Acipenser ruthenus
Acipenser stellatus (Sivrişka)
Acipenser sturio
Alosa immaculata
Alosa tanaica
Atherina pontica
Belone belone euxini Guenther
Dasyatis pastinaca L.
Engraulis encrasicolus ponticus
Engraulis encrasicolus maeobiens Azov Sea race
Gobiidae
Huso huso
Lisa saliens
Liza aurata (Risso)
Merlangius merlangus euxinus (Nordmann)
Mugil cephalus L.
Mugil so-iuy Basilewsky
Mullus barbatus ponticus Essipov
Mytilus galloprovincialis
Pomatomus saltatrix
Psetta (maxima) maeotica (Pallas)
Raja clavata
Sarda sarda (Block)
Scomber colias (japonicus) Gmelin
Sprattus sprattus
Squalus acanthias L.
Trachurus mediterraneus ponticus Aleev
Mollusca
--------
Mytilus galloprovincialis
Chamelea gallina Donax trunculus
Donacilla cornea
Insecta
-------
familia Chironomidae
Crustacea
---------
Astacus leptodactylus
Palaemon adspersus
Palaemon elegans
Pontogammarus maeoticus
Artemia salina
Crangon crangon
Aves
----
Aythya ferina
Aythya marila
Specii a cãror abundenţã trebuie sã fie controlatã/reglementatã
Pãsãri, sub directiva pãsãri
Cormoran - Phalacracorax carbo
Mollusca
--------
Rapana venosa (încã în discuţie)
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
