Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Reducerea riscului seismic al clădirilor constituie o acţiune complexă, de interes naţional, în contextul atenuării efectelor unui potenţial dezastru provocat de cutremure şi se realizează prin luarea unor măsuri de intervenţie la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice. (2) Stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc: a) clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parţială, la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime; b) clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranţa utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parţială este puţin probabilă; c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranţa utilizatorilor; d) clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. ART. 2 În sensul prezentei legi, sintagmele de mai jos au următoarele semnificaţii: a) spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă - spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care pot implica aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a clădirii ori, după caz, al unor amenajări ulterioare; b) clădiri de interes şi utilitate publică - clădiri existente, care cuprind spaţii în care se desfăşoară activităţi în domenii de interes public general şi/sau comunitar şi social şi care implică prezenţa publicului temporar sau permanent în aria totală expusă; c) clădiri multietajate cu destinaţie principală de locuinţă - clădiri existente, formate din spaţii cu destinaţia principală de locuinţă şi în cadrul cărora pot exista şi spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, distribuite pe mai multe niveluri, inclusiv mansardă sau pod mansardabil; d) evaluare vizuală rapidă - evaluarea vulnerabilităţii seismice a fondului construit pe tipologii de clădiri, la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, realizată de autorităţile locale prin personal cu studii tehnice de specialitate, în scopul caracterizării tipurilor reprezentative de clădiri pentru prioritizarea intervenţiilor în cadrul diferitelor programe de finanţare. CAP. II Dispoziţii privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente ART. 3 (1) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligaţii: a) să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condiţiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare; b) să asigure expertizarea tehnică, de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie; c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acţiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă; d) să aprobe decizia de intervenţie şi să asigure continuarea acţiunilor definite la art. 5, în funcţie de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică. (2) În cazul în care, în termenele prevăzute de prezenta lege la art. 5, nu au fost realizate măsurile de intervenţie fundamentate în expertiza tehnică iniţială sau în cazul în care codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertizarea tehnică iniţială şi s-a încadrat clădirea existentă în clasă de risc seismic şi-a încetat aplicabilitatea, se poate efectua, la solicitarea proprietarilor/asociaţiei de proprietari, în scopul actualizării măsurilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic, o nouă expertiză tehnică a clădirii existente în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în codul/normativul de proiectare seismică aflat în vigoare la data solicitării, finanţată din bugetele locale. (3) Pentru clădirile de interes şi utilitate publică aflate în patrimoniul instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi care aparţin proprietăţii publice/private a statului/unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietăţii private a acestor instituţii, conducătorii instituţiilor publice vor acţiona, cu prioritate, pentru: a) identificarea clădirilor din proprietate sau administrare, realizate înainte de intrarea în vigoare a Normativului pentru proiectare antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale, agrozootehnice şi industriale, indicativ P100-78, aprobat prin Ordinul consiliului de coordonare a activităţii de investiţii nr. 23/IX/15 iunie 1978, şi care sunt amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, potrivit hărţii de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P100-1, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.465/2013, cu modificările şi completările ulterioare; b) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a); c) expertizarea tehnică obligatorie a clădirilor cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide prevăzute la lit. b); d) înştiinţarea autorităţilor publice locale, precum şi a comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă cu privire la clădirile identificate conform lit. a), expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică. (4) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi de către ceilalţi proprietari sau administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi. (5) Proprietarii/Administratorii clădirilor prevăzuţi la alin. (1) răspund, în condiţiile legii, material, contravenţional şi civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenţie dispuse prin prezenta lege. (6) Etapele de realizare a evaluării vizuale rapide se detaliază în cadrul Metodologiei de evaluare vizuală rapidă, aprobată prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. (7) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare clădiri pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (1) lit. b). (8) Pentru clădirile de interes şi utilitate publică aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi care aparţin proprietăţii publice/private a statului/unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietăţii private a acestor instituţii, aşa cum sunt definite la alin. (3), conducătorii instituţiilor publice pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (3) lit b). ART. 4 (1) Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituţiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie, asupra construcţiilor cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistenţă. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026. (2) Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituţiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie, asupra construcţiilor cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistenţă. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026. (3) Sursa de finanţare pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (1) şi (2) este asigurată de la bugetul de stat sau prin alte surse legal constituite prin Ministerul Educaţiei, pentru instituţiile de învăţământ din subordinea/coordonarea acestuia, sau prin Ministerul Sănătăţii şi alte ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie, pentru unităţile sanitare aflate în subordinea acestora. (4) Sursa de finanţare pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (1) şi (2) este asigurată de la bugetele locale sau prin alte surse legal constituite pentru instituţiile de învăţământ şi unităţile sanitare aflate în subordinea acestora. (5) Proprietarii şi, după caz, administratorii spaţiilor publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, situate la parterul şi, după caz, la subsolul şi/sau la alte niveluri ale clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate, cu peste P+3 etaje inclusiv, construite înainte de anul 1978, amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, au obligaţia să acţioneze proporţional, în solidar cu proprietarii locuinţelor şi cu asociaţia de proprietari, pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri, în termen de 2 ani de la data primirii notificării prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. g). ART. 5 Pentru clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă, proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, asociaţiile de proprietari, persoanele juridice care au în administrare clădiri, precum şi conducătorii instituţiilor publice şi deţinătorii cu orice titlu de clădiri de interes şi utilitate publică vor proceda, în realizarea obligaţiilor care le revin conform legii civile şi calităţii în construcţii, pentru punerea în aplicare a soluţiei de intervenţie prevăzute la art. 7 alin. (2), astfel: a) realizarea proiectării lucrărilor de intervenţii de către persoane fizice sau juridice autorizate şi verificarea proiectelor de către verificatori tehnici atestaţi, în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate; b) începerea execuţiei lucrărilor de intervenţii de către persoane juridice care au responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, în termen de 2 ani de la data recepţiei proiectului tehnic de execuţie a lucrărilor de intervenţii în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a clădirii existente la minimul acceptat conform P100-3 în vigoare la data recepţiei proiectului tehnic. ART. 6 (1) Pe întreaga durată a derulării acţiunilor privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, proprietarii şi asociaţiile de proprietari, persoane fizice sau juridice, vor beneficia de consiliere şi asistenţă din partea compartimentelor de specialitate din cadrul primăriilor. (2) În vederea avertizării populaţiei din zonele expuse riscului la cutremure, proprietarii şi, după caz, administratorii spaţiilor publice cu altă destinaţie situate la parterul şi, după caz, la subsolul şi/sau la alte niveluri ale clădirilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI au obligaţia de realizare şi amplasare a unor panouri de înştiinţare în dreptul tuturor intrărilor în spaţiile respective în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum şi de menţinere a acestora până la recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţii realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a clădirii existente. ART. 7 (1) Măsurile de intervenţie pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente se stabilesc şi se realizează cu asigurarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a acestora, a cerinţelor fundamentale aplicabile impuse prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor tehnice cuprinse în Codul de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3 în vigoare la data proiectării, şi în celelalte reglementări tehnice din domeniu. (2) Măsurile de intervenţie se fundamentează în raportul de expertiză tehnică în funcţie de riscul seismic al clădirii existente, costul şi durata estimate ale lucrărilor de intervenţii şi durata estimată de exploatare ulterioară a clădirii consolidate. (3) Măsurile de intervenţii trebuie să asigure un echilibru al performanţelor, costurilor şi termenelor, în scopul realizării unei calităţi care să satisfacă cerinţele utilizatorilor şi să respecte reglementările tehnice aplicabile, în vigoare la data contractării proiectării. (4) Soluţia de intervenţie prevăzută la alin. (2) cuprinde, după caz, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru: a) consolidarea sistemului structural sau a elementelor structurale în ansamblu; b) repararea elementelor nestructurale; c) demolarea parţială a unor elemente structurale/ nestructurale, cu/fără modificarea configuraţiei şi/sau a funcţiunii existente a construcţiei; d) introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare; e) introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al clădirii existente. (5) Lucrările de intervenţii prevăzute la alin. (4) pot include, după caz, şi alte categorii de lucrări, respectiv hidroizolaţii, termoizolaţii, repararea/înlocuirea instalaţiilor/echipamentelor aferente clădirii, demontări/montări, debranşări/branşări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătăţirea terenului de fundare, precum şi alte lucrări strict necesare pentru asigurarea funcţionalităţii clădirii reabilitate. (6) Cheltuielile aferente lucrărilor de intervenţii pentru îmbunătăţirea terenului de fundare la clădirile amplasate pe terenuri care prin natura lor prezintă tasări diferenţiate sau deformaţii remanente, produse de acţiunea cutremurelor sau de alte cauze, ori care sunt sensibile la umezire şi care produc efecte manifestate sau potenţiale asupra elementelor structurii şi fundaţiilor se evidenţiază distinct în devizul general. (7) Soluţia de intervenţie pentru clădirile nominalizate în Lista monumentelor istorice, pentru clădirile existente în zonele de protecţie a monumentelor istorice, precum şi pentru clădirile din zonele construite protejate, definite potrivit legii, va respecta avizul conform emis de către Ministerul Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale acestuia, în condiţiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 8 (1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor, va acţiona, la solicitarea factorilor interesaţi, pentru: a) avizarea din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie pentru clădirile încadrate, conform Codului de proiectare seismică P100-3, în clasa I de importanţă, a căror funcţionalitate, în timpul cutremurului şi imediat după cutremur, trebuie să fie asigurată integral, precum şi în clasa II de importanţă, care prezintă un pericol major pentru siguranţa publică în cazul prăbuşirii sau avarierii grave; b) avizarea din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie pentru clădirile existente cu destinaţia de locuinţă, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII, incluse în programul prevăzut la art. 11; c) constituirea şi gestionarea bazelor de date şi informaţii privind riscul seismic al clădirilor civile. (2) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) şi b) se organizează şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Comisia Naţională de Inginerie Seismică, denumită în continuare Comisia Naţională, organism tehnic de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ, de analiză şi de avizare prealabilă. (3) Comisia Naţională este formată din experţi tehnici atestaţi pe domenii/subdomenii de construcţii şi pe specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, precum şi din specialişti din domeniul construcţiilor şi arhitecturii, desemnaţi dintre specialiştii propuşi de către instituţii de învăţământ superior şi de cercetare-dezvoltare, asociaţii profesionale şi patronale reprezentative, autorităţi ale administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniu. (4) Regulamentul de organizare şi funcţionare, structura şi componenţa nominală ale Comisiei Naţionale se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei asigură mijloacele materiale necesare pentru funcţionarea Comisiei Naţionale, în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. (6) Pentru activitatea prestată, membrii Comisiei Naţionale primesc o indemnizaţie lunară stabilită prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, în cuantum de 10% din indemnizaţia lunară a unui secretar de stat, care se acordă pentru activitatea prestată în lunile în care Comisia Naţională se întruneşte. Indemnizaţia se asigură din veniturile proprii ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, conform art. 43 alin. (5),(7) şi (8) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din alte surse legal constituite. ART. 9 (1) Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă vor acţiona, în aria lor de autoritate, pentru educarea antiseismică a populaţiei. (2) Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor, respectiv consiliile municipiilor, oraşelor şi comunelor vor acţiona, în aria lor de autoritate, pentru: a) stabilirea şi aplicarea restricţiilor din punctul de vedere al riscului seismic datorită condiţiilor locale de amplasament impuse prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate potrivit prevederilor legale; b) fundamentarea, verificarea şi avizarea documentaţiilor privind acţiunile de intervenţie finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz; c) realizarea şi amplasarea vizibilă a panourilor de înştiinţare în dreptul tuturor intrărilor în clădirile cu destinaţia de locuinţă expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea avertizării populaţiei din zonele expuse riscului la cutremure, precum şi menţinerea acestora până la recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţii. (3) Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii sectoarelor vor acţiona, în aria lor de competenţă, pentru: a) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, descrise la art. 1, proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, a instituţiilor publice şi a operatorilor economici; identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau la alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe; monitorizarea acţiunilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii; b) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate, cu peste P + 3 etaje inclusiv, construite înainte de anul 1978, amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, precum şi a clădirilor cu destinaţia de locuinţă expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic corespunzătoare; c) întocmirea listelor cu clădirile cu destinaţia de locuinţă prevăzute la lit. a) şi b) şi publicarea acestor liste pe paginile de internet ale autorităţilor administraţiilor publice locale; d) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a) şi b) care nu au fost încadrate în clase de risc seismic; e) întocmirea de rapoarte anuale privind acţiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale, şi publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum şi transmiterea acestora către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; f) întocmirea documentaţiei cadastrale şi înregistrarea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor încadrate în clasa de risc seismic RsI care nu sunt înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în termen de un an de la încadrarea imobilului în clasa de risc seismic RsI; g) notificarea proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi a asociaţiilor de proprietari, precum şi, după caz, a persoanelor juridice care au în administrare clădiri/părţi din clădirile cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau la alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe, cu privire la obligaţia ce le revine de a acţiona în solidar pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide; h) notificarea în scris a proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiilor de proprietari, precum şi persoanelor juridice care au în administrare clădiri cu destinaţia de locuinţă, expertizate tehnic şi încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, cu privire la obligaţiile ce le revin pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, precum şi la faptul că îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale; notificarea se face în termen de maximum 60 de zile de la identificarea imobilului, pentru imobilele care au documentaţie cadastrală, şi în termen de 60 de zile de la întocmirea documentaţiei cadastrale, în situaţia prevăzută de lit. f); i) renotificarea proprietarilor/asociaţiilor de proprietari notificaţi/notificate potrivit lit. h) care nu au făcut dovada începerii proiectării conform obligaţiilor prevăzute la art. 5; renotificarea se face în termen de cel mult 1 an de la notificare; j) executarea, în termen de maximum 2 ani de la expirarea termenelor prevăzute pentru proprietari în art. 5, a lucrărilor de intervenţii în vederea reducerii riscului seismic pentru imobilele încadrate în clasa de risc seismic RsI; k) notarea în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a obligaţiilor stabilite prin notificările/renotificările proprietarilor/ asociaţiilor de proprietari, prevăzute la lit. g), h) şi i). (4) La expirarea termenelor stabilite de prezenta lege pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, dacă nu s-a procedat la realizarea proiectării, respectiv la începerea execuţiei lucrărilor de intervenţii, precum şi la întocmirea documentaţiilor cadastrale, aceste situaţii vor fi constatate prin proces-verbal întocmit de reprezentantul primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti. (5) Autorităţile prevăzute la alin. (4) vor constata prin proces-verbal orice împiedicare în desfăşurarea ori continuarea lucrărilor de expertizare, de proiectare sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii. (6) În temeiul proceselor-verbale prevăzute la alin. (4) şi (5), autorităţile administraţiei publice locale vor proceda de îndată la sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea obligaţiilor stabilite de prezenta lege cu amendă, conform art. 33, şi la luarea oricărei alte măsuri prevăzute de aceasta, inclusiv sesizarea instanţelor de judecată, în vederea restrângerii folosinţei spaţiului locativ ori pentru evacuarea celor în cauză din imobilul supus lucrărilor de intervenţii. (7) În cazul clădirilor incluse în programele derulate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în procesul-verbal prevăzut la alin. (5) se vor înscrie şi cotele-părţi indivize din proprietatea comună care revin fiecărei proprietăţi individuale, măsurile de realizare efectivă a lucrărilor, precum şi orice alte acţiuni necesare îndeplinirii acestora. În temeiul acestui proces-verbal, primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, în condiţiile prezentei legi, vor putea proceda la efectuarea expertizării, precum şi la contractarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de intervenţii. (8) La stabilirea cotei-părţi indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăţi individuale se ia în calcul suprafaţa utilă totală, stabilită distinct pentru spaţiile de locuinţă şi pentru spaţiile cu altă destinaţie, determinată pe baza măsurătorilor cadastrale înscrise în cartea funciară a imobilului. ART. 10 (1) În vederea prevenirii unui potenţial dezastru provocat de cutremure, proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu ai clădirilor supuse reglementărilor prezentei legi au obligaţia de a permite intrarea în imobilele pe care le deţin, pentru desfăşurarea activităţilor de expertizare tehnică, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, conform Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de proiectare sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii sau a altor asemenea lucrări. În acest scop, persoanele respective vor fi înştiinţate cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începerea lucrărilor. (2) În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a clădirilor supuse activităţilor necesare de expertizare tehnică, cadastrare, proiectare/execuţie a lucrărilor de intervenţii sau a altor asemenea lucrări se va face cu autorizarea instanţei judecătoreşti, prin ordonanţă preşedinţială, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, dată cu citarea părţilor. Potrivit aceloraşi dispoziţii, dacă este necesar, instanţa judecătorească va putea dispune restrângerea folosinţei încăperilor din clădirile supuse lucrărilor respective sau evacuarea, pe timpul desfăşurării lucrărilor de intervenţii la clădirile în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în clădirile supuse consolidării. În cazul în care instanţa dispune evacuarea, prevederile alin. (3) sunt aplicabile. (3) Locuinţele de necesitate care satisfac exigenţele minimale prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi utilităţile pentru aceste locuinţe vor fi asigurate prin grija autorităţilor administraţiei publice locale. Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate în şi din locuinţele de necesitate şi, după caz, plata chiriei pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţii se vor asigura din bugetele locale. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura spaţiile necesare depozitării, în condiţii de siguranţă şi cu asigurarea accesului proprietarilor, a bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuinţele de necesitate. (4) În cazurile prevăzute la alin. (2), la cererea primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti sau a executorului judecătoresc, după caz, poliţiştii locali, jandarmeria ori alţi agenţi ai forţei publice sunt obligaţi să acorde sprijinul necesar pentru realizarea efectivă şi fără întârziere a activităţilor de expertizare tehnică, de proiectare şi/sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii, precum şi pentru punerea în executare a ordonanţei preşedinţiale, în limita competenţelor conferite de legile de organizare şi funcţionare ale entităţilor implicate şi a legislaţiei aplicabile domeniului în cauză. CAP. III Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat ART. 11 (1) În vederea creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a fondului construit naţional se instituie Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, program multianual, de interes şi utilitate publică, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, denumit în continuare program. (2) Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat are ca obiectiv general proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice, precum şi asigurarea funcţionalităţii acestora conform tuturor cerinţelor fundamentale şi a creşterii eficienţei energetice a acestora. (3) Clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data solicitării includerii în program, de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, se includ în Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, pe baza solicitărilor depuse de beneficiarii programului, conform prezentului act normativ. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază întocmesc propriile programe de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobate de către fiecare ordonator principal de credite. ART. 12 Programul prevăzut la art. 11 cuprinde următoarele subprograme: a) subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă; b) subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile de interes şi utilitate publică aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale. ART. 13 Mecanismele de iniţiere, derulare, implementare, acordare a finanţării şi monitorizare a subprogramelor prevăzute la art. 12 se detaliază în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. ART. 14 (1) Beneficiarii subprogramului proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă sunt unităţile şi subunităţile administrativ-teritoriale, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale. (2) Beneficiarii subprogramului proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale sunt autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, inclusiv unităţile aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora. ART. 15 (1) Clădirile care fac obiectul subprogramului proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă vor fi incluse în program, dacă întrunesc cumulativ următoarele criterii: a) prezintă un regim de înălţime de minimum P + 3 etaje şi minimum 10 apartamente; b) valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărţii de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,20 g. (2) Clădirile care fac obiectul subprogramului proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile aflate în proprietatea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale vor fi incluse în program în funcţie de următoarele criterii: a) clasa de importanţă a clădirii, fiind incluse doar clădirile încadrate în clasele I şi II de importanţă; b) valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărţii de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,20 g. ART. 16 (1) Finanţarea programului se asigură prin: a) sume din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei anual cu această destinaţie pentru lucrările necesare consolidării clădirilor multietajate cu destinaţia principală de locuinţă sau a clădirilor publice aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a instituţiilor aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea acestora, şi din bugetele locale, pentru cofinanţarea lucrărilor neeligibile în cadrul programului; b) sume din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei anual cu această destinaţie, conform mecanismului prevăzut la art. 24, pe baza contractelor încheiate cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru lucrările necesare consolidării clădirilor publice aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale sau a instituţiilor aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea acestora; c) alte surse legal constituite. (2) Sumele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se transferă beneficiarilor sau, după caz, se virează în contul distinct prevăzut la art. 24 alin. (5) în vederea decontării lucrărilor de proiectare şi/sau execuţie a lucrărilor de intervenţii pentru: a) locuinţele proprietate privată ale persoanelor fizice şi juridice, incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. a); b) locuinţele şi spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, unităţilor aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. b); c) locuinţele şi spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în proprietatea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, unităţilor aflate în subordinea, autoritatea sau coordonare acestora, incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. b); d) spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice, incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. a). (3) Sumele alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin prezentul program, sunt surse de finanţare complementare pentru bugetele locale. ART. 17 (1) Categoriile de cheltuieli din devizul general, care se pot finanţa de la bugetul de stat prin program, în vederea consolidării şi reabilitării clădirilor, sunt: a) cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparţinând obiectivului de investiţii; b) cheltuieli pentru elaborarea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie, verificarea tehnică a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie şi asistenţa tehnică din partea proiectantului; c) cheltuieli pentru realizarea investiţiei de bază; d) cheltuieli pentru organizarea de şantier; e) cheltuieli diverse şi neprevăzute. (2) Beneficiarii programului pot finanţa din bugetele proprii atât cheltuielile care nu se pot finanţa de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cât şi alte cheltuieli din devizul general, definite conform legislaţiei în vigoare, necesare realizării şi finalizării obiectivelor de investiţii incluse în program. ART. 18 (1) Finanţarea acordată de la bugetul de stat prin program este nerambursabilă, inclusiv finanţarea acordată pentru persoanele juridice, proprietari ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, care se va acorda în baza unei scheme de ajutor de stat aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. (2) Beneficiarii subprogramului proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă realizează măsurile de intervenţie pe bază de convenţie încheiată cu asociaţia de proprietari sau, în lipsa acesteia, cu proprietarii unităţilor locative, precum şi cu proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din clădirile cu destinaţia principală de locuinţă. (3) Prin convenţia prevăzută la alin. (2) se vor stabili următoarele: a) proprietarii, conform drepturilor reale intabulate în cartea funciară, destinaţia spaţiilor din clădire, conform evidenţelor direcţiilor de taxe şi impozite locale şi/sau documentaţiilor de urbanism, cotele-părţi indivize din proprietatea comună care revine fiecărei proprietăţi individuale stabilită conform măsurătorilor cadastrale; b) sursele de finanţare asigurate, în condiţiile prezentei legi, după caz, din: transferuri de la bugetul de stat, bugetul local, alte surse; c) obligaţiile în sarcina fiecărei părţi, conform prezentei legi şi celorlalte acte normative în vigoare. (4) Obligaţiile în sarcina fiecărei părţi prevăzute la alin. (3) lit. c) privesc: a) atribuirea, prin procedură de achiziţie publică, a contractului de prestare de servicii de expertizare şi/sau proiectare, respectiv de executare a lucrărilor de intervenţii; b) notarea dreptului de creanţă în partea a III-a a cărţii funciare a imobilelor incluse în program, cu menţionarea cuantumului sumelor ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar persoană fizică sau juridică de locuinţă şi/sau spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, în situaţia înstrăinării imobilului înainte de termenul stabilit prin prezenta lege; c) modificarea sumelor menţionate în partea a III-a a cărţii funciare, pe parcursul derulării lucrărilor de intervenţie, în funcţie de modificările valorii totale a investiţiei, după caz. (5) Instituirea, modificarea şi radierea menţiunilor în cartea funciară conform alin. (4) lit. b) şi c) sunt scutite de plata taxei de timbru sau orice alte tarife. (6) Înstrăinarea, în decurs de 25 de ani de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4) lit. b), a spaţiilor cu destinaţia de locuinţă din clădirile incluse în program şi la care proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii au fost finanţate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiţionată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum şi a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiţiei. (7) Înstrăinarea, în decurs de 10 ani de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4) lit. b), a spaţiilor cu altă destinaţie din clădirile incluse în program şi la care proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii au fost finanţate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiţionată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum şi a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiţiei. (8) Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (6) şi (7) sunt lovite de nulitate absolută. Nicio persoană care încheie astfel de acte nu poate invoca buna-credinţă în asemenea cazuri. ART. 19 (1) Beneficiarii programului transmit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru fiecare obiectiv de investiţii solicitarea de includere în program şi necesarul de sume de la bugetul de stat, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat, iar pentru anul în curs, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei verifică administrativ şi centralizează solicitările transmise, în ordinea cronologică de înregistrare, în termen de 30 de zile de la înregistrare, iar pentru solicitările conforme, în limita creditelor de angajament aprobate anual cu această destinaţie, prevăzute în legea bugetară anuală, întocmeşte listele-sinteză cu obiective propuse spre finanţare pe fiecare subprogram, liste ce se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. Solicitările neconforme se returnează solicitanţilor, motivat, cu menţiunea că solicitarea revizuită va primi un nou număr de înregistrare, fiind considerată solicitare nouă. (3) Modelul de solicitare de includere în program, precum şi detaliile privind verificarea administrativă a conformităţii/ neconformităţii solicitărilor pe baza modelului aprobat se stabilesc prin norme metodologice. (4) Listele-sinteză se pot modifica şi completa, după caz, în funcţie de solicitările conforme înregistrate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. (5) Ordinul menţionat la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. ART. 20 (1) După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite ai unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora sunt amplasate clădirile vor lua măsurile necesare pentru: a) obţinerea hotărârii asociaţiei de proprietari sau a hotărârilor tuturor asociaţiilor de proprietari în cazul clădirilor în care există mai mult de o asociaţie de proprietari, hotărâri adoptate cu acordul unanimităţii proprietarilor, în cazul în care proprietarii nu sunt constituiţi în asociaţii de proprietari, cu acordul scris al tuturor proprietarilor, prin care sunt de acord cu introducerea în program, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii; prevederile art. 10 rămân aplicabile; b) realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; c) aprobarea indicatorilor tehnico-economici corespunzători lucrărilor ce urmează a fi executate; d) aprobarea finanţării categoriilor de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin program; e) obţinerea certificatului de urbanism şi a avizelor şi acordurilor solicitate prin acesta; f) obţinerea autorizaţiei de construire. (2) După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite vor lua măsurile necesare pentru: a) realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; b) aprobarea indicatorilor tehnico-economici corespunzători lucrărilor ce urmează a fi executate; c) aprobarea finanţării categoriilor de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin program; d) obţinerea certificatului de urbanism şi a avizelor şi acordurilor solicitate prin acesta; e) obţinerea autorizaţiei de construire. ART. 21 Pentru clădirile incluse în subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă, ordonatorii principali de credite vor lua măsurile necesare pentru: a) organizarea şi derularea procedurilor de atribuire a contractelor de servicii/lucrări; b) realizarea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie; c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi; d) asigurarea relocării proprietarilor/locatarilor locuinţelor; e) derularea contractelor de execuţie a lucrărilor de intervenţii; f) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de intervenţii prin diriginţi de specialitate sau operatori economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor; g) implementarea obligaţiilor ce decurg din contractul de finanţare; h) organizarea recepţiei la terminarea lucrărilor; i) predarea asociaţiei de proprietari/proprietarilor, după caz, a documentaţiei legale pentru completarea cărţii tehnice a construcţiei. ART. 22 Pentru clădirile incluse în subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale, ordonatorii principali de credite vor lua măsurile necesare pentru: a) organizarea şi derularea procedurilor de atribuire a contractelor de servicii/lucrări; b) realizarea proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie; c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi; d) derularea contractelor de execuţie a lucrărilor de intervenţii; e) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginţi de specialitate sau operatori economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor; f) implementarea obligaţiilor ce decurg din contractul de finanţare; g) organizarea recepţiei la terminarea lucrărilor. ART. 23 Pentru încheierea contactelor de finanţare, beneficiarii programului, pentru obiectivele de investiţii incluse în listele-sinteză prevăzute la art. 19 alin. (2), depun la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei următoarele documentaţii: a) autorizaţia de construire valabilă, obţinută pe baza proiectului pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor, reglementată prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) devizul general, cu identificarea categoriilor de cheltuieli ce se finanţează de la bugetul de stat şi a celor suportate de autoritatea locală/beneficiar; c) documente care să prezinte stadiul fizic realizat, dacă este cazul. ART. 24 (1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei verifică administrativ şi centralizează documentaţiile transmise, în ordinea cronologică de înregistrare, iar pentru documentaţiile conforme, în limita creditelor de angajament aprobate anual cu această destinaţie, prevăzute în legea bugetară anuală, încheie contracte de finanţare. (2) Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (2) lit. e) şi h) şi alin. (3) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în baza ordinului prevăzut la art. 19 alin. (2), se încheie contracte de finanţare multianuale între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 2 ani în cazuri justificate, în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinaţie, fără eşalonarea anuală a creditelor bugetare, care se înscriu cumulat pentru toată perioada de finanţare. (3) Prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (6) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în baza ordinului prevăzut la art. 19 alin. (2) se încheie contracte de finanţare multianuale între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi beneficiarii instituţii publice centrale. (4) Documentaţiile care în urma analizei de conformitate administrativă sunt declarate neconforme se returnează beneficiarilor programului, motivat, cu menţiunea că documentaţiile revizuite vor primi un nou număr de înregistrare. (5) Pentru beneficiarii instituţii publice ale administraţiei publice centrale finanţate integral de la bugetul de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei virează anual, la solicitarea acestora, sumele aferente contractelor de finanţare prevăzute la alin. (3), în cont distinct de venituri ale bugetului de stat, codificat cu codul de identificare fiscală al beneficiarilor respectivi. (6) Se autorizează Ministerul Finanţelor, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să majoreze, la poziţii distincte, veniturile bugetului de stat, precum şi creditele bugetare prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite cu suma virată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru finanţarea cheltuielilor aferente contractelor de finanţare prevăzute la alin. (3), în termen de 10 zile de la data propunerii. (7) Concomitent cu majorarea prevăzută la alin. (6) se autorizează Ministerul Finanţelor, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să majoreze creditele de angajament prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite cu suma necesară implementării obiectivelor de investiţii, fără a depăşi valoarea totală a obiectivului menţionată în contractul prevăzut la alin. (3), în termen de 10 zile de la data propunerii. (8) Se autorizează ordonatorii principali de credite să detalieze influenţele aprobate potrivit alin. (6) şi (7) în bugetele lor şi în anexele la acestea, să introducă obiectivele de investiţii în anexe şi să le comunice Ministerului Finanţelor, în termen de 5 zile lucrătoare. (9) Cererile de deschidere de credite bugetare prezentate de ordonatorii principali de credite pentru finanţarea obiectivelor de investiţii vor fi însoţite de avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei cu privire la eligibilitatea cheltuielilor solicitate prin deschiderea de credite bugetare. Deschiderile de credite bugetare se realizează de către Ministerul Finanţelor în termen de 5 zile de la data depunerii cererii. (10) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei emite avizul prevăzut la alin. (9) în baza documentelor justificative depuse de către beneficiarii prevăzuţi la alin. (5) şi numai după stabilirea eligibilităţii cheltuielilor solicitate. (11) În cazul în care ordonatorii principali de credite nu ataşează cererii de deschidere de credite avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei prevăzut la alin. (9), Ministerul Finanţelor restituie deschiderea de credite bugetare solicitată. (12) Conţinutul, formatul şi termenul de emitere a avizului prevăzut la alin. (9) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. (13) Până la data de 22 decembrie a anului bugetar, sumele rămase neutilizate, determinate ca diferenţă între veniturile încasate potrivit alin. (5) şi plăţile efectuate, se virează de către ordonatorii de credite beneficiari din contul de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în contul de cheltuieli din care au fost virate iniţial. (14) Sumele virate în contul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei prevăzut la alin. (13) se pot solicita în anul următor, urmând procedura prevăzută la alin. (5)-(7). (15) În termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea obiectivului de investiţii, beneficiarii instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat restituie sumele neutilizate din contul de venituri în care au fost încasate, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în contul de cheltuieli din care au fost virate iniţial, dacă restituirea se efectuează în anul în care au fost alocate sumele, sau potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care sumele se restituie în anul următor celui în care au fost alocate. ART. 25 (1) Beneficiarii programului sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investiţiilor, precum şi de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în program, în termenele prevăzute în contractul de finanţare. (2) În cazul nefinalizării obiectivelor de investiţii în termenele stabilite prin contractul de finanţare, sumele transferate de la bugetul de stat se restituie Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. (3) După încheierea contractelor de finanţare, valoarea alocată de la bugetul de stat nu se majorează, iar în situaţia în care apar cheltuieli suplimentare, acestea se finanţează din sursele prevăzute din bugetele locale sau alte surse legal constituite. ART. 26 (1) Sumele aferente contractelor de finanţare se transferă beneficiarilor în limita bugetului anual al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei aprobat cu această destinaţie, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate, cu excepţia beneficiarilor instituţii publice centrale finanţate integral de la bugetul de stat cărora le sunt aplicabile prevederile art. 24 alin. (5). (2) Efectuarea primului transfer de la bugetul de stat, pentru obiectivele de investiţii incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. a), este condiţionată de încheierea convenţiei prevăzute la art. 18 alin. (2). (3) Sumele necesare pentru decontarea de către beneficiari a serviciilor/lucrărilor executate, aferente solicitărilor de transfer care se înregistrează la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei până în ultima zi lucrătoare a lunii noiembrie a fiecărui an, în perioada de derulare a contractelor de finanţare încheiate, se transferă beneficiarilor până la sfârşitul anului bugetar în care au fost înregistrate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (4) În situaţia epuizării creditelor bugetare disponibile în anul în curs, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei cu această destinaţie, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei înştiinţează beneficiarii contractelor de finanţare cu privire la aceasta. (5) După primirea înştiinţării prevăzute la alin. (4) beneficiarii dispun măsurile necesare evitării înregistrării de arierate, respectiv sistarea prestării de servicii, execuţiei de lucrări sau continuă implementarea obiectivelor de investiţii din surse proprii sau alte surse legal constituite. (6) După înştiinţarea beneficiarilor, în situaţia suplimentării creditelor bugetare pentru anul în curs, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei anunţă beneficiarii cu privire la reluarea transferurilor de sume, acestea urmând a se realiza în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate, şi, după caz, cu privire la epuizarea creditelor bugetare suplimentare. ART. 27 În perioada de valabilitate a contractelor de finanţare multianuală, în situaţia în care beneficiarii, autorităţi publice locale, decontează sumele aferente contribuţiei de la bugetul de stat din surse proprii sau alte surse legal constituite au dreptul să solicite recuperarea acestora la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, care transferă aceste sume în limita creditelor bugetare aprobate în buget cu această destinaţie, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate depuse până în ultima zi lucrătoare a lunii noiembrie a fiecărui an. ART. 28 (1) Pe perioada de derulare a contractelor de finanţare multianuală încheiate conform art. 24 alin. (2), în situaţia în care solicitările de transfer depuse depăşesc nivelul creditelor bugetare aprobat prin legea bugetară anuală pentru anul în curs, sumele aferente acestora se transferă de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu prioritate, în anul bugetar următor, în ordinea cronologică de înregistrare în anul anterior a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate. (2) În situaţia în care durata contractelor de finanţare multianuală încetează, iar solicitările de transfer depuse la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în perioada de valabilitate a contractului de finanţare depăşesc nivelul creditelor bugetare aprobat prin legea bugetară anuală pentru anul în curs, plata acestora se realizează în condiţiile art. 28^1 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 29 Beneficiarii, în baza contractelor de finanţare multianuală încheiate în temeiul prezentei legi, cuprind în bugetul propriu credite bugetare estimate în funcţie de graficele de realizare aferente prestărilor de servicii şi execuţiei de lucrări. ART. 30 (1) În cazul în care beneficiarii utilizează sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei notifică beneficiarii cu privire la prevederile încălcate şi solicită restituirea în termen de 30 de zile calendaristice a sumelor decontate necuvenit. (2) În situaţia în care beneficiarii unităţi administrativ-teritoriale, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, nu restituie sumele decontate necuvenit în termenul stabilit, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei solicită în scris direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice în a căror rază teritorială se află unităţile administrativ-teritoriale sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente, inclusiv a drepturilor cuvenite asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, precum şi a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav şi a plăţilor privind finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, după caz, atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii. Alocarea şi utilizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost sistate în condiţiile altor acte normative, se menţin. (3) După recuperarea sumelor de la beneficiari, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei comunică, în scris, direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice în a căror rază teritorială se află unităţile administrativ-teritoriale, care dispun încetarea restricţiilor prevăzute la alin. (2). (4) La cererea beneficiarului care se angajează să achite sumele decontate necuvenit prevăzute la alin. (1) şi în care se menţionează Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei ca beneficiar al sumelor şi detaliile privind plata, directorii generali ai direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/directorul general al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti/şefii de administraţie ai administraţiilor judeţene ale finanţelor publice alimentează conturile acestora atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, până la nivelul sumelor solicitate pentru plata sumelor decontate necuvenit prevăzute la alin. (1). (5) În termen de două zile lucrătoare de la data alocării sumelor, ordonatorii de credite prezintă unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului documentele de plată prin care achită sumele decontate necuvenit, prevăzute la alin. (1), potrivit celor menţionate în cerere. (6) În cazul în care ordonatorii de credite nu prezintă documentele de plată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în cazul în care acestea nu sunt întocmite potrivit destinaţiei prevăzute la alin. (4), unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să retragă din conturile bugetelor locale sumele aferente cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost alocate pe baza cererii, corespunzătoare documentelor de plată neprezentate sau întocmite eronat. Unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să comunice de îndată ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale sumele care au fost retrase şi motivele pentru care au fost retrase. (7) În situaţia în care beneficiarii instituţii publice centrale nu restituie sumele decontate necuvenit în termenul stabilit, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei poate solicita instanţelor de judecată obligarea instituţiilor centrale beneficiare ale programului la restituirea sumelor. ART. 31 (1) Beneficiarii răspund de organizarea şi derularea procedurilor de atribuire a contractelor de servicii/lucrări, în conformitate cu prevederile legale şi cu obligaţiile din contractele de finanţare multianuală, precum şi de modul de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat prin program, potrivit destinaţiei pentru care au fost alocate. (2) Beneficiarii au obligaţia să transmită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei toate documentele necesare monitorizării şi finanţării prin program a obiectivelor de investiţii şi sunt responsabili pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea datelor prezentate. (3) Beneficiarii programului răspund, potrivit legii, pentru necesitatea şi oportunitatea sumelor solicitate de la bugetul de stat, precum şi pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea sumelor cheltuite în scopul pentru care au fost alocate. ART. 32 (1) Programarea, coordonarea şi monitorizarea utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat în implementarea obiectivelor de investiţii din program se fac de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. (2) Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, împreună cu reprezentanţi cu atribuţii de control din aparatul propriu al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C., pot efectua verificări prin sondaj pentru lucrările realizate la obiectivele de investiţii derulate prin program. CAP. IV Contravenţii ART. 33 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei: (i) nerespectarea, în termen de 2 ani de la notificare, a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (5) privind expertizarea tehnică; (ii) nerespectarea obligaţiei de a proceda la proiectarea lucrărilor de intervenţii, în termen de 2 ani de la notificarea încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate; (iii) neînceperea execuţiei lucrărilor de intervenţii în termen de 2 ani de la data finalizării proiectării lucrărilor de intervenţii; (iv) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de 1978; (v) neînceperea sau împiedicarea în timpul mandatului a procedurilor legale pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978; (vi) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) privind întocmirea procesului-verbal de către reprezentantul primarilor municipiilor şi oraşelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti; b) cu amendă de la 25.000 de lei la 35.000 de lei, nerespectarea obligaţiei de realizare şi amplasare a panourilor de înştiinţare în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum şi menţinerea acestora până la recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţii; c) cu amendă de la 35.000 de lei la 50.000 de lei, nerespectarea prevederilor privind inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe şi notificarea, în scris, a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari asupra obligaţiilor ce le revin privind expertizarea/proiectarea lucrărilor de intervenţii. (2) Sancţiunile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor sau primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele cu atribuţii de control ale primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv ale Primăriei Municipiului Bucureşti, în cazul proprietarilor sau administratorilor, şi de către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C., în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv al primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi în cazul conducătorilor celorlalte instituţii publice, altele decât primăriile, şi care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru construcţiile, amenajările şi instalaţiile aferente obiectivelor militare şi speciale din cadrul acestora se realizează de către personalul din cadrul structurilor proprii de control ale instituţiilor menţionate la art. 11 alin. (4). (5) Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. CAP. V Dispoziţii finale ART. 34
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă normele metodologice de aplicare a prezentei legi, prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 35 În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă Metodologia de evaluare vizuală rapidă prevăzută la art. 3 alin. (6), prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 36 La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19 decembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 1.364/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 5 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 37 Prevederile prezentei legi nu se aplică în cazul clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate în clasa de risc seismic RsI, pentru care, până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, au fost semnate contractele de execuţie a lucrărilor de intervenţii în baza programelor aprobate în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cărora le sunt aplicabile prevederile actelor normative în vigoare la data iniţierii acestor proceduri. ART. 38 Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VASILE-DANIEL SUCIU PREŞEDINTELE SENATULUI FLORIN-VASILE CÎŢU Bucureşti, 12 iulie 2022. Nr. 212. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
