Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 210 din 3 noiembrie 2017 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 873 din 7 noiembrie 2017
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege stabileşte măsurile necesare punerii în aplicare, la nivel naţional, a dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în ceea ce priveşte stabilirea autorităţii competente şi a regimului sancţiunilor aplicabil în cazul încălcării dispoziţiilor titlului II şi ale art. 87 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 în scopul asigurării protecţiei drepturilor operatorilor de sisteme care furnizează garanţii altor operatori de sisteme în cazul în care aceştia din urmă fac obiectul unor proceduri de insolvenţă.
ART. 2
Termenii şi expresiile utilizate în prezenta lege au semnificaţiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 648/2012.
ART. 3
Următoarele categorii de persoane intră sub incidenţa prezentei legi:
a) instituţiile de credit, precum şi oricare dintre persoanele fizice responsabile prevăzute la art. 108 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
b) societăţile de servicii de investiţii financiare şi societăţile de administrare a investiţiilor şi administratorii fondurilor de investiţii alternative, precum şi oricare dintre persoanele fizice responsabile având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului, respectiv reprezentant al compartimentului de control intern al acestora, după caz;
c) societăţile de asigurare şi de reasigurare, precum şi oricare dintre persoanele fizice responsabile având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului, respectiv reprezentant al compartimentului de control intern al acestora, după caz;
d) administratorii fondurilor de pensii administrate privat şi/sau fondurilor de pensii facultative, precum şi persoanele fizice având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului, respectiv reprezentant al compartimentului de control intern al acestora, după caz;
e) contrapărţile centrale, precum şi oricare dintre persoanele fizice responsabile prevăzute la art. 2 pct. 27-29 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, respectiv reprezentanţi ai compartimentului de conformitate, în cazul în care responsabilitatea aparţine acestora, după caz;
f) operatorii de piaţă/de sistem care administrează locuri de tranzacţionare, precum şi persoanele fizice responsabile având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului, respectiv reprezentant al compartimentului de control intern al acestora, după caz;
g) contrapărţile nefinanciare, precum şi persoanele fizice responsabile având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului acestora, după caz.
ART. 4
(1) În aplicarea art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară exercită atribuţiile şi dispune măsurile necesare în calitate de autoritate competentă responsabilă pentru supravegherea respectării de către persoanele prevăzute la art. 3 lit. a)-f) a obligaţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor cuprinse în titlul II din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, astfel:
a) Banca Naţională a României, în ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 3 lit. a);
b) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 3 lit. b)-d) şi f).
(2) În ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 3 lit. g), Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritate competentă, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare. În ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 3 lit. e), Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritate competentă, în conformitate cu dispoziţiile art. 157 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 5
(1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară solicită şi procesează orice date şi informaţii relevante, inclusiv cele de natura datelor cu caracter personal, cu privire la operaţiunile care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 648/2012.
(2) În sensul prezentei legi, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. II
Măsuri administrative şi sancţiuni administrative
ART. 6
Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară dispune măsurile necesare şi/sau aplică sancţiunile prevăzute de prezenta lege, în cazurile în care constată că oricare dintre persoanele prevăzute la art. 3 se face vinovată de următoarele fapte:
a) nerespectarea de către contrapărţile financiare şi nefinanciare a obligaţiei de compensare a tuturor contractelor derivate extrabursiere aparţinând unei clase de instrumente financiare derivate extrabursiere desemnate ca fiind supuse obligaţiei de compensare, potrivit art. 4 şi art. 5 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
b) nerespectarea de către contrapărţile centrale a obligaţiei de acceptare la compensare a contractelor derivate extrabursiere în mod nediscriminatoriu şi transparent, indiferent de locul de tranzacţionare, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
c) nerespectarea de către contrapărţile centrale a termenului de 3 luni prevăzut la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 pentru transmiterea unui răspuns la o cerere de acces, formulată oficial de un loc de tranzacţionare, precum şi neacordarea accesului în termen de 3 luni de la soluţionarea favorabilă a unei astfel de cereri, potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
d) nerespectarea de către contrapărţile centrale a obligaţiei de justificare completă a refuzului, în cazul unei cereri de acces formulate de un loc de tranzacţionare, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
e) nefurnizarea de către operatorii de piaţă/sistem care administrează locurile de tranzacţionare, autorizate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, a informaţiilor privind tranzacţiile în mod transparent şi nediscriminatoriu oricărei contrapărţi centrale care a fost autorizată să compenseze contracte derivate extrabursiere tranzacţionate în locul respectiv de tranzacţionare, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
f) nerespectarea de către operatorii de piaţă/sistem care administrează locurile de tranzacţionare, autorizate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, a termenului de 3 luni prevăzut la art. 8 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, precum şi neacordarea accesului în termen de 3 luni de la soluţionarea favorabilă a unei astfel de cereri, în condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
g) nerespectarea de către operatorii de piaţă/sistem care administrează locurile de tranzacţionare a obligaţiei de justificare completă a refuzului în cazul unei cereri oficiale de acces făcute de o contraparte centrală, conform prevederilor art. 8 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
h) nerespectarea de către contrapărţile financiare, contrapărţile nefinanciare şi contrapărţile centrale a obligaţiei de raportare către un registru central de tranzacţii a informaţiilor referitoare la orice contract derivat încheiat, precum şi la orice modificare sau încetare a contractului, conform prevederilor art. 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
i) nerespectarea de către contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare a obligaţiei de păstrare a evidenţei tuturor contractelor derivate pe care le-au încheiat şi a tuturor modificărilor acestora pentru o durată minimă de 5 ani de la încetarea contractului, conform art. 9 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
j) nerespectarea de către contrapărţile financiare, contrapărţile nefinanciare şi contrapărţile centrale a obligaţiei de transmitere către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe a informaţiilor referitoare la un contract derivat, conform dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
k) nerespectarea de către contrapărţile nefinanciare a obligaţiilor decurgând din dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, referitoare la obligaţiile specifice privind compensarea pentru contrapărţile nefinanciare;
l) nerespectarea de către contrapărţile financiare, cu excepţia instituţiilor de credit şi a societăţilor de servicii de investiţii financiare, precum şi de către contrapărţile nefinanciare a obligaţiilor decurgând din dispoziţiile art. 11 alin. (1) - (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, referitoare la existenţa procedurilor şi mecanismelor corespunzătoare necesare măsurării, monitorizării şi atenuării riscului operaţional şi a riscului de contraparte, la evaluarea zilnică la preţul pieţei a valorii contractelor în derulare, respectiv la dispunerea de proceduri de gestionare a riscului care să impună un schimb de garanţii prompt, corect şi segregat corespunzător;
m) nerespectarea de către contrapărţile financiare, cu excepţia instituţiilor de credit şi a societăţilor de servicii de investiţii financiare, a obligaţiilor prevăzute la art. 11 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, referitoare la deţinerea unui cuantum adecvat şi proporţional de capital pentru a gestiona riscul neacoperit printr-un schimb adecvat de garanţii;
n) refuzul oricărei persoane prevăzute la art. 3 de a răspunde solicitărilor Băncii Naţionale a României, respectiv Autorităţii de Supraveghere Financiară, în vederea exercitării atribuţiilor ce le revin conform prezentei legi.
ART. 7
Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară dispune măsurile necesare şi/sau aplică sancţiunile prevăzute de prezenta lege pentru faptele prevăzute la art. 6, precum şi pentru nerespectarea actelor delegate ale Comisiei Europene adoptate în temeiul art. 4, 5 şi art. 7-11 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.
ART. 8
Pentru faptele prevăzute la art. 6, Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară poate dispune una dintre următoarele măsuri:
a) ordin de încetare a conduitei ilicite a persoanei fizice sau juridice şi de abţinere de la repetarea acesteia;
b) interdicţia temporară sau, pentru încălcări grave sau repetate, interdicţia permanentă de a exercita funcţiile prevăzute la art. 3 lit. a)-g), împotriva oricărei persoane fizice responsabile care exercită astfel de funcţii;
c) retragerea autorizaţiei acordate în condiţiile legii, după caz, contrapărţii financiare sau contrapărţii centrale.
ART. 9
Pentru faptele prevăzute la art. 6, Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară aplică una dintre următoarele sancţiuni administrative:
a) avertisment scris;
b) avertisment public prin care se indică persoana fizică sau juridică responsabilă şi fapta săvârşită;
c) amendă aplicabilă persoanei juridice, de până la 10% din valoarea totală netă a cifrei de afaceri realizate în exerciţiul financiar precedent;
d) amendă aplicabilă persoanei fizice, până la echivalentul în lei a 5 milioane de euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, la data intrării în vigoare a prezentei legi;
e) amendă până la de două ori valoarea beneficiului obţinut prin săvârşirea faptei, dacă acesta poate fi determinat;
f) retragerea aprobării, autorizării ori validării, după caz, acordate persoanelor fizice prevăzute la art. 3 lit. a)-f) în scopul exercitării de către acestea a atribuţiilor lor.
ART. 10
Nerespectarea de către instituţiile de credit ori de către societăţile de servicii de investiţii financiare a obligaţiilor prevăzute la art. 11 alin. (1)-(4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, referitoare la existenţa procedurilor şi mecanismelor corespunzătoare necesare măsurării, monitorizării şi atenuării riscului operaţional şi riscului de contraparte, la evaluarea zilnică la preţul pieţei a valorii contractelor în derulare, la dispunerea de proceduri de gestionare a riscului care să impună un schimb de garanţii prompt, corect şi segregat corespunzător, respectiv la deţinerea unui cuantum adecvat şi proporţional de capital pentru a gestiona riscul neacoperit printr-un schimb adecvat de garanţii, se sancţionează de către Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, prin dispunerea măsurilor necesare prevăzute la art. 226 şi/sau aplicarea sancţiunilor şi măsurilor sancţionatoare prevăzute la art. 229 din respectivul act normativ.
ART. 11
(1) Măsurile şi sancţiunile dispuse potrivit prevederilor prezentei legi trebuie să fie eficiente, proporţionale cu faptele şi deficienţele constatate şi de natură a avea un efect de descurajare.
(2) Potrivit prevederilor alin. (1), la stabilirea măsurii şi/sau sancţiunii, precum şi, după caz, a cuantumului sancţiunii pecuniare, autoritatea competentă are în vedere toate circumstanţele relevante, inclusiv, după caz:
a) gravitatea şi durata faptei;
b) forma de vinovăţie a persoanei fizice sau juridice responsabile de încălcare;
c) soliditatea financiară a persoanei responsabile de încălcare, prin luarea în considerare a unor factori precum cifra de afaceri totală a persoanei juridice sau venitul anual al persoanei fizice;
d) valoarea profiturilor obţinute sau a pierderilor evitate de către persoana responsabilă, în măsura în care acestea pot fi determinate;
e) cooperarea persoanei fizice sau juridice responsabile cu autoritatea competentă;
f) încălcările săvârşite anterior de persoana responsabilă;
g) măsurile luate de către persoana responsabilă pentru a împiedica repetarea faptelor;
h) orice consecinţe potenţial sistemice ale faptei săvârşite.
ART. 12
(1) În aplicarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, autoritatea competentă potrivit prezentei legi publică orice sancţiune aplicată în baza prezentei legi, modalitatea de publicare fiind stabilită de fiecare autoritate competentă în parte.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cazurile în care divulgarea informaţiilor ar pune în pericol pieţele financiare sau ar cauza daune disproporţionate părţilor implicate, considerentele de oportunitate care stau la baza unei eventuale decizii de nepublicare a sancţiunii fiind la aprecierea exclusivă a autorităţii competente.
(3) Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară întocmesc anual rapoarte de evaluare a eficacităţii regimurilor sancţiunilor aplicate conform prezentei legi, pe care le transmit Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 31 martie a anului următor, în vederea publicării unui raport de evaluare la nivel naţional, conform art. 12 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Informaţiile cuprinse în raportul de evaluare la nivel naţional dat publicităţii nu vor conţine date cu caracter personal.
ART. 13
(1) Actele de aplicare a sancţiunii amenzii constituie titluri executorii. Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat.
(2) Aplicarea sancţiunilor nu înlătură răspunderea civilă sau penală, după caz.
(3) Aplicarea măsurilor şi sancţiunilor prevăzute la art. 9 se prescrie în termen de un an de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârşirii acesteia.
(4) Sancţiunile prevăzute la art. 9 pot fi aplicate concomitent cu dispunerea măsurilor prevăzute la art. 8 sau independent de acestea.
ART. 14
În cazul constatării săvârşirii a două sau mai multe fapte sancţionate pecuniar conform prevederilor art. 9 lit. c), d) sau e) se aplică sancţiunea cea mai mare, majorată cu până la 50%, după caz.
ART. 15
Constatarea faptelor prevăzute la art. 6 se realizează de către reprezentanţi ai autorităţii competente, împuterniciţi în acest sens, în cursul inspecţiilor sau investigaţiilor efectuate în condiţiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 648/2012 ori pe baza notificărilor, raportărilor, informaţiilor transmise autorităţii competente în exercitarea atribuţiilor sale şi/sau pe baza datelor şi informaţiilor aflate la dispoziţia acesteia în orice alt mod.
ART. 16
(1) Actele prin care se dispun măsuri sau se aplică sancţiuni potrivit prezentei legi sunt emise după cum urmează:
a) în cazul persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a), de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Băncii Naţionale a României, conform regulamentelor interne ale acesteia, cu excepţia măsurilor prevăzute la art. 8 lit. b) şi c), care sunt de competenţa Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României;
b) în cazul persoanelor prevăzute la art. 3 lit. b)-g), de către Consiliul, preşedintele sau vicepreşedinţii Autorităţii de Supraveghere Financiară, conform deciziilor interne ale acesteia.
(2) Actele prevăzute la alin. (1) trebuie să cuprindă cel puţin elementele de identificare a persoanei în culpă, descrierea faptei şi a circumstanţelor acesteia şi temeiul de drept al dispunerii măsurii sau, după caz, al aplicării sancţiunii.
ART. 17
(1) Actele adoptate de Banca Naţională a României potrivit prezentei legi pot fi contestate potrivit prevederilor art. 275-277 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Actele adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiară potrivit prezentei legi pot fi contestate în condiţiile prevăzute de art. 21^3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. III
Dispoziţii finale
ART. 18
După alineatul (2) al articolului 9 din Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 28 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) În situaţia în care un operator de sistem a constituit o garanţie în favoarea unui alt operator de sistem în legătură cu un sistem interoperabil, drepturile pe care operatorul de sistem care a constituit garanţia le are asupra acelei garanţii nu sunt afectate de deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva operatorului de sistem beneficiar al garanţiei."
ART. 19
Prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 253/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică în cazul procedurilor de insolvenţă în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi.
ART. 20
(1) În exercitarea competenţelor stabilite prin prezenta lege, Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară pot emite reglementări pentru a asigura punerea în aplicare a dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 648/2012, a standardelor tehnice de reglementare sau de aplicare adoptate de Comisia Europeană pe baza competenţelor conferite acesteia şi, după caz, a ghidurilor sau recomandărilor emise de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe.
(2) Reglementările emise potrivit alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 21
Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
*
* *
Prezenta lege transpune art. 9 alin. (1) din Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE), seria L, nr. 166 din 11 iunie 1998.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PETRU-GABRIEL VLASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 3 noiembrie 2017.
Nr. 210.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
