Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 203 din 16 mai 2003 (*republicata*) privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 203 din 16 mai 2003 (republicata) privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 26 ianuarie 2005

Comenteaza legea

_______________
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Legea nr. 589/2003 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea anexei nr. 3 la <>Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2004.
<>Legea nr. 203/2003 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 27 mai 2003 şi a mai fost modificatã prin:
- <>Ordonanţa Guvernului nr. 61/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 29 august 2003, aprobatã prin <>Legea nr. 456/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 20 noiembrie 2003;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 15 octombrie 2003, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 589/2003 ;
- <>Legea nr. 451/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 26 noiembrie 2003.

ART. 1
(1) Realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintã o prioritate naţionalã.
(2) Componentele reţelei de transport sunt: infrastructura de transport, reţeaua de management al traficului şi reţeaua sistemului de poziţionare şi navigaţie.
ART. 2
Se aprobã Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, denumitã în continuare reţea, prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 3
Se aprobã Criteriile şi specificaţiile pentru proiectele de interes naţional şi european, denumite în continuare proiecte prioritare, prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 4
(1) Se aprobã Lista proiectelor prioritare, identificate de România împreunã cu Uniunea Europeanã, care urmeazã a fi realizate pânã în anul 2015, prevãzutã în anexa nr. 3.
(2) Pe mãsura îndeplinirii condiţiilor prevãzute în prezenta lege, Guvernul poate completa Lista proiectelor prioritare prevãzutã la alin. (1).
ART. 5
Finanţarea proiectelor prioritare prevãzute la art. 4 se asigurã din sumele alocate anual cu aceastã destinaţie de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, din credite externe, fonduri externe nerambursabile şi din alte surse legal constituite, pe bazã de documentaţii tehnico-economice aprobate conform legislaţiei în vigoare.
ART. 6
Planurile şi programele naţionale pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei, în special cu privire la proiectele prioritare identificate în prezenta lege, se aprobã de Guvern, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
ART. 7
(1) La fiecare 2 ani Guvernul va supune spre dezbatere Parlamentului un raport privind stadiul implementãrii liniilor directoare aprobate prin prezenta lege.
(2) La fiecare 5 ani Guvernul va întocmi şi va supune spre aprobare Parlamentului un raport de evaluare a stadiului general al dezvoltãrii economice şi tehnologice în domeniul transporturilor, în special în transportul feroviar, şi va solicita, dacã este cazul, aprobarea pentru adaptarea liniilor directoare în concordanţã cu progresele înregistrate.
(3) Elaborarea rapoartelor prevãzute la alin. (1) şi (2) se face pe baza propunerilor formulate de Comitetul interministerial prevãzut la art. 8.
ART. 8
(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se înfiinţeazã Comitetul interministerial pentru reţeaua de transport de interes naţional şi european.
(2) Comitetul interministerial este un organism cu caracter consultativ în subordinea Guvernului, compus din reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Comisiei Naţionale de Prognozã, şi este coordonat de reprezentantul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(3) Organizarea, funcţionarea şi competenţele Comitetului interministerial se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
ART. 9
(1) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi, în termen de 18 luni de la data intrãrii în vigoare a acesteia, Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analizã pentru evaluarea strategicã a impactului ansamblului reţelei asupra mediului.
(2) Pânã la data de 1 ianuarie 2007, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analizã a reţelei în ansamblul sãu, având în vedere documentele europene prin care au fost convenite coridoarele paneuropene de transport, astfel cum au fost redefinite la cea de-a treia Conferinţã Paneuropeanã a Transporturilor de la Helsinki din 23-25 iunie 1997, şi ţinând cont de necesitatea integrãrii României, alãturi de celelalte state interesate, într-o reţea transeuropeanã de transport, precum şi de necesitatea asigurãrii legãturilor între regiunile izolate şi periferice ale ţãrii cu regiunile sale centrale.
ART. 10
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta lege.

ANEXA 1

LINIILE DIRECTOARE
pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european

ART. 1
Liniile directoare au ca scop stabilirea obiectivelor, a prioritãţilor şi a principalelor cãi de acţiune avute în vedere pentru realizarea reţelei pe întregul teritoriu al României. Prin aceste linii directoare se identificã proiectele prioritare care trebuie sã contribuie la dezvoltarea reţelei în context naţional şi european.
ART. 2
(1) Liniile directoare prevãzute la art. 1 constituie cadrul general de referinţã ce are ca obiectiv stimularea acţiunilor organelor administraţiei publice centrale şi locale, în vederea realizãrii proiectelor prioritare, cerinţã esenţialã pentru integrarea României în Uniunea Europeanã.
(2) Realizarea proiectelor prioritare are ca scop:
a) asigurarea coeziunii, interconectãrii şi interoperabilitãţii în cadrul reţelei naţionale;
b) accesul la aceastã reţea;
c) asigurarea accesului interconectãrii şi interoperabilitãţii reţelei naţionale la reţeaua transeuropeanã de transport.
(3) Liniile directoare trebuie sã faciliteze implicarea sectorului privat în realizarea proiectelor prioritare.

CAP. I
Obiective, prioritãţi şi principii de acţiune în realizarea reţelei

ART. 3
Reţeaua va fi realizatã gradual, pânã în anul 2015, prin integrarea reţelelor de cãi de comunicaţie rutiere, feroviare, navigabile interioare, maritime şi aeriene de pe întregul teritoriu al României în reţeaua transeuropeanã, în conformitate cu planurile generale indicate în hãrţile prevãzute în anexa nr. 3 şi/sau cu specificaţiile prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 4
Reţeaua trebuie:
a) sã asigure îmbunãtãţirea continuã a libertãţii de mişcare a persoanelor şi mãrfurilor pe întregul teritoriu al României în cele mai bune condiţii sociale, de mediu şi de siguranţã posibile, în conformitate cu realizarea obiectivelor pe care România şi le-a propus în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã;
b) sã asigure utilizatorilor accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de transport, în condiţii economice acceptabile, de calitate şi de siguranţã;
c) sã permitã dezvoltarea echilibratã şi utilizarea tuturor modurilor de transport, ţinându-se cont de avantajele lor comparative;
d) sã asigure utilizarea optimã a capacitãţilor de infrastructurã de transport existente;
e) sã asigure interoperabilitatea în cadrul modurilor de transport şi sã încurajeze intermodalitatea dintre diferitele moduri de transport;
f) sã fie economic viabilã;
g) sã acopere întregul teritoriu al României, astfel încât sã fie facilitat accesul utilizatorilor, sã fie asiguratã legãtura regiunilor izolate şi periferice cu regiunile centrale, precum şi legãtura fãrã strangulãri dintre marile centre urbane şi restul ţãrii;
h) sã poatã fi conectatã la reţeaua transeuropeanã de transport şi la reţelele ţãrilor vecine, promovând în acelaşi timp interoperabilitatea şi accesul la aceste reţele;
i) sã fie proiectatã şi dimensionatã astfel încât sã asigure efectuarea transporturilor necesare realizãrii nevoilor de apãrare a ţãrii, pe timp de pace, în situaţii de crizã şi pe timp de rãzboi.
ART. 5
Ţinându-se cont de obiectivele stabilite la art. 4, sunt considerate prioritãţi:
a) realizarea şi dezvoltarea legãturilor, inclusiv a celor necesare pentru eliminarea strangulãrilor, realizarea secţiunilor lipsã şi finalizarea rutelor principale;
b) realizarea şi dezvoltarea infrastructurii de acces la reţea, care sã facã posibilã legãtura regiunilor izolate şi periferice cu regiunile centrale ale României;
c) combinarea şi integrarea optimã a diferitelor moduri de transport;
d) integrarea problemelor de protecţie a mediului în proiectarea şi dezvoltarea reţelei;
e) realizarea gradualã a interoperabilitãţii componentelor reţelei;
f) optimizarea capacitãţii şi a eficienţei infrastructurii existente;
g) stabilirea şi îmbunãtãţirea nodurilor reţelei şi a platformelor intermodale;
h) îmbunãtãţirea siguranţei şi a fiabilitãţii reţelei;
i) dezvoltarea şi implementarea pe reţea a unor sisteme de management şi control al traficului şi a sistemelor de informare a utilizatorilor, în vederea utilizãrii optime a infrastructurii;
j) întocmirea de studii care sã contribuie la îmbunãtãţirea proiectãrii şi realizãrii reţelei.
ART. 6
Realizarea reţelei trebuie sã aibã la bazã urmãtoarele principii de acţiune:
a) proiectarea şi revizuirea planurilor generale ale reţelei;
b) identificarea proiectelor prioritare;
c) adaptarea reţelei existente;
d) promovarea interoperabilitãţii reţelei;
e) combinarea optimã a modurilor de transport prin crearea, printre altele, a unor puncte de distribuţie care, în cazul mãrfurilor, trebuie sã fie amplasate, pe cât posibil, în afara centrelor urbane, în scopul de a permite realizarea efectivã a intermodalitãţii;
f) urmãrirea consistenţei şi a complementaritãţii ajutorului financiar, în concordanţã cu regulile aplicabile fiecãrui instrument financiar;
g) dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea fondurilor private;
h) întreprinderea de acţiuni în domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii;
i) cooperarea cu terţe ţãri interesate de dezvoltarea reţelei şi încheierea unor acorduri avantajoase cu acestea;
j) stimularea autoritãţilor locale şi a organizaţiilor internaţionale pentru a sprijini obiectivele de interes naţional şi european;
k) promovarea cooperãrii continue dintre pãrţile interesate;
l) luarea oricãror alte mãsuri care se dovedesc a fi necesare pentru realizarea obiectivelor la care se face referire la art. 4.

CAP. II
Proiectele prioritare

ART. 7
Pentru a fi considerat prioritar, un proiect de infrastructurã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sã se refere la reţeaua descrisã la art. 10-12;
b) sã urmãreascã obiectivele stabilite la art. 4;
c) sã corespundã uneia sau mai multor prioritãţi stabilite la art. 5;
d) sã fie potenţial viabil din punct de vedere economic, pe baza analizelor socioeconomice de cost şi beneficiu.
ART. 8
Orice proiect prioritar se va referi la un element al reţelei, aşa cum este descris la art. 13-31, şi are în vedere, în special, rutele identificate pe hãrţile din anexa nr. 3 şi/sau va corespunde specificaţiilor sau criteriilor prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 9
Pentru aprobarea şi realizarea proiectelor se iau în considerare normele de protecţie a mediului, prin realizarea de evaluãri ale impactului proiectelor prioritare asupra mediului.

CAP. III
Reţeaua

SECŢIUNEA 1
Elementele reţelei

ART. 10
Reţeaua cuprinde infrastructura de transport, de management şi de informare asupra traficului, de determinare a poziţiei transportului şi de navigaţie.
ART. 11
(1) Infrastructura de transport cuprinde reţelele de cãi rutiere, feroviare, navigabile interioare şi nodurile/punctele de distribuţie a reţelelor.
(2) Nodurile/punctele de distribuţie a reţelei sunt formate din porturile de pe cãile navigabile interioare, porturile maritime, aeroporturi şi terminale de transport combinat.
ART. 12
Reţeaua de management şi informare asupra traficului şi reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie includ instalaţiile tehnice necesare şi sistemele de informaţii şi de comunicaţii care asigurã operarea armonioasã a reţelei şi gestionarea eficientã a traficului.

SECŢIUNEA a 2-a
Reţeaua de cãi rutiere

ART. 13
Reţeaua de cãi rutiere cuprinde autostrãzi, drumuri expres şi drumuri naţionale, existente sau care urmeazã a fi realizate, şi care ocolesc principalele centre urbane pe rutele identificate pe reţea şi îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile urmãtoare:
a) joacã un rol important în traficul pe distanţã lungã;
b) furnizeazã legãturi cu alte moduri de transport;
c) realizeazã legãtura dintre regiunile izolate şi periferice şi regiunile centrale ale României.
ART. 14
Caracteristicile tehnice minime pentru reţeaua de cãi rutiere sunt cele definite în anexa nr. II la Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţionalã (A.G.R.), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, ratificat prin <>Decretul Consiliului de Stat nr. 149/1985 , şi în standardele adoptate în cadrul Proiectului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D. - privind "Autostrada Transeuropeanã Nord-Sud" - TEM, aprobat prin actul Cancelariei C.C. al P.C.R. nr. 375/6.006/1979.
ART. 15
Reţeaua de cãi rutiere trebuie sã asigure utilizatorilor un nivel ridicat, uniform şi continuu al serviciilor, confortului şi siguranţei.

SECŢIUNEA a 3-a
Reţeaua de cãi feroviare

ART. 16
(1) Reţeaua de cãi feroviare cuprinde reţeaua feroviarã de mare vitezã şi reţeaua feroviarã convenţionalã.
(2) Reţeaua feroviarã de mare vitezã va fi realizatã dupã anul 2015, în funcţie de înţelegerile cu ţãrile vecine, şi va cuprinde:
a) linii special construite pentru mare vitezã, echipate pentru viteze în general egale sau mai mari de 250 km/h, utilizând tehnologia curentã sau tehnologii noi;
b) linii special modernizate pentru mare vitezã, echipate pentru viteze de ordinul a 200 km/h;
c) linii special modernizate pentru mare vitezã, care au caracteristici deosebite ca rezultat al unor restricţii topografice, de relief sau de sistematizare urbanã, pentru care viteza trebuie adaptatã de la caz la caz.
(3) Reţeaua feroviarã convenţionalã cuprinde liniile pentru transportul feroviar convenţional, inclusiv segmentele de cale feratã pentru transportul combinat la care se face referire la art. 25.
ART. 17
Caracteristicile tehnice minime pentru cãile ferate convenţionale care fac parte din reţeaua de cãi feroviare sunt cele definite în Acordul european privind marile linii internaţionale de cale feratã (A.G.C.), încheiat la Geneva la 31 mai 1985, la care România a aderat prin <>Legea nr. 100/1996 , şi în Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.), încheiat la Geneva la 1 februarie 1991, ratificat prin <>Legea nr. 8/1993 .
ART. 18
Reţeaua de cãi feroviare, care are un rol important în traficul de mãrfuri şi persoane pe distanţã lungã şi în operarea transportului combinat pe distanţã lungã, trebuie realizatã astfel încât sã permitã interconectarea cu reţelele altor moduri de transport şi accesul la reţelele de cãi feroviare internaţionale, regionale şi locale.
ART. 19
Reţeaua de cãi feroviare trebuie sã ofere utilizatorilor un nivel ridicat de confort, de calitate a serviciilor şi siguranţã, datoritã continuitãţii sale şi implementãrii graduale a interoperabilitãţii cu reţelele feroviare europene, obţinute în special prin armonizarea tehnicã şi printr-un sistem de comandã şi control armonizat.

SECŢIUNEA a 4-a
Porturile interioare şi reţeaua de cãi navigabile

ART. 20
(1) Reţeaua de cãi navigabile interioare cuprinde: fluviul Dunãrea, râurile pe porţiunile lor navigabile, canalele navigabile, precum şi diferitele braţe care asigurã legãtura dintre acestea.
(2) Reţeaua de cãi navigabile interioare include şi porturile interioare, care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) sunt deschise traficului comercial;
b) sunt amplasate pe reţeaua de cãi navigabile interioare, aşa cum este prezentatã în anexa nr. 3;
c) sunt interconectate cu alte rute europene de transport;
d) sunt echipate cu instalaţii de transbordare pentru transport intermodal sau cu un volum anual de trafic de marfã de minimum 500.000 tone.
(3) Porturile interioare reprezintã noduri/puncte de distribuţie a reţelei, care permit realizarea legãturii dintre cãile navigabile la care face referire art. 22 şi alte moduri de transport.
(4) Realizarea reţelei de cãi navigabile trebuie sã facã posibilã, în special, interconectarea dintre regiuni industriale şi marile centre urbane şi sã asigure legãtura acestora cu porturile.
ART. 21
(1) Caracteristicile tehnice minime pentru cãile navigabile care fac parte din reţeaua de cãi navigabile interioare sunt cele stabilite pentru clasa IV de cãi navigabile, care permit trecerea unei nave sau a unui convoi de nave împinse cu o lungime de 80-85 m şi o lãţime de 9,5 m. Aceste caracteristici tehnice sunt cele definite în Acordul european privind marile cãi navigabile de importanţã internaţionalã (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996, ratificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 68/1998 , aprobatã prin <>Legea nr. 12/1999 .
(2) În cazul în care o cale navigabilã care face parte din reţea este modernizatã sau construitã, specificaţiile tehnice vor trebui sã corespundã cel puţin clasei IV şi ulterior ar trebui sã fie atinse clasele Va)/Vb), luându-se mãsuri adecvate pentru a se permite trecerea navelor utilizate pentru transportul combinat. Clasa Va) permite trecerea unei nave sau a unui convoi de nave împinse cu o lungime de 110 m şi o lãţime de 11,40 m, iar clasa Vb) permite trecerea unui convoi de nave împinse cu o lungime de 172 m pânã la 185 m şi o lãţime de 11,40 m.

SECŢIUNEA a 5-a
Porturi maritime

ART. 22
(1) Porturile maritime permit dezvoltarea transportului maritim şi constituie noduri/puncte de distribuţie a reţelei, care permit realizarea legãturii dintre transportul maritim şi alte moduri de transport.
(2) În porturile maritime sunt puse la dispoziţie operatorilor de transport maritim echipamente şi servicii.
(3) Infrastructura porturilor maritime trebuie realizatã astfel încât sã poatã primi nave care sunt utilizate pentru furnizarea serviciilor de transport de mãrfuri şi persoane pe distanţe lungi, scurte sau în navigaţia costierã, inclusiv pentru transportul cu nave feribot.
(4) Proiectele prioritare privind porturile maritime trebuie sã corespundã criteriilor şi specificaţiilor prevãzute în anexa nr. 2.

SECŢIUNEA a 6-a
Aeroporturi

ART. 23
(1) Aeroporturile situate pe teritoriul României, care sunt deschise traficului aerian comercial, formeazã o reţea de aeroporturi şi trebuie sã corespundã criteriilor stabilite în anexa nr. 2.
(2) Aeroporturile care fac parte din reţeaua de aeroporturi sunt clasificate în funcţie de volumul şi tipul traficului pe care îl deservesc şi în conformitate cu funcţiile pe care le au în reţea.
(3) Aceste aeroporturi trebuie sã permitã dezvoltarea legãturilor aeriene şi legãtura transportului aerian cu alte moduri de transport.
ART. 24
(1) Punctele internaţionale de distribuţie şi punctele naţionale de distribuţie constituie nucleul reţelei de aeroporturi şi trebuie sã corespundã criteriilor din Secţiunea a 5-a din anexa nr. 2.
(2) Legãturile dintre România şi alte ţãri se realizeazã, în cea mai mare parte, prin intermediul punctelor internaţionale de distribuţie. Punctele naţionale de distribuţie asigurã în special legãturi în interiorul României, dat fiind cã serviciile internaţionale reprezintã doar o micã parte din activitatea acestora.
(3) Punctele regionale de distribuţie şi punctele de acces trebuie sã faciliteze accesul la nucleul reţelei sau trebuie sã contribuie la deschiderea unor regiuni periferice şi izolate.

SECŢIUNEA a 7-a
Reţeaua de transport combinat

ART. 25
(1) Totalitatea infrastructurilor de transport care permit efectuarea transportului combinat formeazã o reţea de transport combinat.
(2) Reţeaua de transport combinat cuprinde:
a) cãile ferate şi cãile navigabile interioare care sunt adecvate transportului combinat şi rutele maritime care, împreunã cu eventuale parcursuri iniţiale şi/sau finale de transport rutier, permit transportul de mãrfuri pe distanţã lungã;
b) instalaţiile de transbordare a mãrfurilor între modurile de transport (auto/feroviar/naval-feroviar/naval/auto) din terminale;
c) materialul rulant adecvat, cu caracter provizoriu, atunci când caracteristicile infrastructurii, încã neadaptate, o cer.
ART. 26
Caracteristicile tehnice minime pentru reţeaua de transport combinat sunt cele definite în Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.).

SECŢIUNEA a 8-a
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului

ART. 27
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului rutier cuprinde:
a) sistemele moderne de informare a utilizatorilor;
b) sistemele de comunicaţie, alarmare/anunţare, intervenţie;
c) sistemele de comunicaţii pentru semnalarea situaţiilor periculoase şi pentru siguranţa circulaţiei rutiere;
d) sistemele de supraveghere a circulaţiei rutiere.
ART. 28
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului feroviar cuprinde:
a) sistemele de management şi conducere operativã a circulaţiei;
b) sistemele moderne de informare a utilizatorilor;
c) sistemele de raportare pentru trenurile care transportã mãrfuri periculoase sau poluante;
d) sistemele de comunicaţii pentru semnalarea situaţiilor periculoase şi pentru siguranţa circulaţiei feroviare.
ART. 29
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului maritim şi pe cãi navigabile interioare cuprinde:
a) sistemele de management al navigaţiei pe cãile navigabile interioare, costiere şi în porturi;
b) sistemele de determinare a poziţiei navelor;
c) sistemele de raportare pentru navele care transportã mãrfuri periculoase sau poluante;
d) sistemele de comunicaţii pentru pericole şi siguranţã, pentru a garanta un nivel ridicat de siguranţã şi eficienţã a navigaţiei şi a protecţiei mediului în apele naţionale navigabile ale României.
ART. 30
Reţeaua de management al traficului aerian cuprinde:
a) spaţiul aerian rezervat pentru aviaţia generalã;
b) cãile aeriene;
c) facilitãţi pentru navigaţie aerianã;
d) sistemele de management şi planificare a traficului şi sistemul de control al traficului aerian, cum ar fi: centre de control, mijloace de comunicare şi urmãrire a traficului, care sunt necesare pentru desfãşurarea eficientã şi în siguranţã a traficului aerian în spaţiul aerian al României.

SECŢIUNEA a 9-a
Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie

ART. 31
(1) Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie cuprinde sistemele de determinare a poziţiei şi de navigaţie prin satelit şi sistemele care vor fi definite în viitorul Plan european de radionavigaţie.
(2) Aceste sisteme asigurã un serviciu eficient şi sigur de determinare a poziţiei şi de navigaţie, care poate fi utilizat de toate modurile de transport.

ANEXA 2

CRITERII ŞI SPECIFICAŢII
pentru proiectele de interes naţional şi european*)

_____________
*) Criteriile şi specificaţiile se referã la secţiunile corespunzãtoare din anexa nr. 3.

SECŢIUNEA 1
Reţeaua de cãi rutiere

În plus faţã de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considerã proiect prioritar orice proiect de infrastructurã legat de acestea care constã în dezvoltarea reţelei şi, în particular:
a) lãrgirea autostrãzilor sau modernizarea drumurilor;
b) construirea sau modernizarea drumurilor ocolitoare ori a drumurilor de centurã ale oraşelor;
c) creşterea interoperabilitãţii reţelelor naţionale.

SECŢIUNEA a 2-a
Reţeaua de cãi feroviare

În plus faţã de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considerã proiect prioritar orice proiect de infrastructurã legat de acestea care constã în:
a) realizarea interoperabilitãţii cu sistemele feroviare transeuropene;
b) realizarea legãturii cu reţele ale altor moduri de transport.

SECŢIUNEA a 3-a
Porturile interioare şi reţeaua de cãi navigabile

Porturi interioare
În plus faţã de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considerã proiect prioritar orice proiect de infrastructurã care permite accesul fãrã discriminare oricãrui utilizator şi care:
A. corespunde uneia sau mai multora dintre urmãtoarele categorii:
1. acces în port din calea navigabilã interioarã;
2. infrastructurã portuarã în interiorul zonei portului;
3. alte infrastructuri de transport în zona portului;
4. alte infrastructuri de transport ce leagã portul cu alte elemente ale reţelei; sau care
B. priveşte una dintre urmãtoarele lucrãri:
1. construirea şi întreţinerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port şi a legãturilor cu reţeaua de transport naţionalã sau internaţionalã;
2. dezvoltarea şi întreţinerea teritoriului portuar în scopuri comerciale şi în alte scopuri conexe activitãţilor portuare;
3. construirea şi întreţinerea legãturilor rutiere şi feroviare;
4. realizarea şi întreţinerea, inclusiv dragarea rutelor de acces şi a altor zone acoperite de apã din port, şi asigurarea adâncimilor minime pe cãile navigabile interioare, conform acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
5. realizarea, amplasarea şi întreţinerea echipamentelor pentru poziţionare şi navigaţie şi a sistemelor de management al traficului, a celor de comunicaţie şi de informare din port şi de pe rutele de acces.

SECŢIUNEA a 4-a
Porturile maritime

I. Criterii de eligibilitate pentru porturile maritime din cadrul reţelei

Porturile maritime din cadrul reţelei trebuie sã corespundã uneia dintre categoriile prezentate mai jos:
A. porturi maritime internaţionale - porturile cu un volum de trafic anual total de minimum 1,5 milioane tone marfã sau 200.000 persoane şi care sunt conectate cu reţeaua terestrã, doar în cazul în care acest lucru este posibil, având astfel un rol important în transportul maritim internaţional. Porturile incluse în categoria A vor fi indicate pe harta conţinutã în anexa nr. 3 (c);
B. porturi regionale, care nu sunt incluse în categoria A aceste porturi au un volum de trafic anual total de minimum 0,5 milioane tone marfã sau între 100.000 şi 199.999 persoane, sunt conectate cu reţeaua terestrã, doar în cazul în care acest lucru este posibil, şi sunt echipate cu dispozitive de transbordare necesare pentru navigaţia maritimã pe distanţe scurte.

II. Condiţii comune pentru proiectele prioritare referitoare la porturile maritime din reţea

Proiectele prioritare trebuie sã facã referire doar la infrastructura accesibilã, fãrã discriminare, oricãrui utilizator.
În plus faţã de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considerã proiect prioritar şi orice proiect de infrastructurã care priveşte una dintre urmãtoarele lucrãri:
1. construirea şi întreţinerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port şi a legãturilor cu reţeaua de transport terestru naţionalã sau internaţionalã. Aceasta se referã mai ales la dezvoltarea şi întreţinerea teritoriului portuar în scopuri comerciale şi în alte scopuri conexe activitãţilor portuare;
2. construirea şi întreţinerea legãturilor rutiere şi feroviare;
3. realizarea şi întreţinerea, inclusiv dragarea rutelor de acces şi a altor zone acoperite de apã din port;
4. realizarea şi întreţinerea echipamentelor pentru poziţionare şi navigaţie, precum şi a sistemelor de management al traficului, de comunicaţie şi informare din port, inclusiv de pe rutele de acces.

III. Specificaţii pentru proiectele prioritare privind reţeaua de porturi maritime

Orice proiect care îndeplineşte specificaţiile urmãtoare se va considera proiect prioritar:




────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Specificaţiile
      proiectului                                   Categoria portului
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 I. Promovarea navigaţiei maritime pe distanţã scurtã
 Infrastructura necesarã pentru dezvoltarea/promovarea navigaţiei           Proiecte referitoare la
 pe distanţã scurtã şi fluviomaritime                                       porturile din categoria A

II. Accesul la porturi
 Accesul la porturi dinspre mare sau dinspre cãile navigabile interioare    Proiecte referitoare la
                                                                            porturile din categoriile A şi B
 Crearea sau îmbunãtãţirea accesului la zonele izolate,                     Proiecte referitoare la
 prin legarea porturilor la alte elemente ale reţelei prin intermediul      porturile din categoria A
 legãturilor feroviare, rutiere sau al cãilor navigabile interioare
 Dezvoltarea legãturilor de acces existente la zonele izolate,              Proiecte referitoare la
 prin conectarea porturilor la alte elemente ale reţelei                    porturile din categoriile A şi B
 prin intermediul conexiunilor feroviare, rutiere sau al cãilor
 navigabile interioare

III. Infrastructura portuarã din interiorul zonei portului
 Dezvoltarea infrastructurii portuare, în vederea îmbunãtãţirii             Proiecte referitoare la
 eficienţei intermodale                                                     porturile din categoriile A şi B
 Dezvoltarea şi instalarea sistemelor de informare şi management,           Proiecte referitoare la
 cum ar fi EDI (schimb electronic de date), sau a altor sisteme             porturile din categoriile A şi B
 de gestiune inteligentã a mãrfurilor şi a traficului persoanelor
 prin folosirea tehnologiilor integrate
 Dezvoltarea instalaţiilor portuare pentru a prelucra reziduuri             Proiecte referitoare la
                                                                            porturile din categoriile A şi B
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

SECŢIUNEA a 5-a
Aeroporturi

I. Criterii de eligibilitate pentru aeroporturi din cadrul reţelei

Aeroporturile din cadrul reţelei trebuie sã îndeplineascã criteriile pentru unul dintre urmãtoarele puncte de distribuţie:
1. Punctele internaţionale de distribuţie includ:
a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi*) cu un volum de trafic anual total de cel puţin:
_____________
*) Sisteme de aeroporturi - douã sau mai multe aeroporturi care deservesc împreunã acelaşi oraş sau aceleaşi oraşe.

- 5.000.000 mişcãri persoane minus 10%; sau
- 100.000 mişcãri aeronave comerciale; sau
- 150.000 tone mãrfuri; sau
- 1.000.000 mişcãri persoane în afara României; sau
b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct internaţional de distribuţie care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe acelaşi amplasament.
2. Punctele naţionale de distribuţie includ:
a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi cu un volum anual de trafic:
- între 1.000.000 minus 10% şi 4.499.999 mişcãri persoane;
sau
- între 50.000 şi 149.999 tone mãrfuri; sau
- între 500.000 şi 899.999 mişcãri persoane, dintre care cel puţin 30% sunt în afara României;
sau
- între 300.000 şi 899.999 mişcãri persoane şi care sunt amplasate la o distanţã de peste 500 km de cel mai apropiat punct de distribuţie internaţional; sau
b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct internaţional de distribuţie şi care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe acelaşi amplasament.
3. Punctele regionale de distribuţie şi punctele de accesibilitate includ toate aeroporturile cu un volum anual de trafic cuprins:
a) între 500.000 şi 899.999 mişcãri persoane, dintre care cel mult 30% sunt în afara României; sau
b) între 250.000 minus 10% şi 499.999 mişcãri persoane; sau
c) între 10.000 şi 49.999 tone mãrfuri; sau
d) amplasate într-o zonã izolatã a României şi care oferã servicii comerciale cu aeronave cu greutatea la decolare mai mare de 10 tone.
Se considerã cã un aeroport este amplasat într-o zonã izolatã dacã este situat în afara unei raze de 100 km în linie dreaptã de cel mai apropiat punct internaţional sau naţional de distribuţie. Aceastã distanţã poate fi redusã la 75 km, în mod excepţional, în cazul unor dificultãţi reale de acces datoritã poziţiei geografice sau calitãţii infrastructurilor de transport terestru.

II. Specificaţii pentru proiectele prioritare care privesc reţeaua de aeroporturi

Se considerã proiect prioritar orice proiect care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Specificaţii pentru proiecte                         Tipul punctelor de
                                                    distribuţie afectate*)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 I. Optimizarea capacitãţii aeroportuare existente

 Mãsura 1 - Optimizarea capacitãţii existente
 în ceea ce priveşte numãrul de mişcãri ale            Internaţional
 aeronavelor, numãrul de persoane sau                  Naţional
 cantitatea de marfã, precum şi a echipamentelor       Regional sau de
 aeroportuare de navigaţie aerianã                     accesibilitate

 Mãsura 2 - Îmbunãtãţirea securitãţii şi siguranţei    Internaţional
 aeroporturilor                                        Naţional
                                                       Regional sau de
                                                       accesibilitate

 Mãsura 3 - Adaptarea infrastructurii existente        Internaţional
 la dezvoltarea traficului şi, în special, la          Naţional
 mãsurile care reglementeazã libera circulaţie         Regional sau de
 a persoanelor                                         accesibilitate



 II. Dezvoltarea unor noi capacitãţi aeroportuare

 Mãsura 4 - Dezvoltarea infrastructurilor şi a         Internaţional
 echipamentelor care determinã capacitatea             Naţional
 aeroportuarã în ceea ce priveşte numãrul de
 mişcãri ale aeronavelor, traficul de persoane
 sau al mãrfurilor, inclusiv echipamentele
 aeroportuare de navigaţiei aerianã

 III. Îmbunãtãţirea protecţiei împotriva poluãrii
 generate de activitãţile aeroportuare

 Mãsura 5 - Îmbunãtãţirea mãsurilor de protecţie       Internaţional
 a mediului în ceea ce priveşte limitarea zgomotului   Naţional
 şi tratarea deşeurilor rezultate din activitãţile
 aeroportuare

 IV. Îmbunãtãţirea şi dezvoltarea accesului la
     aeroporturi

 Mãsura 6 - Îmbunãtãţirea sau dezvoltarea              Internaţional
 interfeţelor dintre aeroporturi şi                    Naţional
 infrastructurile de acces la acestea

 Mãsura 7 - Îmbunãtãţirea şi dezvoltarea               Internaţional
 legãturilor cu reţelele altor moduri de               Naţional
 transport şi mai ales cu reţeaua feroviarã
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
___________
    *) Acest tabel nu exclude ca aceste mãsuri, în cazuri speciale,
       justificate, sã fie extinse şi asupra altor puncte de distribuţie.

SECŢIUNEA a 6-a
Reţeaua de transport combinat

Se considerã proiect prioritar orice proiect de infrastructurã care constã în:
a) construcţia sau îmbunãtãţirea infrastructurilor feroviare ori de pe cãile navigabile interioare, astfel încât transportul unitãţilor de transport intermodale (UTI) sã devinã posibil din punct de vedere tehnic şi viabil din punct de vedere economic;
b) construcţia sau dezvoltarea de terminale intermodale pentru transporturi interioare, inclusiv dotarea acestora cu echipamente de transbordare fixe ori mobile;
c) adaptarea zonelor portuare pentru dezvoltarea sau îmbunãtãţirea transferului containerelor între transportul maritim şi transportul feroviar, pe cãile navigabile interioare sau rutier;
d) utilizarea echipamentelor de transport feroviar special adapatate pentru transportul combinat, acolo unde acest lucru este cerut de caracteristicile infrastructurii, în special din punctul de vedere al costului adaptãrii eventuale a unei astfel de infrastructuri şi sub rezerva ca utilizarea unor astfel de echipamente sã fie asociatã cu infrastructura în cauzã şi ca operatorii implicaţi sã aibã acces nediscriminatoriu la aceasta.

SECŢIUNEA a 7-a
Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului

I. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului rutier

Se considerã proiect prioritar orice proiect de infrastructurã care permite dezvoltarea managementului traficului şi utilizarea sistemelor de informaţii şi, în special:
a) realizarea infrastructurii de telematicã pentru colectarea datelor de trafic;
b) dezvoltarea de centre de informaţii asupra traficului şi centre de control al traficului, precum şi schimbul de date cu centrele de informaţii asupra traficului din diferite ţãri;
c) înfiinţarea unor servicii de informare rutierã, în particular sisteme RDS-TMC**);
____________
**) Un sistem de mesaje digitale - radio pentru traficul rutier, în care mesajul poate fi transmis individual utilizatorului rutier.

d) interoperabilitatea tehnicã a infrastructurilor de telematicã.

II. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului maritim

Se considerã proiect prioritar orice proiect care:
a) este conform obiectivelor politicii comunitare privind siguranţa navigaţiei maritime; sau
b) este proiectat sã implementeze convenţii internaţionale şi rezoluţii ale Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) în domeniul siguranţei navigaţiei şi referitoare la:
- implementarea sistemului comunitar de înregistrare a navelor care vin în/pleacã din porturile româneşti sau sunt în tranzit în largul coastelor României, utilizându-se sistemul electronic de schimb de date, incluzând, de asemenea, transmiterea datelor între nave şi instalaţii terestre, acordându-se o atenţie deosebitã sistemelor electronice de schimb de date (EDI) cu interfeţe compatibile;
- dezvoltarea şi îmbunãtãţirea sistemului de radionavigaţie GPS (sistemul global de determinare a poziţiei);
- dezvoltarea şi îmbunãtãţirea sistemelor de management şi informaţii pentru navigaţia de coastã şi portuarã (VTS) şi a legãturilor lor în vederea urmãririi mai eficiente şi mai sigure a traficului maritim, în particular în zonele de convergenţã, aglomerate sau sensibile pentru mediu;
- implementarea unor tehnici pentru îmbunãtãţirea urmãririi traficului: baze de date privind fluxurile de trafic, accidentele şi incidentele maritime, implementarea unor tehnici pentru analiza fluxurilor de trafic;
- dezvoltarea infrastructurii şi a echipamentelor în scopul implementãrii unui sistem global pentru siguranţã şi pericole pe mare (GMDSS);
- îmbunãtãţirea sistemelor telematice de schimb de date, în contextul controlului statului în porturi (port state control).

III. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului pe cãile navigabile interioare

Se considerã proiect prioritar orice proiect de infrastructurã care include în special:
a) un sistem de mãsurãtori topohidrografice ale gabaritelor de navigaţie;
b) un sistem de semnalizare pentru navigaţie şi de dirijare pentru nave, în special pentru navele care transportã mãrfuri periculoase şi poluante;
c) sisteme de comunicaţii pentru cazuri de urgenţã şi siguranţa pe cãile navigabile interioare.

IV. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului aerian

Se considerã proiect prioritar orice proiect care permite creşterea capacitãţii sistemului de management al traficului aerian şi optimizarea utilizãrii acestuia, care face parte dintr-un model de armonizare şi integrare a facilitãţilor şi procedurilor diferitelor puncte de distribuţie naţionale şi este în concordanţã cu standardele internaţionale relevante, definite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (O.A.C.I.) şi de organismele europene competente, toate cele de mai sus ţinând cont, în special, de lucrãrile Organizaţiei Europene pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL).
Astfel de proiecte constau în:
a) studii privind o mai bunã utilizare a spaţiului aerian de cãtre diferiţii utilizatori şi implementarea unui sistem de rute coerent şi eficient;
b) planificarea şi managementul traficului aerian care sã ajute la realizarea unui echilibru între cerere şi ofertã şi sã ducã la o utilizare optimã a capacitãţilor de control disponibile;
c) studiile şi lucrãrile necesare pentru armonizarea mijloacelor şi procedurilor pentru integrarea diferiţilor furnizori de servicii, ţinându-se cont, în special, de liniile directoare adoptate de Conferinţa Europeanã a Aviaţiei Civile (ECAC);
d) îmbunãtãţirea productivitãţii sistemului, în special prin intermediul mijloacelor automate de asistare a controlului de trafic şi a sistemelor de detectare şi rezolvare a conflictelor potenţiale;
e) contribuţii la instalarea mijloacelor de comunicaţie, navigaţie şi supraveghere necesare controlului traficului aerian, inclusiv promovarea de noi tehnologii, în special sateliţi şi reţele digitale de date, acolo unde aceasta conduce la concordanţa cu specificaţiile comune europene.

SECŢIUNEA a 8-a
Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie

Se considerã proiect de interes naţional şi european orice proiect referitor la stabilirea oricãrei componente a viitorului Plan european de radionavigaţie sau a sistemului global de determinare a poziţiei şi de navigaţie prin satelit, care se integreazã în urmãtoarea structurã:
a) centru de control cuprinzând un sistem de procesare şi control;
b) reţea de staţii de navigaţie terestre;
c) un segment de spaţiu compus din sateliţi care permit transmiterea semnalelor de navigaţie;
d) reţea de staţii de supraveghere.

ANEXA 3

LISTA
proiectelor prioritare, identificate de România împreunã cu Uniunea Europeanã, care urmeazã a fi realizate pânã în anul 2015

Reţeaua de cãi rutiere - prezentatã în anexa nr. 3(a):
1. Nãdlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Alba Iulia-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Lehliu-Feteşti-Cernavodã-Constanţa
2. Sibiu-Braşov-Ploieşti-Bucureşti
3. Nãdlac-Timişoara-Stamora Moraviţa
4. Halmeu-Satu Mare-Zalãu-Cluj-Napoca-Turda-Alba Iulia
5. Borş-Oradea-Zalãu
6. Lugoj-Caransebeş-Drobeta-Turnu Severin-Filiaşi-Craiova-Calafat
7. Drobeta-Turnu Severin-Calafat
8. Simeria-Haţeg-Petroşani-Filiaşi
9. Craiova-Alexandria-Bucureşti
10. Siret-Suceava-Bacãu-Mãrãşeşti-Tişiţa
11. Albiţa-Huşi-Tecuci-Tişiţa-Buzãu-Bucureşti-Giurgiu
12. Buzãu-Ploieşti

Reţeaua de cãi ferate - prezentatã în anexa nr. 3(b):
Reţeaua feroviarã convenţionalã:
1. Curtici-Arad-Simeria-Vinţu de Jos-Alba Iulia-Coşlariu-Copşa Micã-Braşov-Ploieşti-Bucureşti-Feteşti-Medgidia-Constanţa
2. Vinţu de Jos-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Vâlcele-Piteşti-Bucureşti
3. Arad-Timişoara-Caransebeş-Drobeta-Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Calafat
4. Craiova-Roşiori-Videle-Bucureşti/Giurgiu
5. Ungheni-Cristeşti Jijia-Iaşi-Paşcani-Bacãu-Adjud-Mãrãşeşti-Focşani-Buzãu-Ploieşti-Bucureşti-Giurgiu
6. Vicşani-Suceava-Paşcani
7. Buzãu-Fãurei-Brãila-Galaţi-Reni
8. Oradea-Episcopia Bihor
9. Halmeu-Satu Mare-Oradea-Poieni-Cluj-Napoca-Apahida-Coşlariu

Reţeaua de cãi navigabile interioare şi porturi - prezentatã în anexa nr. 3(c):
Reţeaua de cãi navigabile interioare:
1. Dunãrea (Baziaş-portul Cernavodã-portul Brãila-portul Sulina)
2. Canalul Dunãre-Marea Neagrã
Porturi interioare:
1. Portul Sulina
2. Portul Tulcea
3. Portul Medgidia
4. Portul Galaţi
5. Portul Brãila
6. Portul Cernavodã
7. Portul Cãlãraşi
8. Portul Olteniţa
9. Portul Giurgiu
10. Portul Calafat
11. Portul Drobeta-Turnu Severin
12. Portul Moldova Veche
Porturi maritime:
Portul Constanţa

Reţeaua de aeroporturi - prezentatã în anexa nr. 3(d):
1. Arad
2. Bucureşti Bãneasa
3. Bucureşti Henri Coandã
4. Bacãu
5. Cluj-Napoca
6. Constanţa
7. Iaşi
8. Oradea
9. Sibiu
10. Suceava
11. Timişoara.

ANEXA 3(a)

RETEAUA DE CAI RUTIERE

NOTA CTCE Piatra Neamt
Harta ce reprezinta reteaua de cai rutiere, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 26 ianuarie 2005, la pagina 12, a se vedea imaginea asociata.

ANEXA 3(b)

RETEAUA DE CAI FERATE

NOTA CTCE Piatra Neamt
Harta ce reprezinta reteaua de cai ferate, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 26 ianuarie 2005, la pagina 13, a se vedea imaginea asociata.

ANEXA 3(c)

RETEAUA DE CAI NAVIGABILE INTERIOARE
SI PORTURI

NOTA CTCE Piatra Neamt
Harta ce reprezinta reteaua de cai navigabile interioare si porturi, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 26 ianuarie 2005, la pagina 14, a se vedea imaginea asociata.

ANEXA 3(d)

RETEAUA DE AEROPORTURI

NOTA CTCE Piatra Neamt
Harta ce reprezinta reteaua de aeroporturi, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 26 ianuarie 2005, la pagina 15, a se vedea imaginea asociata.

________________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 203 din 16 mai 2003

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

LEGE nr. 203 din 16 mai 2003 (*republicata*) privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european

Comentarii

Atentie, Juristi!

LEGE nr. 203 din 16 mai 2003 (republicata) privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european