Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 203 din 16 mai 2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 203 din 16 mai 2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 27 mai 2003

Comenteaza legea

Parlamentul României adopta prezenta lege.

ART. 1
(1) Realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintã o prioritate nationala.
(2) Componentele reţelei de transport sunt: infrastructura de transport, reţeaua de management al traficului şi reţeaua sistemului de pozitionare şi navigaţie.
ART. 2
Se aproba liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, denumita în continuare reţea, prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 3
Se aproba criteriile şi specificaţiile pentru proiectele de interes naţional şi european, denumite în continuare proiecte prioritare, prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 4
(1) Se aproba Lista proiectelor prioritare, identificate de România împreunã cu Uniunea Europeanã, care urmeazã a fi realizate pana în anul 2015, prevãzutã în anexa nr. 3.
(2) Pe mãsura îndeplinirii condiţiilor prevãzute în prezenta lege, Guvernul poate completa lista proiectelor prioritare prevãzutã la alin. (1).
ART. 5
Finanţarea proiectelor prioritare prevãzute la art. 4 se asigura din sumele alocate anual cu aceasta destinaţie de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, din credite externe, fonduri externe nerambursabile şi din alte surse legal constituite, pe baza de documentaţii tehnico-economice aprobate conform legislaţiei în vigoare.
ART. 6
Planurile şi programele naţionale pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei, în special cu privire la proiectele prioritare identificate în prezenta lege, se aproba de Guvern, la propunerea Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 7
(1) La fiecare 2 ani Guvernul va supune spre dezbatere Parlamentului un raport privind stadiul implementarii liniilor directoare aprobate prin prezenta lege.
(2) La fiecare 5 ani Guvernul va întocmi şi va supune spre aprobare Parlamentului un raport de evaluare a stadiului general al dezvoltãrii economice şi tehnologice în domeniul transporturilor, în special în transportul feroviar, şi va solicita, dacã este cazul, aprobarea pentru adaptarea liniilor directoare în concordanta cu progresele înregistrate.
(3) Elaborarea rapoartelor prevãzute la alin. (1) şi (2) se face pe baza propunerilor formulate de Comitetul interministerial prevãzut la art. 8.
ART. 8
(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se înfiinţeazã Comitetul interministerial pentru reţeaua de transport de interes naţional şi european.
(2) Comitetul interministerial este un organism cu caracter consultativ în subordinea Guvernului, compus din reprezentanţi ai Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului Dezvoltãrii şi Prognozei şi este coordonat de reprezentantul Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(3) Organizarea, funcţionarea şi competentele Comitetului interministerial se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 9
(1) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi, în termen de 18 luni de la data intrãrii în vigoare a acesteia, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiza pentru evaluarea strategica a impactului ansamblului reţelei asupra mediului.
(2) În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiza a reţelei în ansamblul sau, având în vedere documentele europene prin care au fost convenite coridoarele paneuropene de transport, asa cum au fost redefinite la cea de-a treia Conferinţa Paneuropeana a Transporturilor de la Helsinki din 23 - 25 iunie 1997, şi ţinând cont de necesitatea integrãrii României, alãturi de celelalte state interesate, într-o reţea transeuropeana de transport, precum şi de necesitatea asigurãrii legãturilor dintre regiunile izolate şi periferice ale tarii cu regiunile sale centrale.
ART. 10
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 3 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

Bucureşti, 16 mai 2003.
Nr. 203.

ANEXA 1

LINIILE DIRECTOARE
pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei
de transport de interes naţional şi european

ART. 1
Liniile directoare au ca scop stabilirea obiectivelor, a prioritatilor şi a principalelor cai de acţiune avute în vedere pentru realizarea reţelei pe întregul teritoriu al României. Prin aceste linii directoare se identifica proiectele prioritare care trebuie sa contribuie la dezvoltarea reţelei în context naţional şi european.
ART. 2
(1) Liniile directoare prevãzute la art. 1 constituie cadrul general de referinta ce are ca obiectiv stimularea acţiunilor organelor administraţiei publice centrale şi locale, în vederea realizãrii proiectelor prioritare, cerinta esenţialã pentru integrarea României în Uniunea Europeanã.
(2) Realizarea proiectelor prioritare are ca scop:
a) asigurarea coeziunii, interconectarii şi interoperabilitatii în cadrul reţelei naţionale;
b) accesul la aceasta reţea;
c) asigurarea accesului interconectarii şi interoperabilitatii reţelei naţionale la reţeaua transeuropeana de transport.
(3) Liniile directoare trebuie sa faciliteze implicarea sectorului privat în realizarea proiectelor prioritare.

CAP. 1
Obiective, prioritati şi principii de acţiune în realizarea reţelei

ART. 3
Reţeaua va fi realizatã gradual, pana în anul 2015, prin integrarea reţelelor de cai de comunicaţie rutiere, feroviare, navigabile interioare, maritime şi aeriene de pe întregul teritoriu al României în reţeaua transeuropeana, în conformitate cu planurile generale indicate în hartile prevãzute în anexa nr. 3 şi/sau cu specificaţiile prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 4
Reţeaua trebuie:
a) sa asigure îmbunãtãţirea continua a libertãţii de mişcare a persoanelor şi mãrfurilor pe întregul teritoriu al României în cele mai bune condiţii sociale, de mediu şi de siguranta posibile, în conformitate cu realizarea obiectivelor pe care România şi le-a propus în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã;
b) sa asigure utilizatorilor accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de transport, în condiţii economice acceptabile, de calitate şi de siguranta;
c) sa permitã dezvoltarea echilibrata şi utilizarea tuturor modurilor de transport, ţinându-se cont de avantajele lor comparative;
d) sa asigure utilizarea optima a capacitãţilor de infrastructura de transport existente;
e) sa asigure interoperabilitatea în cadrul modurilor de transport şi sa incurajeze intermodalitatea dintre diferitele moduri de transport;
f) sa fie economic viabila;
g) sa acopere întregul teritoriu al României, astfel încât sa fie facilitat accesul utilizatorilor, sa fie asigurata legatura regiunilor izolate şi periferice cu regiunile centrale, precum şi legatura fãrã strangulari dintre marile centre urbane şi restul tarii;
h) sa poatã fi conectata la reţeaua transeuropeana de transport şi la reţelele ţãrilor vecine, promovand în acelaşi timp interoperabilitatea şi accesul la aceste reţele;
i) sa fie proiectata şi dimensionata astfel încât sa asigure efectuarea transporturilor necesare realizãrii nevoilor de apãrare a tarii, pe timp de pace, în situaţii de criza şi pe timp de rãzboi.
ART. 5
Ţinându-se cont de obiectivele stabilite la art. 4, sunt considerate prioritati:
a) realizarea şi dezvoltarea legãturilor, inclusiv a celor necesare pentru eliminarea strangularilor, realizarea secţiunilor lipsa şi finalizarea rutelor principale;
b) realizarea şi dezvoltarea infrastructurii de acces la reţea, care sa facã posibila legatura regiunilor izolate şi periferice cu regiunile centrale ale României;
c) combinarea şi integrarea optima a diferitelor moduri de transport;
d) integrarea problemelor de protecţie a mediului în proiectarea şi dezvoltarea reţelei;
e) realizarea graduala a interoperabilitatii componentelor reţelei;
f) optimizarea capacitãţii şi a eficientei infrastructurii existente;
g) stabilirea şi îmbunãtãţirea nodurilor reţelei şi a platformelor intermodale;
h) îmbunãtãţirea siguranţei şi a fiabilitatii reţelei;
i) dezvoltarea şi implementarea pe reţea a unor sisteme de management şi control al traficului şi a sistemelor de informare a utilizatorilor, în vederea utilizãrii optime a infrastructurii;
j) întocmirea de studii care sa contribuie la îmbunãtãţirea proiectãrii şi realizãrii reţelei.
ART. 6
Realizarea reţelei trebuie sa aibã la baza urmãtoarele principii de acţiune:
a) proiectarea şi revizuirea planurilor generale ale reţelei;
b) identificarea proiectelor prioritare;
c) adaptarea reţelei existente;
d) promovarea interoperabilitatii reţelei;
e) combinarea optima a modurilor de transport prin crearea, printre altele, a unor puncte de distribuţie care, în cazul mãrfurilor, trebuie sa fie amplasate, pe cat posibil, în afarã centrelor urbane, în scopul de a permite realizarea efectivã a intermodalitatii;
f) urmãrirea consistentei şi a complementaritatii ajutorului financiar, în concordanta cu regulile aplicabile fiecãrui instrument financiar;
g) dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea fondurilor private;
h) întreprinderea de acţiuni în domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii;
i) cooperarea cu terţe tari interesate de dezvoltarea reţelei şi încheierea unor acorduri avantajoase cu acestea;
j) stimularea autoritãţilor locale şi a organizaţiilor internaţionale pentru a sprijini obiectivele de interes naţional şi european;
k) promovarea cooperãrii continue dintre pãrţile interesate;
l) luarea oricãror alte mãsuri care se dovedesc a fi necesare pentru realizarea obiectivelor la care se face referire la art. 4.

CAP. 2
Proiectele prioritare

ART. 7
Pentru a fi considerat prioritar, un proiect de infrastructura trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa se refere la reţeaua descrisã la art. 10-12;
b) sa urmãreascã obiectivele stabilite la art. 4;
c) sa corespundã uneia sau mai multor prioritati stabilite la art. 5;
d) sa fie potenţial viabil din punct de vedere economic, pe baza analizelor socioeconomice de cost şi beneficiu.
ART. 8
Orice proiect prioritar se va referi la un element al reţelei, asa cum este descris la art. 13-31, şi are în vedere, în special, rutele identificate pe hartile din anexa nr. 3 şi/sau va corespunde specificatiilor sau criteriilor prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 9
Pentru aprobarea şi realizarea proiectelor se iau în considerare normele de protecţie a mediului, prin realizarea de evaluãri ale impactului proiectelor prioritare asupra mediului.

CAP. 3
Reţeaua

SECŢIUNEA 1
Elementele reţelei

ART. 10
Reţeaua cuprinde infrastructura de transport, de management şi de informare asupra traficului, de determinare a poziţiei transportului şi de navigaţie.
ART. 11
(1) Infrastructura de transport cuprinde reţelele de cai rutiere, feroviare, navigabile interioare şi nodurile/punctele de distribuţie a reţelelor.
(2) Nodurile/punctele de distribuţie a reţelei sunt formate din porturile de pe cãile navigabile interioare, porturile maritime, aeroporturi şi terminale de transport combinat.
ART. 12
Reţeaua de management şi informare asupra traficului şi reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie includ instalaţiile tehnice necesare şi sistemele de informaţii şi de comunicaţii care asigura operarea armonioasã a reţelei şi gestionarea eficienta a traficului.

SECŢIUNEA a 2-a
Reţeaua de cai rutiere

ART. 13
Reţeaua de cai rutiere cuprinde autostrazi, drumuri expres şi drumuri naţionale, existente sau care urmeazã a fi realizate, şi care ocolesc principalele centre urbane pe rutele identificate pe reţea şi îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile urmãtoare:
a) joaca un rol important în traficul pe distanta lungã;
b) furnizeazã legãturi cu alte moduri de transport;
c) realizeazã legatura dintre regiunile izolate şi periferice şi regiunile centrale ale României.
ART. 14
Caracteristicile tehnice minime pentru reţeaua de cai rutiere sunt cele definite în anexa nr. II la Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (A.G.R.), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, ratificat prin <>Decretul Consiliului de Stat nr. 149/1985 , şi în standardele adoptate în cadrul Proiectului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D privind "Autostrada Transeuropeana Nord-Sud" - TEM, aprobat prin actul Cancelariei C.C. al P.C.R. nr. 375/6.006/1979.
ART. 15
Reţeaua de cai rutiere trebuie sa asigure utilizatorilor un nivel ridicat, uniform şi continuu al serviciilor, confortului şi siguranţei.

SECŢIUNEA a 3-a
Reţeaua de cai feroviare

ART. 16
(1) Reţeaua de cai feroviare cuprinde reţeaua feroviara de mare viteza şi reţeaua feroviara conventionala.
(2) Reţeaua feroviara de mare viteza va fi realizatã dupã anul 2015, în funcţie de înţelegerile cu ţãrile vecine, şi va cuprinde:
a) linii special construite pentru mare viteza, echipate pentru viteze în general egale sau mai mari de 250 km/h, utilizând tehnologia curenta sau tehnologii noi;
b) linii special modernizate pentru mare viteza, echipate pentru viteze de ordinul a 200 km/h;
c) linii special modernizate pentru mare viteza, care au caracteristici deosebite ca rezultat al unor restrictii topografice, de relief sau de sistematizare urbana, pentru care viteza trebuie adaptatã de la caz la caz.
(3) Reţeaua feroviara conventionala cuprinde liniile pentru transportul feroviar convenţional, inclusiv segmentele de cale feratã pentru transportul combinat la care se face referire la art. 25.
ART. 17
Caracteristicile tehnice minime pentru cãile ferate convenţionale care fac parte din reţeaua de cai feroviare sunt cele definite în Acordul european privind marile linii internaţionale de cale feratã (A.G.C.), încheiat la Geneva la 31 mai 1985, la care România a aderat prin <>Legea nr. 100/1996 , şi în Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.), încheiat la Geneva la 1 februarie 1991, ratificat prin <>Legea nr. 8/1993 .
ART. 18
Reţeaua de cai feroviare, care are un rol important în traficul de mãrfuri şi persoane pe distanta lungã şi în operarea transportului combinat pe distanta lungã, trebuie realizatã astfel încât sa permitã interconectarea cu reţelele altor moduri de transport şi accesul la reţelele de cai feroviare internaţionale, regionale şi locale.
ART. 19
Reţeaua de cai feroviare trebuie sa ofere utilizatorilor un nivel ridicat de confort, de calitate a serviciilor şi siguranta, datoritã continuitãţii sale şi implementarii graduale a interoperabilitatii cu reţelele feroviare europene, obţinute în special prin armonizarea tehnica şi printr-un sistem de comanda şi control armonizat.

SECŢIUNEA a 4-a
Porturile interioare şi reţeaua de cai navigabile

ART. 20
(1) Reţeaua de cai navigabile interioare cuprinde: fluviul Dunarea, râurile pe portiunile lor navigabile, canalele navigabile, precum şi diferitele brate care asigura legatura dintre acestea.
(2) Reţeaua de cai navigabile interioare include şi porturile interioare, care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) sunt deschise traficului comercial;
b) sunt amplasate pe reţeaua de cai navigabile interioare, asa cum este prezentatã în anexa nr. 3;
c) sunt interconectate cu alte rute europene de transport;
d) sunt echipate cu instalaţii de transbordare pentru transport intermodal sau cu un volum anual de trafic de marfa de minimum 500.000 tone.
(3) Porturile interioare reprezintã noduri/puncte de distribuţie a reţelei, care permit realizarea legãturii dintre cãile navigabile la care face referire art. 22 şi alte moduri de transport.
(4) Realizarea reţelei de cai navigabile trebuie sa facã posibila, în special, interconectarea dintre regiuni industriale şi marile centre urbane şi sa asigure legatura acestora cu porturile.
ART. 21
(1) Caracteristicile tehnice minime pentru cãile navigabile care fac parte din reţeaua de cai navigabile interioare sunt cele stabilite pentru clasa IV de cai navigabile, care permit trecerea unei nave sau a unui convoi de nave impinse cu o lungime de 80-85 m şi o latime de 9,5 m. Aceste caracteristici tehnice sunt cele definite în Acordul european privind marile cai navigabile de importanta internationala (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996, ratificat prin <>Ordonanta Guvernului nr. 68/1998 , aprobatã prin <>Legea nr. 12/1999 .
(2) În cazul în care o cale navigabila care face parte din reţea este modernizata sau construitã, specificaţiile tehnice vor trebui sa corespundã cel puţin clasei IV şi ulterior ar trebui sa fie atinse clasele Va/Vb, luându-se mãsuri adecvate pentru a se permite trecerea navelor utilizate pentru transportul combinat. Clasa Va permite trecerea unei nave sau a unui convoi de nave impinse cu o lungime de 110 m şi o latime de 11,40 m, iar clasa Vb permite trecerea unui convoi de nave impinse cu o lungime de 172 m pana la 185 m şi o latime de 11,40 m.

SECŢIUNEA a 5-a
Porturi maritime

ART. 22
(1) Porturile maritime permit dezvoltarea transportului maritim şi constituie noduri/puncte de distribuţie a reţelei, care permit realizarea legãturii dintre transportul maritim şi alte moduri de transport.
(2) În porturile maritime sunt puse la dispoziţie operatorilor de transport maritim echipamente şi servicii.
(3) Infrastructura porturilor maritime trebuie realizatã astfel încât sa poatã primi nave care sunt utilizate pentru furnizarea serviciilor de transport de mãrfuri şi persoane pe distanţe lungi, scurte sau în navigaţia costiera, inclusiv pentru transportul cu nave feribot.
(4) Proiectele prioritare privind porturile maritime trebuie sa corespundã criteriilor şi specificatiilor prevãzute în anexa nr. 2.

SECŢIUNEA a 6-a
Aeroporturi

ART. 23
(1) Aeroporturile situate pe teritoriul României, care sunt deschise traficului aerian comercial, formeazã o reţea de aeroporturi şi trebuie sa corespundã criteriilor stabilite în anexa nr. 2.
(2) Aeroporturile care fac parte din reţeaua de aeroporturi sunt clasificate în funcţie de volumul şi tipul traficului pe care îl deservesc şi în conformitate cu funcţiile pe care le au în reţea.
(3) Aceste aeroporturi trebuie sa permitã dezvoltarea legãturilor aeriene şi legatura transportului aerian cu alte moduri de transport.
ART. 24
(1) Punctele internaţionale de distribuţie şi punctele naţionale de distribuţie constituie nucleul reţelei de aeroporturi şi trebuie sa corespundã criteriilor din secţiunea a 5-a din anexa nr. 2.
(2) Legãturile dintre România şi alte tari se realizeazã, în cea mai mare parte, prin intermediul punctelor internaţionale de distribuţie. Punctele naţionale de distribuţie asigura în special legãturi în interiorul României, dat fiind ca serviciile internaţionale reprezintã doar o mica parte din activitatea acestora.
(3) Punctele regionale de distribuţie şi punctele de acces trebuie sa faciliteze accesul la nucleul reţelei sau trebuie sa contribuie la deschiderea unor regiuni periferice şi izolate.

SECŢIUNEA a 7-a
Reţeaua de transport combinat

ART. 25
(1) Totalitatea infrastructurilor de transport care permit efectuarea transportului combinat formeazã o reţea de transport combinat.
(2) Reţeaua de transport combinat cuprinde:
a) cãile ferate şi cãile navigabile interioare care sunt adecvate transportului combinat şi rutele maritime care, împreunã cu eventuale parcursuri iniţiale şi/sau finale de transport rutier, permit transportul de mãrfuri pe distanta lungã;
b) instalaţiile de transbordare a mãrfurilor între modurile de transport (auto/feroviar/naval-feroviar/naval/auto) din terminale;
c) materialul rulant adecvat, cu caracter provizoriu, atunci când caracteristicile infrastructurii, încã neadaptate, o cer.
ART. 26
Caracteristicile tehnice minime pentru reţeaua de transport combinat sunt cele definite în Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.).

SECŢIUNEA a 8-a
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului

ART. 27
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului rutier cuprinde:
a) sistemele moderne de informare a utilizatorilor;
b) sistemele de comunicaţie, alarmare/anuntare, intervenţie;
c) sistemele de comunicaţii pentru semnalarea situaţiilor periculoase şi pentru siguranta circulaţiei rutiere;
d) sistemele de supraveghere a circulaţiei rutiere.
ART. 28
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului feroviar cuprinde:
a) sistemele de management şi conducere operativã a circulaţiei;
b) sistemele moderne de informare a utilizatorilor;
c) sistemele de raportare pentru trenurile care transporta mãrfuri periculoase sau poluante;
d) sistemele de comunicaţii pentru semnalarea situaţiilor periculoase şi pentru siguranta circulaţiei feroviare.
ART. 29
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului maritim şi pe cai navigabile interioare cuprinde:
a) sistemele de management al navigaţiei pe cãile navigabile interioare, costiere şi în porturi;
b) sistemele de determinare a poziţiei navelor;
c) sistemele de raportare pentru navele care transporta mãrfuri periculoase sau poluante;
d) sistemele de comunicaţii pentru pericole şi siguranta, pentru a garanta un nivel ridicat de siguranta şi eficienta a navigaţiei şi a protecţiei mediului în apele naţionale navigabile ale României.
ART. 30
Reţeaua de management al traficului aerian cuprinde:
a) spaţiul aerian rezervat pentru aviaţia generalã;
b) cãile aeriene;
c) facilitãţi pentru navigaţie aerianã;
d) sistemele de management şi planificare a traficului şi sistemul de control al traficului aerian, cum ar fi: centre de control, mijloace de comunicare şi urmãrire a traficului, care sunt necesare pentru desfãşurarea eficienta şi în siguranta a traficului aerian în spaţiul aerian al României.

SECŢIUNEA a 9-a
Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie

ART. 31
(1) Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie cuprinde sistemele de determinare a poziţiei şi de navigaţie prin satelit şi sistemele care vor fi definite în viitorul Plan european de radionavigatie.
(2) Aceste sisteme asigura un serviciu eficient şi sigur de determinare a poziţiei şi de navigaţie, care poate fi utilizat de toate modurile de transport.

ANEXA 2

CRITERII ŞI SPECIFICAŢII
pentru proiectele de interes naţional şi european*)

---------
*) Criteriile şi specificaţiile se referã la secţiunile corespunzãtoare din anexa nr. 3.

SECŢIUNEA 1
Reţeaua de cai rutiere

În plus fata de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura legat de acestea care consta în dezvoltarea reţelei şi, în particular:
a) lãrgirea autostrazilor sau modernizarea drumurilor;
b) construirea sau modernizarea drumurilor ocolitoare ori a drumurilor de centura ale oraşelor;
c) creşterea interoperabilitatii reţelelor naţionale.

SECŢIUNEA a 2-a
Reţeaua de cai feroviare

În plus fata de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura legat de acestea care consta în:
a) realizarea interoperabilitatii cu sistemele feroviare transeuropene;
b) realizarea legãturii cu reţele ale altor moduri de transport.

SECŢIUNEA a 3-a
Porturile interioare şi reţeaua de cai navigabile

Porturi interioare
În plus fata de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura care permite accesul fãrã discriminare oricãrui utilizator şi care:
A. corespunde uneia sau mai multora dintre urmãtoarele categorii:
1. acces în port din calea navigabila interioarã;
2. infrastructura portuara în interiorul zonei portului;
3. alte infrastructuri de transport în zona portului;
4. alte infrastructuri de transport ce leagã portul cu alte elemente ale reţelei; sau care
B. priveşte una dintre urmãtoarele lucrãri:
1. construirea şi întreţinerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port şi a legãturilor cu reţeaua de transport nationala sau internationala;
2. dezvoltarea şi întreţinerea teritoriului portuar în scopuri comerciale şi în alte scopuri conexe activitãţilor portuare;
3. construirea şi întreţinerea legãturilor rutiere şi feroviare;
4. realizarea şi întreţinerea, inclusiv dragarea rutelor de acces şi a altor zone acoperite de apa din port, şi asigurarea adancimilor minime pe cãile navigabile interioare, conform acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
5. realizarea, amplasarea şi întreţinerea echipamentelor pentru pozitionare şi navigaţie şi a sistemelor de management al traficului, a celor de comunicaţie şi de informare din port şi de pe rutele de acces.

SECŢIUNEA a 4-a
Porturile maritime

I. Criterii de eligibilitate pentru porturile maritime din cadrul reţelei
Porturile maritime din cadrul reţelei trebuie sa corespundã uneia dintre categoriile prezentate mai jos:
A. porturi maritime internaţionale - porturile cu un volum de trafic anual total de minimum 1,5 milioane tone marfa sau 200.000 persoane şi care sunt conectate cu reţeaua terestra, doar în cazul în care acest lucru este posibil, având astfel un rol important în transportul maritim internaţional. Porturile incluse în categoria A vor fi indicate pe harta continuta în anexa nr. 3 (c);
B. porturi regionale, care nu sunt incluse în categoria A - aceste porturi au un volum de trafic anual total de minimum 0,5 milioane tone marfa sau între 100.000 şi 199.999 persoane, sunt conectate cu reţeaua terestra, doar în cazul în care acest lucru este posibil, şi sunt echipate cu dispozitive de transbordare necesare pentru navigaţia maritima pe distanţe scurte.
II. Condiţii comune pentru proiectele prioritare referitoare la porturile maritime din reţea
Proiectele prioritare trebuie sa facã referire doar la infrastructura accesibila, fãrã discriminare, oricãrui utilizator.
În plus fata de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar şi orice proiect de infrastructura care priveşte una dintre urmãtoarele lucrãri:
1. construirea şi întreţinerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port şi a legãturilor cu reţeaua de transport terestru nationala sau internationala. Aceasta se referã mai ales la dezvoltarea şi întreţinerea teritoriului portuar în scopuri comerciale şi în alte scopuri conexe activitãţilor portuare;
2. construirea şi întreţinerea legãturilor rutiere şi feroviare;
3. realizarea şi întreţinerea, inclusiv dragarea rutelor de acces şi a altor zone acoperite de apa din port;
4. realizarea şi întreţinerea echipamentelor pentru pozitionare şi navigaţie, precum şi a sistemelor de management al traficului, de comunicaţie şi informare din port, inclusiv de pe rutele de acces.
III. Specificaţii pentru proiectele prioritare privind reţeaua de porturi maritime
Orice proiect care îndeplineşte specificaţiile urmãtoare se va considera proiect prioritar:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Specificaţiile proiectului             Categoria portului
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  I. Promovarea navigaţiei maritime pe distanta scurta
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Infrastructura necesarã pentru         Proiecte referitoare la porturile din
  dezvoltarea/promovarea navigaţiei pe   categoria A
  distanta scurta şi fluviomaritime
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  II. Accesul la porturi
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Accesul la porturi dinspre mare sau    Proiecte referitoare la porturile din
  dinspre cãile navigabile interioare    categoriile A şi B
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Crearea sau îmbunãtãţirea accesului    Proiecte referitoare la porturile din
  la zonele izolate, prin legarea        categoria A
  porturilor la alte elemente ale
  reţelei prin intermediul legãturilor
  feroviare, rutiere sau al cãilor
  navigabile interioare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Dezvoltarea legãturilor de acces       Proiecte referitoare la porturile din
  existente la zonele izolate, prin      categoriile A şi B
  conectarea porturilor la alte
  elemente ale reţelei prin
  intermediul conexiunilor feroviare,
  rutiere sau al cãilor navigabile
  interioare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  III. Infrastructura portuara din interiorul zonei portului
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Dezvoltarea infrastructurii            Proiecte referitoare la porturile din
  portuare, în vederea îmbunãtãţirii     categoriile A şi B
  eficientei intermodale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Dezvoltarea şi instalarea              Proiecte referitoare la porturile din
  sistemelor de informare şi             categoriile A şi B
  management, cum ar fi EDI (schimb
  electronic de date), sau a altor
  sisteme de gestiune inteligenta a
  mãrfurilor şi a traficului
  persoanelor prin folosirea
  tehnologiilor integrate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Dezvoltarea instalaţiilor portuare     Proiecte referitoare la porturile din
  pentru a prelucra reziduuri            categoriile A şi B
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

SECŢIUNEA a 5-a
Aeroporturi

I. Criterii de eligibilitate pentru aeroporturi din cadrul reţelei
Aeroporturile din cadrul reţelei trebuie sa îndeplineascã criteriile pentru unul dintre urmãtoarele puncte de distribuţie:
1. Punctele internaţionale de distribuţie includ:
a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi*) cu un volum de trafic anual total de cel puţin:
- 5.000.000 miscari persoane minus 10%; sau
- 100.000 miscari aeronave comerciale; sau
- 150.000 tone mãrfuri; sau
- 1.000.000 miscari persoane în afarã României; sau
b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct internaţional de distribuţie care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe acelaşi amplasament.
2. Punctele naţionale de distribuţie includ:
a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi cu un volum anual de trafic:

---------
*) Sisteme de aeroporturi - doua sau mai multe aeroporturi care deservesc împreunã acelaşi oraş sau aceleaşi oraşe.

- între 1.000.000 minus 10% şi 4.499.999 miscari persoane; sau
- între 50.000 şi 149.999 tone mãrfuri; sau
- între 500.000 şi 899.999 miscari persoane, dintre care cel puţin 30% sunt în afarã României; sau
- între 300.000 şi 899.999 miscari persoane şi care sunt amplasate la o distanta de peste 500 km de cel mai apropiat punct de distribuţie internaţional; sau
b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct naţional de distribuţie şi care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe acelaşi amplasament.
3. Punctele regionale de distribuţie şi punctele de accesibilitate includ toate aeroporturile cu un volum anual de trafic cuprins:
a) între 500.000 şi 899.999 miscari persoane, dintre care cel mult 30% sunt în afarã României; sau
b) între 250.000 minus 10% şi 499.999 miscari persoane; sau
c) între 10.000 şi 49.999 tone mãrfuri; sau
d) amplasate într-o zona izolata a României şi care oferã servicii comerciale cu aeronave cu greutatea la decolare mai mare de 10 tone.
Se considera ca un aeroport este amplasat într-o zona izolata dacã este situat în afarã unei raze de 100 km în linie dreapta de cel mai apropiat punct internaţional sau naţional de distribuţie. Aceasta distanta poate fi redusã la 75 km, în mod excepţional, în cazul unor dificultãţi reale de acces datoritã poziţiei geografice sau calitãţii infrastructurilor de transport terestru.

II. Specificaţii pentru proiectele prioritare care privesc reţeaua de aeroporturi

Se considera proiect prioritar orice proiect care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Specificaţii pentru proiecte                  Tipul punctelor de
                                                distribuţie afectate*)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  I. Optimizarea capacitãţii aeroportuare existente
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Mãsura 1 - Optimizarea capacitãţii existente   Internaţional
  în ceea ce priveşte numãrul de miscari ale     Naţional
  aeronavelor, numãrul de persoane sau           Regional sau de
  cantitatea de marfa, precum şi a               accesibilitate
  echipamentelor aeroportuare de navigaţie
  aerianã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Mãsura 2 - Îmbunãtãţirea securitãţii şi        Internaţional
  siguranţei aeroporturilor                      Naţional
                                                 Regional sau de
                                                 accesibilitate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Mãsura 3 - Adaptarea infrastructurii           Internaţional
  existente la dezvoltarea traficului şi,        Naţional
  în special, la mãsurile care                   Regional sau de
  reglementeazã libera circulaţie a              accesibilitate
  persoanelor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  II. Dezvoltarea unor noi capacitãţi aeroportuare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Mãsura 4 - Dezvoltarea infrastructurilor       Internaţional
  şi a echipamentelor care determina             Naţional
  capacitatea aeroportuara în ceea ce
  priveşte numãrul de miscari ale
  aeronavelor, traficul de persoane sau
  al mãrfurilor, inclusiv echipamentele
  aeroportuare de navigaţie aerianã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  III. Îmbunãtãţirea protecţiei impotriva poluarii generate de activitãţile
       aeroportuare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Mãsura 5 - Îmbunãtãţirea mãsurilor de          Internaţional
  protecţie a mediului în ceea ce priveşte       Naţional
  limitarea zgomotului şi tratarea
  deşeurilor rezultate din activitãţile
  aeroportuare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  IV. Îmbunãtãţirea şi dezvoltarea accesului la aeroporturi
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Mãsura 6 - Îmbunãtãţirea sau dezvoltarea       Internaţional
  interfetelor dintre aeroporturi şi             Naţional
  infrastructurile de acces la acestea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Mãsura 7 - Îmbunãtãţirea şi dezvoltarea        Internaţional
  legãturilor cu reţelele altor moduri de        Naţional
  transport şi mai ales cu reţeaua feroviara
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

---------
*) Acest tabel nu exclude ca aceste mãsuri, în cazuri speciale, justificate, sa fie extinse şi asupra altor puncte de distribuţie.

SECŢIUNEA a 6-a
Reţeaua de transport combinat

În plus fata de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura legat de acestea care consta în:
a) construcţia sau îmbunãtãţirea infrastructurilor feroviare ori de pe cãile navigabile interioare, astfel încât transportul unitãţilor de transport intermodale (UTI) sa devinã posibil din punct de vedere tehnic şi viabil din punct de vedere economic;
b) construcţia sau dezvoltarea de terminale intermodale pentru transporturi interioare, inclusiv dotarea acestora cu echipamente de transbordare fixe ori mobile;
c) adaptarea zonelor portuare pentru dezvoltarea sau îmbunãtãţirea transferului containelor între transportul maritim şi transportul feroviar, pe cãile navigabile interioare sau rutier;
d) utilizarea echipamentelor de transport feroviar special adaptate pentru transportul combinat, acolo unde acest lucru este cerut de caracteristicile infrastructurii, în special din punctul de vedere al costului adaptãrii eventuale a unei astfel de infrastructuri şi sub rezerva ca utilizarea unor astfel de echipamente sa fie asociata cu infrastructura în cauza şi ca operatorii implicaţi sa aibã acces nediscriminatoriu la aceasta.

SECŢIUNEA a 7-a
Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului

I. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului rutier
Se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura care permite dezvoltarea managementului traficului şi utilizarea sistemelor de informaţii şi, în special:
a) realizarea infrastructurii de telematica pentru colectarea datelor de trafic;
b) dezvoltarea de centre de informaţii asupra traficului şi centre de control al traficului, precum şi schimbul de date cu centrele de informaţii asupra traficului din diferite tari;
c) înfiinţarea unor servicii de informare rutiera, în particular sisteme RDS-TMC*);
d) interoperabilitatea tehnica a infrastructurilor de telematica.

---------
*) Un sistem de mesaje digitale - radio pentru traficul rutier, în care mesajul poate fi transmis individual utilizatorului rutier.

II. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului maritim
Se considera proiect prioritar orice proiect care:
a) este conform obiectivelor politicii comunitare privind siguranta navigaţiei maritime; sau
b) este proiectat sa implementeze convenţii internaţionale şi rezoluţii ale Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) în domeniul siguranţei navigaţiei şi referitoare la:
- implementarea sistemului comunitar de înregistrare a navelor care vin în/pleacã din porturile româneşti sau sunt în tranzit în largul coastelor României, utilizându-se sistemul electronic de schimb de date, incluzând, de asemenea, transmiterea datelor între nave şi instalaţiile terestre, acordându-se o atentie deosebita sistemelor electronice de schimb de date (EDI) cu interfete compatibile;
- dezvoltarea şi îmbunãtãţirea sistemului de radio-navigaţie GPS (sistemul global de determinare a poziţiei);
- dezvoltarea şi îmbunãtãţirea sistemelor de management şi informaţii pentru navigaţia de coasta şi portuara (VTS) şi a legãturilor lor în vederea urmãririi mai eficiente şi mai sigure a traficului maritim, în particular în zonele de convergenta, aglomerate sau sensibile pentru mediu;
- implementarea unor tehnici pentru îmbunãtãţirea urmãririi traficului: baze de date privind fluxurile de trafic, accidentele şi incidentele maritime, implementarea unor tehnici pentru analiza fluxurilor de trafic;
- dezvoltarea infrastructurii şi a echipamentelor în scopul implementarii unui sistem global pentru siguranta şi pericole pe mare (GMDSS);
- îmbunãtãţirea sistemelor telematice de schimb de date, în contextul controlului statului în porturi (port state control).

III. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului pe cãile navigabile interioare
Se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura care include în special:
a) un sistem de mãsurãtori topohidrografice ale gabaritelor de navigaţie;
b) un sistem de semnalizare pentru navigaţie şi de dirijare pentru nave, în special pentru navele care transporta mãrfuri periculoase şi poluante;
c) sisteme de comunicaţii pentru cazuri de urgenta şi siguranta pe cãile navigabile interioare.

IV. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului aerian
Se considera proiect prioritar orice proiect care permite creşterea capacitãţii sistemului de management al traficului aerian şi optimizarea utilizãrii acestuia, care face parte dintr-un model de armonizare şi integrare a facilitãţilor şi procedurilor diferitelor puncte de distribuţie naţionale şi este în concordanta cu standardele internaţionale relevante, definite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (O.A.C.I.) şi de organismele europene competente, toate cele de mai sus ţinând cont, în special, de lucrãrile Organizaţiei Europene pentru Siguranta Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL).
Astfel de proiecte constau în:
a) studii privind o mai buna utilizare a spaţiului aerian de cãtre diferiţii utilizatori şi implementarea unui sistem de rute coerent şi eficient;
b) planificarea şi managementul traficului aerian care sa ajute la realizarea unui echilibru între cerere şi oferta şi sa ducã la o utilizare optima a capacitãţilor de control disponibile;
c) studiile şi lucrãrile necesare pentru armonizarea mijloacelor şi procedurilor pentru integrarea diferiţilor furnizori de servicii, ţinându-se cont, în special, de liniile directoare adoptate de Conferinţa Europeanã a Aviaţiei Civile (ECAC);
d) îmbunãtãţirea productivitatii sistemului, în special prin intermediul mijloacelor automate de asistare a controlului de trafic şi a sistemelor de detectare şi rezolvare a conflictelor potenţiale;
e) contribuţii la instalarea mijloacelor de comunicaţie, navigaţie şi supraveghere necesare controlului traficului aerian, inclusiv promovarea de noi tehnologii, în special sateliti şi reţele digitale de date, acolo unde aceasta conduce la concordanta cu specificaţiile comune europene.

SECŢIUNEA a 8-a
Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie

Se considera proiect de interes naţional şi european orice proiect referitor la stabilirea oricãrei componente a viitorului Plan european de radionavigatie sau a sistemului global de determinare a poziţiei şi de navigaţie prin satelit, care se integreaza în urmãtoarea structura:
a) centru de control cuprinzând un sistem de procesare şi control;
b) reţea de staţii de navigaţie terestre;
c) un segment de spaţiu compus din sateliti care permit transmiterea semnalelor de navigaţie;
d) reţea de staţii de supraveghere.

ANEXA 3

LISTA
proiectelor prioritare, identificate de România împreunã
cu Uniunea Europeanã, care urmeazã a fi realizate
pana în anul 2015

Reţeaua de cai rutiere
Autostrazi:
1. Nadlac - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva - Sebes - Sibiu - Pitesti;
2. Braşov - Ploiesti - Bucureşti;
3. Centura Bucureşti Nord;
4. Centura Bucureşti Sud;
5. Bucureşti - Lehliu - Fetesti - Cernavoda - Constanta;
6. Marasesti - Buzau - Ploiesti.
Drumuri expres:
1. Sibiu - Braşov;
2. Bucureşti - Giurgiu;
3. Timişoara - Stamora Moravita.

NOTA: Având în vedere importanta dezvoltãrii echilibrate a reţelei de autostrazi şi drumuri expres, începând cu anul 2003 se vor efectua studii de fezabilitate privind secţiunile de autostrazi şi drumuri expres amplasate în zona Transilvania, tronsonul Bors - Oradea - Cluj-Napoca - Targu Mures - Braşov.

Reţeaua de cai ferate
Reţeaua feroviara conventionala:
1. Curtici - Arad - Simeria - Vintu de Jos - Alba Iulia - Coslariu - Copsa Mica - Braşov - Ploiesti - Bucureşti - Fetesti - Medgidia - Constanta;
2. Arad - Timişoara - Caransebes - Drobeta-Turnu Severin - Strehaia - Craiova - Calafat;
3. Ungheni - Cristesti Jijia - Iaşi - Pascani - Bacau - Adjud - Marasesti - Focsani - Buzau - Ploiesti - Bucureşti - Giurgiu;
4. Halmeu - Satu Mare - Oradea - Poieni - Cluj-Napoca - Apahida - Coslariu;
5. Buzau - Faurei - Brãila - Galaţi - Reni;
6. Craiova - Rosiori de Vede - Videle - Bucureşti - Giurgiu;
7. Vicsani - Suceava - Pascani;
8. Vintu de Jos - Sibiu - Ramnicu Valcea - Valcele - Pitesti - Bucureşti;
9. Oradea - Episcopia Bihorului.

Porturi interioare şi reţeaua de cai navigabile:
1. Dunarea (Bazias - Portul Cernavoda - Portul Brãila - Portul Sulina);
2. Canalul Dunare - Marea Neagra (Portul Cernavoda - Poarta Alba - Portul Constanta);
3. Canalul Poarta Alba - Midia - Navodari;
4. Portul Sulina;
5. Portul Tulcea;
6. Portul Galaţi;
7. Portul Brãila;
8. Portul Cernavoda;
9. Portul Calarasi;
10. Portul Oltenita;
11. Portul Giurgiu;
12. Portul Drobeta-Turnu Severin;
13. Portul Moldova Noua.

Aeroporturi:
1. Arad;
2. Bucureşti-Baneasa;
3. Bucureşti-Otopeni;
4. Bacau;
5. Cluj-Napoca;
6. Constanta;
7. Iaşi;
8. Oradea;
9. Satu Mare;
10. Sibiu;
11. Suceava;
12. Timişoara;
13. Targu Mures.

Porturi maritime:
1. Portul Constanta.

Reţeaua de transport combinat:
1. Alba lulia;
2. Bacau;
3. Bradu de Sus (Pitesti);
4. Braşov Triaj;
5. Bucurestii Noi;
6. Buzau Sud;
7. Cluj-Napoca Est;
8. Constanta Mãrfuri;
9. Craiova;
10. Deva;
11. Galaţi Mãrfuri;
12. Glogovat (Arad);
13. Medias;
14. Oradea Est;
15. Ploiesti Crang;
16. Semenic (Timişoara Sud);
17. Socola Mãrfuri;
18. Titan (Bucureşti Sud);
19. Tulcea Mãrfuri;
20. Terminalul Port Constanta;
21. Terminalul Giurgiu Port.

ANEXA 3(a) - REŢEAUA DE CAI RUTIERE

Nota C.T.C.E. Piatra Neamt
--------------------------
Imaginea se afla în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 361 din 27.05.2003 la pag. 10 (a se vedea imaginea asociata).

ANEXA 3(b) - REŢEAUA DE CAI FERATE

Nota C.T.C.E. Piatra Neamt
--------------------------
Imaginea se afla în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 361 din 27.05.2003 la pag. 11 (a se vedea imaginea asociata).

ANEXA 3(c) - REŢEAUA DE CAI NAVIGABILE INTERIOARE ŞI NODURI

Nota C.T.C.E. Piatra Neamt
--------------------------
Imaginea se afla în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 361 din 27.05.2003 la pag. 12 (a se vedea imaginea asociata).

-----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 203 din 16 mai 2003

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"